MUSCULAR SCHELETIC

Organizare

 Filamente subtiri- actina+troponina, tropomiozina

 Filamente groase – miozina care este si componenta activa
 Striat = aranjament repetitiv al filamentelor, cu alternarea benzilor
clare/intunecate
 Celule multinucleate, fusiforme, paralele intre ele, care alcatuiesc
grupe/fascicule
 Localizare – scheletica, laringe, sfincter uretral extern, muschi ureche
medie, muschi extrinseci globi oculari, obraji, faringe
 Epimisium – TC dens semiordonat care acopera muschiul
 Perimisium – TC lax care acopera fiecare fascicul
 Endomisium – TC lax cu fibre reticulare care acopera fiecare celula+ sunt
multe capilare

SECTIUNE LONGITUDINALA

Forma cilindrica, capetele rotunjite, aspect de dubla striatie- longitudinala si

transversala, aspect de retea

SECTIUNE TRANSVERSALA

Forma poligonala, nuclei periferici,

MO – citoplasma acidofila, multinucleata la periferie, alungiti, lenticulari,

bazofili, are o lamina externa de fibre reticulare, intre cele 2 membrane – celule
satelit, miofibrilele ocupa majoritatea suprafetei de sectiune – structuri
punctiforme – campurile lui cohnheim

Miofibrilele ME

 Cilindrice, paralele -> striatii longitudinale, o miofibrila este o alternanta

de discuri clare/ intunecate -> striatii transversale
 Benzi intunecate (discuri A) – birefringente, central – zona mai putin
electron-densa- zona H, central o linie intunecata vizibila in contractie,
linia M
  Benzi clare (discuri I) – monorefringente, central are o linie ingusta,
intunecata- linia Z
 Sarcomerul este intre 2 membrane Z, are un disc A, 2 hemidiscuri I
 Raport actina/miozina de 6/1

Filamente groase – ocupa partea centrala (disc A)

 2 lanturi grele dispuse helicoidal – aspect de crosa de golf, cap globulos,

coada liniara, jonctiune balama
 4 lanturi usoare in 2 perechi, asociate cu partea globulara a moleculei
 Meromiozina usoara – cea mai mare parte din coada
 Meromiozina grea – capul si o parte diin coada – prin extremitatea
globulara se cupleaza ATP
 Intre filamentele de miozina sunt punti de legatura- molecule de
miomezina, corespund liniei M, coada centrala corespunde zonei H

Filamente subtiri – origine in discul I, atasate la membrana Z, celalalt capat

patrunde printre filamentele de miozina, in discul A

 Zona I- exclusiv actina, zona A – actina +miozina, exceptie zona H

 Actina, polipeptidica, formeaza monomeri globulari- Actina G cu zpna de
afinitate pt miozina, care polimerizeaza dand nastere la actina fibrilara F
care este polarizata, si prin capul + alfa-actininic se prinde de membrana
Z
 2 lanturi de actina F formeaza un dublu helix, cu santuri putin adanci
pentru proteine reglatoare
 Tropomiozina- dublu helix, acopera situsurile cu afinitate pentru miozina
 Troponina – globulara, are 3 subunitati – Troponina T care face complex
cu tropomiozina, Tropinina C care leaga Ca, Troponina I mascheaza
locurile cu afinitate pentru miozina
 Cand Ca creste, se leaga de Troponina C, se modifica tropomiozina, se
deschid situsurile

Filamente necontractile

 Conectina – linia M-linia Z, nebulina, schelet de polimerizare a actinei G,

tropomodulina, regleaza lungimea fibrei de actina, desmina fixeaza
memrana Z la membrana celulara
Tubi in T

 Invelesc miofibrilele la jonctiunea disc A- disc I

Reticul sarcoplasmic

 Inveleste fiecare miofibrila, corespondendtul REN, in raport cu tubul in T

prezinta un tubul mai larg – cisterna terminala
 Calsechestrina regleaza eliberarea calciului
 Triada = un tub in T + 2 cisterne terminale

Alte componente

 RER redus, Golgi mic, putini lizozomi si mitocondrii

 Celula satelit – mioblaste restante, creste si regenereaza daca lamina
externa nu este afectata

In repaus ATP este atasat nehidrolizat pe capul miozinei, pt ca actina e

acoperita

FIBRELE ROŞII

- diametru mic, culoare închisă

- enzime mitocondriale: succinat-dehidrogenaza, NADH-dehidrogenaza

- mioglobină ↑, miofibrile ↓

- glicogenul ↓, lipide neutre ↑

- mitocondrii ↑

- contracţie lentă, dar persistentă, datorită proprietăţii de regenerare oxidativă

a ATP-ului, motiv pentru care obosesc mai greu şi sunt adaptate menţinerii
posturale (fibre oxidative sau fibre lente)

- localizare: muşchii lungi ai spatelui, muşchii membrelor

- inervaţia: axoni subţiri, plăcile motorii de la acest nivel fiind relativ simple
FIBRELE ALBE

- diametru mai mare

- enzime mitocondriale ↓

- miofibrile ↑, mioglobină ↓

- glicogen ↑, lipide neutre ↓

- mitocondrii ↓, dimensiuni mici

- contracţie rapidă, puternică, de scurtă

durată (oboseala rapidă)

- mişcări fine, precise (fibre rapide,

glicolitice, anaerobe)

- localizare: muşchii extraoculari, în musculatura degetelor

- inervaţia: axoni mari, plăcile motorii de la acest nivel având dimensiuni duble
comparativ cu cele din fibrele roşii

Fusul neuromuscular

 R proprioceptiv, celule musculare striate specializate, capsula

conjunctiva interna, externa, spatiu cu fluid
 Cavitate – material gelatinos, cu 6-12 fibre intrafusale, zona centrala –
fibre cu nuclei in sac 40-5, zona periferica – fibre cu nuclei in lant
 Fibrele anulospirale inconjoara zona centrala a ambelor tipuri, stimulate
de gradul de intindere
 Fibre in iedera pe fibrele cu nuclei in lant, stimulate de durata intinderii
 Inervatie motorie prin motoneuroni gamma

Fusul neuro-tendinos golgi

 Organ proprioceptiv in tendoane, la jonctiunea muschi-tendon

 Fibre tendinoase intr-o capsula conjunctiva, cu terminatii nervoase
aferente amielinizate
 Previne alungirea excesiva a fibrelor
Jonctiunea miotendinoasa

 Continuitatea morfologica a tendonului

 Epimisium = peritenonium extern
 Perimisium peritenonium intern
 ME – interdigitare celule musculare-colagen, filamente de ancorare,
hemidesmozomi

STRIAT CARDIAC

 Miofilamente simalre scheletale, nucleu unic central, localizare si in la

baza venelor pulmonare, contractii miogene datorita celulelor
pacemaker
 MO- celule mononucleate, formă cilindrică cu extremităţi bi sau trifide
(miocitele atriale < miocitele ventriculare)
 - histoarhitectonic: organizate cap la cap, coloane celulare în reţea
plexiformă, cu spaţii care conţin ţesut conjunctiv, corespondentul
perimisiumului
 - citoplasma acidofilă, cu striaţii caracteristice (mai puţin evidente),
nucleul unic central
 - perinuclear: mici incluzii lipidice sau de lipofuscină, striaţiile
transversale nu se observă
 - caracteristic: joncţiuni înalt specializate: DISCURI INTERCALARE (strii
scalariforme)
 ME- sarcolemă, dublată de un strat de tipul membranei bazale
 - sarcoplasma abundentă: cantitate importantă de mioglobină
 - miofilamentele contractile: ultrastructură similară celulei musculare
striate scheletice
 - sarcomerele: aranjament neuniform de-a lungul fibre, perinuclear:
organite celulare aparat Golgi, mitocondrii numeroase, incluzii de
glicogen, granule de lipofuscină (extrem de abundente la persoanele în
vârstă)
 - alternanţa discurilor A şi I: uneori întreruptă de mitocondriile orientate
longitudinal şi de tubulii reticulului sarcoplasmatic, care se afla si sub
sarcolema, sunt mai putin numerosi, dilatatii saculare in loc de cisterne
terminale
  Tubi in T – invaginatii ale sarcolemei la nivelul membranei Z, formeaza o
diada, are particule transmembranare de intindere care transmit
excitatia

DISCURILE INTERCALARE- joncţiuni

 benzi rectilinii transversale, repetitive, uneori aspect de trepte de scară,

prezente în discul I
 - porţiuni transversale (vizibilă MO) şi porţiuni longitudinale
 ME – porţiunea transversală (spaţiul dintre trepte)
 - la nivelul discului I: spaţiu intercelular electron-dens, structuri tip fascia
aderentă şi desmozom
 - FASCIA ADERENTĂ: ancoreaza filamentele subţiri de actină din
sarcomerele terminale la nivelul sarcolemei (echivalentul liniei Z)
 - DESMOZOMII: împiedica detaşarea celulelor musculare unele de altele
în timpul procesului de contracţie; întăresc fascia aderentă
 ME - porţiunea longitudinală (treapta) JONCŢIUNI DISTANŢATE (gap,
nexus): transport molecular, ionic; nu sunt supuse forţelor de contracţie
musculară

CELULA MIOENDOCRINĂ- miocard atrial (drept şi mai puţin stâng)

 ME- celule musculare contractile- granule electron-dense învelite

în membrană = granule de secreţie
 factori biologic activi: FACTORI NATRIURETICI ATRIALI
(cardiodilatine, cardionatrine) şi cerebrali
 rol reglarea volumului sanguin- menţinerea echilibrului hidro-
electrolitic al fluidului extracelular

SISTEMUL CARDIAC DE CONDUCERE

NODULUL SINO-ATRIAL

- situat la joncţiunea venei cave superioare cu atriul drept- ţesut conjunctiv

bine vascularizat + celule musculare nodale= CELULE P (“pacemaker” natural):

- mici, ramificaţii terminale, mitocondrii, câteva miofibrile situate periferic,

numeroase incluzii de glicogen, tubii T şi RS ABSENŢI- joncţiuni distanţate
NODULUL ATRIO-VENTRICULAR- situat în porţiunea inferioară a septului
interatrial, structură similară nodulului sino-atrial

FASCICULUL HIS- situat în continuitatea nodulului atrio-ventricular

- grup de celule cu morfologie asemănătoare celulelor nodale,mănunchi

de fibre paralele de-a lungul septului interventricular

REŢEAUA PURKINJE- iniţial ramura dreaptă şi stângă ->ramificare

subendocardică

- CELULELE PURKINJE: formă globuloasă, citoplasmă clară

 ME: prelungiri citoplasmatice interdigitate cu ale celulelor vecine, câteva

miofibrile dispuse periferic, numeroase mitocondrii, mult glicogen,
numeroase joncţiuni distanţate

INERVAŢIA ŢESUTULUI MUSCULAR STRIAT CARDIAC

- exclusiv prin sistemul nervos autonom (parasimpatic şi simpatic)

celule contractile = fibre musculare netede / leiomiocite

MUSCHI NETED HISTOARHITECTONIC

- izolate, în stroma unor organe compacte (prostata), în centrul vilozităţilor

intestinale (muşchiul Brücke), în cadrul ţesutului conjunctiv din anumite
localizări (orbită, ligamente largi, scrot, penis, mamelon)

- fascicule (muşchiul erector al firului de păr), benzi inelare (muşchiul

constrictor al pupilei)

- FRECVENT: tunici organizate circular (vase sanguine) sau circular şi

longitudinal (tub digestiv: 1/3 medie esofag - sfincter anal intern)

- plexiform: vezica urinară

Secţiune longitudinală

 fibrele musculare netede se asociază astfel încât extremităţile efilate vin

în raport cu porţiunile centrale mai dilatate ale celulelor vecine

Secţiune transversală

 celule poliedrice, cu diametre variate cu nucleu central rotund sau fără

(zona secţionată corespunde extremităţilor efilate)

MO

 celulă mononucleată, alungită, zonă centrală proeminentă şi extremităţi

efilate (fuziformă), citoplasma omogenă, acidofilă, lipsită de striaţii
 nucleu alungit, uneori bastoniform, central, cu nucleoli
 periferic: structură de tipul membranei bazale (lamina externa) + fină
reţea de fibre reticulare, ataşate membranei plasmatice, cu rol în
controlarea forţei de contracţie

ME- în jurul celor doi poli ai nucleului: mitocondrii, RE ribozomi liberi, complex
Golgi, câţiva lizozomi, uneori incluzii de glicogen şi lipofuscină

 citoplasma: miofilamente subţiri şi groase (aparatul contractil), filamente

intermediare (citoschelet)
 FILAMENTELE CONTRACTILE- reţea, NU FORMEAZĂ miofibrile- raport
actină-miozină 12-14/1

FILAMENTELE GROASE

 prezintă pe toată lungimea lor capetele globuloase ale miozinei

 contact miozină - actină pe o suprafaţă mai mare -> contracţii prelungite

- MIOZINA: similară cu cea din muşchiul striat (două lanţuri grele, patru
lanţuri uşoare); există izoforme specifice

FILAMENTELE SUBŢIRI

 formate din ACTINĂ (izoforme speficice pentru muşchiul neted),

TROPOMIOZINĂ
 nu conţin troponină!!! -> caldesmona: cuplare cu actina F, ocupă situsul
de legare cu miozina
  alte molecule: calmodulina, α-actinina şi miozin-kinaza lanţului uşor

FILAMENTELE INTERMEDIARE

- desmină în viscere, vimentină şi desmină în vase,

- intracitoplasmatic: corpi denşi (plăci de aderenţă): α-actinină

- submembranar: plăci electron-dense: vinculină, talină

JONCŢIUNI DISTANŢATE (nexus, gap) - CAVEOLE– invaginaţii ale membranei

plasmatice, conţin ioni de calciu, sodiu, potasiu şi magneziu

 TUBI T- absenţi, rol îndeplinit de sistemul de caveole, vezicule şi RS-

sarcotubuli – calsechestrină
 RECEPTORI DE SUPRAFAŢĂ: adrenalină- noradrenalină (α1, α2, β),
histamină, serotonină, aldosteron, LDL, bradikinină, prostaglandine,
acetilcolină, angiotensină

CONTRACŢIA - activitate contractilă spontană, în absenţa impulsurilor

nervoase

 celulele musculare: capacitate intrinsecă de generare a stimulilor, iar

conducerea acestora se realizează din celulă în celulă, pe calea
joncţiunilor distanţate
 contracţia are un nivel mai scăzut şi prezintă o anume ritmicitate

- legea “totul sau nimic” nu este valabilă, fibra se poate contracta în

totalitate, sau numai parţial, într-o anumită zonă

DECLANŞAREA CONTRACŢIEI

 creşte Ca intracelular, se elibereaza din caveole, se fixeaza pe

calmodulina, activeaza miozin-kinaza lanturilor usoare-> fosforilare->
cuplaj actina-miozina, activarea ATP-azei miozinice (actin-dependente)
->hidroliza ATP
 scade Ca -> decuplare de calmodulină-> inactivarea miozin-kinazei
lanţului uşor ->defosforilare lanţuri uşoare ->mascare situsul de legare
actină ->muşchiul intră în repaus
Inervatie prin sistemul nervos autonom

 NU SE FORMEAZĂ o joncţiune neuro-musculară-sinapsă “en passant” –

jonctiune in alta parte decat la nivelul axonului
 fibre nervoase în ţesutul conjunctiv, la distanţă de 10-200 μm de fibrele
musculare
 terminaţiile fibrelor nervoase au dilatări care conţin veziculele sinaptice
cu neurotransmiţători – “bouton en passant”

- 3 tipuri de vezicule sinaptice:

- mici electron-clare (colinergice, conţin acetilcolină)

- mici electron-dense (adrenergice, conţin noradrenalină)

- mari, electron-dense (purinergice)

MUŞCHIUL NETED UNITAR viscere cavitare sau tubulare (tub digestiv, salpinge
etc.)

MUŞCHIUL NETED MULTIUNITAR- peretele arterelor mari, corpii ciliari, iris şi

canalul deferent

 fiecare celulă musculară este inervată de terminaţii postganglionare

autonome prin sinapse “en passant”, contracţii rapide şi precise

PERICITELE- celule fuziforme, înconjură capilarele şi venulele postcapilare:

reglează fluxul sanguin prin capilare

 ME: corp celular cu prelungiri primare lungi, şi prelungiri secundare care

înfăşoară capilarul, formând joncţiuni gap cu celulele endoteliale
 Golgi redus, RER, mitocondrii, microtubuli, filamente
 caracteristici comune cu celulele muşchiului neted: tropomiozină,
izomiozină şi protein-kinază
 populaţie celulară cu caractere de mezenchim restant: capacităţi
proliferative şi de diferenţiere: celule cu potenţial contractil, celule
musculare netede, celule endoteliale