Tehnium 10 1974 PDF

8/2/2019 Tehnium 10 1974
http://slidepdf.com/reader/full/tehnium-10-1974 1/24
8/2/2019 Tehnium 10 1974
a m a t o r i c e a s c ă  s-a observa\
1.11 Q , v l l \ " U
1""'1">,01"\1',,,,cu r e a c ţ i e ,  la sensibilitate maxim,

.
de instabil CÎnd etajul ajunge in

de o s c i l a ţ i e .  D i m p o t r i v ă ,  la radiorece
s u p e r r e a c ţ i e ,  cu tub electronic sau
tor, etajul o s c i l e a z ă  singur pe o
A c e a s t ă  o s c i l a ţ i e  proprie
modului specific de construire a , .
anume Între electrodul de c o m a n d ă 
Între g r i l ă  sau b a z ă  m a s ă ) 
o n e g a t i v ă . 
Aceste o s c i l a ţ i i  pornesc de la zgomotu\. b ' \ ă 
de fond, iar amplitudimSla \or este v a ~ l a  1
m ă r i m e a  z o ~ o m o t u \ u i . 
în se a p de l i c ă  semnal ~ ~ ~ e  r a d i o i r e ClOd c v e n ţ ă .\a,  "
amplitudinea o s c i l a ţ i e i  proprii! ~ n i n d e  ,de t e l ~ 
siunea instantanee a semnal", aphca\ t
e s e n ţ ă ,  un receptor cu s u p e r r e a c ţ l . .  ~ t e ,  de ~ ~ e \ 
un detector cu r e a c ţ i e  un o S C I " ~ < l k '  " ~ ~ H Z 
f r e c v e n ţ ă  de o s c i l a ţ i e  este s u p e r i o a r ă  ('ro:,! .
si care se numeste oscilator de blocare.
. S u p e r r e a c ţ i a '  produce o amplificare cu
mai mare cu cît raportul" dintre f r e c v e n ţ a  sem
nalului r e c e p ţ i o n a t  (deCi aplicat la intrarea radio
receptorului) f r e c v e n ţ a  de blocare este mai
mare.
În general, radioreceptoarele cu s u p e r r e a c ţ i e 
se u t i l i z e a z ă  În gama s u p e r i o a r ă  a undelor
scurte ultrascurte din considerentul sus
amintit.
La pornire, un astfel de receptor se c o n s t a t ă 
c ă  f u n c ţ i o n e a z ă  prin f î ş î i t u l  caracteristic, care
dispare În momentul cînd se r e c e p ţ i o n e a z ă  un
II
6,Sn 6,S"
Cu cît semnalul r e c e p ţ i o n a t  este mai

puterniceste
torului cu atît
maizgomotul
mic. propriu al radiorecep
Radioreceptoarele cu s u p e r r e a c ţ i e  nu sînt
c s me n prea selective, t o t u ş i  s e l e c t e a z ă  suficient În
scurte foarte bine În ultrascurte, unde ecar
I trecut al vistei, tul de f r e c v e n ţ e  între d o u ă  posturi este destul
de ridicat.
din radio a lo r De m e n ţ i o n a t  c ă  aceste montaje" f u n c ţ i o n î n d 
În regim de o s c i l a ţ i e ,  vor radia prin a n t e n ă  unde
amplificare d i r e c t ă  electromagnetice, comportindu-se ca un e m i ţ ă -
radioreceptoarele tor pe f r e c v e n ţ a  postulUi r e c e p ţ i o n a t  ş i ,  evident,
vor fi deranjate alte radioreceptoare montate În
cu cele cu s u p e r r e a c ţ i e .  apropiere. Acest dezavantaj poate fi Î n l ă t u r a t 
d a c ă  la intrarea În radioreceptor se m o n t e a z ă 
n u m ă r  p r e z e n t ă m  un amplificator de r a d i o f r e c v e n ţ ă  (unul sau
mai multe etaje).
onare al receptoarelor Receptorul cu s u p e r r e a c ţ i e  este mult utilizat
În telecomanda minimodelelor, deoarece con
are gabarit foarte redus În com
su ru montaje p ce, s u m ă  p u ţ i n 
p a r a ţ i e  cu alte tipuri de radioreceptoare.
8/2/2019 Tehnium 10 1974
In figura 1 este p r e z e n t a t ă  schema unui recep

tor s u p e r r e a c ţ i e  cu tub electronic ce poate
r e c e p ţ i o n a  f r e c v e n ţ e  cuprinse intre 50 70
MHz. Tubul folosit este o d u b l ă  t r i o d ă  de tipul
6H3Tf. ECC 85, ECC 88 etc.
Bobina de a n t e n ă  L 1 are 2 spire, iar bobina
L 2 are 6 spire, realizate cu conductor emailat
</J 1 mm. D i s t a n ţ a  Între spirele bobinajului: 1 , 5 - se face cu
2 mm. Ş o c u r i l e  S 1, S 2 S 3 se r e a l i z e a z ă 
corpuri de r e z i s t e n ţ ă  ( d u p ă  ce au fost (' " , : ; . t " , · ~ o 
..
de 0,5-1 W pe care se b o b i n e a z ă  45 de
Pentru S 1, sîrma are diametrul de 0,2
iar pentru S 2 S 3, diametrul sîrmei este de
0,6 mm.
S 4 este de fapt primarul unui transformator
de i e ş i r e .  Ascultarea se face În c ă ş t i . 
"',.."".,.0 .... 1";::0." schema unui etaj
receptoarelor
t e l e c o m a n d ă . 
oscilant este acordat pe 1",..o,('\lon1"<=1
Gama s u p e r i o a r ă  a undelor scurte de radio de 27,125 MHz. Bobina L se
difuziune cît de radioamatori, respectiv 27--30 o c a r c a s ă  de n n " c Ţ . , . - O 
.....
MHz, poate fi r e c e p ţ i o n a t ă  .cu receptorul tran de mm. Se b o b i n e a z ă 

zistorizat din figura 2. Cu-Em 0,3 mm. Ş o c u l  Sare 40 de
Primul etaj echipat cu tranzistorul AF 139 q; 0,15, pe un miez de f e r i t ă  cu
sau AF 516 r e a l i z e a z ă  functia de de 2 mm miez de la o
Pragul de o s c i l a ţ i e  se s t a b i l e ş t e  din n.nt·on1rirL pe f r e c v e n ţ a  e x a c t ă  se face din miez cu con-
metrul de 10 k.o. montat în ramura de emitor a clensatorul de 10 montat Între colectorul
tranzistoarelor T 1. Circuitul acordat este for emitorul 2 SA 340.
mat din bobina L si condensatoarele montate Semnalul de c o m a n d ă  (de j o a s ă  f r e c v e n ţ ă 
În paralel. ' trenuri de impulsuri) se trimite la
Bobina L se c o n f e c ţ i o n e a z ă  pe o c a r c a s ă  cu torul de audio filtrele de cale,
diametrul de 8 mm, pe care se b o b i n e a z ă  12 torul de 5
spire cu s î r m ă  de cupru emailat d> 0.4 mm. Din
radioamatori
fototehnica
- '- Revelatoare diluate
de m ă r i t 
l a b o r a t o r u l electronistului
- Selector de canale
ca . yO
in banda de
n a l ă  cu
Tehnium atelier
- Antene de emisie
- Antene .;;" .. "...... <11. .....
condensatorul semireglabil de 30 pF se r e g l e a z ă 
mijlocul gamei r e c e p ţ i o n a t e ,  iar din condensa - Undele
torul variabil cu capacitatea m a x i m ă  de 8 pF - Filtre Re
se r e a l i z e a z ă  acordul fin În g a m ă .  C o n f o r t casnic
Ş o c u l  S 1 se r e a l . Î z e a z ă  pe o r e z i s t e n ţ ă  de
rulant
O,5W (1 M!1) pe care s e ' b o b i n e a z ă ,  s p i r ă  l î n g ă  - Sisteme de iluminat din
s p i r ă ,  s î r m ă  cu diametrul de 0,2 mm. Semnalul
de j o a s ă  se a p l i c ă  apoi prin conden
satorul de 5 )JF c ă t r e  baza primului tranzistor Incepind cu nr. 11 a.c. al
(T 2) din amplificatorul de j o a S ă  f r e c v e n ţ ă .  revistei noastre vom - M a s ă  - ba r - t o a l e t ă 
Ambele tranzistoare T 2 T 3 sînt de tip EFT zenta Tehnium milgiilzBn
353 sau EFT 323. - Foarfece de t ă i a t  filme
Ascultarea se face În c ă ş t i  cu i m p e d a n ţ a  de cipiul de f u n c ţ i o n a r e ,  co n . cerului
200012 întregul receptor se a l i m e n t e a z ă  de s t r u c ţ i e ,  - Actual itatea c o s m o n a u t i c ă 
la d o u ă  baterii 3 R 12, legate În serie, a d i c ă  cu a radioreceptoll'ului R adio-service
tensiunea de 9 V. -
h e t e r o d i n ă .  P o ş t a 
- Solu i o n ă r i 
R e c e p ţ i o n a r e a  programelor de radiodifuziune
transmise În gama undelor ultrascurte se poate
face cu radioreceptorul s u p e r r e a c ţ i e  din fig. 3.
Este construit dintr-un etaj cu tranzistorul AF
8/2/2019 Tehnium 10 1974
Deosebit de util în atelierul o r i c ă r u i  amator,

precum în laboratoarele atelierelor ş c o l a r e , 
aparatul pe care vi-l p r e z e n t ă m 
este destinat t e s t ă r i i 
reglajului radioreceptoarelor
amplificatoare or audio
El este compus din 4 module realizate separat, u ş o r  demontabile u ş o r  de depanat.

Cadrul este executat din t a b l ă  de a l a m ă  î n d o i t ă  în f o r m ă  de cornier cu la-
tura de 10 mm sudate la cu cositor. Cale 4 module îndeplinesc u r m ă t o a r e l e  sarcini:
modulul nr. 1: de AF
- m od ul ul nr. 2:
- modulul nr. 3:
cu o serie de borne de la care se pot alimenta diverse mon-

taje V c. a - 200 V c.c. 152 V c.c. stabilizat). Fiecare modul
este construit are un panou frontaI din t a b l ă  de aluminiu gros de 2 mm, res-
tul fiind din t a b l ă  c o s i t o r i t ă  (cutie de conserve). Dimensiunile se aleg în f u n c ţ i e 
de dimensiunile componentelor utilizate. Alte a m ă n u n t e  constructive revin constructorului,
în de p o s i b i l i t ă ţ i l e  acestuia.
Acest modul c o n ţ i n e  generatorul de j o a s ă  f r e c v e n ţ ă  cu game de lucru:

25 -;-- 300 Hz, 250 ;-- 3 000 Hz, 2 500 -;-- 30 000 Hz.
El are de r e g l e ţ j  aI nivelului brut fin, iar tensiunea la i e ş i r e 
f u n c ţ i o n e a z ă  imediat, l I i d a c ă  este corect executat.

Piesa este p o t e n ţ i o m e t r u l  de 2 kQj5 W. Se poate înlocui cu o
r e z i s t e n ţ ă  b o b i n ă  de tip l.P.R.S., c ă r e i a  i se a l ă t u r ă  stratul de ciment sili
conic de deasupra apei se i m p r o v i z e a z ă  un cursor din t a b l ă .  D u p ă  reglaj
se f i x e a z ă  definitiv în a c e a s t ă  p o z i ţ i e .  Condensatorul variabil va trebui
montat izolat de masa a p a r a t u l u ~  iar axul va fi prelungit cu un tub
izolator. + 200V
Este generatorul de î n a l t ă  f r e c v e n ţ ă .  6 BE 6 (6 H 31) este utilizat ca mixe

Are trei game de lucru.: 130 -+- 800 kHz; separator.
500 +- 2 000 kHz; 5 +- 20 MHz, cu posi Bobinele se construiesc în carcase c
b i l i t ă ţ i  de reglaj aI gradului de m o d u l a ţ i e  ş a n ţ u r i .  Se poate utiliza, de asemene
al nivelului de semnal de i e ş i r e .  orice tip de bobine. Pentru a l ă s a  con
Oscilatorul de IF este de tip Colpittz, structorului posibilitatea de alegere,
ceea ce s i m p l i f i c ă  c o n s t r u c ţ i a  bobine în continuare i n d u c t a n ţ a  bobinelor: pen
lor. Pentru schimbarea gamelor se va tru UL bobina are 160 ,uH, pentru U
utiliza un comutator tip c I a v i a t u r ă .  Tu bobina are 25 ,uH, iar pentru US b
bul utilizat este ECC 82. Prima t r i o d ă  bina are 0,26 ,uH.
este oscilatorul de IF, iar a doua, oscila D u p ă  e x e c u ţ i a  m o n t a j u l u ~  scala
torul de AF. Transformatorul utilizat etaloneazA utilizînd un generator de se
TB este de tip «bloking» de la un tele nal standard ( G S S ~  sau un recepto
vizor. Elementele notate cu s t e l u t ă  se bine etalonat.
ajusteazA în timpul reglajului. Tubul
1S,O 1,5 0,15 121< 152V
un transformator de circa 40 W cu î n f ă ş u r ă r i l e  ca în s c h e m ă . 
Se un stabilizator pentru tensiunea de 152 V.
u t i J i i z e a z ă 
Filamentele tuburi10r vor fi alimentate indiferent de utilizarea apara
tului. Tensiunea a n o d i c ă  se va cupla la fiecare modul cu ajutorul unui co
mutator cu clape independente. AstfeL aparatul poate fi utilizat fie ca ge-
nera tor fie ca generator AF sau ca milivoltmetru.
__ - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - Q C \ J 2 0 0 V
,21<
o 200V ce
ECC82
10nF
î lk
00 V
400
110 ' J - - - - 4 I - ~ _ r \ 7 1 _ - _ + - - ~ _ _ ( )  152 V
* L -.
STABILIZAT
50nF
}fJF ?Kr"
OJ
MODULAT (' EMOOULAT
a:..
cr-l
, 200 V
8/2/2019 Tehnium 10 1974
I - - - - - - - - - + - - - i lI---jf200Vc-..J
55
Este vorba de un milivoltmetru S c ă r i  de m ă s u r ă :  3 V - 30 V

electronic care u t i l i z e a z ă  un tub - 300 V 600 V.
ECC 82. Comutatorul trebuie fie Pentru simplificare se u t i l i z e a z ă 
de b u n ă  calitate, iar r e z i s t e n ţ e l e  cadrul mobil (instrumentul) de la
care compun circuitul de intrare un aparat de m ă s u r ă  tip avometru.
(divizorul) trebuie fie cu toleran Datele din s c h e m ă  sînt valabile pen
te minime. Gamele de m ă s u r ă :  30 mV tru un instrument de tip T 430/1,
300 mV - 3 V - - 30 V. de f a b r i c a ţ i e  s o v i e t i c ă ,  comutat pe
Frecventa de lucru: 20-;.-100 kHz. scara 0,75 V cc. Bornele milivolt
Al d o i l e ~  voltmetru electronic u metrului trebuie ecranate ca ca
t i l i z e a z ă  de asemenea un tub ECC 82. blul de m ă s u r ă . 
eficient circuit de r e a c ţ i e  n e g a t i v ă  preia o parte din semnalul de i e ş i r e  prin

Un
2,2 kn 20 J1F îl transmite bazei lui T 2 pentru tia se o b ţ i n e  minimum de distorsiuni.
Termistorul de 6 kn , montat Între bazele defazoarelor pe radiatorul tranzistoa-
relor finale, a s i g u r ă  «repolarizarea» acestora, în f u n c ţ i e  de m o d i f i c ă r i l e  de tempera-
t u r ă . 
I n d i c a ţ i i  de c o n s t r u c ţ i e  reglaj
Tranzistoarele finale vor fi prinse pe radiatoare separate izolate de acestea
o n i c ă  s c o a s ă  din alte tranzistoare defecte (tipul EF T 212).
prin m i c ă  ş i ·  s o l u ţ i e  s i i i c
Tranzistoarele din etajul defazor vor fi p r e v ă z u t e  cu radiatoare pe c a p s u l ă .  De ase
menea, diodele de redresare, f u n c ţ i e  de tipul lor, vor fi puse pe radiatoare.
Transformatorul de r e ţ e a  va fi p r e v ă z u t  cu ecran electrostatic între primar se
cundar. Alimentarea etajului final cu tensiune c o n t i n u ă  se va face prin s i g u r a n ţ e 
de 2,5 A.
Drag. G R i N E A Cablajul imprimat nu r i d i c ă  probleme, practic am folosit varianta în care p l ă c u ţ a 
cu tot montajul are dimensiunile radiatorului tranzistoarelor finale vine prins
Amplificatorul pe care vi-l p r e z e n t ă m  este realizat conform ultimelor eL
eliminarea transformatorului de i e ş i r e  sau defazare. R e : Z l s 1 t e n ţ e l e din emiter, respectiv colectorul vor fi bobinate din n i c h e l i n ă 
transformator a creat multe probleme radioamatorilor pe un suport de r e z i s t e n ţ ă  de 2 W.
Studiind se o b s e r v ă  este vorba de un montaj COlltr'ltllnp. t o l O S l l l l d u - ~ , e 
«universalul» defaza rea fiind de
BC 161 este
calitate; practic s-au
(pwcurabile din c o m e r ţ ) . 
Montajul f u n c ţ i o n e a z ă  o r e d r e s a t ă  de 52 V, o b ţ i n u t ă  oricare
tra.nsi!orma.tor de cu un secundar de 40 V/4 A (bobinat cu s î r m ă  de Îi) 2,5
m ă t a s e ) . 
B
duce la
D ă m 
canal):
-- tensiunea de alimentare: 52 V
consum în gol: 30 mA
-- consumul la o s a r c i n ă  de n/ 50 W: 2 A
sarcina m i n i m ă : 
- semnalul de i e ş i r e : 4 20 V/2,5
n A În difuzoare) o
m"8+lk
(consum alternativ pe s a r c i n ă 
de 4 n/ 50 W
- r ă s p u n s  în f r e c v e n ţ e :  10 + 50000 Hz 20 dB
- distorsiuni armonice: 0,5% la 1 000 cu un semna l la intrare de 1,5 V
2 0 ) l ~ 2 5 ,  TranZistoare folosite:
Tranzistoarele folosite sînt: TI = BC 147 B; T 2 = 2 N 3053; T 3 , T 4 = BC 141/ <, = SC 147 B (BC 107 B)
RC 161; T sT 6 = 2 N 3055. 0DjJA
Diode redresoare: RA 120 - 4 b u c ă ţ i  diode de polarizare: F 057 - - 4 b u c ă ţ i . 
= 2 N 3053 (BC 107 B)
S1 = de mijloc (26 V)
tensiune
I m p e d a n ţ a  de intrare: 10 kn . S2 = consum În gol (30 mA ) 3 = BC 141
F u n c ţ i o n a r e  de pe s c h e m ă )  'i BC161
~ ' : l  = amplificare T cl
Semnalul de este amplificat de tranzistorul TI montat astfel pentru a asi- t";j = volum
1 T5' T 6 = 2 N 3055
gura o b u n ă  amplificare cu un coeficient de distorsiuni minime.
Pentru un semnal de 1 V pe baza tranzistorului TI se o b ţ i n e  în colector, d u p ă 
D 1 . ·D 4 = BA 148 (F 057)
eff
condensatorul de 0,22 J1F, o tensiune de aproximativ 3 V cu un coeficient de dis D u p ă  realizarea montajului se v e r i f i c ă  corectitudinea l u c r ă r i i  se a l i m e n t e a z ă 
torsiune de 0,1 %. P o t e n ţ i o m e t r u l  S3 r e g l e a z ă  punctul de f & f h c ţ i o n a r e  allui T l pentru cu tensiune; în Jocul s i g u r a n ţ e i  de alimen.tare de la + 52 V se î n s e r i a z ă  un avohm
amplificare m a x i m ă  distorsiune m i n i m ă .  metru pus pe consumul maxim (O -;- 2 A). Se u r m ă r e ş t e  i n d i c a ţ i a  aparatului se re
Din punctul C, în circuitul de emitor se poate culege un semnal care, redresat g l e a z ă  p o t e n ţ i o m e t r u l  semireglabil S2 p î n ă  cînd consumul atinge o valoare de 20-;-
divizat, poate fi folosit la un «ochi» indicator de nivel pentru «balansul» STEREO. 30 mA. (Evident, i e ş i r e a  se c u p l e a z ă  la o s a r c i n ă  de 4 +8 m.Apoi se m ă s o a r ă  ten
Semnalul amplificat a t a c ă  baza lui T 2 prin p o t e n ţ i o m e t r u l  de v.olum P h decuplat siunea m e d i a n ă  între m a s ă  polul pozitiv al condensatorului electrolitic de i e ş i r e 
la m a s ă  cu 15 nF . cu semireglabilul SI se aduce la j u m ă t a t e  din valoarea celui de alimentare, a d i c ă 
punctul
de pentru tranzistoarele
al tranzistorului +2 6 V.
defazoareT T 3
s t a b i l e ş t e  f u n c ţ i o n a r e  2'
de polarizare T 4 este f i x ă ,  stabi O a t e n ţ i e  d e o s e b i t ă  trebuie a c o r d a t ă  negative realizate prin
înserierea a 4 diode cu siliciu v a r i a b i l ă  fin cu semireglabilul S2' de 2,2 k n condensatorului de 20 jlF/25 V i e ş i r e a  condensatorul ui
I m p o r t a n ţ a  acestei tensiuni este c o v î r ş i t o a r e ,  atît în stabilirea consumului eta- tic de 4 ţ t F . 
jului final cît în precizarea distorsiunn «crossover». . Se poate varia r e z i s t e n ţ a  de 2,2 kn în limitele 1,5 +5 kQ, în functie de care se ob-
Semnalul amplificat defazat de tranzistoarele pilot T 3 T 4 a t a c ă  tranzistoarele ţ i n e  un c î ş t i g  de putere, da r cresc distorsiunile. '
din etajul final T s în al c ă r o r  emiter, respectiv colector, se introduc r e z i s t e n ţ e  Pentru acest amplificator de recomand un separat.
de stabilizare 0,5 n/ 2 W. d u p ă  schemele date în r e v i s t ă ,  d u p ă  varianta p e r s o n a l ă 
8/2/2019 Tehnium 10 1974
detectia sincron Î n s ă ,  oscilatorul local g e n e r e a z ă 

un se'mnal exact pe f r e c v e n ţ a  p u r t ă t o a r e ,  f r e c v e n ţ a 
i n t e r m e d i a r ă  este zero, iar spectrul de m o d u l a ţ i e  a
f r e c v e n ţ e l o r  se d e p l a s e a z ă  În domeniul f r e c v e n ţ e l o r 
joase. Tranzistorul T 2 g e n e r e a z ă  o s c i l a ţ i i  locale În
montaj Colpitts, folosind circuitul acordat L 1- C V 1
C 4 • Amplitudinea o s c i l a ţ i i l o r  se r e g l e a z ă  cu poten
ţ i o m e t r u l  P • Acest p o t e n ţ i o m e t r u  a s i g u r ă  polarita
1
tea bazei tranzistorului TI ( Î m p r e u n ă  cu Rs )'
Polarizarea bazei lui T 2 este a s i g u r a t ă  de R3'
Folosind o r e a c ţ i e  n e g a t i v ă  p u t e r n i c ă  În C.C., se asi- .
g u r ă  stabilizarea pentru cele d o u ă  tranzistoare de la
circuitul de intrare.
Pentru sunetele joase se f o l o s e ş t e  detectarea cu
dioda O2 care î m p r e u n ă  cu 0 1 f o r m e a z ă  un dublor
de tensiune. Pe condensatorul e g apare astfel audio·
f r e c v e n ţ a  n e c e s a r ă  canalului de sunete joase, format
din tranzistoarele T4 - T 5 piesele aferente.
P o t e n ţ i o m e t r u l  trimer P2 cu cele d o u ă  diode for
m e a z ă  un divizor de tensiune cu care se r e g l e a z ă 
polaritatea bazei la un nivel care a s i g u r ă  un curent
de 500 microamperi În r e z i s t e n ţ a  de colector RIO a
lui T4 •
Tranzistoarele T4 - Ts a m p l i f i c ă  puternic, fiind
R e c e p ţ i o n a r e a  cu mod u l a ţ i e  folosite În s c h e m ă  cu emitorul la m a s ă .  Piesele
f r e c v e n ţ ă  in gama aferente taie f r e c v e n ţ e l e  Înalte permit trecerea
f r e c v e n ţ e  lor joase. Circuitul acordat l2-C1S avînd
UU S p r e z i n t ă  avantajul frecventa de r e z o n a n t ă  Între 50 Hz si 100 Hz accen
t u e a z ă  'amplificarea ia f r e c v e n ţ e l e '  joase.
Transformatorul L2 este Î n f ă ş u r a r e a  s e c u n d a r ă 
a unui transformator de microfon (corespunde cel
de la magnetofonul «Sonet-Duo»).
I e ş i r i l e  celor d o u ă  canale se l e a g ă  la o m u f ă  stan
dard stereo. Astfel se a s i g u r ă  atît ecranarea i e ş i r i i , 
cît cuplarea c o r e s p u n z ă t o a r e  a canalelor de la
N. TURTUREANU preamplificatoare la canalele stereo de redare.
Emisiunile stereofonice În UUS au c a l i t ă ţ i  de care nu p o s e d ă  c a l i t ă ţ i l e  p e r s e v e r e n ţ a  unui cons- r - : - : - - - - - - : - - - - - . , . r - - ~ - - - ~ - - - . - - - _ _ r 

fidelitate si mai bune, Î n s ă  aparatele de emisie folo tructor amator «microbist», Îi r e c o m a n d ă m  anali- f S ( ) b l n a ,
site sînt 'foarte costisitoare, iar receptoarele sînt zeze schema abordeze numai partea de pseudo
p r e v ă z u t e  cu decodificatoare circuite speciale. stereofonie care se poate aplica destul de usor la I ~ . d , . , . " , , , . , + . , , . , , + 
Adaptorul, a c ă r u i  s c h e m ă  o r e d ă m  În fig. 1, vine aparatele comerciale atît în UU S cît În alte game de . ~ - - - - _ " " " _ - - ~ ~ - " ; " ' ' ' ; ' ' ' - 4 - - ' ' ' ' : ' ' ' ' " " , , ; , - ! 
În întîmpinarea amatorilor care, cu mijloace modeste, frecvente. 6 spire 107 7,5
vor asculte sau Înreaistreze emisiunile transmi Analizînd schema din fig. 1, vedem semnalul de 95 10
se pe UUS. Emisiunile mena sînt redate s ~ t e r e o  folo la antena t e l e s c o p i c ă  este aplicat la emitorul tranzis- 87,5 12
sind un artificiu de pseudostereofonie. In vederea t o r u l u i ' ~  care la r a d i o f r e c v e n t ă  l u c r e a z ă  ca amplifi- 78,4 15
reducerii n u m ă r u l u i  de piese necesare,
s i m p l i f i c ă r i i  cator cu baza la m a s ă ,  R 1 fiind r e z i s t e n ţ a  de s a r c Î n ă  73,5 17
s-a aplicat metoda d e m o d u l ă r i i  sincron. Efectul pentru intrare. Semnalul o b ţ i n u t  la colectorul din T, 68,2 20
stereofonic se o b ţ i n e  prin d o u ă  canale separate de este aplicat C 1 la baza lui T 2 la circuitul acor- 65 22,2
preamplificare, În vederea r e d ă r i i  separate 62 25
d e t e c ţ i e  dat format LI e V I ' Tranzistorul T 2 În radio-
CI su.netelor Înalte joase. Folosind un amplificator -1'''0,''''0''''+''' f u n c ţ i o n e a z ă  ca amplificator cu colectorul f . . - - 8 - s - p- i r - e - - - - - - + - -- - - - I - - - - - - +
92 7,5
de putere stereo sau un magnetofon stereo, d a c ă  iar demoduiarea este r e a l i z a t ă  cu dioda 0 1 • 80 10
În canalul «dreapta» se introduc sunetele Înalte, r a r l z j ~ ; t o . : ' I r e l e  - T 2 l u c r e a z ă  Într-un montaj reflex, 73 12
iar la «stînga»
stereofonic
sunetele joase, se o b ţ i n e  un efect
p l ă c u t .  Înainte de a descrie aparatul,
fiind folosite ca amplificatoare de r a d i o f r e c v e n ţ ă  66,5
5
15
15,75
f r e c v e n ţ ă .  Tranzistorul T 2 În
trebuie remarcat Î n s ă  c ă  partea c o n s t r u c t i v ă  re m a s ă . 
a u d i o f r e c v e n ţ ă 
1------------1------11-----1.
9 84 7,5
glarea unui aparat În UUS (în special cu demodulare de la.
73,5 10
sincron) n e c e s i t ă  c u n o ş t i n ţ e  avansate. Din acest baza T1 În AF !u- 65 13,25
motiv, construirea adaptoruiui nu este recomandat2. m a s ă ) .  Semnalele de AF de 62 15
amatorilor constructori î n c e p ă t o r i .  Acelor amatori ti ee ute p rin Ro (pe baza tranzi s- f . . . ~ - - - , - ~ - - - - - - - - - - - - - i l _ - - - - - - + - - - - - i 
11 spire 75,5 7,5
66,4 10
R e z i s t e n ţ a  R6 65 10,5
A N T E N Ă  •
cu capacitatea 55,8 15
TELESCOP/CA eie a tranzistoru 48 20
lui Î n l ă t u r ă  eventualele 37,5 33
reziduale de RF. ~ " " " " = - - ~ - - - - _ - - - ! _ - - - - . . , , . . I I . - - - - . . . . . I . 
T3 l u c r e a z ă 
în schema cu emitorul la
m a s ă  a s i g u r ă  o ampli c o n s t r u c ţ i e i ,  sînt valabile regulile con
ficare mare, suficienta domeniul UUS.
În
pentru o b ţ i n e r e a  unui Tranzistoarele T, -T 2 sînt mai deosebite. Tran
semnal de intrare la un zistorul BF 167, recomandat În s c h e m ă ,  are beta
amplificator de audio 900 si frecventa de t ă i e r e  350 MHz. Carcasa este
f r e c v e n ţ a  (avînd o intrare e c r a n a t ă  prin
cu i m p e d a n ţ ă  mare cu al patrulea terminal.
Circuitul acordat l 1 -C V1 este format din bobina
o sensibilitate mai de intrare UUS s e c ţ i u n e a  c o r e s p u n z ă t o a r e  a
de 100 mV). Piesele afe condensatorului variabil de la receptorul «Mamaia»,
rente tranzistorului T 3 sau se e x e c u t ă  un circuit acordat c o r e s p u n z ă t o r 
sînt calculate favorÎ pentru alte piese. Analizînd tabelul 1, amatorul va
zeze redarea f r e c v e n ţ e  putea alege-valorile În raport de piesele de care dis
lor înalte, iar p o t e n ţ i o  pune. Gama de UUS este Între 65 MHz 73 MHz.
metrul P3 a s i g u r ă  regla Piesele se m o n t e a z ă  pe o p l a c ă  cu circuit imprimat
rea volumului si t o t o d a t ă  (din sticlotextolit) sau se f o l o s e ş t e  sistemul de prin
echilibrarea (balance) a dere cu capse conexiuni cu conductoare, de
canalelor. preferat chiar cu terminalele pieselor. Cutia se
Tranzistorul T 2 mai are poate executa din plastic. în acest caz se r e c o m a n d ă 
si o a l t ă  În a f a r ă  ca axele condensatorului variabil ale p o t e n ţ i o m e -
de cele trelor -P 3 fie prelungite cu cîte o b a r ă  din ma-
f u n c ţ i e  a lui terial pentru evitarea i n f l u e n ţ e i  capacitive la
M
exterioare.
este pentru
la punerea în
pentru
bornele
8/2/2019 Tehnium 10 1974
u r m ă  toarele
scara
se vor monta pe
de circa 8
Zener cu un voltmetru
i r ~ ' ' ' ' ' ' ' ' < ' ' ' ' ' ' H  de si cu un
Acesta ne l i v r e a z ă  d o u ă  tensiuni de r - r . , . . 1-", 'n. 11" ,
stabiliza e, care se controlul c u r e n t ~ l u i  ab-

format dintr-un element de r""t,,-,,rl1n'tr,
cu tranzistorul dioda Zener

de eroa re "format
din tranzistoarele cît
elementului regulator
cu tranzistorul D a t o r i t ă  men
ţ i n e r i i  constante a tensiunii în
baza lui T 3 curentul de emitor
cît cel din colectorul lui T 3 vor
avea o valoare c o n s t a n t ă .  Acest
lucru are ca efect un curent
constant r e g l a b i l ă 
Rs. R e z u l t ă  prin modificarea
valorii lui Rs se poate o b ţ i n e  o
tensiune r e g l a b i l ă  de la zero,
deoarece tensiunea de i e ş i r e  este
practic e g a l ă  cu produsul dintre
curentul de colector al tranzis
torului T 3' o valoare c o n s t a n t ă , 
valoarea lui Rs. Se o b s e r v ă 
orice c r e ş t e r e  a tensiunii de
produce o c r e ş t e r e  a ten
i e ş i r e 
siunii pe baza tranzistorului T 2
din amplificatorul de eroare, care
are drept urmare c r e ş t e r e a  cu
rentului de colector al lui T 2'
8/2/2019 Tehnium 10 1974
RIT ANSlAIORUl 'IIIHU RADIOIMATORI
-- Puterea (imput) la etajul final al e m i ţ ă t o r u l u i  bazei primului mixer se a p l i c ă  semnalul r e c e p ţ i o n a t 

(pentru un semnal de 2 jlV la intrare): 2 W amplificat de tranzistoarele TI + T 2'
- - I n t e r m o d u l a ţ i a  (între d o u ă  s t a ţ i i  care folosesc si în circuitul de colector al primului mixer este co
multan retranslatorul): 16 -1 8 dB nectat un filtru de b a n d ă  format din trei circuite acor
Ing. G. PI NTI LI E Y03AVE 100 kH z (+ 2 dB) date, cuplate între ele u ş o r  supracritic, pentru a asigura
- - Banda de trecere: 200 kH z (± 20 dB)
-
maes tru al sportului o b a n d ă  de trecere de 100 kHz, acordate pe f r e c v e n ţ a 

- - Eficacitatea sistemului de RAA: pentru o v a r I a ţ I e  de 8,7 MH z ± 50 kHz. Acest filtru de b a n d ă  d i c t e a z ă 
a semnalului la intrare în limitele 2 - 500 jlV, pu banda de trecere a întregului retranslator.
Retranslatoru1 a fost realizat în ideea terea la iesire v a r i a z ă  în li mitele 2 - 2,3 W Semnalul de f r e c v e n ţ ă  de 8,7 MH z este aplicat celui
unor l e g ă t u r i  radio bilaterale
a s i g u r ă r i i  - - Antene folosite: dipoli de lungime ),/2 cu polari de-al doilea mixer (T4)' unde se mai a p l i c ă  semnalul
între radioamatorii p a s i o n a ţ i  de unde zare o r i z o n t a l ă  celui de-al doilea oscilator local, cu f r e c v e n ţ a  de
>
- - Tensiunea de alimentare: 24 V c.c. 20,7 MH z Cel de al doilea oscilator local (T 6) este,

ultrascurte din diferite zone ale ţ ă r i i ,  Schema e l e c t r i c ă  de principiu este p r e z e n t a t ă  în de asemenea, pilotat cu c u a r ţ . 
aflati la distante relativ mari unii de fig. 1. La intrare, retranslatorul este p r e v ă z u t  cu un În circuitul colectorului mixerului 2 (T4) este c O l 1 e ~ . -
a l ţ i ~  cum sînt,' de exemplu, cei din
amplificator realizat cu d o u ă  tranzistoare BF 181, tat un filtru de b a n d ă  format din d o u ă  circuite acor
Transilvania, care vor intre în l e g ă  montate În c a s c a d ă ,  în scopul a s i g u r ă r i i  unui grad date pe f r e c v e n ţ a  c e n t r a l ă  de 29,4 MHz. În continuare
t u r ă  cu cei din sudul C a r p a ţ i l o r  Meri mare de amplificare, f ă r ă  a fi nevoie de neutrodinare, u r m e a z ă  e m i ţ ă t o r u l  pe 10 metri, format din tranzis
dionali. Aparatul a fost elaborat d u p ă  o este acordat pe f r e c v e n ţ a  de 145,8 MHz. Acest am toarele Ti, T s T 9. Etajul final al e m i ţ ă t o r u l u i  (T 9)
s c h e m ă  a s e m ă n ă t o a r e  cu a retranslato plificator este comandat cu un semnal de reglaj auto f o l o s e ş t e  un tranzistor de tipul KT 904, p r e v ă z u t  cu
rului montat pe satelitul pentru radio mat al a m p l i f i c ă r i i  (RAA), care se a p l i c ă  pe baza pri un radiator din duraluminiu (o p l a c ă  de m ă r i m e 
amatori «Oscar»-6. mului tranzistor. 130 x 170 mm - - de a c e e a ş i  m ă r i m e  cu placa cu cir
Primul oscilator local este pilotat cu cristal. Frec cuitul imprimat). A c e a s t ă  p l a c ă - r a d i a t o r  î n d e p l i n e ş t e 
venta f u n d a m e n t a l ă  a cristalului este de 13,71 MHz. rolul de suport mecanic pentru Întregul cablaj im
Principalii parametri electrici ai retranslatorului sînt: Osc'ilatorul este realizat cu un tranzistor BF 167 (T 5) primat.
-- Banda de f r e c v e n ţ e  la intrare ( r e c e p ţ i e ) :  145,8 MH z f u n c ţ i o n e a z ă  În regim Overtone, cu circuitul acor RetranslatoruI este p r e v ă z u t  cu un sistem de RAA
±5 0 kH z dat pe armonica a 5-a a cristalului - - 68,55 MH z În amplificat (T 12)' care are rolul de a mentine în limitele
-- Banda de f r e c v e n ţ e  la i e ş i r e  (emisie): 29,4 MH z continuare u r m e a z ă  un dublor de f r e c v e n ţ ă ,  executat admise puterea m a x i m ă  a etajului final ai e m i ţ ă t o r u l u i . 
±5 0 kH z cu o d i o d ă  varicap de tipul BB 109, de la care se ob Aparatul este p r e v ă z u t  cu circuite de stabilizare a
Sensibilitatea la intrare (pentru o putere n o m i n a l ă  tine un semnal cu frecventa de 137,1 MH7, ce se in tensiunii de alimentare, care a s i g u r ă  u r m ă t o a r e l e  ten
la i e ş i r e ) :  2 jlV j e c t e a z ă  pe baza primului 'mixer (T 3)' Tot În circuitul siuni stabilizate electronic: - 1 8 V pentru etajul de
putere al e m i ţ ă t o r u l u i ;  - 12 V pentru restul e m i ţ ă t o 
rului - 9 V pentru mixere, oscilatoare locale am
plificatorul de intrare.
/1'15,75-145.85 I 18,65 -8,75 I 129,35 -29,451 Retranslatorul a fost Încercat în orasul Bucuresti
cînd au lucrat simultan (prin r e t r a l 1 s l a t ~ r )  6 s t a ţ i i  '(3
l e g ă t u r i  bilaterale f u n c ţ i o n î n d  în duplex; emisie în
banda de 2 metri r e c e p ţ i e  în cea de 10 metri).
În finaL acest aparat este p r e v ă z u t  a fi instalat pe
11'15,75-145,851 munte, probabil, pe vîrful Om u din Bucegi.
2
2 . 1 2 P ; 2 0 P  X BFI81
,2?,O
Gl;HI
10
lMFI. 1{
5.5
1{
8
8/2/2019 Tehnium 10 1974
Metol 10,0 g
Sulfit de sodiu anh. 100,0 g
Carbonat de sodiu anh. 50,0 g
l o d u r ă  de potasiu 0,001% 100 mi
IVlllIOIRI Olllli
A p ă  p î n ă  la
+ 19 mip ă r ţ i  a p ă 
D i l u ţ i e :  1 parte revelator 1000
Timp de developare NP1516 minute
0
la 20 C NP20 20 minute
Agitare: prtmul minut continuu, apoi 15 "
la fiecare minut.
Caracteristici: revelator moale
De la bun început trebuie f ă c u t ă  deosebirea

. În aceste revelatoare, aspectul d e v e l o p ă r i i  fil R Metol
Sulfit de sodiu anh.
8,0 g
60,0 g
H i d r o c h i n o n ă  2,0 g
Între sensul care i se În acest articol denumiri; mului se m o d i f i c ă  f a ţ ă  de cele normale. Viteza de A p ă  p î n ă  la 1000 mi
de «revelator diluat» sensul acceptat În gene developare a d e n s i t ă ţ i l o r  mici (detalii În u m b r ă ) 
ral pentru a c e a s t ă  denumire. Prin revelator di este c o n s t a n t ă ,  calitatea de s u b s t a n ţ ă  revela Carbonat de sodiu anh. 90,0 g
luat se î n ţ e l e g e ,  de obicei, un revelator normal toare fiind s u f i c i e n t ă .  B r o m u r ă  de potasiu 2,0 g
A p ă  p î n ă  la 1000 mi
care se d i l u e a z ă  cu a p ă  de un n u m ă r  de ori. Viteza de developare a d e n s i t ă ţ i l o r  mari (de 1p A 1p B
D i l u ţ i e :  + + 15 p a p ă 
Prin m ă r i r e a  c o r e s p u n z ă t o a r e  a timpului de talii În l u m i n ă )  scade apreciabil, deoarece c o n ţ i  NP15 14 minute
B
Timp de developare
developare. revelatorul nou astfel o b ţ i n u t  pre nutul de substante revelatoare este insuficient Agitare: la fel ca mai sus
NP20 16 minute
z i n t ă  o p u t e r n i c ă  a c ţ i u n e  compensatoare, con pentru ele. În c ~ n s e c i n ţ ă ,  contrastul i magin;; Caracteristici: revelator normal
trastul realizat fiind mai mic deCÎt cel o b ţ i n u t  scade, aceste revelatoare avînd o p u t e r n i c ă  ac
cu revelatorul nediluat. ţ i u n e  de uniformizare. D a t o r i t ă  modului de ac Metol 10,0 g
tr uDiluarea negativea unui este normal pen sus, negativele

a p ă 
revelator ţ i u n e  o b ţ i n u t e  A A. p ă sulfit la sodiu anh.
 p î n ă  de 50,0 gmi
filmele cu alb-negru l i m i t a t ă  Î n s ă  prezentaprezentat
o b u n ă mai
 redare a detaliilor din umbre,
vor
B. Bicarbonat de sodiu
10Qil
de a n u m i ţ i  factori. ceea ce e c h i v a l e a z ă  cu o crestere de sensibilitate. anh. 50,0 g

Astfel, un revelator normal c o n ţ i n e  o cantitate În c o n d i ţ i i  normale de i I ~ m i n a r e ,  c r e ş t e r e a  de A p ă  p î n ă  la 1000ml
D i l u ţ i e :  1p A + 1p B + 10 p a p ă
destul de mare de sultit de sodiu o cantitate sensibilitate este de aproximativ o d i a f r a g m ă  Timjil de developare

NP15 18 minute
relativ m i c ă  de alcaliL DiluÎnd de peste 4 ori (3DIN). Valoarea e x a c t ă  se d e t e r m i n ă  de fiecare NP?O
un astfel de revelator, s o l u ţ i a  nou o b ţ i n u t ă  con fotograf În parte, În f u n c ţ i e  de c o n d i ţ i i l e  parti Agitare: ca mai sus
ţ i n e  o cantitate i n s u f i c i e n t ă  de alcalii, fapt care culare. Caracteristici: revelator normal
duce la o developare complet n e s a t i s f ă c ă t o a r e ,  Un alt avantaj ai acestor de revelatoare Sulfit de sodiu anhi 125,0 g
mai ales În umbre. este aceia mereu se f o l o s e ş t e  pentru develo Carbonat de sodiu anh. 60,0 g
Revelatoarele prezentate În continuare au o pare s o l u ţ i e  p r o a s p ă t ă ,  revelatorui fiind aruncat H i d r o c h i n o n ă  16,0 g
c o m p o z i ţ i e  d i f e r i t ă  sub aspect cantitativ f a ţ ă  de d u p ă  î n t r e b u i n ţ a r e .  F e n i d o n ă  1 g
de potasiu
B r o m u r ă  9,0 g
revelatoarele normale. De r e g u l ă ,  un astfel de Se a s i g u r ă  În acest fel o c o n s t a n t ă  foarte mare Benzotriazol 3,0 g
revelator c o n ţ i n e  zecimi de gram de s u b s t a n ţ ă  a d e v e l o p ă r i i .  A p ă  p î n ă  la 1000 mi
revelatoare, o cantitate m i c ă  de sulfit de sodiu Cu e x c e p ţ i a  revelatorului cu f e n i d o n ă ,  D i l u ţ i e :  1 P. revelator + 19 p a p ă 
de b r o m u r ă  de potasiu o cantitate destul lalte revelatoare Timp de develooare NP20 10 minute

NP27 16 minute
de mare de alcalii În c o m p a r a ţ i e  cu c o n ţ i n u t u l  loparea filmelor Agitare: ca mai sus
de s u b s t a n ţ ă  revelatoare b r o m u r ă  de potasiu. de exemplu). Caracteristici: revelator contrast.
A. CRiSTEA
Foarte m u l ţ i  amatori doresc s ă - ş i  lu mare decît formatul filmului. Ne procu
creze singuri fotografiile (dealtfel, aceasta r ă m  o p l a c ă  de s t i c l ă  f ă r ă  defecte (un
este marea s a t i s f a c ţ i e ) ,  da r nu t o ţ i  c l i ş e u  v e c h ~  s p ă l a t  de g e l a t i n ă )  un
p o s e d ă  un aparat de m ă r i t .  Aparatul pe geam mat, ambele avînd dimensiunile
care vi-I p r e z e n t ă m  este o c o n s t r u c ţ i e  ramei din lemn. Filmul se a ş a z ă  intre
s i m p l ă  poate fi executat de oricine. aceste d o u ă  geamuri. El trebuie stea
chiar d a c ă  nu are o calificare s p e c i a l ă .  cît mai Întins strîns, cu concavitatea APARATUL V Ă Z U T  CI) CAPACUL DESCHIS
C o n f e c ţ i o n ă m  la început o cutie para c ă t r e  placa t r a n s p a r e n t ă .  Geamul mat
l e l i p i p e d i c ă  la dimensiunile 300 x 150 x se va afla orientat spre bec. Cum vom
150 mm care, lateral, p o s e d ă  un capac lucra: deschidem peretele lateral al cu t ă i e m  coada, pe care o vom a ş e z a 
mobil, prins cu d o u ă  balamale. Interio tiei, a ş e z î n d  în interior aparatul de foto între bec cadrul de s t i c l ă ,  cu ajutorul
rul cutiei se va acoperi cu un strat 'de grafiat cu obiectivul introdus în orifi unui suport, tot din lemn. Pentru a nu
vopsea n e a g r ă  mat. ciul f ă c u t  cu diafragma d e s c h i s ă  la avea d e f o r m ă r i  ale imaginii, trebuie
In partea din f a ţ ă  se va face o deschi maximum. Punem filmul Între cele d o u ă  avem g r i j ă  ca sursa de l u m i n ă ,  conden
z ă t u r ă  c i r c u l a r ă  de 3 - 5 cm, în functie p l ă c i  de s t i c l ă ,  închidem capacul ş i - l  satorul obiectivul fotografic fie si
de diametrul pe care îl are o b i e c t i ~ u l  î n d r e p t ă m  c ă t r e  o u ş ă  sau un perete, tuate pe a c e l a ş i  ax, iar nega tivul fie APARATUL
aparatului de fotografiat, ce u r m e a z ă  a pe care a ş e z ă m  hîrtia s e n s i b i l ă  foto, perfect paralel cu planul obiectivului.
fi a ş e z a t  î n ă u n t r u .  În peretele opus, V Ă Z U T  ÎN
p r i n s ă  în pioneze. O p e r a ţ i a  se va face Intrucît e incomod se lucreze cu
facem, de asemenea, o g a u r ă  de 3 - 5 cm, la lumina r o ş i e .  aparatul orizontal, putem s ă - I  întoarcem POZ/TiE
IIERT/CAL.
în care introducem dulia pentru un bec Aprindem becul facem expunerea vertical cu ajutorul unei b u c ă t i  de scîn
mat de 110 V. Pe firul ce l e a g ă  becul cu probe, pentru a determina timpul d u r ă  p r i n s ă  de el, pe care o f i x ă m  într-un
priza vom monta un î n t r e r u p ă t o r  pe expunere corect, apoi facem develo suport de s c î n d u r ă  g r o a s ă  de 3 - 4 cm
cordon, stingerea aprinderea parea o b i ş n u i t ă .  la dimensiunea de 240 x 300 mm, în
becului. un mic soclu din Pentru g r ă b i r e a  timpului de PV'''''''''PT'P
a ş a ,  fel încît aparatul nu se r ă s t o a r n e . 
stabil, f i x ă m  o r a m ă  de lemn din ne vom din comert tJ Construit corect, bune
v o p s i t ă  negru, C;;U o deschidere ceva m ă r e ş t e  3 x, c ă r e i a  rezultate multe s a t l s t ' l C ţ t I . 
http://slidepdf.com/reader/full/tehnium-10-1974 9 9/24
8/2/2019 Tehnium 10 1974
M S
1
le
2
i e ş i R E 
SPRE TV
D u p ă  cum se vede pe schema din

figura 1, trioda a doua f u n c ţ i o n e a 
ca oscilator, în 3 puncte sistem
cu p r i z ă  în ramura induc
t i v ă .  Frecventa oscilatiilor este de
t e r m i n a t ă  de inductanta bobinei Le .250"
- + R:2-511(
capacitatea C 5 • P r ~  capacitatea
dintre electrozii tubului, o s c i l a ţ i a 
ajunge pe grila triode, unde
se î n t î l n e ş t e  cu r e c e p ţ i o -
posesorii nat din a n t e n ă .  anodul primei i E Ş i R E  TV
de televizoare triode se doar între
tipuri mai cele d o u ă  semnale. frec-
echipate oscilatorului local a fost ast
dintre cele iNTAARE
5
A NiENA
care
din
poate asigura o
la 4 - 5 km d i s t a n t ă , 
receptor de t e l e v i z i u ~ e 
medie. P e r f o r m a n ţ a 
deoarece panta de
a montajului realizat cu
dubla t r i o d ă  Ee C 91 (6 6 sau
este de 3 , 5 - 4
Pentru realizarea adaptorului se
În poate folosi un tub p e n t o d ă  de
adaptorul prezentat tipul EF 80,6 )1( 5 sau chiar 6 W 4,
Î n f ă p t u i n d  schema din figura 2. De
În schema din figura 1
m e n ţ i o n a t  este amplifica-
satisface pe deplin rea este ceva m i c ă  si nu toate
telespectatorii. exemplarele din t u b u r i l ~  amintite
mai sus f u n c ţ i o n e a z ă  bine ca oscÎ-
lator -modu lator ecran. Une- 99,75 43,5
le Î n s ă  dau chiar 1,3 17
mitoare. 181,75 125,5 0,16 7
Rezultate mai bune se pot
folosind un tub 0,14 7
gura 3. TubuI
0,08
0,08
8/2/2019 Tehnium 10 1974
comutarea
so
transfonnat,oruJ de
U H . I " U H ~ . I L 
retea, condensatoarele electroIitice
si .bobinele LA si LB de co
r e s p u n z ă t o a r e  cânaleIor alese. La-
teral se fjletate
fixarea de
de curent de unde se ali de asemenea
m e n t e a z ă  televizorul. Pentru ali golm1 de r ă c i r e  de mm
mentare se va folosi redresoruI bi- metru 10 mm d i s t a n ţ ă  Între cen
o 4. Tubu} trele g ă u r i I o L 
o o Mufele de cablu intrar e
i e ş i r e  se f i x e a z ă  pe una dintre
o o o
o
o o O o fetele later'ale ale Pe ace-

10 O O O O O . a soclului se aduce COf-
O O O O O O
10
O O O OO
O O O 10 O O O O O O alimentare la r e ţ e a .  La
0
O
d i c ă  va circa se vor respecta toate regu-
OO O O O O O O O Transfonnatorul Tr se va realiza lile cunoscute aparatura
un miez din tole de ferosiliciu UK W. Bobinele canalele
E lOx20 mm IV carcase din
15 o de tole carcase, cu
550 de cupru de 1-1,2 rom
120
diametru.
http://slidepdf.com/reader/full/tehnium-10-1974
11 11/24
8/2/2019 Tehnium 10 1974
cordat din colector realizat cu t'obina L..J. circuitele tranzistorul ui TI ' montat ca
C 6 C 7• Din C 7 se a c o r d ă 
c a p a c i t ă ţ i l e  amplificator de r a d i o f r e c v e n ţ ă  final al
pe j u m ă t a t e a  benzii indicate
o s c i l a ţ i a  puterii de emisie dublor de f r e c v e n ţ ă . 
(145:2 = 72,5 MHz), iar C 6 ar e rolul Tranzistorul T b fiind de a c e e a ş i  n a t u r ă 
de a fixa limitele benzii (între 144 ca precedentul, va fi ales cu f r e c v e n ţ a 
146F r e MHz).
c v e n ţ a  g e n e r a t ă  de T z este m o d u l a t ă 
de t ă etc.)
411 i e r e 
maidemare
p r e f de
e r i n 150
MH z (AF 114.
ţ ă  cu factorul de
pe b a z ă  de c ă t r e  microfonul cu c ă r b u n e  M amplificare cît mai mare (peste 75).
(de tip telefon) alimentat prin divizorul Pentru realizarea unei puteri mari
Y080Z Realizat doar cu d o u ă  tranzistoare, de tensiune c o n t i n u ă  realizat cu R6 Rg. de emisie, se va regla trimerul R care l'
e m i ţ ă t o r u l  pe care vi-l descriem p r e z i n t ă  Nivelul semnalului audio reglat din R g p o l a r i z e a z ă  baza lui T 1 astfel ca se
t o t u ş i  s u f i c i e n t ă  stabilitate în b a n d ă .  ajunge la baza lui T z prin capacitatea C 9 , o b ţ i n ă  o putere u n i f o r m ă  s u f i c i e n t ă . 
Tranzistorul T z de tip ac 614, AF 114, modificînd capacitatea d i n a m i c ă  a lui T 2' Puterea de i e ş i r e  n o r m a l ă  este c u p r i n s ă 
403, 2S A 235 (sau o rice alt tranzis tor, Se obtine astfel o modulatie de frec Între 1 2 m W, a d i c ă  s u f i c i e n t ă  pentru
tip pnp de 50-100 mW, cu f r e c v e n ţ a  de v e n t ă  cu' deviatia de circa 500 kHz, deci p e r f o r m a n ţ e l e  enumerate la începutul
t ă i e r e  mai mare de 80 MHz), l u c r e a z ă  ca f o a ~ t e  b u n ă ,  d e ' ş i  tensiunea de alimentare articolului. De asemenea, în timpul ope
oscilator cu r e a c ţ i a  prin C s, Între emitor este m i c ă .  r a ţ i i l o r  de reglare, se va varia Rl între
colector. F r e c v e n ţ a  o s c i l a ţ i i l o r  este Semnalul de r a d i o f r e c v e n t ă  modulat 4 10 k n pentru realizarea performan
d e t e r m i n a t ă  de parametrii circuitului a- p ă t r u n d e  inductiv prin bobina L3 în ţ e l o r  c ă u t a t e . 
colectorul s ă u ,  prin filtrul Dr l , R9 A, prezentat în schema din fig. 1, nefiind

C 14 \c culege pn n C I ~  sCl1lnalul dt tocmai cel mai economic ( d a c ă  l u ă m  în
care este COI1-
a u d i o f r e c v e n ţ ă  r e c e p ţ i o n a t ,  considerare randamentul lui), se poate
du s la intrarea amplificatorului audio adapta un montaj final audio în contra
c l a s ă  A, realizat cu tranzistoarele T 4 - TI>' timp, ca cel prezentat în fig. 2. Puterea de
Punctul optim de f u n c ţ i o n a r e  al tran i e ş i r e  a acestui montaj, care n e c e s i t ă  doar
De tip s u p e r r e a c ţ i e  realizat în între zistorului T3 ca detector cu s u p e r r e a c ţ i e  un singur tranzistor suplimentar, este de
gime cu tranzistoare pnp, receptorul per se alege prin intermediul trimerului R 12 . 100 mW, iar curentul de repaus în
mite acordarea pe orice f r e c v e n ţ ă  din La mijlocul l a n ţ u l u i ,  amplificatorul a b s e n ţ a  semnalului este neglijabil în ra
banda de 2 m ( r e z e r v a t ă  radioamatorilor), audio este plasat p o t e n ţ i o m e t r u l u i  de port cu curentul maxim de lucru la
prin rotirea condensatorului variabil C 12 . volum audio R14' pe axul c ă r u i a  se a f l ă  puterea n o m i n a l ă . 
In acest scop poate fi folosit un trimer Î n t r e r u p ă t o r u l  tensiunii de alimen Difuzorul poate fi de orice tip, de
pentru acord în gama de UU S de la tare I. m i c ă  putere, da r este preferabil pentru o
radioreceptoarele «Mamaia», «Albatros» Amatorii care doresc, pot combina realizare p o r t a t i v ă  utilizarea difuzorului
etc., cu capacitate m a x i m ă  de 17 pF. acest î n t r e r u p ă t o r  cu comutatorul emisie m i n i a t u r ă  de 100 mW cu impedant,;
Capacitatea C 11 . are a c e l a ş i  rol ca r e c e p ţ i e  K, montînd un carusel cu 3 bobine i mobile de 8 n (de la radio-
capacitatea C 7 • Elementul p o z i ţ i i  distincte ş i ,  cu con-

b i n e î n ţ e l e s , 
rp{"pntnrJIIlIl este tranzlstclrul tacte montate pe un material
TI ' la alegerea izolant adecvat la care l u c r e a z ă  recemoa!re se pot utiliza
factorului de radiotelefonul trolit 30.Q i m p e d a n ţ ă , 
m i c r o c ă ş t i i 
mai factorului static m l i ~ r o c a s ; c a  transformatoarele, contac
care mai mare). Este conecta t 10 mA nece scala cu mecanismul de
s c h e m ă  de autooscilator pentru generarcCl Acest curent de volum
de în În limite mici valoarea necesare reali-
100 kHz. Di n locul montajului c l a s ă  z ă r i i  practice a montajului.
12
8/2/2019 Tehnium 10 1974
În amatorii care vor utilizeze

s f i r ş i t ,  modificarea f r e c v e n ţ e i .  Cuplajul prea
o a n t e n ă  pot elimina din
t e l e s c o p i c ă ,  slab poate duce la întreruperea f u n c ţ i o -
s c h e m ă  bobine de cuplaj cu antena vor n ă r i i  aparatului.
conecta contactele comutatorului K di Droselul de r a d i o f r e c v e n t ă  Dn se va

rect la capetele calde ale bobinelor de realiza pe o b a r ă  de f e r i t ă  1,5 - 3 mm
II acord L2 L6 prin intermediul unor diametru, l u n g ă  de 15 -2 0 mm (sau pe o
condensatoare de b u n ă  calitate (stiroflex c a r c a s ă  de la transformatoarele de medie
sau c e r a m i c ă )  de 2 - 3 pF pentru emisie f r e c v e n ţ ă  din radioreceptorul « M i o r i ţ a » , 
8 -1 0 pF pentru r e c e p ţ i e .  În acest caz, m o n t a t ă  cu blindajul respectiv) sau chiar
p e r f o r m a n ţ e l e  aparatului se reduc în pe miezul o a l ă  al amplificatorului de
truCÎtva. f r e c v e n ţ ă  i n t e r m e d i a r ă  al radioreceptoa
Comutatorul K poate fi c o n f e c ţ i o n a t  relor portative S631T etc.). El contine
de amator din elementele unei chei tele 20 - 30 de spire conductor de cupru i z ~ l a t 
fonice, izolate cu plexiglas, sau dintr-un cu email de 0,3 - 0,5 mm diametru.
comutator de piste de la magnetofoanele Transformatoarele de a u d i o f r e c v e n t ă 
EF T
«Sonet» B 4 (înlocuindu-se placa de tex ale receptorului se vor realiza pe miezu'ri
tolit, care p r e z i n t ă  o i n d u c t a n ţ ă  pro din tole de ferosiliciu, montate întretesut.
3 2 3 ~ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _+ - ____________________ 9V prie ce nu poate fi n e g l i j a t ă ;  în cazul de l Tr sînt tole tip E 8 x 16 mm gro;imea
f a ţ ă ,  cu o p l a c ă  de plexiglas) sau utilizînd pachetului. Î n f ă ş u r a r e a  1 c o n ţ i n e  800 de
R 14 JAC CASCA + un comutator de unde de la radiorecep spire conductor de cupru email cu dia
30SL torul «Turist», a c ţ i o n a t  direct sau prin metrul de 0,12 mm, iar î n f ă ş u r a r e a  se
intermediul unei borne de textolit, pre c u n d a r ă  II, 64 de spire conductor de
v ă z u t ă  cu 2 carne, care- t r a v e r s e a z ă  cutia cupru emailat de 0,45 - 0,5 mm diametru.
980 aparatului. Se poate utiliza un transformator de Ia
un difuzor de radio ficare de 0,25 W
(eventual cu difuzorul respectiv sau în
= = = I = = = ~ ~ j l 
a c e l e a ş i  c o n d i ţ i i ) ,  sau transformatorul
de i e ş i r e  de Ia radiomicrofoanele S631T,
S632T, de la care nu se u t i l i z e a z ă  priza
m e d i a n ă  a î n f ă ş u r ă r i i  primare. Tr2 este
fi înlocuit cu o acordat pe f r e c v e n ţ a  de 145 kHz, ca cel un transformator defazor de la radio

receptoare de la un aparat tele prezentat în fig. 3. Acesta se va realiza receptoarele m e n ţ i o n a t e  mai sus, rebo
o b i ş n u i t ,  cu conditia ca cele 2 prin îndoirea unei ţ e v i  de cupru sau alu binat d u p ă  datele de mai jos, sau se
pe care le c o n ţ i n e  fie realizate miniu cu diametrul exterior de 8 - 10 !pm, poate realiza pe tole tip E 6,5 x 13 mm
de cupru izolat cu email de conform datelor din f i g u r ă ,  va fi plasat grosimea pachetului (de la difuzoare de
p î n ă  la umplerea prin intermediul unei p u n ţ i  de plexiglas 0,25 W pentru linie de abonat a retelei
m e d i a n ă  pentru mon pe o b a r ă  din lemn cu mîner la un c a p ă t ,  de radioficare). Î n f ă ş u r a r e a  1 c o n ' ţ i n e 
fig. 2 se o b ţ i n e  din punctul de l u n g ă  de 1-1,5 mm.
500 de spire conductor de cupru emailat
a d i ţ i o n a l  al acestor bobine. L e g ă t u r a  între dipo! aparat se face de 0,12 mm diametru, iar î n f ă ş u r a r e a 
u t i l ă  pentru amatorii care cu o b u c a t ă  de cahlu bifilar cu impe II - 2 x 75 spire a c e l a ş i  conductor (ra
realizeze aparatul pe scheletul d a n ţ ă  de 300 n (de tipul celor folosite Toate bobinele se vor realiza f ă r ă  port de transformare în curent alter
pentru coborîrea la antenele de televi pe un ş a b l o n  cilindric cu dia
c a r c a s ă , 
nativ n = 7).
Tr 3 este transformator de i e ş i r e  Ia
ziune). Amatorii care vor s ă  f o l o s e a s c ă  metrul de 6 mm. Pasul de bobinare fiind
pentru coborîre cablu coaxial cu impe de 1 mm, conductorul de cupru argintat radioreceptoarele amintite anterior sau
se r e a l i z e a z ă  pe tole tip E 8 x 16 mm
d a n ţ a  de 75
polului o b u c nl ă  vor
de monta la bornele
simetrizare l u n g ă  di
de sau
1 mmchiar cositorit
. Bobina LI c o are
n ţ i n diametru!
e  2,5 spire,tot
L 2de
- bobinat pentru î n f ă ş u r a r e a  1 2 x 750 de
690 mm c o n f e c ţ i o n a t ă  din a c e l a ş i  cablu. spire conductor de cupru emailat de
3,5 spire, L3 -3,5 spire, L 4 - 6 spire, 0,12 mm diametru pentru î n f ă ş u r a r e a 
în acest caz se va î n j u m ă t ă ţ i  n u m ă r u l  de L 5 - 25 de spire L6 - 3 spire. Distan II - 100 spire conductor emailat de
spire al bobinelor de cuplaj cu antena ţ e l e  între LI L2, L3 L 4 , Ls L6 sînt
un c a p ă t  al acestora va fi conectat la 0,45 -0,5 mm diametru. Montajul este
de circa 2 mm se r e g l e a z ă  pentru reali- alimentat dintr-o baterie de 9 V, tip
n e c e s i t ă  un dipol simetric în A./4, masa montajului. , zarea etajului precedent, reducerea puterii 6F22, m o n t a t ă  în caseta aparatului.
Practic, montajul se poate realiza u ş o r , 
INDICATOR conform fig. 4, pe CÎte o p l ă c u ţ ă  de plexi
4 S C A L Ă  RECEPTOfl'
-B
glas g r o a s ă  de 2 - 3 mm, în care se f i x e a z ă 
cosele prin nituire.
Amatorii mai e x p e r i m e n t a ţ i  pot monta
piesele componente ale aparatului pe o
s i n g u r ă  p l a c ă :  pe una din f e ţ e ,  piesele
e m i ţ ă t o r u l u i  pe c e a l a l t ă ,  receptorul
(fig. 4b). -
Dimensiunile aparatului depind de pie
sele utilizate. Toate rezistentele fiind de
0,15 W, iar c a p a c i t ă ţ i l e  la ' ensiuni de
12-15 V, montajul încape în caseta
radioreceptorului «Cora», de la care se
poate utiliza scala, b i n e î n ţ e l e s  gra
dînd-o c o r e s p u n z ă t o r  cu ajutorul unui
undametru activ, confonn datelor statiei
c o r e s p u n z ă t o a r e .  De o parte a p l ă c i i '  de
montaj se f i x e a z ă  difuzoruL iar pe partea
o p u s ă ,  simetric, în a c e e a ş i  cutie, se fi
x e a z ă  microfonul.
Este bine ca în interiorul cutiei din
material izolant se l i p e a s c ă  CÎte o
f o i ţ ă  m e t a l i c ă  (din hîrtie m e t a l i z a t ă ~ 
care constituie un ecran general, conectat
din punct de vedere electric la masa
montajului.
T.
13 13/24
8/2/2019 Tehnium 10 1974
1 Constructorilor care
nunte la articolul
m a n d ă »  in
solicitat a m ă -
de teleco
le
CIHIRf varianta 1, tranzistorul T3

iar C2 are 3-6
CnnOHllOH
decod or 3 al bobinei L 1 este
doar cu terminalele de minus
ale condensatoarelor C5 C6.
Valoarea o p t i m ă  a ax
motor-ax
din
schema c i n e m a t i c ă 
fixarea sa.
SCARA 1
Receptorul (varianta li)
= galben; MF 2 = alb; 3=
BOBINAT 3,3K-r}.
8/2/2019 Tehnium 10 1974
În rezumat: informatia u t i l ă  este al cincilea impuls de prima

s e p a r ă  celor d o u ă  m a n ş e  au fost publicate
prin intermediul unei mo u r m ă t o a r e  nu are prea
s e c v e n ţ ă  to t În «Tehnium» nr. 6.
REGLAJUL
de d u r a t ă  a celor patru im  mare i m p o r t a n ţ ă .  Respectarea va Datele pentru realizarea bobi
v a r i a b i l ă  lorilor componentelor multivibra nelor sînt u r m ă t o a r e l e :  L 1 are 12
functie de cursoarelor torului fiind s u f i c i e n t ă ,  el trebuie spire Cu-Em de 0,45 mm, pe o
de 5,1 kD. afe se g ă s e a s c ă  Între limitele de 0,8 mm, p r e v ă z u t ă  cu
c a r c a s ă 
timpul de recuperare ce 5,5-;.-Q mS. miez avînd o lungime a bobina
jului de 7 mm. c o n ţ i n e  2x 2 spire Se va efectua separat pentru
Cu-Em de 0,45 mm, Î n f ă s u r a t e  la propriu-zis (vezi «Teh
e m i ţ ă t o r u l 
centrul lui L 1 • L3 L 4 trebuie rea nium» nr. 6, pag, 7) apoi pentru

lizate foarte îngrijit, pe o c a r c a s ă  modulator oscilogra
( u r m ă r i n d 
11 d u p ă  1, 2, 3, 4, 5).
J
de mm cu cond
miez,uctor bifilar cum mele În punctele
c I O
u r m e a z ă :  cu un
se î n f ă ş o a r ă  2 x8 spire pentru L3'
Realizarea e m i t ă t o r u l u i  va fi mo de 1-::--1,5 mm
p e r e ţ i l o r  dimen avînd g r i j ă  În prealabil s ă - i  l ă s ă m 
p r i z ă ;  d u p ă  aceea s u d ă m  coltarii
de emisie modu siunile de 20 x 15x6 cm, pe panoul
montate una pe una, prin c ă r e i a  se monteaza cele d o u ă  man
de la capete, apoi d e b o b i n ă m '  din
ş e ,  r e z i s t e n ţ e l e  semireglabile pen
c e l ă l a l t  fir, Începînd de la capete
putîndu-se folosi pen
tru fixarea nulului, instrumentul de c ă t r e  centru, astfel ÎnCÎt L4 a i b ă 
r a d i o f r e c v e n ţ ă  mo 
În «Tehnium» nr. 6 control î n t r e r u p ă t o r u l  general. 5 spire plasate la centru, printre
acest an. Una din p o s i b i l i t ă ţ i l e  de realizare spirele lui L 3'
Montajul va fi amplasat Într-o a cutiei e m i t ă t o r u l u i  este d a t ă  În L; se b o b i n e a z ă  to t pe o c a r c a s ă 
aluminiu avînd grosimea 2. Datele de c o n s t r u c ţ i e  ale cu 8 mm , cu fi r Cu-Em 0,45 mm
are rolul de a acorda antena. Pentr u
60
toate bobinele se pot folosi cu
150
succes carcasele unor medii frec
v e n ţ e  TV. Ş o c u l  se b o b i n e a z ă  pe
o o
o r e z i s t e n ţ ă  de 1 Mn/O,5 W (avînd
o o
o o
..
10 o
\' o o
62 2D2 62.
;'1
-
Folosind tranzistoarele indicate

din constructia
a se face
numai o f i n a l ă  cu cele
un letron d o u ă  moduluri asamblate si antena
a c o r d a t ă .  '
Pw
30
40
450
250 003
04
65 100 7,5
65 175 2,5
65 175 13,5
65 400 10
Acordarea circuitului rezonant, respectiv tragerea reziduale ale cablajului. Este deosebit de i m p o r t a n t ă  55 400 1
banda d o r i t ă  (normal Între 65-73 MHz), cere executarea unui cablaî îngrijit cît mai scurt Pentru 62 000 2,5
Circuitul se acordeazzl banda n o r m a l ă  (65-73 MHz) r e c o m a n d ă m  varianta 55 000 1
un Se trage În b a n d ă  cu 6 spire. 20 200 002
Pentru gama de 87,5-104 MHz r e c o m a n d ă m  acee 36 "175 3
tpentru 36 175 10
joase) sau prin reglarea trimerului, legat În a ş i  v a r i a n t ă  -schimbînd Î n s ă  valoarea c a p a c i t ă ţ i i . 
65 175 20
pe condensatorul variabil (pentru f r e c v e n ţ e  Punerea in f u n c ţ i u n e  se face astfel: p o t e n ţ i o m e t r u l 
P1 se r e g l e a z ă  la minimum, p o t e n ţ i o m e t r u l  P3 În
Bobina se poate executa i n f ă ş u r Î n d  s p i r ă  p o z i ţ i e  de mijloc. Se r a c o r d e a z ă  adaptorul la un
s î r m ă  de cupru emailat un creion amplificator stereo se p o r l ) 8 ş t e  alimentarea adap

chimice sau extrage- torului a amplificatorului. In difuzor se va auzi un DEZLEGAREA JOCURILOR A P Ă R U T E  iN
bobina devine de fond slab. NR.
În interiorul
rl NI I f ' U7<: >ra se introduce p o t e n ţ i o m e t r u l  CÎnd zgomotul
burete de plastic, iar d u p ă  acordarea În de un slab. Rotind varia-
se cu c e a r ă  sau o Se r e g l e a z ă  din nou P În
de N u m ă r u l  semnal f ă r ă 
de t y o ( ' " ţ ; ; ' n t ~  siuni.
Se r e t u ş e a z ă  din nou 1 iar efectul stereo se
p o t e n ţ i o m e t r u l u i 
sÎsîitul rn .." n . n n ; . o l
8/2/2019 Tehnium 10 1974
n
EEmlSI
în general, teoria antenelor este foarte
c o m p l e x ă  tratarea lor t e o r e t i c ă 
p l i c ă  vaste c u n o ş t i n ţ e  de m a t e m a t i c ă . 
Antenele se împart în d o u ă  mari cate-
gorii d u p ă  d e s t i n a ţ i a  lor, anume
antene de r e c e p ţ i e  antene de emisie.
D a c ă ,  în genera], antena de emisie
este c o n s t r u i t ă  f ă r ă  a se ţ i n e  cont prea
mult de anumite reguli, în schemele
pentru antenele de emisie trebuie respec-
tate cu s t r i c t e ţ e  dimensiunile fizice ale
conductoarelor, pentru a se asigura frec-
v e n ţ a  de r e z o n a n ţ ă  a antenei, i m p e d a n ţ a 
de intrare, precum o a n u m i t ă  caracte
r i s t i c ă  de directivitate. D a t o r i t ă  acestor
c a l i t ă ţ i ,  antenele de emisie pot fi folosite
la r e c e p ţ i e ,  pe cînd antenele de recep-·.
ţ i e  nu pot fi oricînd folosite la emisie.
Orice tip de a n t e n ă  se impune a fi cît
mai d e g a j a t ă  de masele metalice din jur,
a i b ă  o î n ă l t i m e  cît mai mare f a t ă  de
sol fie cît mai rigid c o n s t r u i t ă  din
punct de vedere mecanic.
«Delta». sau textolit impregnat cu lac siliconic.

forma Racordarea la aparatul de emisie se
::;ei:Hnc:lflâ cu litera g r e a c ă  o face cu cablu coaxial.
a n t e n ă  cu caracteristici remarcabile. Elementele se c a l c u l e a z ă  astfel:
de 8 dB f a ţ ă  de
b a n d ă  î n g u s t ă , 
banda de YI'I,'nn:::.nti\
este d e t e r m i n a t ă 
din care se COlntActinnlp.rI,'f!
(care este egal cu l a n 1 b ( j a l d i a l m E ~ t n u l 
pentru unde scur te este în ju r de 5 acestor cauze
lI,r''''',mo,,, m e c a n i c ă  a conductorului antenei nu este e g a l ă 
""Io f'·tri r'i \
1 \. . 1 1 1 \. . 1 " " " " < ;< aceasta fiind mai m i c ă .  La dimensio
cont de factorul de scurtare
""'""''''''';1'''<2 d a t ă  În literatura de speciali-
tate, v a l a b i l ă  CÎnd f <30 lambda/d este egal " ' n , · " v i , . , . , , ~ _ 
tiv cu 5 000, d e t e r m i n ă  lungimea e f e c t i v ă  În metri
(MHz).
IZOLATOR iZOLATOR
de intrare la un dipol o b i ş n u i t  este în ju r de
I m p e d a n ţ a 
75.n . Nu ne o c u p ă m  de acest gen de a n t E l n ă ,  e x e c u ţ i a  prac
t i c ă  fiind destul de c u n o s c u t ă  În rîndui amatorilor. Vom da SUPORT
Î n s ă  cîteva exemple de antene mai deosebite.
-
CABLU
COAxiAL
n
15,3m
·An
,
r
I i
I I
I I
I
J
•
Antena G 5RV. Un dipol o b i ş n u i t  r e z o n e a z ă  la o a n u m i t ă  f r e c v e n ţ ă ,  amena din f i g u r ă 
Se poate folosi cu succes În cîteva din benzile de radioamatori. O c u p ă  un loc relativ
î n s ă 
mic, iar raportul de unde s t a ţ i o n a r e  În benzile de 14 MHz este foarte bun, În benzile
7 28 MHz s a t i s f ă c ă t o r ,  iar În 21 MHz n e : s a t i s t i ~ c ă t o r 
Conductoarele radiatoarelor sînt din s î r m ă  de rjJ 2 mm cu o de 2x 15,3 m. Adap-
tarea se r e a l i z e a z ă  cu o b u c a t ă  de 9,5 m cablu de coborîre o a n a l i c ă  pentru antene TV. In
continuare, racordarea la aparatul de emisie se r e a l i z e a z ă  cu coaxial de 7 5 n .
8/2/2019 Tehnium 10 1974
antenei
LUJllgU,Uo;;a
trebuie fie un
LA antene au un slab
diI'ec1:iollal, iar c î ş t i g u l  este destul de mic,
Pentru o a n t e n ă  cu lungimea de 6 212,
c î ş t i g u l  ajunge abia la 1,7 dB,
Aceste antene au avantajul se pot
Antena di n f i g u r ă  este În
cupla direct (printr-un condensator) la f o r m ă  de cerc. Este o a n t e n ă 
bobina circuitului oscilant din etajul foarte r i g i d ă  u ş o r  de executat.
final. Dimensiunile, în special la frec
H Antena (ground plane), fig, 2,
v e r t i c a l ă 
vente mai ridicate, sînt mici. Cu
este c o n s t dintr-o ţ e a v ă  de metal
r u i t ă 
toate are un c î ş t i g  mic
m o n t a t ă  v e r t î c a ~  avînd plasate sub ea
p r o p r i e t ă ţ i  d i r e c ţ i o n a l e  reduse,
(izolate) d o u ă  conductoare legate în cruce, d a t o r i t ă  avantajelor m e n ţ i o n a t e , 
paralele cu solul. ' are o r ă s p î n d i r e  destul de mare.
î n ă l t i m e a  H a tevii verticale se calcu
Tabelul i n d i c ă  datele necesare
l e a z ă  cu formula fi (m) = 713,23/f (MHz):
pentru dimensionare. Se va
iar lungimea L a unui rlI din contra avea g r i j ă  ca raportul undelor
greutate este d a t ă  de r e l a ţ i a  L (m) = stationare fie cît mai redus
= 731,5/f (MHz). (acest raport se poate regla la
L e g ă t u r a  cu aparatul de emisie se face
minimum prin r e t u ş a r e a  distan
cu un cablu coaxial cu i m p e d a n ţ a  de ţ e i  X la valoarea o p t i m ă ) . 
n.
. '.
50-75
a n t e n ă  nu are efect directiv.
A c e a s t ă 
DE DiRECTiA Antena V, fig. 3, este b i d i r e c ţ i o n a l ă 
poate lucra pe mai multe benzi. ~ ;80' ; d a 548,64
- r ~ ~ ~ 60,96
l - ~ ~ ~ 12,70
I ~ ~ m ) ~ 30,48 ~ C I T ) ~  ~ 100~ 
~ ~ ~  15,24
ANTENEi Linia de alimentare are i m p e d a n ţ a  de
600 n.
iar î n ă l ţ i m e a  antenei f a ţ ă  de sol
40
20
274,32
137,16
30,48
15,24
6,35
2,54
15,24
7,62
7,62
3,81
75
50
trebuie fie 212 sau Â. A s t f e ~  la o an
15 60,58 11,43 11,27 5,08 2,54 35
care L = 3 A, unghiul
în este r:t.
j
t e n ă 
c î ş t i g u l  de 8 dB. = 58°, _ ~ _  ~ ~ : . . 
__~ ~ ~  . : ~  : : ~ _ _ ~ 
-
AnTEnA
1
[UII[Al qUAD
f ă r ă  reflector
cu reflector O 0;2')..
cu reflector O = 0,15'11.
cu
D"'. r ! ; "'t ... r reflector O = 0,1 ').
A n t e n a «Cubical Quad» este o a n t e n ă  deosebit de b u n ă .  Are efect d i r e c ţ i o n a l , 

cu un cistig de 8- 10 dB f a t ă  de un dipol o b i ş n u i t .  Schema de principiu se vede În
fig. 1 A B, cele d o u ă  variante de racordare a cablu ui de alimentare determinînd
polarizarea o r i z o n t a l ă  sau v e r t i c a l ă  a undelor.
2
În tabelul nr. 1 este c o n s e m n a t ă  i m p o r t a n ţ a  reflectorului în p r i v i n ţ a  c î ş t i g u l u i ,  iar
distanta acestuia f a t ă  de radiator i n f l u e n ţ e a z ă  i m p e d a n ţ a  c î ş t i g u l  antenei. Ad'apta
rea o p t i m ă  se r e a l i z e a z ă  prin m ă s u r a r e a  raportului de unde s t a ţ i o n a r e ,  iar reglajul
se obtine prin mutarea scurtcircuitului în lungul circuitului adaptare. D i s t a n ţ a 
Între aceste fire nu este c r i t i c ă ,  aceste copductoare sînt paralele d i s t a n ţ a t e  Între
ele la aproximativ 5 - 1 5 cm. . •
Conductorul antenei, respectiv al radiatorului, reflectof'Jlui al circuitului de
acord va fi de fii 2 mm.
Realizarea p r a c t i c ă  este s c h i ţ a t ă  În fig. 2. Suportul ramele de s u s ţ i n e r e  se vor
confectiona din material izolant, dimensionate executate rigid, pentru a face f a ţ ă 
intemperiilor Se pot folosi lemn impregnat cu lac siliconic, vinidur sau alte materiale.
La Î n t ă r i t u r i  nu se va folosi metal întrucît se produc pierderi În î n a l t ă  f r e c v e n ţ ă 
(aceste piese i n f l u e n ţ e a z ă  f r e c v e n ţ a  de r e z o n a n ţ ă ) . 
De remarcat antena «Cubical Quad>Î are o b a n d ă  mai l a r g ă  decît o a n t e n ă  de
tip Y AGI. În tabelul nr. 2 se dau datele necesare pentru dimensionare. S-a p r e v ă z u t 
varianta (ultima r u b r i c ă )  CÎnd nu se f o l o s e ş t e  la reflector circuit de acord pentru
adaptare. D i s t a n ţ a  D se alege de obicei de 0,2 lambda. Nu s-au dat valorîle pentru
benzile de 40 80 m din cauza dimensiunilor exagerat de mari ale antenei.
RADiATOR 'REFLECTOR
REFLECTOR
RADiATOR
CiRcuiT
ACORD
REFLECTOR
AliMENTARE B
8/2/2019 Tehnium 10 1974
care
ale
nr. 1.
posibilitatea
u n d ă  interesate
tindu-ne de
rioase, compuse din
continuu)
i n f e r i o a r ă  a
sonore pe care le
auditiv uman. Banda
ea diviza în
a audio-
kHz r e p r e z i n t ă 
fre:cvemte care a c o p e r ă  vorbirea
c u r e n t ă .  aici putem face o delimitare
în sensul c ă  f r e c v e n ţ e l e  produse de larin
gele unui b ă r b a t  sînt mai joase Ing. I A N C U ZAHARIA
120 200 Hz) d a t o r i t ă  fonnei d e , ~ v o l t a Î t e 
a laringelui. F r e c v e n ţ e l e  produse de larin intensiv, pentru toarele moderne kHz), f r e c v e n ţ ă .  Un canal de televiziune o c u p ă 
gele unei femei, care se d e o s e b e ş t e  cons gere la malg!leto>t'mme în undele
u n n e a z ă  500 1 500 o I ă t i m e  deb a n d ă  de 8 MH z n e c e s a r ă 
tructiv de cel al b ă r b a ţ i l o r  prin fonna lui de calcul. kHz sînt distribuite circa 110 posturi pentru realizarea dungilor
( ş ~  mai ales, prin lipsa p r o e m i n e n ţ e i .  ani, de 110 kHz de emisie. D u p ă  o g r u p ă  de f r e c v e n ţ e  orizontale verticale care este for-
numite m ă r u l  lui Adam), sînt mai înalte erau drept de de t r a n z i ţ i e ,  undelor scurte cu- m a t ă  imagi nea de linii in sistem
(între 250 400 Hz), de unde r e z u l t ă  intermediare radioreceptoare. circa de posturi între 4 OIR1) sau 7 ( d u p ă  normele COR).
înalt de inteligibilitate al vocii pînd de la 150 kH z 000 metri lungime MHz. O rotire de cîteva f r a c ţ i u n i  de D a c ă  canalele de televiziune ar fi plasate
consoanelor vo- de u n d ă ) , 
i n t r ă m  domeniul frecven- grad a axului condensatorului variabil în gama de unde scurte, un canal ar
calelor este mai d i f e r i t ă  ca timbru ţ e l o r  radio. Banda de r a d i o f r e c v e n ţ ă  de acord î , n s e a m n ă  traversarea peste acoperi p o r ţ i u n e a  d e s t i n a t ă  pentru circa
c o n ţ i n u t  de armonici.) f o l o s i t ă pentru radiodifuziune cu moou zeci de posturi (pe cînd pe unde lungi un 889 de posturi de emisie. În a c e e a ş i  situa
Grupa f r e c v e n ţ e l o r  medii audio se l a ţ i e  în este ea d i v i z a t ă  post 5-6'). De aceea, unele ţ i e  i n t r ă  radiodifuziunea cu m o d u l a ţ i e 
întinde p î n ă  la 8 -1 0 kH z cuprinde diferd. p r e v ă z u t e  cu exten- i n f r e c v e n t ă ,  care n e c e s i t ă  ea o b a n d ă  de
în general toate sunetelor muzicale gru p o s l b l l I t ă ţ . l l e  de mecanice de s c a l ă  extensii de frecvente destul de l a t ă  (de circa 150
pate pe octave, tonuri semitonuri, care b a n d ă  în zonele ca kHz). 1 n m u l ţ i r e a  n u m ă r u l u i  de posturi
practic se deosebesc ele doar prin 25, 31, 41 49 de u n d ă .  de televiziune a releelor de retransmisie
cîteva de f r e c v , ~ n t ă .  judicioase a a impus necesitatea r e a l i z ă r i i  de emisiuni
audio sint limitate benzilor radioamatorii recurg la TV canale superioare celor (12 canale)
de urechii ( ş i  aceasta în artificii de îngustare a benzii în benzile 1 2 3 ale sistemului
f u n c ţ i e  v î r s t ă )  de a sune- emisii cu s i n g u r ă  b a n d ă  întins la 230 MHz. A ş a  au
tele c o r e s p u n z ă t o a r e  p î n ă  la kHz. De Domeniul undelor ultrascurte, spe- emisiile pe canalele superioare
aici înainte i n t r ă m  în domeniul frecven cial grupele de unde metrice decime 27-34 39 ).cuprinse Între 470
ţ e l o r  supraacustice sau al ultrasunetelor, care au loc în g a m ă  trice, este în plin domeniu al undelor
O s c i l a ţ i i I e  sînt folosite pentru pn)dllCerea banda i n t e re
r m e d i a r ă ,  de canalele
ultrasunetelor în unele metode f r e c v e n ţ e  în radiorecep- radiodifuziune Undele centimetrÎce microundele
8/2/2019 Tehnium 10 1974
este în Hz, R este în O h m ~  ia r C în micro

F r e c v e n ţ a 
farazi
La un filtru Re bine calculat, linia în d i a g o n a l ă  în
declin a curbei trebuie a d u c ă  o atenuare de 20 kH z
Între decade (de exemplu, Între 10 kH z 100 kHz). ~ " - l ~ c - - - O 
c a l c u l ă m  practic curba a p r o x i m a t i v ă  de r ă s p u n s 
a unei celule de filtraj Re c o m p u s ă  dintr-o r e z i s t e n ţ ă  l E Ş / R E 
1
I N T R AR E
R = 2000 i l C = 0,22 MF. Folosind formula, vom

avea: o~---------------~~·--------o
159000 159000 _ 367 Hz
f = -"'R-c-- = LO"OOXlJ,"LL -
(2)
'1
fOl< 2
1//'
11
Cu datele calculate d u p ă  formula (1) cele m e n ţ i o 
2J
,\
nate în punctul (2) se va construi un grafic, avînd o

c u r b ă  de r ă s p u n s  confonn cu cea din fig. 5. 3,3n
1] O!
W
olosirea p r a c t i c ă  a filtrului i m p l i c ă  Î n s ă  probleme o o o A. F
GENERATOR
mai complexe Întrucît intervin i m p e d a n ţ a  sursei o o
de semnal i m p e d a n ţ a  de s a r c i n ă  a filtrului. Ideal, V ' - - C )
FfLTRlJ DE
. - - - - - ~ j _ 
VOLTMETRU
sursa trebuie a i b ă  o i m p e d a n ţ ă  m i c ă ,  iar sarcina o VERIFICAT ELECTRONIC
i m p e d a n ţ ă  mare. La un raport 1 : 100 nu se influen
Amatorii constructori folosesc frecvent filtre în cir ţ e a z ă  caracteristica filtrului. La nevoie se poate merge
cuitele experimentale. Metoda de proiectare pe care p î n ă  la un raport 1 : 10, în acest caz Î n s ă  curba de
o descriem se poate folosi cu succes în domeniul joasei r ă s p u n s  a filtrului va prezenta d i f e r e n ţ e  f a ţ ă  de cea
f r e c v e n ţ e  în special în a u d i o f r e c v e n ţ ă .  Întrucît în p r o i e c t a t ă  d u p ă  metoda i n d i c a t ă .  În majori-
acest domeniu mai des folosite sînt filtrele «trece JOS», tatea cazurilor î n s ă ,  obtinute cu __ L - ~ L - ~ _ ~  __ - L _ - L _ __ __ I---l
ne vom ocupa de acest gen de filtru. metoda d e s c r i s ă  dau rezultate . 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 J<Hz
Un filtru «trece jos» permite trecerea unui semnal d8
D ă m  un exemplu practic de calcul pentru a elucida
de la o a n u m i t ă  f r e c v e n ţ ă  în jos, iar de la o a n u m i t ă 
f r e c v e n ţ ă  în sus, n u m i t ă  f r e c v e n ţ ă  de t ă i e r e ,  a t e n u e a z ă , 
mai bine metoda de calcul i n d i c a t ă  în prealabil.
Se cere calcularea unui filtru Re, care taie frec-
O ~ - - - - - - - - - - - - - - - - __ _
respectiv taie calea de trecere a semnalului. mai înalte de 3 000 într-un conform
Filtrul RC este cel mai u ş o r  de proiectat se com Schema r e p r e z i n t ă  cuplarea 600 n
pune dintr-o r e z i s t e n ţ ă  o capacitate (vezi fig. de 6 Q a unui "Clr!iA1,·p;·,pnt
Aceste elemente constructive pasive, judicios alese, r e z i s t e n ţ a  R din filtru, se
f o r m e a z ă  o c e l u l ă  de filtraj. Se pot combina mai multe
R= (3) 100f( Hz
î n s ă  c o m p l i c ă ;  vom 70K
celule,
ocupa astfel Îndeacest caz, calculele
proiectarea se
unei singure ne
celule, întrucît, respectiv a sursei. 1000
în majoritatea cazurilor, aceasta satisface nevoile ama cazul exemplului,
t o r i c e ş t i . 
D a c ă  se r e a l i z e a z ă  montajul din fig. 2, se ve r e z u l t ă  R = 6 x 600 =
rifica practic p e r f o r m a n ţ a  respectiv curba r ă s p u n s  lOii se
a unei celule de filtraj. va calcula d u p ă  algebric.
Cu un oscilator se g e n e r e a z ă  în ordine c r e s c ă t o a r e  o b ţ i n e m : 
diferite f r e c v e n ţ e .  Tensiunea generatorului trebuie C = 159000 (4)
fie c o n s t a n t ă .  Tensiunea de i e ş i r e  d u p ă  filtru se m ă s o a r ă 
cu un voltmetru electronic. R e z u l t ă  o c u r b ă ,  pe care Înlocuind valorile din exemplu, vom avea:
o numim c u r b ă  de r ă s p u n s  a filtrului (fig. 3). De obicei
Î n s ă ,  curbele se r e p r e z i n t ă  în decibeli, ca cea din 4.
Curba unui filtru «trece se dintr-o C = 159 0 0 0 = 0,857 MF
la un cade x 62 '
II
o r i z o n t a l ă 
Într-o linie în d i a g o n a l ă ) .  olosind valoarea standard C = MF .
o c ă d e r e  b r u s c ă  se n u m e ş t e  Familiarizîndu-se cu metoda de proiectare
t ă i e r e .  Folosind o f o r m u l ă  amatorul va putea majoritatea fil-
t ă i e r e  este e g a l ă :  nevoie. R e c o m a n d ă m 
metodele
(1) el rul revistei noastre.
cu mo
au intrat în mod
medical. Diagrama
cu r a
î n c h e i a t ă  d i a ţ i i l e  penetrante
de origine n u c l e a r ă .  R e z u l t ă 
d e ş i  a c e e a ş i  n a t u r ă , 
au diferite doar prinundele
electromagnetice, frec
respectiv lungimea lo r de u n d ă ,  Un post de radioemisie este
Se: p r o p a g ă ,  se p r e z i n t ă  cu un receptor su-
r e c e p ţ i o n a t 
cu totul deosebi'te. a c ă r u i  f r e c v e n t ă 
p e r h e t e r o d i n ă 
este 455 kHz. Sti-
i n t e r m e d i a r ă 
ind lungimea de u n d ă  a e;lIi-
t ă t o r u l u i  este 1 935 m si la
Qsci!atorul local se foloseste un
condensator cu valoarea de
500 pF, se determine valoarea
i n d u c t a n ţ e i  bob nei.
Unui amplificator compus

dintr-un etaj ce u t i l i z e a z ă  un tu b
electronic ce are panta
2 i se la intra re un
semnal de la o d o z ă  de
cu valoarea de 30 mV.
,."..,,..,n-r::::l1''''' În anod are
se calculeze tensiunea
i e ş i r e a  :::'0'1"'''''1',(,,,,,"1"1"\''''
8/2/2019 Tehnium 10 1974
ELASTIC GROS
ROGlifl HA SAU
~ O O 1 r O O [ ~ O O  ~ O O [ ~ ~ ~ ~ D ~ I S C D E C A R T O N S~PLAC,Q,J flN6AT cu S F O A R Ă  (ÎN CAZUL RO

C A T A R A M Ă  CE GLlSEAZÂ PE PRI'
CUREA PT FIXAREA RU!-OOWI·
TJlR-LA D I S T A N Ţ A  DORITA
Deosebit de util în orice c a s ă ,  fotoliul rulant poate fi realizat din GOJ INil APPRENTEJ MAT TEXTIL ETC.,
suluri de r o g o j i n ă ,  burete din material plastic (sau orice a l t ă  u m p l u t u r ă )  S F O A R Ă G R O A S Ă 
cu un diametru de cea 20 cm, huse divers colorate, cu a p l i c a ţ i i  decorative
(sau l ă s a t e  liber în cazul rogojinilor1 care se pot asambla c ă p ă t î n d  adîn
cimea d o r i t ă ,  în f u n c ţ i e  de n u m ă r u l  de suluri ce i n t r ă  în ansamblu.
Sistemul de asamblare al sulurilor este cel indicat în cele d o u ă  de
talii are avantajul fotoliul se poate m ă r i  sau m i c ş o r a  u ş o r ,  în func
ţ i e  de d e s t i n a ţ i a  m o m e n t a n ă  de d o r i n ţ a  de confort a f i e c ă r u i  individ.
Amplasarea fotoliilor pe podium permite folosirea în p o z i ţ i a  stînd
sau culcat.
,-------
BEC FASUNG DE
NARE
np LUMÎ-
~ E S A  U HETA!...ICÂ
/ PENTRU GLISARE
ASAHBLAREA cu SuRUB Pe friza de lemn a m p l a s a t ă  perimetral, ele- cît estetic.

cu P I U L I Ţ Ă  ' mentele de iluminat de lumînare, ce se Finisarea elementelor poate varia de la o
r e a l i z e a z ă  constructi v ca detaliu, g l i s e a z ă  culoare (tonul genera! a!
u n i c ă  cadru)
p e r m i ţ î n d  p î n ă 
«D»,de vedere utilitar
com verse la accente (unul sau mai
culori. de di-
a î n c ă p e r i i ) 
fRIZA DE LEMN
DE
LA 12 CM
DE PERETE
Simplitate, confort sînt doa r cîteva e l e g a l l ţ ă  f i e c ă r u i  mobi

c a l i t ă t i  care se e v . l . o e l n ţ l ; l z a  aceste trei modali U U . l f J ~ " " ~ ' " ' "  p l t ~ S e l O r  cît si modul armo
t ă ţ i  aranjare a unor destinate atît copiilor nios încadr are a în s p a ţ i u '  r ă s p u n d  carac
cît si celor mari. terului de f u n c ţ i o n a l i t a t e  a interioare lor respective,
A ~ a n i a m e n t e l e  din cele d o u ă  î n c ă p e r i  (1, 2) îmbinat cu s i m ţ u l  pentru frumos e l e g a n ţ ă . 
r ă s p u n d  unor C e r i n ţ e  estetice, dînd în a c e l a ş i  timp
20
8/2/2019 Tehnium 10 1974
Pagini reali2:ate de :
arh. A N C A IVA NOVI CI ,
arh. GABRIELA BER. EZEANU
Il 1l_ _ _7l
Un astfel de podium poate constitui piesa p r i n c i p a l ă 
a mobilierului dintr-o î n c ă p e r e ;  c u m u l e a z ă  o serie de
J!
u t i i i t ă ţ i  cum ar fi:
1. Suport. pentru salteaua relaxa, care în ansamblu
PANOURABATABIL
cu b l a t u l - n o p t i e r ă  (suspendat la nivelul relaxei) poate
fi AIn remarcabil pat de dormit. . ''''-..~ _ ------, ....---f-I-f--II
3. Suport
2. pentrudefotoliileobiectedin ca:jurula ş t e barului.
Depozitarea
sertarele dispuse pe laturile libere ale podiumului
r n u t ,  lenjerie în
I ., ." I
în s p a ţ i i l e  p r e v ă z u t e  cu panouri rabatabile. I "'-... ' .
Realizat din elemente constructive de lemn, u ş o r  ~ - - - - - - - · . . . : : : ' > ; . . L " ' - . .  PANOU FIX
asamblabile, podiumul m u l t i f u n c ţ i o n a l  poate fi finisat
~ k u = ~ ~ : ; = = = = ~ = ~ ~  = S ~ : 
pe s u p r a f a ţ a  o r i z o n t a l ă  cu m o c h e t ă  (ca o continuare a
pardoselii) sau vopsit în culoarea p r e d o m i n a n t ă  a I \
I
ansamblului. Pe planurile verticale vizibile se pot
aplica elemente decorative. I I. I
PANOURI R A B A T A ~ I L E  (OEPOZnARE)
i
II
II
I I
"" 1
__ _
I
___
" li
1 ! - - - - - : ~ _ - - _ - I
\J'),g CORP 91 - - - - - H - - -CORP
"
---AH. - - - - - I
I
O
I- II II ÎN INTERIOR SPATfUL
c:(
15
"
,l
I1
: I 1
II
DE DEPOZITARE' SE
CÂPTUSESTE CU FOLIE
I
I
o
WC:( \ ::J
1 'I ", 1III DE POLIE'TILENÂ
" --- :
CI:: __ _
------- ------
t t
'1 SERTAR
:, 1---'
II
.1- __ _ I PLAN
VARIANTA 2
"I
II
II
il
II
II
_____ JV ____ _ CORP A VAR1ANTA 2
CORP,A,
-t ,--
--.,.
--- 1
'1
II
I I
I
:
' ~ . : ~ [ " I
1 I :
SERTAR
I
I
I
I PLAN
LI __ _ VARIANTA 1,
DETALIU NOD
O G L I N D Ă 
CUTIE CU ROL DE T O A L E T Ă ' 
SUPORT CU G Ă U R I 
Pf. FLACOAHE
Se r e a l i z e a z ă din d o u ă  cutii supraetajate, asamblate cu ajutorul a doi m o n t a n ţ i .  Cutia m o b i l ă ,  cu RONDELADE LEMN
CU ROL lE
rol de t o a l e t ă ,  ce se poate roti pentru a c ă p ă t a  înclinarea d o r i t ă  sau d e t a ş a  cu totul de ansamblu, c o n ţ i n e 
SUSTIHERE AX
o o g l i n d ă  m o n t a t ă  în capacul cutiei l ă c a ş u r i  pentru necesarul de t o a l e t ă . 
ROTiTOR AL
. ~ u t i a  f i x ~  cu rol de bar, are d o u ă  laturi ~ o b i l e  ( r a b a t a b i ~ e ) ,  care permit m ă r i r e a  s u p r a f e ţ e i  de b a z ă 
CUTIEI T O A L E T Ă 
( p O Z I ţ I a  deschIs). A m p l a s a t ă  la 8 cm pe v e r t I c a l ă  f a ţ ă  de cutIa t o a l e t ă ,  cutia bar c r e e a z ă  posibilitatea
d e p o z i t ă r i i  de sticle, pahare etc.
MOHTAHT VERTICAL
PT. ASAM BLAREA
~ n . t r e g u ~  ansamblu se c o m p l e t e a z ă  cu patru role de tip b i l ă ,  fixate la talpa i n f e r i o a r ă  a m o n t a n ţ i l o r ,  CELOR r o u Ă  CUTII
p e r r r . ' ţ m d u - I  o u ş o a r ă  deplasare la locul dorit.
ROLE TIP B I L Ă 
S E C Ţ I U N E  1-1
CUTIE CU .
t,.
ROL DE 13AR
....
}; , . ~, . ~ 
.• :.•.• ' ,.,;
. :;.. .• . •.:• . y L A T U R Ă 
"',';"\ ":,':" R A B A T A B I L Ă 
•
SE C Ţ I U  NE 2-2
,
r 21
21/24
:
8/2/2019 Tehnium 10 1974
3
Cei care au avut de t ă i a t  film diapozitiv,
cadru cu cadru, în vederea m o n t ă r n  lor pe
rame, au observat cît de d i f i c i l ă  este a c e a s t ă 
o p e r a ţ i e  e f e c t u a t ă  cu un foarfece o b i ş n u i t . 
Pentru a u ş u r a  a c e a s t ă  m u n c ă ,  propunem
un dispozitiv simplu eficace. 1
Suportul, s c h i ţ a t  în fig. 6, se c o n s t r u i e ş t e 
din placaj sau m a s ă  p l a s t i c ă  la dimensiunile
a r ă t a t e ,  avînd d o u ă  zone translucide din
geam mat sau hîrtie de calc. spatele aces
tora se m o n t e a z ă  d o u ă  becuri sorite de
6,3 V, cu ajutorul unor derne. Piesa cea mai
d i f i c i l ă  este roata de antrenare - - fig. 2 - ,
care î n s ă  se poate procura de la un aparat
vechi de fotografiat sau se c o n f e c ţ i o n e a z ă  1
la strung f r e z ă . 
cu ajutorul a patru ş u r u b u r i  M 4 -x-8. Piesele

Pe suport se prind d o u ă  piese fig. 1 -
-- - -- --
M3 - . - r - + - i i ~ H r + 
se r e a l i z e a z ă  din textolit sau m a s ă  p l a s t i c ă , 

prin e x e c u ţ i e  la f r e z ă .  D u p ă  montarea pozi-
ţ i e i  1, se f i x e a z ă  în c a p ă t u l  acestora, cu aju
torul a d o u ă  ş u r u b u r i  M 3 x 8, partea in
f e r i o a r ă  a fo arfecelui (fig. 4). Peste piesele
din fig. 1 se m o n t e a z ă  piesa de plexiglas
- fig. 3 - -, iar peste c a p ă t u l  liber al axului
de antrenare se pune un buton radio cu
ş u r u b .  Se m o n t e a z ă  apoi partea s u p e r i o a r ă 
a foarfecelui cu ajutorul unui ş u r u b  M 4 x 20
cu p i u l i ţ ă  c o n t r a p i u l i ţ ă ,  utilizînd arcul
din p o z i ţ i a  7.
Modul de î n t r e b u i n ţ a r e  este simplu. Se
a l i m e n t e a z ă  cele d o u ă  becuri sorite de la • 91 12.
un transformator de sonerie, apoi se intro

duce c a p ă t u l  filmului în ş a n ţ u r i l e  pieselor
- - poz. 1 -- , p î n ă  ce este antrenat de roata
d i n ţ a t ă .  Se r o t e ş t e  aceasta p î n ă  ce linia de
d e m a r c a ţ i e  între d o u ă  cadre cade în dreptul
reperului marcat pe piesa p o z i ţ i e i  3. Cele
d o u ă  zone translucide luminate u ş u r e a z ă 
o p e r a ţ i a .  Apoi se a c ţ i o n e a z ă  foarfecele.
Acest aparat este extrem de simplu ş i , 
construit cu a t e n ţ i e ,  s a t i s f a c ţ i i . 
62
CARTE DE V I Z I T Ă  (11,4)
Prin anagramare
t o v a r ă ş u l u i  S t e l i c ă 
afla profesia
v e ţ i 
localitatea unde
CHIMISTI ROMÂNI
ş i - o  e x e r c i t ă . 
SI S T R Ă I N I 
MONOVf:RB .•• TEHNIC (7-12)
*** Pe verticala AB una din r e a c ţ i i l e  chimice (pl.), iar

pe o r i z o n t a l ă  numele unor ehi m români
i ş t i 
s t r ă i n i . 
BIVERB .. ELECTRONIC (5, 10)
22
8/2/2019 Tehnium 10 1974
nord
l ::s
"S
....
oNC
CERULUI
.....
C 'i :
oN o
'C
o
amatori care p o s e d ă 
o p t i c ă  a d e c v a t ă 
sc a stabili mai exact
unor
.c locul sau pentru
o n s t e l a ţ i i ,  stele
o autoverificare
ce au observat deja,
b l i c ă m  aspectul cerului
luna octombrie, precum
unele i n d i c a ţ i i . 
mbrie începutul lunii

(Cygnius) este foarte
ua c:J.. se g ă s e ş t e  aproape orizontul s ud
de patrulater, se î n d r e a p t ă 
epe coboare spre ori
nea, c o n s t e l a ţ i i l e  Balena
sud-est, iar OPHIUCUS
sub orizont, nici nu se mai
pe cer este aceea a Pleia

de stele mici
A1 111 II COSIONAUliCI
Î n g r ă m ă d i r e 
altele, În sud-estul conste OI". ing. f. Z Ă G Ă N E S C U 
. o b ş e r v ă  mai bine, el
est. In partea de vest a
se apropie de orizont • Zborul s p a ţ i a l  a d o u ă  sonde automate de tip fierbinte» - Mercur. De a c e a s t ă  d a t ă ,  ea s-a aflat la o
. (Boarului)
l a ţ i a  V ă c a r u l u i 
de cca 47000 km. Datele o b ţ i n u t e  de la
«Pioneer», ce vo r fi lansate În anul 1978 spre planeta d e p ă r t a r e 
Ii a începutul lunii noiem- aparatura s t a ţ i e i  sînt În curs de prelucrare la centrul
rsa Mare c o n t i n u ă  co
Venus, va furniza date importante asupra «planetei
furtunilor». Una dintre s t a ţ i i  va fi f r Î n a t ă  astfel ÎnCÎt s p a ţ i a l  Pasadena.
M i c ă  se vede bine conste-
d e v i n ă  satelit artificial al planetei i evoluÎnd pe o • Satelitul de t e l e c o m u n i c a ţ i i  ATS-6, lansat la 30 mai
o r b i t ă  foarte e l i p t i c ă ,  a c e a s t ă  s t a ţ i e  va .transmite timp a.c. de la Ca p Canaveral pe o o r b i t ă  s i n c r o n ă ,  la alti
de un an venusian (cca 8 luni terestre) date despre tudinea de 35 880 km, deasupra ecuatorului (94 de
p l a n e t ă .  Înainte de a intra În densa a t m o s f e r ă  venu grade longitudine v e s t i c ă ) ,  a fost deplasat la j u m ă t a t e a 
s i a n ă ,  cea de-a doua s t a ţ i e  a u t o m a t ă  va larga 4 sonde lunii iulie spre vest, la verticala lacului Victoria din
laborator (dintre care una mai mare), care, timp de Kenya. În cadrul primului s ă u  an de folosire, acest sa·
o o r ă ,  p î n ă  vor atinge solul planetar, vor transmite telit va deservi programul « S ă n ă t a t e ,  e d u c a ţ i e ,  pros
numeroase date despre atmosfera c o n d i ţ i i l e  fizice peritate», t r a n s m i ţ î n d  programe de radio televi
din apropierea planetei. N.A.S.A. a lansat În acest scop ziune În acest scop, destinate. p o p u l a ţ i i l o r  din regiunile
un amplu contract firmei «Hughes» care va studia, î n d e p ă r t a t e  sau mai izolate. In fotografie - f a z ă  a tes·
construi Încerca aceste interesan,te statii automate. telor de simulare a c o n d i ţ i i l p r  s p a ţ i u l u i  la centrul spa
• La 21 septembrie a.c., sonda s p a ţ i a l ă  a u t o m a t ă  ţ i a l  Johnson.
a m e r i c a n ă  «Mariner»-10 a survolat din nou «planeta
• S p e c Î a l i ş t i i  europeni din
cadrul companiilor a e r o s p a ţ i a l e 
afiliate la o r g a n i z a ţ i a  s p a ţ i a l ă 
ESRO vor avea, se pare, ocazia
de a contribui la c o n s t r u c ţ i a 
unor elemente din compunerea
s t a ţ i e i  automate jupiteriene, pe
care N.A.S.A. i n t e n ţ i o n e a z ă  i
o lanseze În u r m ă t o r i i  ani spre
jupiter. Este vorba de una din
tr e s t a ţ i i l e  de tip «Pioneen>
d e s t i n a t ă  i n i ţ i a l  pentru a fi ele
mentul de r e z e r v ă  al s t a ţ i i l o r 
«Pioneer»-10 11, lansate În
anii 1973-1974 spre cea mai
mare p l a n e t ă  a sistemului so
iar. ESRO u r m e a z ă  a primi sar
cina de a elabora motorul-ra
c h e t ă  de fdnare a s t a ţ i e i  pen
tru a-i reduce viteza a o face
d e v i n ă  satelit al planetei, În
scopul de a studia detaliat cei
patru mari s a t e l i ţ i  galileeni:
10, Europa, Ganymede Cal
listo.
23
8/2/2019 Tehnium 10 1974
doca'.on _ Sibiu
P u t e ţ i  '
z i s t e n ţ a  R
2,2-1 k n sau.
tubului redresor.
de n i c h e l i n ă  de 1.5-20..
Gheorghina Ş t e f a n  - P l e n i ţ a , 
D u ţ e s c u  R. - B u c u r e ş t i  Iei. pe contactele clapelor, v e ţ i  monta Dolj
a radiorecep
F r e c v e n ţ a  i n t e r m e d i a r ă  condensatoare ( s t a b i l i ţ i  valoarea expe Tranzistoarele Tl , T2. T3 T4
torului amintit ar e valoarea 465 kHz. rimental). Se po t Înlocui cele d o u ă  tran·· de tip EFT 321 sau EFT 323.
P u t e ţ i  construi generatorul de semnale zistoare Între ele. da r aparatul poate Tranzistorul TS este EFT 373, iar i n d i c a ţ i i 
standard conform s c h i ţ e l o r  i n d i c a ţ i i  sluji doar informativ la verificarea tran T6 T7 sînt de tipul EFT 212 sau EFT autorizat.
lor publicate În «Tehnium» nr. 7/1974, zistoarelor. 250. j u d e ţ e a n ,  de la
paB. 2-3. f ă c u t ă  Î n d r u m ă r i 
In am plificatoru l de a n t e n ă  poate fi Vasilescu S. - B u c u r e ş t i  Alimentarea
acumulator poate fi de 12 V.
cu tensiunea dintr-un chiar ai
montat tranzistorul produs de I.P.R.S. Nu p o s e d ă m  prospectul produsului
ti p BF 182. r e c o m a n d ă m  s ă  f o l o s i ţ i  respectiV.
amplificatorul de a n t e n ă  publicat În re
vista n o a s t r ă  nr. 8. Are rezultate exce- Moi ie Ş t e f a n  - B o t o ş a n i 
• lente. Nu a rebobina difu
r e c o m a n d ă m 
zorul. este deosebit de ane
O p e r a ţ i a 
Stan C. - Hunedoara v o i o a s ă ,  iar rezultatele acustice ulte
Dioda RA 220 este d e s t i n a t ă  În special rioare. de s l a b ă  calitate. C u m p ă r a ţ i  altul
a fi u t i l i z a t ă  În redresoarele de putere nou sau m o d i f i c a ţ i  complet etajul final.
ale alternatoarelor pentru automobile, Tubul EL 34 se g ă s e ş t e  În c o m e r ţ . 
avînd tensiunea i n v e r s ă  de 200 V cu- German Sorin - l a ş i 
; rentul mediu redresat de 20 A. În rest, ar e 300 de spire. iar L4 ar e 75
u r m ă r i ţ i  schemele publicate În r e v i s t ă . 
de {pire.
, Morgan Marius - C a r a ş - S e v e r i n 
Ureche Gh. - - Suceava E x i s t ă  cazuri cînd pe un consumator (bec,
A d r e s a ţ i - v ă  unui specialist d:-'l loca baterii de acumulatoare debiteze. Pentru a nu fi În
Este suficient d u b J a ţ i  n u m ă r u l  de litatI'>
spire din bobine totul va f u n c ţ i o n a 
baterii ş i ,  mai ales, pentru cazul În care una dintre
Antohi Vasile --- Gal",.":! ele sînt separate prin montarea a d o u ă  diode. De
perfect. ta 1,s V. Poate fi mon
F u n c ţ i o n e a z ă  trebuie suporte consumul maxim de curent (fig.
t a t ă  u i o d ă . 
Pulbere Ciprian - Sîn petru, B r a ş o v  orice ti p de În cazul În care
Vom publica c o n s i d e r a ţ i i  teoretice re- rator, diodele se m d o o n u t ă e  a baterii
z ă  ca de acumulatoare
În fig. 2. sînt
Po p Ioan _. Turda Acumulatoarele pot fi de c a p a c i t ă ţ i  diferite.
feritoare la astfel de montaje.
Întrebarea dv. nu este c l a r ă ,  r u g ă m 
ne p r e c i z a ţ i  ce anume v ă
1 Dsokebin Attila - B r a ş o v   i n t e r e s e a z ă . 
, Montajul propus de dv. nu poate func- Artene Gheorghe - jud. B a c ă u 

1ţ i o n a .  Primele trei tuburi trebuie
l a i b ă  r e z i s t e n ţ e  de s a r c i n ă  separate eu
P u t e ţ i  folosi doar un singur reflector,
este mai s i m p l ă  c o n s t r u c ţ i a . 
l plate apoi prin grupuri Re de 10 kn
'0,2 }lF. Radu Liviu - B a c ă u 
,GII"OSU Ioan - Por1oleni Se po t folosi transformatoare de la
Pocniturile vor d i s p ă r e a  d a c ă  În para- alte magnetofoane cu tu bu ri.
,i
De mici d i m e n s i u n ~  radioreceptorul \ \ ' - ' V ~ ! H \ l I ' > " 

delor medii. Este echipat cu 7 tranzist
d o u ă  GT 108 A, montate în etajul final
Auditia se face într-ll.l1 difuzor cu i'fnp(!daljfa
Alimentarea se face cu 2,5 V, din acu
/Jllt
r T - J P 1 ~ ' l ' 
IiI- - 1717+
i T - f ~ J A ' 8 
RI;'fPt7x
l+
I -
I
- _ - ___ J
T
I? : S O ~ ! " I . 

Tehnium 10 1974 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tehnium 10 1974 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

8/2/2019 Tehnium 10 1974

1""'1">,01"\1',,,,cu r e a c ţ i e ,  la sensibilitate maxim,

de instabil CÎnd etajul ajunge in

Cu cît semnalul r e c e p ţ i o n a t  este mai

In figura 1 este p r e z e n t a t ă  schema unui recep

MHz, poate fi r e c e p ţ i o n a t ă  .cu receptorul tran de mm. Se b o b i n e a z ă 

Deosebit de util în atelierul o r i c ă r u i  amator,

El este compus din 4 module realizate separat, u ş o r  demontabile u ş o r  de depanat.

cu o serie de borne de la care se pot alimenta diverse mon-

Acest modul c o n ţ i n e  generatorul de j o a s ă  f r e c v e n ţ ă  cu game de lucru:

f u n c ţ i o n e a z ă  imediat, l I i d a c ă  este corect executat.

Este generatorul de î n a l t ă  f r e c v e n ţ ă .  6 BE 6 (6 H 31) este utilizat ca mixe

1S,O 1,5 0,15 121< 152V

Este vorba de un milivoltmetru S c ă r i  de m ă s u r ă :  3 V - 30 V

eficient circuit de r e a c ţ i e  n e g a t i v ă  preia o parte din semnalul de i e ş i r e  prin

detectia sincron Î n s ă ,  oscilatorul local g e n e r e a z ă 

Emisiunile stereofonice În UUS au c a l i t ă ţ i  de care nu p o s e d ă  c a l i t ă ţ i l e  p e r s e v e r e n ţ a  unui cons- r - : - : - - - - - - : - - - - - . , . r - - ~ - - - ~ - - - . - - - _ _ r 

stabiliza e, care se controlul c u r e n t ~ l u i  ab-

cu tranzistorul dioda Zener

RIT ANSlAIORUl 'IIIHU RADIOIMATORI

-- Puterea (imput) la etajul final al e m i ţ ă t o r u l u i  bazei primului mixer se a p l i c ă  semnalul r e c e p ţ i o n a t 

maes tru al sportului o b a n d ă  de trecere de 100 kHz, acordate pe f r e c v e n ţ a 

- - Tensiunea de alimentare: 24 V c.c. 20,7 MH z Cel de al doilea oscilator local (T 6) este,

De la bun început trebuie f ă c u t ă  deosebirea

tr uDiluarea negativea unui este normal pen sus, negativele

de a n u m i ţ i  factori. ceea ce e c h i v a l e a z ă  cu o crestere de sensibilitate. anh. 50,0 g

de b r o m u r ă  de potasiu o cantitate destul lalte revelatoare Timp de develooare NP20 10 minute

D u p ă  cum se vede pe schema din

o o O o fetele later'ale ale Pe ace-

colectorul s ă u ,  prin filtrul Dr l , R9 A, prezentat în schema din fig. 1, nefiind

capacitatea C 7 • Elementul p o z i ţ i i  distincte ş i ,  cu con-

În amatorii care vor utilizeze

conecta contactele comutatorului K di Droselul de r a d i o f r e c v e n t ă  Dn se va

fi înlocuit cu o acordat pe f r e c v e n ţ a  de 145 kHz, ca cel un transformator defazor de la radio

CIHIRf varianta 1, tranzistorul T3

În rezumat: informatia u t i l ă  este al cincilea impuls de prima

centrul lui L 1 • L3 L 4 trebuie rea nium» nr. 6, pag, 7) apoi pentru

Folosind tranzistoarele indicate

s î r m ă  de cupru emailat un creion amplificator stereo se p o r l ) 8 ş t e  alimentarea adap

«Delta». sau textolit impregnat cu lac siliconic.

A n t e n a «Cubical Quad» este o a n t e n ă  deosebit de b u n ă .  Are efect d i r e c ţ i o n a l , 

este în Hz, R este în O h m ~  ia r C în micro

R = 2000 i l C = 0,22 MF. Folosind formula, vom

nate în punctul (2) se va construi un grafic, avînd o

(1) el rul revistei noastre.

Unui amplificator compus

~ O O 1 r O O [ ~ O O  ~ O O [ ~ ~ ~ ~ D ~ I S C D E C A R T O N S~PLAC,Q,J flN6AT cu S F O A R Ă  (ÎN CAZUL RO

ASAHBLAREA cu SuRUB Pe friza de lemn a m p l a s a t ă  perimetral, ele- cît estetic.

Simplitate, confort sînt doa r cîteva e l e g a l l ţ ă  f i e c ă r u i  mobi

cu ajutorul a patru ş u r u b u r i  M 4 -x-8. Piesele

se r e a l i z e a z ă  din textolit sau m a s ă  p l a s t i c ă , 

un transformator de sonerie, apoi se intro

*** Pe verticala AB una din r e a c ţ i i l e  chimice (pl.), iar

BIVERB .. ELECTRONIC (5, 10)

mbrie începutul lunii

pe cer este aceea a Pleia

, Montajul propus de dv. nu poate func- Artene Gheorghe - jud. B a c ă u 

De mici d i m e n s i u n ~  radioreceptorul \ \ ' - ' V ~ ! H \ l I ' > " 

S-ar putea să vă placă și