Varianta 11 Bîtcă Diana

1.Limitele dozelor în cadrul expunerii populaţiei

Expunerea populatiei , nu trebuie să depăşeacă limitele dozelor:

a) doza efectivă - 1 mSv/an;

b) în cazuri speciale - doza efectivă de 5 mSv/an cu condiţia ca în decursul a 5

ani consecutivi doza medie să nu depăşească 1 mSv/an;

c) pentru cristalinul ochiului - doza echivalentă de 15 mSv/an;

d) pentru piele - doza echivalentă de 50 mSv/an.

2.Modificările patologice posibile în corpul unui medic stomatolog.

Modificările patologice posibile în corpul unui medic stomatolog sunt foarte
diverse, iar gradul de perturbare depinde de starea generală a organismului și
durata de serviciu.Acestea sunt definite prin factorii nefavorabili ce le determină
,astfel :

1. Zgomotul-modificarea produsa de acesta constă în acțiunea nefavorabilă

asupra SNC, iar cea specifică – asupra SCV și aparatului vestibular.

2. Vibraţia - Complexul semnelor patologice prezente la persoanele care

sistematic sunt expuse acțiunii vibrației se numește boala de vibrație. În
cazul boliide vibrație este afectat:- sistemul cardiovascular,- circulația
periferică a sângelui,- metabolismul,- sistemul nervos.

3. Radiația și undele electromagnetice-modificarea patologica afectează

funcţia de reproducere.

4. Contactul cu alergenii- medicii acuză uscăciunea pielii, hipersensibilitate la

 antibiotice, anestezici și ghips.

5. Mișcări stereotipe ale mâinlor- Construcţia instrumentelor nu întotdeauna

corespunde caracteristicilor anatomice şi fiziologice ale mâinii. Acest lucru
duce lasuprasolicitarea statică și dinamică aaparatului neuro-muscular al
mâinii.

6.Suprasolicitarea emoţională-duce la o creştere a tensiunii arteriale .

7.Factorii negativi ce influenţează analizatorul vizual- Acești factori duc la

apariția încordării ochilor,dereglării acomodării și convergenței, ceea ce duce la
dezvoltarea fenomenului de astenopie (oboseală oculară) și miopie. Folosirea
lămpilor de fotopolimerizare fără ochelari și accesorii de protecție, inclusiv
prezența radiației ultraviolete și infraroșii ("parazite"), poateduce la:

 conjunctivită

 atrofia retinei,

 opacifierea cristalinului,

 arsuri a corneei,

 deteriorarea pielii mâinilor

medicului și asistentului.

8. Poziția de lucru- Cele mai frecvente patologii profesionale ale sistemului osteo-
articular ale medicilor stomatologi sunt:

 artralgii,

 artroze,

 osteoartroza deformantă,

 spondiloza deformantă,

 dischinezii profesionale,

 periartrita articulației umărului.

3.Noxele profesionale ,caracteristica lor.
Noxele profesionale reprezintă acei factori din condițiile de muncă, care
influențează negativ starea de sănătate a angajaților, determinând sau favorizând
starea de boală sau scăderea capacității de muncă.

Noxele profesionale se pot clasifica după două criterii:

a) Al apartinenței la condițiile de muncă;

b) Al specificității factorilor de risc profesionali.

Al apartinenței la condițiile de muncă,include următorii factori:

 Noxe profesionale ce aparţin organizării muncii, organizării

neraţionale,nefiziologice:

 intensitate mare a efortului predominant musculo–osteo–articular sau a efortului

neuro–psiho–senzorial;
 durata exagerată a muncii – peste durata normală a zilei de muncă;
 ritm de muncă necorespunzător;
 poziții în muncă vicioase, forțate și prelungite;
 munca monotonă, cu subsolicitări etc.

 Noxe profesionale ce aparţin mediului de muncă.

 agenți fizici: temperatură ridicată sau scăzută, radiații electromagnetice cu energie

mare și expunere prelungită (microunde, infraroșii, vizibile, ultraviolete, laser,
ionizante), zgomot peste limita admisă, vibrații mecanice peste limita admisă etc.
 agenți chimici: toate substanțele chimice din procesele tehnologice pot deveni
toxice profesionale(agenți chimic), prin creșterea concentrației lor în locurile de
muncă peste limitele admise (plumb,mercur, toluen, acetonă etc.)
 agenți fizico-chimici: toate pulberile de la locurile de muncă de natură organică
(vegetală sau animală), minerală sau metalică, care devin periculoase prin creșterea
concentrațiilor lor peste limitele admise și pot acționa prin proprietățile lor fizice
și/sau prin proprietățile lor chimice.
 agenți biologici: microbi, virusuri, paraziți etc., prezenți la locul de muncă
(brucele, leptospire,virusul hepatitei B etc.)
 Noxe profesionale ce aparţin relaţiei om-maşină.
Relația dintre angajat și mașina cu care lucrează sau pe care o supraveghează, poate
determina:

 eforturi intense (chiar și de scurtă durată),

 suprasolicitări de atenție timp îndelungat,
 suprasolicitări ale analizatorului vizual timp îndelungat,
sau poate genera apariția unor factori de mediu nocivi (zgomot,vibrații mecanice, toxice
etc.).

 Noxe profesionale ce aparţin relaţiilor psihosocial dintr-un colectiv de

muncă(relaţia om-om).

 relația necorespunzătoare dintre un conducător (șef de echipă, șef de secție etc.) și

subordonații săi;
 relații necorespunzătoare între membrii aceleiași echipe (colectiv);
 lipsa motivației în muncă;
 lipsa unei satisfacții morale sau materiale;
 existența unei inechități la locul de muncă.

Acțiunea noxelor profesionale se execută în 4 direcții:

Ca factor etiologic principal- Cauzând boli profesionale, relația noxă-

profesională etiologia bolii este de 100 %. Exemplu: expunere la mercur-
intoxicație cronică cu mercur

Ca factori etiologici favorizanti și secundari- Apar boli legate de profesiune(în

această situație noxele profesionale participă la etiologia bolilor împreună cu alți
factori etiologici neprofesionali. Exemplu: bronșita cronică la un fumator, care la
expunerea de noxe pneumatotrope.

Ca factor de agravare a unor boli cronice prexistente- Expunere la tetraclorură

de carbon, agravează evoluția unei hepatite cronice prexistente

Ca factor ce impiedică vindecarea unor boli cornice- Vindecarea unei bronșite

acute este împiedicată de o expunere la iritanți respiratorii.