Planul de tratament al edentatie partiale

I. Trat. Preprotetic – trat.nespecific

II. Trat. Proprotetic – trat. Specific
III. Trat. Protetic propriu-zis/ definitiv

I. Trat preprotetic- trat. specific

1. Trat chirugical nespecific de asanare a cav. bucale
a. extractie dinti irecuperabili -dinti cu distructii coronare mari care nu pot fi tratati, dinti
migrati vertical exagerat cu radacina expusa, dinti parodontotici cu mobilitate de gradul 3,
dinti cu inclinare >30 grade (pot fi folositi doar daca pot fi redresati ortodontic), dinti inclusi
care nu pot fi tractionati ortodontic, resturile rad. care genereaza procese ortodontice, dinti
irecuperabili datorita unor malpozitii primare/secundare si impiedica insertia protezei
b. interventii chirurgicale care sunt ajutatoare tratamentelor conservative- chiuretaj
periapical, amputatia radiculara, premolarizarea, rezectia apicala
c. interventii chirurgicale pt diferite tipuri de chisturi, tumori odontogene
2. Tratamentul parodontal
a. eliminarea factorilor de iritatie parodontala:
- placa, tartru supra si subgingival
-cariile de colet
-refacerea pctelor de contact la dintii migrati
- fact iatrogeni – obt. cav de clasa a 2-a care nu au fost bine adaptate si irita parodontiul si
papila interdentara, proteze fixe care pot avea convexitati axiale exagerate sau lipsa
punctelor de contact  fact. De iritatie parodontala
b. tratamentul medicamentos al afectiunilor parodontale:
-subst. astringente+antiseptice
-preparate sulfamidate –Metronidazol
-preparate apifitoterapice
-trat. antibiotic
-trat. de stimulare
c. tratamentul chirugical al pungilor parodontale – unde e cazul
3. Trat de echilibrare ocluzala- urmareste realizarea a unui ghidaj corect al miscarilor
functionale mandibulare.
- nivelarea planului de ocluzie- deoarece o data cu aparitia edentatiilor apar migrarile
orizontale si verticale; se realizeaza prin:
 decuspidare – slefuiri selective care intereseaza practic doar smaltul, apoi
remodelarea coronara pentru a avea plasarea ecuatorului protetic sub planul fetei
ocluzale;
 amputatia coronara, care poate fi precedata sau nu de devitalizarea sau acoperirea
dintelui respectiv de o proteza partiala fixa
 indepartarea prin ablatie a tuturor lucrarilor protetice care depasesc planul de
ocluzie
 daca nu se poate realiza amputatia, se face extractia urmata de modelarea gingivo
osoasa in caz de nevoie
- slefuiri selective- daca dupa analiza dpdv static (contacte premature in RC si IM) si dinamic
(interferente –propulsie, lateralitate) – slefuirile nu se fac niciodata pe cuspizii de sprijin
(palatinali maxilari, vestiblari mandibulari, muchiile incizale ale incisivilor inf, varfurile
caninilor); slefuirile selective se realizeaza de pe cupizii de ghidaj
4. Trat ortodontic – se poate face si la varste adulte, se adreseaza molarilor inf inclinati
mezial, dintilor frontali vestibularizati, dintilor frontali cu treme si diasteme, pm vestib
- nu se face la adulti daca dintii respectivi au afectare parodontala, treb sa fie sanatosi dpdv
parodontal
5. Trat. Odontal –trat coronar si endodontic p-zis
- dupa ce s-au facut celelate trat, se aplica trat odontal in cazul existentei leziunilor odontale,
simple, complicate, tratate necorespunzator  trat cariilor simple si complicate, refacerea
obt. Necorespunzatoare si inlocuirea lor cu inlay-uri deoarece pe supraf lor se pot crea
lacasuri pt pintenii ocluzali, refacerea trat. Endodontice incorecte

Se indica realiz trat protetic provizoriu! In general e indicat mai ales in cazul edentatiilor
frontale deoarece permite pacientului sa-si continuie activitatea de tip socioprofesional; ac
trat proviz consta in proteza partiala fixa proviz, proteza interimara de tipul protezelor
Kemeny, proteza partiala acrilica, proteza de tranzitie pana la momentul la care se realiz trat
final
Avantajele trat proviz:
-dirijeaza favorabil procesele de resorbtie si apozitie osoasa post-extractionala; ac lucru e un
ghid conformator pt creasta edentata- creste ed uniforme, fara neregularitati, fara
hipertrofii, hiperplazii
-previne migrarile dentare secundare si mentine relatiile ocluzale realizate in mom trat
preprotetic nespecific
-restabilesc fonatia, fizionomia si partial masticatia
-ofera un confort pacientului care se va invata cu viitorul lui tip de protezare

II. Trat proprotetic – trat preprotetic specific

-treb intervenit fie asupra osului, fie asupra mucoasei,., fie asupra dintilor stalpi pt realiz
cond optime in vederea realiz protezei scheletate

-turberozitati maxilare procidente

-frenuri lungi sau scurte care impiedica inserarea/dezinserarea protezei
-exostoze
-asimetrii de creasta
--- bilant neg al campului protetic
1. Interventii asupra mucoasei –(mobile) frenuri, bride, /insertii musc si ligamentare
care impiedica extinderea seilor sau pozitionarea corecta a conectorilor principali :
- Interventii asupra frenului- frenotomie- pt marire versantului lingual al crestei pt a se
aplica o bara linguala
- Frenul labial- frenotomie, frenectomie, frenoplastie
- Bridele laterale – sectionarea lor dpdv chirurgicale e optima deoarece impiedica
extinderea seilor
- Plastia santurilor vestib si linguale – in general nu se face, sunt adresate chirurgilor
bmf
- Hipertrofiile si hiperplaziile de la niv boltii palatine, versantilor crestelor care vor
trebui indepartate chirugical
- Fibromatozele tuberozitare( dezv a muscoasei) – tuberozitatea procidenta care prin
marimea ei si dezv exagerata intra in contact in poz de repaus cu creasta edentata,
ne putem asigura mm de care avem nev pt realiz protezelor
2. Interventii asupra osului
a. Os in exces -poate fi exagerat ca volum, poate fi f resorbit sau neregulat
- Regularizarea crestelor alveolare – se real in mom in care s-au facut extractii multiple
si nu s-a respectat protocolul extractional creasta plina de exostoze, santuri,
dureroasa
- -rezectiile modelante ale crestelor si tuberozitatilor maxilare retentive- cant de os
care treb rezecata se stabileste dupa studierea modelului
- rezectia torusului maxilar sau a torusurilor mandibulare- dupa rezectie se aplica
conformatoare deoarece se dezvolta din nou ( e obligatorie protezarea provizorie!!)
Cand exista o atrofie marcata in zona mand linguala centrala, apofizele genii ajung pe
creasta astfel ca treb facuta rezectia apofizelor genii.
b. Nu este os suficient –metode de augmentare osoasa – autologa, heterologa, cu prp,
membrane –met. sunt mai viabile la maxilar( os trabecular) dar se pot aplica cu
succes si la osul mandibular (os compact)
3. Interventii asupra osului stalp
a. preg proprotetice asupra dintilor stalpi care nu vor fi acoperiti cu lucrari protetice /
dinti naturali
i. preg dintilor stalpi care sunt indemni de carie:
– interventiile care se realizeaza strict in grosimea smaltului – realizarea planurilor de
ghidare, remodelarea dintilor stalpi si pregatirea lacaselor pentru pintenii externi
 remodelarea dintilor stalpi in general se impune in ed partiala netratata dat
interferentelor cu bratele crosetelor
 daca slefuirea pt remodelare implica mai mult de 1 mm de smalt, acel dinte
trebuie acoperit
Igiena trebuie sa fie perfect intretinuta!!! Acele slefuiri minime in smalt trebuie sa
fie f bine protejate cu ajutorul lacurilor, treb. Sa fie bine lustruie iar pacientul
trebuie sa aiba o igiena corecta deoarece toate acele preparatii sunt potentiale
locuri unde se vor dezvolta leziuni carioase. Pacientul trebuie sa vina des la control,
igienizare.
ii. preg dintilor stalpi cu carii simple sau cu obturatii, incrustatii corecte realizate in
prealabil
- ac dinti vor fi mai intai refacuti prin obturatie si apoi preparati corespunzator pt
pintenul ales
- in general e preferabil ca aceste lez carioase simple sa fie tratate prin incrustatii daca
dorim sa realizam un pinten pe supraf respectiva deoarece incrustatiile (ceramice,
metalice) sunt mult mai rezistente decat o obturatie realizata direct din material
compozit
b. preg proprotetice asupra dintilor stalpi care vor fi acoperiti cu lucrari protetice
Necesitatea acoperirii dintilor cu lucrari protetice fixe:
- rezistenta coronara e redusa: fie dat unor lez carioase extinse, fie dat unor trat
endodontice, fie dat unorf racturi la nivel coronar
- lipsa conturului natural fav protezei
 - malpozitiile primare/ secundare care impun slefuiri excesive
- dinti migrati exagerat in sens vertical (rezectie importanta de tesuturi dure, acel dinte
impune trat endodontic si astfel trebuie acoperit cu o proteza partiala)
- dintii cu mobilitate de gradul 1 sau 2 (care pot fi tratati dpdv parodontal), necesita
impobilizare – vor fi inclusi intr-o lucrare protetica de solidarizare, nu se poate
aplica un croset pe un dinte mobil
- In cazul existentei unor lucrari vechi care treb. schimbate
- sit care impune acoperirea dintilor cu lucrari protetice fixe- atunci cand noi vom
realiza proteza scheletata cu ajutorul unor elem speciale(culise, capse)— elem
speciale nu pot fi atasate pe dintii naturali
- cand pacientul are o igiena deficitara

III.Trat protetic propriu-zis/ definitiv

- se restabilesc functiile perturbate ale sist dento-maxilar prin refacerea integrala a
arcadelor dentare
- acest lucru se face cu ajutorul protezarii de tip combinat/ hibride
- daca se face pe dinti care treb acoperiti – vom avea o lucrare prot de tip mobilizabil
cu mijloace speciale- lucrari protetice fixe combinate cu o lucrarea protetica
mobilizabila ancorata
- daca se face trat pe dinti naturali- protezarea va fi exclusiv mobilizabila
Fact care ne int:
- topografia si intinderea breselor
- Val functionala a dintilor restanti
- Rel de ocluzie
- Val functionala a dintilor antagonisti
- Starea de snatate parodontala
- Gravitatea leziunilor si a distructiilor tisulare
Lucrarea poate fi fixa pe dinti naturali, mobilizabila pe dinti naturali, fixa pe suprafete
implantare, sau mobilizabila pe supraf implantare.
In fctie de modul de transmiterea a presiunilor masticatorii, lucr protetice se impart in 3
categ:
-proteze care sunt cu sprijin dento-parodontal
-sprijin muco-osos
-sprijin mixt
Protezele cu sprijin dento- parodontal- edentatiile de cls a 3 a in general, se impart in 2
categ:
-protezele partiale fixe / punti dentare -care se fixeaza prin cimentara
- protezele partiale mobilizabile – in care sprijinul e asig de pinteni si de elem rigide ale
crosetelor care sunt plasate supracingular, de sist speciale de mentinere, sprijin si stabilizare
(magneti, telescoape)
Protezele cu sprijin muco-osos- transmit pres masticatorii prin intermediul muscoasei
crestelor alveolare:
-proteza partiala acrilica mobilizabila care e ancorata la niv dintilor stalpi prin crosetele de
sarma- e considerata o proteza de tranzitie dar de multe ori e o proteza cu caracter social
Proteza cu sprijin mixt - Sprijin dento-parodontal si muco osos
-Indicate in ed de cls 1,2,4 extinse
- transmite presiunile masticatorii asupra substratului osos
Sprijinul muco –osos –prin sei, conectori principali
 sprijin dento-parodontal -