Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
OBIECTIVE
7.1 Organigrama
1
Organigrama unei firme este o structură care se poate reprezenta grafic printr-o schema în
nodurile careia sunt posturile iar liniile care unesc nodurile sunt relațiile (de coordonare sau
subordonare) dintre membrii respectivei structuri. Relațiile dintre posturi apar și în fișa
postului. Dupa forma organigramei sunt definite mai multe tipuri de sisteme organizatorice.
Organigrama este rezultatul organizarii structurale alaturi de celelalte documente de
prezentare a structurii organizatorice. Daca se refera la intreaga organizatie este organigrama
generala, în schimb daca se refera la anumite activitati din firma este organigrama partiala.
Organigramele pot fi:
de tip piramida
de tip circular
de tip liniar
DIRECTOR GENERAL
DIRECTOR ECONOMIC
Organigrama circulara este schema organizatorica care are personalul dispus circular în jurul
top managementului care se afla în centrul cercului.
2
O astfel de organigrama să poate prezenta ca în imaginea de mai jos:
ORGANIGRAMA CIRCULARA
DIRECTOR
FINANCIAR
DIRECTOR
RESURE
UMANE
Organigrama liniara ordonata de la stanga spre dreapta este utilizata în firmele cu organizare
ierarhic – functionala, adica firma de tip clasic.
ORGANIGRAMA LINIARA
DEPARTAMENT
MANAGEMENTUL
CALITATII
DIRECTOR TEHNIC
DEPARTAMENT
PRODUCTIE
DIRECTOR GENERAL
DIRECTOR COMPARTIMENTUL
ECONOMIC FINANCIAR
3
Regulamentul de Organizare şi Functionare prescurtat - ROF este instrumentul de organizare
folosit pentru descrierea detaliata a structurii organizatorice a unui sistem economico-social,
în vederea cunoasterii şi analizei sale aprofundate. De regula ROF este structurat în doua
subdiviziuni principale:
Partea I cuprinde:
informatii privind baza legala a constituirii şi functionarii sistemului respectiv;
o succinta prezentare a obiectului de activitate;
organigrama generala;
organigrame partiale ale principalelor componente ale organizarii structurale (daca
este necesar);
prezentari detaliate ale principalelor caracteristici organizationale (obiective specifice
sau individuale, sarcini, autoritate şi responsabilitati ale conducerii colective şi
individuale).
Generic ROF-ul unei organizatii se prezinta dupa cum urmeaza, modelul putand fi aplicat în
special în organizatiile private. Este evident insa, ca exista un astfel de document şi în
administratia publica cu specificitatile domeniului la cere se refera.
4
6.2. Mituri si afirmatii – cultura organizationala
6.3. Modele
6.4. Rolul organigramei in litigiile de munca
a) Rolul organigramei in cazul concedierii pentru motive independente de persoana
salariatului
b) Rolul organigramei in cazul concedierii colective
c) Transferul intreprinderii
d) Trecerea salariatului in alta munca
7. Organele de conducere
7.1. Determinarea functiilor de conducere
7.2. Recrutarea personalului de conducere
7.3. Retrogradarea/Concedierea
8. Compartimentele de lucru
9. Relatii organizatorice
10. Atributii, sarcini, responsabilitati
10.1. Departamentul ...........................
10.2. Departamentul ...........................
10.3. Departamentul ............................
10.4. Departamentul ............................
In continuare vom exemplifica cu un ROF al unui Consiliu Local pentru domeniul public.
5
3.1 Atributiile compartimentelor din subordinea directa a Primarului
3.1.1. Cabinetul Primarului
3.1.2. Serviciul Resurse umane Protectia Muncii,IT, Managementul Proiectelor
3.1.3. Biroul Buget, Finante , Casierie.
3.1.4. Serviciul ITL
3.1.5. Audit
3.1.6 Expert rommi
3.1.7. Compartimentul pentru situatii de urgenta
3.1.8. Muzeul de Arheologie si Etnografie Corabia
3.1.9. Biblioteca Oraseneasca “Virgil Mazilescu”
3.1.10.Radioficare
3.1.11.Casa de Cultura
3.1.12. Centrul Medico-Social
3.1.13.Asistenta medicala si de medicina dentara acordata in unitatile de invatamant
3.2. Atributiile compartimentelor din subordinea directa a viceprimarului
3.2.1. Serviciul Urbanism si amenajarea teritoriului
3.2.2. Piata
3.2.3. Personalul de deservire
3.2.4.Atributiile S.P.C.A.A.C.
3.2.5.Atributiile S.P.C.S.S.V.A.C.T.L.
3.2.6. Atributiile S.P.C.T.I.P.
3.3. Atributiile compartimentelor din subordinea secretarului
3.3.1.Aparatul permanent al Consiliului Local
3.3.2. Serviciul Administratie Publica
3.3.3.Atributiile compartimentului Arhiva
3.3.4. Compartimentul Asistenta Sociala
3.3.5. Serviciul Public Comunitar de Evidenta a Persoanelor
Capitolul 4 . Comisiile constituite in cadrul Primariei Corabia
4.1. Comisia de Disciplina
4.2. Comisia paritara
4.3. Comisiile de specialitate ale Consiliului Local
4.4. Comisia locala de fond funciar.
Capitolul 5 . Reguli si proceduri de lucru generale
5.1. Procedura de efectuare a achizitiilor de produse, servicii sau lucrari
6
5.2. Procedura urmaririi contractelor de achizitii publice
5.3. Procedura gestionarii si comunicarii informatiilor de interes public
5.4. Procedura privind audientele
5.5. Procedura privind publicarea anunturilor in mijloacele massmedia
5.6. Reguli generale privind utilizarea tehnicii de calcul aflata in dotarea Primariei orasului
Corabia
5.7. Reguli generale privind utilizarea telefoanelor mobile, fixe si a autoturismelor din dotarea
Primariei.
5.8. Reguli generale privind circulatia si operarea documentelor in cadrul Primariei
5.9. Reguli generale privind accesul in sediul Primariei orasului Corabia
5.10. Procedura privind participarea cetatenilor si a asociatiilor legal constituite la procesul de
elaborare a actelor normative si la procesul de luare a deciziilor, in conformitate cu Legea
nr.52/2003, privind transparenta decizionala in administratia publica
Capitolul 6 . Dispozitii finale
Potrivit art. 10 din Codul muncii, "contractul individual de munca este contractul în temeiul
caruia o persoana fizica, denumita salariat, se obliga să presteze munca pentru şi sub
autoritatea unui angajator, persoana fizica sau juridica, în schimbul unei remuneratii denumite
salariu".
Ca orice contract, contractul de munca este rezultatul acordului de vointa dintre cele doua
parti, între care se incheie. Angajatorul şi salariatul negociaza si, ajunsi la un acord, incheie
contract de munca. Atat de simplu? Nu. Contractul de munca nu seamana cu celelalte
contracte. în cazul acestui tip de contract, prevederile legale sunt foarte restrictive. Partile nu
pot negocia orice şi nu pot cuprinde în contractul de munca incheiat orice clauze.
Codul muncii prevede chiar ca stipularea în contractul individual de munca a unor clauze
contrare dispozitiilor legale constituie contraventie şi se sanctioneaza cu amenda de la 2.000
lei la 5.000 lei (art. 276 alin. (1) lit. d). Pe langa aceasta sanctiune contraventionala, clauzele
respective se vor considera nescrise, deci se vor aplica în locul lor dispozitiile legii.
De exemplu fixarea unei perioade de proba la angajare mai indelungate decat cea legala;
prevederea unui termen de preaviz în caz de concediere inferior celui legal; incheierea
7
contractului pe durata determinata, în alte cazuri decat cele limitativ prevazute de lege;
stabilirea pentru salariat a unor obligatii suplimentare celor prevazute în lege etc .
Iata cateva dintre caracteristicile unui contract individual de munca, din punct de vedere
juridic:
contractul de munca intervine între un angajator - persoana juridica sau fizica - şi un
salariat - intotdeauna o persoana fizica;
contractul de munca este bilateral, adica generator de obligatii pentru ambele parti.
Prestarea muncii, respectiv plata salariului - sunt cele mai importante dintre aceste
obligatii. Cu alte cuvinte, atat angajatorul cat şi salariatul sunt, în acelasi timp, şi
creditor, şi debitor în cadrul contractului individual de munca;
contractul de munca nu se incheie niciodata gratuit. Daca angajatorul nu se obliga la
plata nici unui salariu, atunci se va considera incheiat un contract de munca voluntara,
în conditiile Legii nr. 195/2001- Legea voluntariatului, modificata şi completata in
2017 si prin Legea nr.78/2014 privind reglementarea activitatii de voluntariat in
Romania actualizata de asemenea in 2017
contractul de munca are caracter consensual.Codul muncii prevede consensualismul
printre principiile intregii reglementari (art. 8). Aceasta inseamna ca, chiar daca nu a
fost incheiat în forma scrisa şi nu a fost inregistrat, el poate produce totusi efecte
juridice. Astfel, art. 16 din Codul muncii prevede ca în situatia în care contractul
individual de munca nu a fost incheiat în forma scrisa, partile pot face dovada
prevederilor contractuale şi a prestatiiilor efectuateprin orice alt mijloc de proba.
8
Daca una dintre parti se afla în eroare cu privire la calitatile personale ale celeilalte, atunci
contractul de munca se poate anula.
Contractul de munca face parte dintre contractele cu executare succesiva, nu dintr-o data.
In consecinta, daca se va pune problema incetarii lui, aceasta incetare nu va produce efecte
decat pentru viitor, niciodata pentru trecut. Rezilierea contractului de munca nu produce
efecte retroactive.
Prin incheierea contractului individual de munca, salariatul devine subordonat angajatorului.
Nu va avea importanta numai calitatea muncii prestate de salariat, ci şi modalitatea prestarii
muncii, felul în care se integreaza în colectiv, comportamentul salariatului cu colegii şi sefii,
felul în care acesta da curs indicatiilor primite. Angajatorul şi salariatul nu se afla pe picior de
egalitate juridica; salariatul executa ordinele primite de la angajator. Ca urmare, angajatorul
poate aplica sanctiuni disciplinare, mergand pana la concedierea disciplinara a salariatului. şi
aceasta, independent de calitatea muncii salariatului.
Formatul Contractului Individual de munca este anexa la Codul Muncii si isi modifica
continutul ori de cate ori au loc modificari de ordin legal. De regula la debutul fiecarui an
calendaristic se publica formatul de CIM valabil in respectivul an.
O alta forma de contract care reglementeaza conditiile de munca este contractul colectiv de
munca.
Prin definitie contractul colectiv de munca este conventia incheiata în forma scrisa între
angajator sau organizaţia patronala, de o parte, şi salariati, reprezentati prin sindicate ori în alt
mod prevazut de lege, de cealalta parte, prin care se stabilesc clauze privind conditiile de
munca, salarizarea, precum şi alte drepturi şi obligatii ce decurg din raporturile de munca.
Contractele colective sunt incheiate la nivelul firmelor mijlocii şi mari sau cel mai frecvent la
nivel de ramura.
O alta forma contractuala utilizata in Romania este Contractul de furnizare bunuri/servicii de
catre o persoana fizica pentru orice fel de entitate juridic constituita in tara noastra si legiferat
de Codul Civil la articolul 1766.
„Contractul de furnizare este acela prin care o parte, denumită furnizor, se obligă să
transmită proprietatea asupra unei cantităţi determinate de bunuri şi să le predea, la unul
sau mai multe termene ulterioare încheierii contractului ori în mod continuu, sau să presteze
anumite servicii, la unul sau mai multe termene ulterioare ori în mod continuu, iar cealaltă
parte, denumită beneficiar, se obligă să preia bunurile sau să primească prestarea serviciilor
şi să plătească preţul lor”.
9
Contractele de drepturi de autor sunt o alta forma contractuala specifica domeniilor culturale
si de creatie intelectuala.
Cesiunea drepturilor de autor se diferenţiază de contractele de muncă în primul rând prin
regimul juridic, total diferit aplicabil fiecărui tip de contract. Unui salariat cu contract de
muncă i se aplică legislaţia muncii, dar celui care lucrează în baza unui contract de cesiune de
drepturi de autor i se aplică în primul rând regulile speciale privind cesiunea acestor drepturi.
Cadrul legislativ privind drepturile de autor este reglementat prin Legea 8/1996, cu
modificările ulterioare, cele mai recente fiind operate anul trecut.
Veniturile din valorificarea drepturilor de proprietate intelectuală fac parte din categoria
veniturilor din activităţi independente. Principalele categorii de drepturi de proprietate
intelectuală sunt drepturi de autor şi servicii conexe, brevete de invenţie, desene şi modele,
mostre, mărci de fabrică şi de comerţ, procedee tehnice şi know how.
Constituie obiect al dreptului de autor operele originale de creaţie intelectuală în domeniul
literar, artistic sau ştiinţific, oricare ar fi modalitatea de creaţie, modul sau forma de exprimare
şi independent de valoarea şi destinaţia lor, cum sunt:
- scrierile literare şi publicistice, conferinţele, predicile, pledoariile, prelegerile, programele
pentru calculator;
- operele ştiinţifice, cum ar fi comunicările, studiile, cursurile universitare, manualele şcolare,
proiectele şi documentaţiile ştiinţifice;
- compoziţiile muzicale cu sau fără text;
- operele dramatice
- operele cinematografice,
- operele fotografice, precum şi orice alte opere exprimate printr-un procedeu analog
fotografiei;
- operele de artă grafică sau plastică, precum operele de sculptură, pictură, gravură, litografie,
artă monumentală, scenografie, ceramică, etc
- operele de arhitectură,
- lucrările plastice, hărţile şi desenele din domeniul topografiei, geografiei şi ştiinţei în general
- nu este necesară o formă de organizare specifică, gen SRL sau PFA, sau existenţa
capitalului social;
- singurele obligaţii între plătitorul şi beneficiarul de venit sunt cele cuprinse în clauzele
contractuale;
- pot fi încheiate contracte de drepturi de proprietate intelectuală ( drepturi de autor ) cu
un număr nelimitat de beneficiari;
- gestionarea taxelor şi contribuţiilor este simplă;
- nu este necesară justificarea folosirii banilor încasaţi.
- de multe ori contractele de drepturi de proprietate intelectuală sunt încheiate pentru activităţi
unice, nerepetitive, ceea ce face ca veniturile lunare să nu fie constante.
- nu orice venit poate fi încasat pe baza contractelor de drepturi de autor, ci doar cele care se
încadrează în prevederile Legii 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe;
Etape:
- semnarea contractului de cesiune a drepturilor de proprietate intelectuală
10
- înregistrarea fiscală la ANAF, prin completarea declaraţiei 020 „Declaraţie de înregistrare
fiscală/Declaraţie de menţiuni pentru persoanele fizice române” , însoţită de o copie a actului
de identitate şi de copie a contractului semnat de ambele părţi contractante, în termen de 30 de
zile de la data obţinerii venitului
- plata impozite (cota unica 16%)
Fisa de post este documentul de management al resurselor umane care sintetizeaza elementele
caracteristice ale unui post, pentru a putea fi intelese şi insusite de catre ocupantul postului. Ea
este adusa la cunostinta angajatului preferabil inainte de angajare, şi trebuie semnata de catre
acesta pentru luare la cunostinta, devenind anexa la contractul individual de munca. Orice
modificare sau actualizare a fisei de post trebuie adusa la cunostinta acestuia, sub o noua
semnatura şi anexare la contractul de munca, inclusiv o noua inregistrare la Inspectoratul
Teritorial de Munca.
Fisa postului este extrem de utila în analiza postului, recrutarea, selectia şi integrarea
personalului, determinarea salariului de baza şi a adaosurilor la salariu, precum şi la pregatirea
şi perfectionarea personalului. Fisa postului este compusa din doua parti: descrierea postului,
şi specificarea postului. Descrierea postului arata caracteristicile acestuia, în timp ce
Specificarea postului descrie caracteristicile ocupantului acestuia, pentru a putea face realiza
cu succes sarcinile atribuite. Descrierea postului este utilizata la optimizarea acestuia, prin
modificari aduse în urma analizei şi evaluarii postului, în timp ce specificarea postului este
utilizata la selectarea personalului adecvat, care va fi capabil să realizeze sarcinile postului.
Ambele parti ale fisei sunt fundamentale pentru functionarea postului, şi este necesara o
atenta analiza, evaluare şi actualizare periodica a acestuia pentru a-i intocmi o fisa cat mai
apropiata de realitate şi de necesitati. Altfel exista un risc substantial de a angaja oameni
nepotriviti pe un post care în fapt are cu totul alte caracteristici decat cele prezentate initial,
devenind un factor de nemultumire, neperformanta, absenteism şi fluctuatie a personalului.
Fisa postului este un instrument managerial important atata vreme cat serveste urmatoarelor
scopuri:
stabilirea indatoririlor şi responsabilităţilorpostului, în asa fel incat oricui sa-i fie clar
care sunt asteptarile pentru postul respectiv;
11
precizarea cunostintelor, aptitudinilor, abilitatilor şi a altor calificari necesare ocuparii
postului respectiv;
existenta unei baze concrete şi clare pentru compararea posturilor şi determinarea
nivelului de salarizare;
sustinerea deciziilor de angajare, evaluare şi promovare a angajatilor;
asigurarea conformitatii cu legislatia în vigoare.
FIŞA POSTULUI
SPECIFICAŢIA POSTULUI:
Studii: Superioare – Economist
Experienţă profesională: 11 ani
Cunoaştere limbi străine: engleza, franceza, germana
Aptitudini: utilizare computer, organizatorice, de comunicare
Calităţi personale: initiativa, spirit de echipa, bun mediator, probitate morala şi profesionala
Alte cerinţe: rigurozitate, calm, ordine în desfasurarea activitatilor, loialitate fata de institutie,
putere de munca
12
- Coordonarea implementarii activităţilor proiectului;
- Selectarea echipei de proiect;
- Organizarea şi supervizarea tuturor activităţilor proiectului
- Specificatii tehnice privind aplicatia realizata în cadrul proiectului
- Organizarea evenimentelor, work-shop-urilor şi conferintelor desfasurate pe perioada
implementarii proiectului;
- Realizare documentatie tehnico-economica pentru licitatii de achizitie bunuri şi
servicii necesare implementarii proiectului;
- Testarea facilitatilor aplicatiei în curs de dezvoltare;
- Relatia cu furnizorii de servicii de implementare şi suport a aplicatiei informatice;
- Analiza şi managementul schimbarii pentru aplicatie la cererea beneficiarului;
CONDIŢII DE LUCRU:
- Munca de birou
- Laborator
- Deplasari ocazionate de implementarea activităţilor proiectului în teritoriu
- Munca individuala combinata cu munca în echipa
- Ambianta placuta
- Program de lucru definit conform contractului de munca incheiat de titularul postului
cu institutia beneficiar
13
Data:
Concepte cheie:
Întrebări:
Referințe bibliografice
14