"1(-

1. Comunicarea - caracterizare generald

Aqa cum spuneam in introducetre, ca fiin{e sociale sim}im
nevoia de a intra in
rela{ie cu semenii nostri, de a discuta, de a schimba p[reri,
experien{e de viald,
emofii, sentimente etc' Acest lucru presupune o activitat* fundamental6
a omului,
numit[ comunicare. in afara acestei actir.it[{i persoana r[mine izalath,de
ceilalgi.
Comunicarea este, prin urmars, un proces esential pentru
rlezvoltarea omulrri, pre-
cum qi pentru organizarea qi evolutia societElii.
La o simpld observare a viefii reale. constatdm o mare diferentd
intre comunica-
rea dintre oameni qi cea dintre animale. Omul comunic[
prin limbaj sau grai arti-
culat (folosind cuvinte, propozilii, adic[ un sistern de semne _ limba),
pe c6nd
animalele comunic[ prin semnale specifice (sunete, culori
etc.). comuni.u."u, u,,
putea spune, reprezintd o modalitate esenfial[ de
manifestare a omului, fiin]a uman6
neputflnd exista qi neputand fi irnplinitd decit ?n acest
spaliu al comunicbrii. Cele-
bra formulare a filosofului francez R. Descartes _
,,Gandesc (Cuget), deci exist,, _ ar
putea fr adaptatd". in acest context al comunic[rii,
sub fnruna: ,rcomunic; deci
exist". in cele ce trmeazdne vom ocupa, clesigur, tle comunicarea
uman6. ce este,
aqadar, comunicarea?

este procesur de transmitere de mesaje, adicd informalii,

!:*tarea(emo!ii,
lll rrt,:r:$,ri stdri
sentimenre) etc. intre oameni sau grupuri prin inteimediul
lll cuvintetor, gesturilor,
Itl rnimicii {expresiei felei) g.a.

Pentru a inlelege mai bine comunicarea, vom constmi

ct scltemd a c:amunicdrii,
care reprezint[ un moclel, deja clasic, cu 6 elemente"
in care toate aceste compo_
nente interacfioneazd:

Schema comwnicdrii

r\ E
Canal de comunicare

,
/\
,/\
R
(receptor)
, ,
t',.',*r,") Conexiune inversd (feed - back) l\ ,/
13
 rS slSeulrrd srec 1ec) lnlruoldocer erdnse rS
1gc '(afesew olrtusuuJl rS pzeee;c eruc
1ec) rnlruolEilue erdnse lglu alcaJa acnporcl eJucrunruoc acuo :agielJasqo
:o1pirure el roldecer
el ep :sJa^ul EsuJ '[?soru un ]o] '1de3 ap 's1se p-1cug-peod .rn1ruo1pirue pleseu
e1
rnlruoldecete sundspt ep ericeer elso (1n-1cuq poaJ)
'roldocer ep l?}decce rs
- - RsJoauI Bounlxauoc <
lecgrpocep else rolginue ep lucgrpoc 1nleseu
oJBc uI emsgur uJ Elsrxe eJecruruuoc op rnpsocoJd uolqqeurg .(,.Epun
ep eup
-un1piue,'rcs4 rsueece ed eg ps" rs pqurl rsueece ul ps Ecrpu ,",ro\pz
-undsa.toc m1n{oqryt o rS Toacapo !rynpm ersesod u1 oU? "rrun-oc
as Es ornqal 1ruo1decer
'plcoroc ore{rcsep o n4ued) lFrud rnlnlessur mrusuas oato{rcsap ug glsuoc 16
rugogrpoo srolur Irqce : (roldecet e49c ep gp4palBorBpocap
/"arBJUJpoJop O
i'u's eluerurlues 'rriorua'rurpntrt1u .unpugE (.c1e olsuns .unlse8 .elurnnc -
u1) [uqu1 uI eco:1 Teundsuerl e : (rolgiruro or19c ep
Rwz\eer) uerucgipoc a
:esacord pnop
nc ocuJ e-ep {ua^? rcry'pfeselu luxg olsa erec ug (.e.6 e;unlse8 rs g
10d gc ru1uod
'reuJnu nu Jpp 'BqruII rulsou pzec uy) aautas ap ua$ls pce glut arOar * ppoc
a
'(roldecer) rolncolrelur o4Ec ap
lulardrelul lroroc rs sel0iug g pluod ps lgcuJ trulnruroJ ornqe4 .c1e
IaJlsB 1nlese14i
(o,r4cerqns) sleuosred urgrl 'ereolu^ ep ripcapnf ..1rp;rnqrerqo rderurogu,
,i ,",1q
-russue un eundnseJd.'s g,rycrynuoc alaq)
lo ruauapun ornlrlsuoc - pfuseru q
'EoJucruruuoc
leri,red nes Ielol BOrp
-ordu4 Jurrlc ngs 1nfeseur euorsrotrsrp 1od erlsecy .(.c1e eferruq .elouro8z)
1ro1uqrn1
-red grolcey rueAJolw 1od erec trJ nrieds .elecpd
lnledrcuud rs urp .s1se
ep Inl€u?3 '(qe lenzr,r 'zrqrpne 'leqrezrured ,leqrenuou .1eqre,r g eleod "rlrrun*o,
lnleuec)
leuec rnEurs un rJoeJer e1seso103 es pueruruolur BeJecrunruoc u1 .1n1nr"* r1.qg1rlp
es rs pgodsue4 es e-rec od oapJ fi
-
Tnyodns etrse eJBcrunuroJ ap InIBUB' <
:oldecer ep ri
1gc tolpirure op uzelsodl ug 1g1e uBllnluls rrrguB eu rupcrunwo3 pu€c :a$u,rrasqg
'cle ESJns '1xe1uoc '[esou ep ericury uJ eJe]lncsB
ep r.rndrl e]lnru ruur eluezerd
luns roldecor un e1 'e1e1r1ee.r u1'@y'co4stp) ruautstua^lp n4uad to\pftwa a.tdsap
atatpd o acot au o n.4uad'(,(?rnlle eelerd u1 sund 01 u.. guru€osul erledtue
ipu|^dtaa
atDqn)so slSeunu as) uloPt Dtlotzap o n4uad 'asu.trsuo,r7 pllout,to/ut
(oc1{tnn) DryoAa * onlouo o ruluad'aullat o n4uad,a*alalug o n4Lad':a"t
li|nuliuoc
ap yndy elFru reru glsrxa 'JolEllnJsg ep
|jrr*
Inlor eurlor rg mlruoldecer .erecrunuoc
ep erieler u1 '1ue4Suoc urind reur nes luerlSuoc potu un-ruJ aiuunogur
cseuird erec
nus ro1g1drug1ul rnd poul uI rn1 ersesod uI gJlul nes pleseur
lsserpe olso el erorEs
'erinlrlsur o nus druE un 'pmrpur un 'eeuoruose ep .g eteod (D
- 1n-roldacar q
'(Foldecer luns rr^ele rer rolpirue erse
lruoseJo.rd.erieuuoJur orrusue4 pugo
Icuru€ 'gsu1c e1 'nlduexe ep) docs lFunue un nc gsrrusue4 else oc .orieurogur glrur
-nu€ o orc orec erir4rlsur o nus dru8 un'pvrrpur un glurzerder ([) prolpilura
-
:elualllalo ases elec e4ulp urrupsog B eJarJcsep prncs o oceJ uro^,orsnupuoc
t
uJ
interpreteazd mesajele). Aceste efecte pot fi de natur6: cognitivd (privesc acumula-
rea de cuno;tinle, respectiv achizilia de informalii), afeclivd (privesc achrzilia de
emolii, sentimente, atitudini etc.) gi comportamentald (privesc insugirea de condu-
ite, norme, credinle/ convingeri, priceperi, deprinderi etc.). Efectele comunicdrii
nu trebuie confundate cu feed-back-urile.

2. Situafii de comunicare - continut, relafie, context

Comunicarea exist[ peste tot in jurul nostru. Orice acliune este comunicare, fie cd
a fost f[cutd sau nu cu aceastd inten,tie. Comunicarea ia forme de manifestare foarte
diverse, forme care pot apdrea in mai multe situafii de comunicare. O situalie de
comunicare presupune existenla unui context (cadru) al comunicdrii (de exemplu:
pe stradd, in tren, pe coridoarele qcolii etc.), cel pulin un emildtor qi mdcar un recep-
tor,precumgiun timp (moment) al comunicdrii (de exemplu: joi, injurul orei 14 sau
inpauza mare etc). Avdnd in vedere aceste aspecte, ne-am putea imagina enorm de
multe situalii de comunic are, marea majoritate dintre acestea existdnd qi in realitate.

coNTlNUr 9l RELATTE iN COMUNICARE

Comunicarea uman[ nu se rezum[ doar la pronunfarea cuvintelor qi la transmi-
terea informaliilor; ea este un proces mult mai complex, proces in care intervin
vocea, tonul pe care sunt rostite cuvintele, limbajul trupului, mimica, gesturile,
infEfiqarea, culoarea hainelor, ritmul vorbirii etc. Mai intervin apoi amenajdrile
interioare, casa, maqina, biroul, anturajul in care trlim etc. Comunicarea presupune
aqadar o dimensiune a confinutului qi o dimensiune a relafionlrilor: acelaqi con-
linut transmis (spre exemplu, ,,vine directorul"/,,vine profesorul") poate fi spus ca
o interoga{ie in dorinla rezolvdrii unei situalii intr-un colectiv de cadre didactice/
intr-o clasd de elevi sau ca o atenfionare. Neidentificarea celor dou6 dimensiuni
(confinut gi rela{ie) poate determina aparilia unor blocaje in comunicare.
Comunicarea uman[ se desftqoard, prin u[nare, pe aceste dou6 planuri: cel al
confinutului qi cel al rela{iei. Planul conlinutului oferd informalii, iar planul rela-
liei oferd indicalii pentru interpretarea informaliilor. Aceste dou[ planuri exprim6,
de fapt, doul tipuri de limbaje: digital qi analogic. Le vom prezenta comparativ,
pe doub coloane, pentru a vedea diferentele dintre ele:

Limbajul analogic Limbaiuldigital

(vizeazi planul relaliei) (vizeazd pla nul conlinutu lui)

- se bazeazl pe asemdnare gi asociere; - este simbolic ai abstract;

- este un limbaj direct, plastic, sugestiv; - presupune o coresponden!5
- nu presupune o decodificare obligatorie la intre semn 9i obiectul semnificat
nivelul congtiinlei; (intre cuv6ntul ,,c6ine" gi anima-
lul ca atare care face ,,ham");

15
 'pun.qpda.qu! as fi (ap a.4u3 a4o&a1) awpto)
-,Dtu! luns rrJpcruruuoc mlnlxeluoc ole runrsuourp ru1ed elec elsol :a$u,rrasq6
'(ueuexe e1 elrSner reun yniunue gdnp ec qreru€ru r6eeece
uJ eclunruoc eelnd ruol nu elurdo.rde n€s elncsounc eueosJed rsrm rnlnsecop Ini
-unue gdnp :nldursxe ep) elrseccns efusour o]le op rupec rm-4uJ'1nfeseur 1ese1d else
aJec uI ocrSolouo"t) nautp.to r.* pquawaru el EroJoJ es - lu.rodurel 1n1xe1uoc (y
'(mcrzues BI nes pirrJg el €lsece
nc erincsrp o lgcop rcqsrJolcereo elle In1ol no eele eL erece4ed o nc erince1 pgeS
-slp o :nldruexe ep) p a"qulp "ro111iop.r 1o (yttcg[oau) puttotul nos prcr{o lnrapo.toc
e1lo1uaua4"md p lDoos rururu$ el EreJar es - cr8oloqgsd;S lulcos plxeluoc (g
' Lt o
1
ru) o LD tu1 ap a q lp t..tp dry a 2 I da c uo c' a y,tna ) t q o
'a71j1po4 'a1aju1pa"tc 'af.tolDt 'a11jp71yc7uaw ellazutd- IBJnIInJ plxeluoc (6
'o'i outrun1 !(c4a Touto8z 'a7S1u1l Dtouos piuotqwo !('c1a oa1o1trtt4co rtoS
-plsap it nos gfa1p"tl atD) u! louostad pliods a\sa '|o.m8t{ suas q) towtlco"tctw !(pq
-14a,) yE4dac"tad 'qorparu! 'pr)uo) ctzgf
ptparu:el preJor os - c;zg 1nlxe1uoc (1
:ptrleleec nc Bun pm1p8e1ue.tu
1od'elcurlslp ArleleJ r6ep 'orec lunlsuotulp nrlud urind 1ec el elrrurJl rrJgcrunuoc
rnlrqxeluoc ez:.lauy'(erie1e"l) pcruntuoc os eJuc uJ sroruuru rS 1gc '(1rynu$uoc) pcru
-ruuoc es ec seec 191v pzvoiuenuq oJ€c Ioc olso lruxotruo3 '€orecrunruoc qreo*q;sep
os oJBc uI 'clo crEoloqrsd'lurcos 'crzg lnrpuc pluzerdoJ rrJgcrunuoc InlxotruoJ
iluYcrNniloc 1nrxlrrNoc
'c1e are8urdsol'ererdolde ep elueurrlues ruerre'urpz
-fleduns 'urgrn'ulqnl sc ep pcrldxe unueld pnop eloc aJlurp erieyer ioluurres rJrucnl
eunds au pugc rcunle cqedquu Flol nc rS 'rucn1 e;uu grmds eu gs EJqI 'crluduus g
eleod eu ruo un ec ep'nldurexs ep'g1em (telfp 7cl8o1euu) unueld Enop eleo ed eo.r
-ecrunruo3'EIelFp eriewrogur rS 1gc'pcr8oleue eriurutoJul lgle ozeztlrtngs gpqedec
elso oJ€c plncsounc erceds u"rnEurs g u ered Iruuo Eo ounds uslnd :epnlruor uI
'pctbolouo oalDzlunuoc rutruad 4du alsa (qa
ut11t 'uotr) too^ lo B tryndru1 p[oquty :'sqg
'lue^nf, un aiunuold gs glg;
'nJ3nl ]sale ple; ps aleod .ro;rrdoc eie; ug Jotreueuose enal ace; aleod
nu leuJrue un 1,,arec;nf, e; riruan" pueu o laougupur es r-npugutuapuJ alauns
nes ,,pseu el liluod" .ro;rrdoc alrua rS .ro;rcoqoq /rolrnd eiel u1 aqeoq
gunds ps aleod pLueu o leq AtteJ]suouap a$e;nEnrc ec6o1r'Bo;eue
-ull ap lapse un no lrafurs6uoo !,,px1s1d" /,,autDJ" lnytgttnc aul nu DJpp
16 rt.rrpugt lnla^ru e1 lesaoold tottgt 'pctstd /au1gc puwpasu! (nl!u) - nulu)"
tS lecgrpooap alsa ptep teunu /,,wptl - woq" lntrauns p) aba1aiu111dox un :'xJ
salaiul g aleod fequl1 ]sele - 'rolaleurue 151gc lolruaueo lgle unuof, alsa -
 3. Forme de comunicare
Exist[ o diversitate de criterii de clasificare a formelor de comunicare. dintre
care noi vom reline doar douS:
A) dupl criteriul partenerilor-comunicare". intrapersonald, interper.sonald,
in grup mic, publicd.
B) dupi codul folosit - comunicare verbald, nonverbald, paraverbald, mixtd.
Dintre toate formele de mai sus, vom analiza comunicarea: intrapersonald,
interpersonald, publicd, verbald, nonverbsld, paraverbald. Pe lAng[ aceste forme o
sd mai vorbim qi despre comunicarea interculturald.

> COMUNICAREA !NTRAPERSONALA SI INTERPERSONALA

Comunicarea intrapersonali :
t} se referh la comunicarea cu sine fnsu;i;
{o are in vedere gdnduri, sentimente, modul in care ne vedem pe noi inEine:
*."o sunten'r simultan emilitori qi receptori ai comunic[rii; persoana i;i ascultd

propria voce interioard, poart[ un dialog cu sine, iqi pune intreblri qi incearcd s[
r6spund[ la ele. De cele mai multe ori dezbaterile interioare sunt creative si bineffi-
cStoare, utile.
.1. trebuie sd sebazeze pe o atitudine pozitivd"fa{d de propria persoand.

Comunicarea interpersonal6 :
.1. se referd la co*ntnicLtrea cl.t o altci persoand;
* exprimd st[ri suflete;ti din cele mai variate: afecfiune, prietenie, gelozie, invi-
die, ur6, dragoste etc.
{. ne ajut[ sd-i cunaaqtem pe semenii no;tri gi, prin ei, sd ne cunoa;tem pe noi
in;ine.

Comunicare gi relalionare interpersonali

Cea mai obiqnuit[ forrn[ de interac]iune umand este comunicarea. in procesul
comunic6rii importante sunt abilitdlile de comunicare, acestea asigur6nd eficienla
comunicdrii: ascultarea activd (o tehnicd de conversafie prin care ii comunic[m
celui cu care vorbim semnificalia pe care o acorddm mesajului sdu), identiJicarea
surselor de canflict qi utilizarea strategiilor specifice de rezolvare a conflictelor.in
comunicarea uman[ este util sd facem o distinclie intre:
8 comunicarea directd sau interactivd (tn englezd, ,,"foce to face", adicd ,,./bld
inJald").
tE comunicares indirectd (mediatdi mijlocitd):text scris, po;td electronicd etc.
Comunicarea direotl presupune contacte personale nemijlocite ;i interactive:
cuvdnt, voce, limbajul trupului; cornunicarea indirectd este cea intermediatl de

17
 8r
6punq
Ie sorecruntrroc Eluorcge elso 6og€d Ellu ep ed Seleur5op er1po ep salalug a1sa
nu lesaut roJgc Ie BeJBcruruuoc 'gluercgeul .Eqels a$a'pruaoE[au1 'pqop fies prua
-tcgfa 'punq purg ec glenetde g eleod clyqnd e4pc eJecruruuoc ecuo ,lereue8 u1
'rnlncrlqnd epunrice rS eyrurdo'"1e1ue*rites
eiuengut e ep plr6nsr €Allelue1 else oa,taButlt,to) imlnulqnd oato&ufgc lc 'rrieru:ogrur
op eerelrrusu€.t1 else nu cqqnd rnlnsrncsrp InArlcergo rJo ollntu ruru olec aq .(cqqnd
uJ rqJol e ep 'uns-rncsrp rlsoJ e ap rS eunduoc e ap eW purg gurJn urp elsuoce
'Dt"toLo"lo nc ecrJoleJ upulguoc es nu e lseye II}s un ep eJeolel u1 gsnd .punq erel
-ueun8re o-r1uud nrJolrpne un o8umuoc ? op rS sourrug rqJol u op eue elso octto\at)
el€lqcrluv utp D)uop.t nc puedecul 'rn1ndur1 1nEun1 e-ep eriuale eJsru rsru eec
op treJncnq e-s eJeo puurunJelut oJecrunruoc ep 1nd4 elso Ecrlqnd eerecrunuo3
'aryqnd aiald ulnos au11d ltps uluolotrlut o1@ynts yplugant) a11uryinto1o
'atDultuDxa ap !!s!uo pun ofol u oataundxa,pruoas ap ailryp $ altoodot
ap aqtptuazatd 'ajulpai u! tugnn) ap aUryry ,atgfiu111i apry4unuot ,a11t
-niln) 'a1ya6a1atd 'pplD)onD oltoopald ,oiuyaluot:(aueostad taJ] ap )tru
leu nu) dnt6 rnun eiuazard ulDa4p gueos;ad o allp) ap plnurisns,aleluazald
nes areundxa 'alelugnn) ap ua6 eruo rua6a;aiug p)llqnd are)lunuro, uyd
'grgqnd aruJlunluoc csolunu o r4Srlerceds eJuc ed e.ruclunuoc ap dr1
]Iulnue un BI IUIJoJaJ au IcIv'Io eoiurJgru rS e;nleu ep lueJeJrpur 'euerun 1iEl1,lr1cs1oc
roJpcrJo upwrldo eereuoricury ru1usd luriuese Inluowele glurzetdateeJBsrunruoJ
Ylnsnd vluvf,tNnnol <
'gzeauofidecer
IJ erec Ieo /lec erlpJ ep m1n[osatu o pilfa.tB oa.to4atdtalm fies
oa"ta8apiqau elgreJar es ee;gdu lod e;ec olligllncgrq 'olrrzruuoc ale1rle aU ES lgcrrJ
1eg1se'(gncs) slcuoc rS rulc [eseu un elrusueJ] € EurueosuJ luercgo pcruruuoc v
'[osaru m1rutdo"td oata4rrusuo,4 (q
'e16eqroa. eJec roueosred ruedrueJlur eeJelrle
-
ieluuuodurr elelcedse ed reriuele eere4uocuoc -
irrieturoSur -toun ruauriqo nes rrJqcgrJ€lc lndocs nc rJEqeJluJ Joun eeJesoJpe -
i1ruo1rq-lo.n eunds ec eeec ed reriuele eaJe4uecuoc-
irugle;ncu1u rS (.,1cerqo ey rS gncs") Ierururru rnlnsundsgr uoJrsoloJ -
lurrq;ozr eJBc nc eueos;ed nc Ienzrl loeluoo rnun ueJrlrqels -
:eundnsord
EluolJua aJullncsB O 'rulsou lruniurp eleueosred nc Eluercge oJecruruuoc op uiele.r
roun eeJrlrqels uI sed lnurrrd olso BalBllnJss 'elcelrp rrJpcrunuoc €luurJu^ uI
'ilDryryn m1n[osau oatoldacat (o
:adu1e pnop
eundnserd rrJpcruntuoc ynssco.rd 'ezeeztleat os oJec uI eolelrlepor.u ap lueJeJrpul
'c1e gcrleuEeur
eele.r1sl8erul'eerutuudurt'eelrgd4 oee;aucs :unce;d eJ€punces roruqal rS eceolftru
rea c[rei mesaj este descifrat qi in{eles de c[tre receptor. Trebuie spus cd eficacitatea
disutrsului pttblic depinde atdt de prezentatar, cdt ;i de publicul sdu. in funcfie de
1ne atitudinea safa/d de orator (cel care vorbegte) qi discurs,publicul poate fi imp6rlit
in cel pufin cinci categorii:
C public ostil: contest[ discursul; se opune in mod activ sau pasiv prezentatorului.
ne1 o public neatra: nu are nimic pro sau contra; inlelege punctul de vedere prezefl-
rti tat, dar r[mdne dezinteresat.
o public indecis: infelege discursul qi prezentatorul; doreqte sd ia o atitudine, clar
nu este decis incd dacd va susfine sau va respinge discursul.
) public neinformaf nu deline toate datele pebaza c[rora sd ia o decizie.
o public sttslindtor: este partea cea mai agreabild a auditoriului; indiferent
daci ?nfelege sau nu discursul, este decis s[ fie de acord, sd aprobe, sd aplaude etc.
in m[sura in care pe durata discursului are loc o scddere treptatd a ponderii
publicului ostil, neutru qi indecis, pentru a face loc unei cre;teri a ponderii publicu-
lui suslindtor, oratorul este pe drumul cel bun.
[el in comunicarea publicd o relativ simpld regulI de organizare a unui mesaj de
ea natura comunicatului, reportajului sau discursului este regula celor 5 W (de la
cinci cuvinte din englezd care incep cu ,,w")..
- WHO? (CINE?) - cine e persctana/ grupul cu care comrmicdm?
- WHAT? (CE?) - ce anume vrem sd coruunicdnt?
'e1 * WHERE? @NDE?) - unde se des/dqoard comunicarea (mediul)?
iit - tyHEN? GAND?) * cdnd este momentnl potrit)it? (olegerea rnomentului
potrivit)
tu - WHY? (DE CE?) * de ce este important sd ne asculte? (trebuie precizat sco-
ai pul mesajului)
u- A respecta regula inseamnd a nu ldsa fdrd rdsptms niciuna dintre aceste intre-
le bdri- Altfel. comunicarea public[ devine imprecis[ si incompret6.
e,
> COMUNICAREA VERBALA
le
Comunicarea verbal[ este comunicarea in care infnrmafia este transm isd, prin
intermediul cuvdntului, f:,ind, de altfel, forrna cect rnai avansatd de eomunicare
1-
umani. Ori de cdte ori comunic6rn prin cuvinte fblosirn limbajul verbal, acesta din
urm[ privind atdt vorbirea, c0t qi scrierea. Ambele fblosesc cuvintele ca rnaterie
n prim6, ele deosebindu-se prin natura canalului de comunicare: canalul auditiv, pen-
ie tru expresia verbald orald qi canalul vintal, pentru expresia verbalb scris6.
u Comunicarea verbald poate fi: orali sau scrisi.
O Comunicarea orali: este.fornta de comunicare ceq mai des intdlnitd, forml
experimentat[ de toate popoarele lumii in procesul de dezvoltare culturald qi educa-
lt fionald. De fapt, este greu s[ ne inchipuim existen]a noastrS al5turi de semenii nogtri
r1 ?n afara comunicirii orale.

,H
 :1;,r!*3 u1u lrsa"lcJxa roun erieegrurfio$
'auoos'tad raun Dnuouolzgt'gcpe EIBI
'p!a{"top.tnslyrpo *rullt:ttoi frr.pJaJal es
Bor*rrrl,u
alJrnlse8 g* (gplaug setpllalsardx*) uegrniru
'310lrsoroJ 6
ausd
lnuqred'1nferqceu'uelurrupcgrq$JJ :gr*qJs^rJorr s,"resrurllr]*, u$
PreJ gs 1od 1n1ndnr1 JnJnfuqur[ (op ,li nu-a.re*j'a.ruoiis]x*
rsqsua]*srur sily
'
tr,tD oualm anp"to Ju! ozDaflu;.#s, p
'p\','roaau nos p,r,ts,d puoos"tad
<- $) uot s t t;,1 { p1il1t ps#,t4t, A
,pout
o DzbarDuutas
<- ru4 0dutat n) rus^ut o
,piutputn
-'anundns
,atrcxolat <_ a"taq)unua*4 g
"ro11[1"t8 nsdry
.a.to"rpdns €
ru)tpu Tndoc-nr rus.tatu A
,aia$ttt
q_ ljocaltlo utalu?t n)-ffsraw 0
op aurpnrqln.,, o alru,srurl eluod (Jnlndroc
ulipod) pr-rrd:prljd-1ft;*J*'
'a-ieundnseu 'pfue60ru e;e8ns
e1e.d o .rrnlrnJ e11e q relu
-rce;de luns g*uoJ guglu ap ers8ugrls 'lJenp
o 'urpnl,B 'i 1r31rn
pu?orJorue eJnrtrno uI
'cle sluojaud'erugru .ie-rdsrp .eielspri .ereluucug1irrr,n1rlrn1uo,
,areqordezop ,E3ll3 .eunonq
-rluos :eluerii
r* rriours ap Ei,rru^ p*,e8 o euudxe ,lnto uerrnud - J*nzra Jnlc*luoo
.(.e.S
x
crlqnd lnrieds urp nes orI
-IurBJ ulp urieler 'ruo11e_qns r*3es
e.rlurp uriuler ,aruaraud rp
pdll ys (o"reur reru nrieds un prsge"rd r*, protri ep edorng niinlrrjriiorrrr')r.rrio1r,
urp oroc ap orrqosoop e-rds
'pcrunuroc pueo r,unru edeordu aueoJ eols
onlduaxe Es pregs;d ruller BcrJaruv urp oleuuosred
ep) 7nm4m ru$auac:ep sdcuqg uI EroJJp Btsoru * luuosrod p;iuds p
:pnlour .aorlsrn8ull
eolsocv oloo lucop rpc etrle uud e11e e1
pueosred o el op esrusus4 01e[eseur
ul pJaJaJ es pIBqJoAUOU e.Je3runuo3 .m[urp
ru1Ued struopr^o lUnS OJeC Jep',Lto aqnlu rec
mM apc ap apz!ruatliuocau aluicoat luns
EIBqJaAuou oJporunruoo op ollgl .c,a un,sa* ,ypci1w,(.c1e ,.r"ru*rr1 ,;rq*r4
sg_r
p1'rcol orca"rdxa ypctwru,t 'ftn1ndtoc olitrzad)
plo,tod,toc' ntn}sod apelu8sl ou..,es
slelrsJe^rp o-rlur"rd pzeaz\EeJ es eJec eoJBcrunuoc op
etrso qleqJe^Uou eoJ?cruniuoc
lnv€ulANON Vtuvf,tNnwof, <
'lnzvx elso
Esep ]slcoroc
nncEJaJ /$cu
-lpotu 'oueosrad erlnru r?ru op
rp]o nnzp^g eleod p1rr1 :rrrprrunuoc e pluro BruroJ
nc goder ur ol?rrrrqsJnp :urrur.,e orex erurp ,afeyte,rc
lpyeuosredrelu, eoc ug rs 1gc'pleuosrederlur
rf
on* rq.,,nu un oJ? -
eoJecrrmuoc uI rgwRtuazatd g sluod_
:eslrf,s eaJel!un[uo]
O
ep),n1ruo1qiFue are orenpr^rpu errcqs"gjl:::'#T#[:ffi1 :ilffi ,.jil,:r.
i.c1e uerlulep
'r{eturogur roun e;dnsu rJrue^oJ e1ruusd qo
u1
,g,rrsrru;ed
Insues 16 prelnc"uc elsa *
istusue4 omqo4 orec fusau un sundnserd _
lalrqrorr llqtuf l eetezqrrln oundnserd _
:aloto ltprrunruoc ap
lmtpsp"u
 - arcuirea buzelor in sus qi coborArea sprAncenelor ) exprimd bldndele, satis-
.faclie, bucurie.
- cdderea collurilor gurii qi ridicarea sprdncenelor ) exprimd supdrare, indig-
i, nare, tristele, pesimism, pas ivitate.
- o frunte brdzdatla de cute verticale Ei orizontale care se intretaie ) exprimd
ie nes i guran{ d, temeri inte rio are.

- privirea poate fi prietenoasd sau ostil6, inteligentS, tdmpd sau nepisdtoare.

- dilatarea pupilelor este semn de atraclie, dorin!6, bucurie, interes; contrac{ia
u pupilelor, dimpotrivd, semnaleazd dezgust, disconfort, dezacord.
u - privirea de sus ?n jos este tipicd persoanelor care se simt superioare; privirea
i- care scruteazd depdrtitrile, trec6nd dincolo de cei aflafi in imediata apropiere poate
trlda g0ndurile aflate in alt[ parte, disconfortul gi sentimentul de inferioritate.
Gesturile cuprind miqcdrile trupului intreg, ale mdinilor ;i degetelo4 ale picioa-
relor, umerilor, gdtului ;i capului; registrul gesticii (str6ngerea pumnului, salutul cu
mdna, ardtatul cu degetul, incruciqarea brafelor, aplauzele. senmul oK ficut cu
o mdna etc.) exprim6 o serie de fapte, fiecare gest insemn6nd altceva.
a
u Funcliile comunicerii nonverbale
at Comunicarea nonverbal[:
a accenh.teazd comunicarea verbalS (imporlantd in acest sens este gestica,
t, rnimica);
i. {8 poate sd completeze mesajul transmis pe cale verbal[;
rl * poate sd contrazicd anumite aspecte ale comuniclrii verbale;
o repetd satt reactualizeazd (reaminteEtei inlelesul comunic[rii verbale:
Q poate inlocui aspecte ale comunicdrii verbale (exemplu: atunci cAnd printr-un
gest profesorul ii indic[ unui elev sd rdspundS) etc.
Func{iile comunic[rii nonverbale se manifesti in producerea qi procesarea (pre-
lucrarea) mesa-iului, ?n relafionarea comuniclrii (vezi: conlinut;i relalie in comu-
nicare). Nonverbalul ;i verbalul se fntdlnesc qi aclioneazd impreund.' totupi,
acliunile vorbesc mai bine dec6t cuvintele, iar atunci cdnd sensul mesajului nonver-
bal intrd in conflict cu cel verbal, suntem inclina{i sd ddm crezare mesajului nonver-
bal (elementele nonverbale ni se par mai sincere, pentru cd, de cele mai multe ori
nu sunt congtiente/ gdndite, exprim0nd astfel exact ceea ce simte omul pe moment).
Observa{ie: in ansamblul comunicirii, comunicarea nonverbal[ este snficient
I
de extins6; dup[ unii autori, canalul verbal ocupd o propor,tie de 35%o din totalul
comunic[rii, restul de 650/o fiind ocupat de canalul nonverbal.
a

Spafiul 9i timpul in comunicarea nonverbala

Majoritatea autorilor consideri spa{iul ca teritoriu in care considerdm cd se
cuvine sd stdm (de exemplu, in clasd: pentru elev - banca iar pentru profesor cate-
-
dra). Un tip de teritoriu il purt[m tot timpul cu noi - este vorba de o anumit[

21
 :eraqo rruouuel 6lgluJ IBru'turugep gg
YlVUnIlnf,UlIN! V:lUVf,lNnWOf, <
'('c1e etnlsece etiucnpe oemllnc 'elolurtupiurrs 'eerrpug8) tuo un aurzun{otd
ut waLfooun) ps wa\nd'lllslep elsecu e1 riuele rusluns gcep 'rou rel ,1n1 IruolcsJBc
'g e ep Inlal elnlplzep rS1 lnulo fequq uud gc Insues ug 'rruoruuo roSn reur ..rurlrc
ps" plnfe su - punsrdur - IuqJelsJed rS leqre,ruou ,1eqre.t
Infeqtufl :a$u,rrasqg
fololur^nc eriecgruuras 3lnu3 Jerqc n?s IqEIs '(lJEluJ) ecgrsuelur 'rue1llu
-sue4 ps rulJop ec €eoc e lnseleiug eqluqcs puglnd'rugcrunruoc
lnsecord ul luugodrur
,Toq,onond
Ior un ne (rrco,r psarp 'uesn1 'psgr) Iile op unlpl€ {oqun ap HortDlpa!
op IeJlsv 'qa (arcyzo'a1e1rpurr1 ep 'alezrueatozsp 'seleiulqns nc) aznod i(rolrsn8uq
'leryel'1ezeu) uol i@yryle4uyederdser nc ,gqu1s .pcrulelnd ecozr) apqsuary!:(Wlml.
'1ue1 'p1dur) pqla^ pwtlt i(eruolouour 'rrcol eerucrpu) apqa^ ruruxag[ut:eluuorioure
IJIP4 ap g$tnnpureS o ersEns 1od erec oluqJo^uou oulues ep elJes o €l gJeJeJ es *
in,nqtor ruruur'Dlalsa)D oapu)lpopttt'tlcot ruwryolf puo| uFd esrursuurl syeu
-ues rS rTntrrrls ep teEuq 1nEe4u1 'a1u1rtnc ap op)utp ap alunsalaiqpzeeuuesop
{.
ipleqrezruou eoc rS EIeqJeA ueJecrumuoc
ariulp eiwet? el plen1rs panrl'strusuD4 a$a pfosaw atD) u! rupou glurzerder
1
: (rvsurnvuvd'l n
rvs w n /r n rvs w nvuvd) ytvsulnvuvd vluv)! N n wof, <
'ppnxas oa.oaur|o (s):@wl o plgq un e4urp
1S IruruEs iudoc - tiuFqd :nldurexe
ap) arso8o.tp urp oataBuuo (f) l(e1e1nur1ur pllnu ruur pcqdurt) pcsoauaraud-tord
-o"rdo oa"ra8uttD (€) i('c1e rrurgur eere8ug4s uud p1nles :nldurexe sp iaueosred
lnErru
ellelreloc eerelseounc op Eleuruuopp else) pltqUwD - lDtcos oaraSuuo (fl :(.c1a
-qc'pEoyoluruols :zezr inse3:ord reun eliplrleer ep g1e8e1 'gleuosredury else) ppuols
-a{o"rd- louot/cuntoata&urto (fi :e;r,flurle ep olueruuuoduroc rcurc ucUr}uepl uotrnd
'enrlzod lulpnrp€ rerm eeJellorrzep ru1ued
IIileJ rup?c un pluzsrder esre8u4u u€run
lureueS ueld u1 'uera8u11u elso pluqra^uou ?erecrunuoc uI luegodu4 Jolc-4l1e u61
'(rzercnl erec BI urinlqsur €l ep
lruolce4p 15 nu tep,oo77
?ro el rS leuns g oleod usler.rd un 'ppld op) gueosred glrunue o nc eriele.r drup
1S
e4ulp nes (r,17 - 6 InlB^rolu uI pueosred o mns ps snrued else onlduroxe ep) elercos
IiEtlr'Ilce elrunue 1* du4t erlurp erqgEal pclpe 't!i!"ttod |ndrug a,rlcedsor '(pzrlec uy
rac erdsep ellnru eueoJ Ecrunluoc eelsece eluol - IJIulgluI reun InzBJ rrl nrzJgl rsru
-
nes oruer^ep IeuI ']lllq?ls Flueluolu e1) naqoql\onrcund else durrl uFd erucruruuoc
sp gluegodull EruroJ o lerecnmuroc uJ }u€rodurr ro1ceJ un 1e l3 else 1ndru1;
'(n1yo1og un-rtuI'utelleqns ep
Irnlple nes norrq gdnp u1s eleod Iruolcsrrp lurelluqns - rolserrp :nlduexe op) ele11u
tS puuosrod o e4{rrp n.tpuotiolat Dapilsuarut
$ pd17 ecrpu eleod olrsoloJ roleiuelsrp
eore^resqo '(ru T,r4eulrxorde) pulqnd oluolslp 1S (u V - g,I) DlDtcos oluolstp,(an
g'I - I) plouos.tad ojuo1slp'(ut S,0 - 0) putltu! ojuoqstp:Elsrxg .ouoostad ptlz o n)
wpuotico,ta|m pugc Dunp pqo\toluoc tow utrlwts au Da,tp,c ltuouarut q pluolslp
 Comunicarea interculturali este comunicarea tntre persoane sau grupuri
care aparlin unor culturi diferite.
Cultura reprezintd totalitatea valorilor materiale gi spirituale create de ome-
nire ;i a instituliilor necesare pentru comunicarea acestor valori (conform
DEX - Diclionarul EXplicativ al limbii romdne). Aceste valori sunt: religia, lim-
bajul, codul moral, legile, arta ;i arhitectura, tehnologia etc.

Diferenfa dintre culturi nu este de natur[ valoricd; prin urmare nu putem vorbi de
culturi ,,superioare" sau,,inferioare", culturi ,,bune" sau,,rele", ci numai de culturi
diferite. Comunitifile interculturale includ grupuri etnice, religioase, culturale
care nu numai cl trdiesc in acelaqi spaliu, dar au inv[lat sb cultive relalii deschise
de interacliune,reciproc compensatoare (se ajutd reciproc, se completeazd), respec-
tdnd valorile, tradiliile Ei modurile de via![ ale fiecdnria. ,,Multiculturalul" descrie
specificul interacliunii dintre actorii sociali (indivizi sau grupui) care trdiesc unii
aldturi de ceilalyi, spre deosebire de ,,intercultural", eare circumscrie (delimiteazl)
interacfiunile dintre oamenii care trdiesc unii fmpreund cu ceilalli.
Comunicarea intre doud persoane sau grupuri apar,tinflnd unor culturi diferite (de
exemplu, europeand qi asiatic[ sau asiaticS qi americand) nu este tocmai uqoar6, in
sensul c[ ea presupune o cunoastere prealabild (dinainte) a cultutii celeilalte per-
soane sau a celuilalt grup. Altfel, comunicarea, respectiv relalia cu aceapersoand sau
cu acel grup, poate avea de suferit (interpret[rile eronate ale unor cuvinte, gesturi,
atitudini etc. sau agteptlrile reciproce neindeplinite pot duce la nein,telegeri, certuri
sau tensiuni mari qi, in final, la relalii reci sau distruse). Chiar la nivelul indivizilor
aceleiaqi culturi (de pildd, cultura romdneascd) pot apdrea diferenfe destul de mari de
g6ndire, mod de via[d, stil personal q.a., diferenfe care, nefiind tolerate qi acc'eptate,
pot duce la conflicte. Cu at6t mai mult, intre indivizi apa\indnd unor culturi diferite
pot apdrea probleme de acceptare reciproc[, de comunicare qi de relafionare. Esen-
(pe cdt este posibil)
lial este aici, aEa cum am precizatmai sus, cunoagterea dinainte
a individului sau grupului cu care trebuie sd interacliondm (ce culturd are 9i care
este specificul acestei culturi, cum g6ndeqte, care-i este modul de viafd, stilul perso-
nal, traditiile, obiceiurile, prejudecdlile etc.). Aceast[ cunoaqtere dinainte, atunci
cdnd o putem realiza, se poate face prin documentare (afldnd, de exemplu, despre
specificul culturii acelei persoane/ acelui grup din c[(i sau de pe internet),intrebdnd
pe cineva documentat, avizat sou un specialist sau prin comunicare directd Si des-
chisd cu persoana sau grupul respectiv (dacd este posibil acest lucru) q.a.
Fiecare individ tr[ieqte intr-un anumit mediu, intr-o anumit[ comunitate, lucru
care il inzestreazdpe acesta clo identitate sociald (ceva ce ii este specific doar lui
qi comunitllii din care face parte). Aceastd identitate este rezultatul interacliunii
dintre om qi mediul in care trdiegte. Orice individ se defineqte prin apartenenfa la un
grup social, ceea ce ii confer[ acestuia o identitate colectivd (specificul grupului

23
 '.,I6neJ IoA nN" <- uutuesul al?od - 66cJecuI Es O" -
'..ifl}euns Eur nN" <-- €ut[oSU1eluod -..[o uns oI" -
',.itunc8 elueJep Eru nN" <- BUrrreSUI olBod -..i9ur-9uns'( -
:elBuoriscruntuoculetu elesouI ep oldruexe e^elgc oJenulluoc uI ulqnl9s
'aM)runwo)olaw ap sDotd un D DDJ
'lnJollq
7-ap wa^D,unp1lu lan rcP) plDNaN!ad pzoatlspd as nu PsaPiulp)Dg
(q)
-lo^ snds p pl lnlolglln)se apal) a) ()) lPunds Ps InlollqJo^ leuoliualul e a)
jlnJollqlon snds P a) (e) :llnlanlu lall ad alede eaJeflunulo)Plap '(to;alulnnr
alaled; u! arede Insalaiu!) l)ullslp lel) Inun Pl lg)ap illqns'lDra6ns PNU un
ei 'gqer6ap !pr.u 'praler as a;e)lunuo)elaul g]sea)V'asndxa lso, ne
ale) ul tnl
-npour nes rolalu!^nl tnlnsalaiu! al!nqUlP !] ]od nu aIP) !nln[esaw ale illnlldw!
Joun etiuede plu;zarda.l ea jlJB)lunuo) laun ,,lnladtd ;i eates" olsa ea'le)lu
-n1ljofela[N .aJe)!untuo) aJdsap aleflunUo) o !6 aJe)elj ul Plslxe'a;eqlanuou
leop lltu ,aleqla1 lpulnu !)!u luns nu ole)lunuol ap lnsa)oJd ul aslusuel]
afafesoul ]g)nj]ul
.all)Mnwo) udsap Dilo)tunwo) e]se salp)lunuore]ow
...!6 plslxa yc livu6
a3uv3tNn^ocvr3r,t!
.(eriuler ep rn[ueuaued ellluldo e]seotmc e ep olul€uJ Iudord ele]uelu
-lluos nes ellrnpug8 ernlg,rzep tS-nu 9s Ilueruso ec Imlpc elsece uI eiulpuolglslxo)
(66elB1uoIJ0"
pl1uoiDpr oalmlplzap\ruy gx:trrlcerd es ts gzeorefflr,ul os slsl^IlCeloc
elunllm uI qulFlcs vt .alDuos.tad ntm\pa,zaporuD giuugodulr Ep 3s (e1e1nqce1oc
6(.olelueplcso" elIJnJInc uI 'Ellort
ed nu'p1,r1pq ed luocce und eJec) olsIIenpIAIpuI
-zop os Inp1a1pq eJec uI pffiqnc-ot)os mlryx4um fic4[Dads ap
glectutu elso 66oJep
-IICSep.. eeueruas€ o.aru\ruapr os ot.tdotd atdsap aruDiaPt'alualssuo) lliout"totul
p)runruo) atD) n) .rcpc /mp) auusuD,tt D ap mruwo D apilcDdoc ldetp Pseeloiul
ernge4 eg'oa,uryp^zaporuD 'ppEe;3p'oJeds eJeceJuo Izr,t.lpq e4ulp InSoIery
uI
'11ie1er uI Irn1dru n€s IrEuIq
,goJuocsrp) ere4sruJ 'pleuofoure ereiuelsrp gzeoeJc ec 1de3
-zap mrqxrs (sracgldsu
Ie onul
'lnoorrrd lncgrceds pdnp !1e1p1ec ed €qruqcs I-? rulued Elpnq o,gldnlo'o
Bluls111 eleod es tu;1uoc zecul'llullnlec Incglcods
otdacco 6 a3a1ai4e ep eleycedec
qirn"r, ns Ec€p 'gdtqce uJ uc;nw u1 16 19c 'oreclunuloc uI1g1€ co'tdrca't o4aldutoc Xod
oe1€tcos
as (e1r.le;rp Irntrinc nc) ellroJlp elsrnllnc rglqc n€s e6llceloc Iiptpuepl nJ IIZIA
-rpu1 .eiusroJrp JolsecB BoJecrJrJole,r 16 roleiueJeJlp 8 pcordtcer eJ€ldecce ep eloAeu
else rcrB IS eellreJlp e^rlceloc rs elurcos Iiglpuepl nc IIZIAIpUI ErlunIuoc
Iunc
' eliscnpe'gml1nc'etfeulo; tJttd :p ttpu7 qop o tuaua ya do I
'(ereolrstlsoc eclToqluls Imio"td nc EsuI
.aluqurrqcs g loo ?rule seeunrsoJuoc 'ue1e1t1euot1eu:prucspu4 oiuauayodo a
'(eser) tqerd eeruolnc '(elouroJ n€s lugrqq) xes:pqffitDu Dluaualtodn 1
:ecgrceds olei
-ueuegedu sp ericurg uJ e1llcoloc fpllluepl ap Irndp tsrl
u{ue;e;lp }od ag '('ulcedssr
 -,,vd rdpesc doar 5 minute"-poate insemna *,,Arl de gand sd stau 15
minute".
-,,DupE umila mea parere" - poate insemna ---+ ,,uite c6t de inteligent sunt!,,.
- ,,Este decizia ta!,, _ poate insemna -__+ ,,Vei pl6ti pentru asta!,,.
-,,Sincer ifi spun,, - poate insemna ___+ ,,Te mint,,.
- ,,Ca spui tu acolo?,'- poate insemna - ,,Nu te cred,,.
- ,,ce s-a intdmplat?" - poate insemna * ,,Nu inlereg de ce faci atdta caz,,.
Noti: am eviden{iat in fiecare caz cuvAntul
,poate,, intrucat am vrut s[ ar[t[m c6
este posibil ca o persoand sE gdndeasc6
7
astfel, aie aface insd din acest lucru o regul6
I general valabila. sensul adevdrat al unui
mesaj poate fi stabilit gi in funcfi i
I cunoastem persoana care a formulat mesajul (de pild[, " si "at
dac[ rugim pe cineva ne
ajute intr-o anumiti problemi gi ea ne spune
,,o sa incerc,, atunci, dac6 o cunoaqtem
foarte bine qi qtim c[ este o persoan[ serioas[, vom
spune' Dacd nu o cunoaqtem foarte bine sau qtim
crede fera ritioi"Oril;;, *
ci este o persoana fErE cuv6nt, afunci
vom tinde sd nu o credem qi, deci, vom da ascultare
mesajului metacomuni.rlioout
,,Nu voi reuqi" sau ,,Nici m6car n-o s6 dat amrpr. uiu ca sd scap de tine,,).
T.-.-r.,
observa{ie: in comunicare este dificil si distingi'u, *.rui direct de sensul s6u
metacomunicafional; orice mesaj aflat in cdmpul
comunicarii poate fi definit sub
lafura sa metacomunica{ionald (orice comunicare
este insofit[ de o metacomunicare).

4. Bariere in comunicare
> CARACTERIZARE GENERALA
9I TIPURI DE BARIERE ?N COMUNICARE
Pentru a avea o comunicare eficien til, frecarepersoani
implicatE. trebuie s[ aib[
abilitatea de a-qi exprima gdndurile, emo{iile, sentimentele
pe care le transmite
interlocutorului (celui cu care vorbeste). Nu intotdeauna
qi nu to{i oamenii au bine
sau suficient dezvortatd,aceastE aurlitate;d.
,;;;, ;", ,J jr*, probreme in comu-
nicare' Trebuie remarcat ins5 cE toate persoanele implicate
in actul de comunicare
sunt reciproc responsabile pentru modul cum
s-a desfHqurat comunicarea. Nimeni
nu se poate sustrage acestei responsabilit5li. in
ciuda responsabilitdfii amintite qi a
aten{iei pe care o putem avea, este posibil sd, apard
obstailein comunicare, pe care
le vom numi in continuare bariere in comunicare.

comunicare este orice erement care brocheazd

ff:',:f.J: o comunicare
lll
Legat de comunicare exisrd mai multe mituri (idei
greqite), care pot sta labaza
barierelor in comunicare, dintre care amintim:
* ,,A comunica murt_este un avantaj" (greqit, pentru cd excesur in comunicare
poate fi ineficient, neproductiv qi, deci, inutil;
,,.,roibu murt6, ,ard;i;""rr;;l;'r;,
un proverb romdnesc).
t!' ,,Toate problemele fiin{ei umane sunt, in fapt, probleme
de comunicare,, (gre-
qit, pentru cd, deqi comunicarea este implicatr
in toate dimensiunile vie$ii n$astre.

25
 'r1a 11n1e1s aP
'3la :alPu
'lla :lloleA 16 aiulPall -
ageiuara;1P -. -os;ad llusllalf,ele3 -
itrutdo t6 tutPnlqe -
laleuotioule laleuos:ad lf, Llsllatrf, eJe3 -
,,a1uluf,o1f," - allapt el aleltn[daoa.l - el
:
ltlolen 15 afutPaio - ln1n.ro1gfttua lnle^lu
lleuosladlalut '(n1pau.r loldaeal'lolpirua) alectldutl
lrig:aPnI
lnp!uuol - lolaluauoduloc JoJnlnl Inlanlu el
:!nln!pau -a.id 'rrutdo 'tutpnltfe - 'U
:gn;nroldacal Inla^!u el gzeauorice - llrptdarre alarolleg
lnle^lu el
'('c1a tou allaP!
elalelrnudaoal,tigcapntard,fesaulaldsapaiuu6ounrn[cadsal,alellnrseap
are4un:r-,""i,111}:1:
e1 161gc',{':1a
tiprllqe aqels nes eso1il lnlnloldacal Inla^!u
ezeanlls as - arata;aiulap eralreg'€
ffiJg;;irri rrrr.,"rgiru.ra lnlanru eltgte _-_.---*--'-..1-_-
I
*
,,-" - -- --,r', * ,1 -' I I ii+ti il: L::: :', fl : ilXJPl araues5#:#'z
:;rld,'J.;;; I;i;; 'i,nrs* {1eaa u1 'utilede - u'r*tdacar Inla^lu *'--*-:-_#
' (rn uI aler,lapeul ,Jie,r,rolur la:ere ef, alezrtua45uocau
lnfesar.u 1n1nu rfuoc u! eraueg 'T
rj ,rop rede - gn;nfesaur earatluul
atesaru) rnln.rolgittua Inlanlu
:uelSISepeJoIJ€qsleplsuocruelndelo]€ced.eruclunuoJu[aJaIIuqap
.isJeue? u1 ;eie1u ezatdluns OJesrunuros erdssp JOIIIJOO] Irupuc uI
gro8aluc IJUIC
'(loa'capoau) trsoY{ PfoQrul '
'atD)tunwo) ap np)Do1firu (o ptt'tlttodau) oataBalo '
'ttoldaca.t ap auto*ap) pilrunut' o q mrySfficnp oa'toldopoau '
'c1e aiuere;le1ut 'olotuo3z -
epun Illqs e EseonlceJep gcllsncu o -
ierectunuroc ap lnic€ qreoSg;sep os
lroluolectunluoc 3lB olnosguul aiuetcgep -
ajualc{ap ,
* xalailLusuD,ll 4 @walqold)
:m1nfosaru oa,muoidaca,l
:aloJeolEtrun
j
}unsaIE.oJeSlunulocopInlnleuec[nIoAIuel.tt.lgctunulocln}xe}uocu[ogInIru .l
rua}s1s ap u1i a, aIaIIEfl
.oldacer n€s Inluolgirure 1n1e,t.ru 3l eg grede ps }od -
:oJoIJeq ep lsJls€ ep ruoE
-o1B39nope3A€luo^.e;epe,replcundlsec€uIC[,saco'ldunedeo,rt}cedsal,wa|sts
unodecluope^opsrS"'g"u"*ocudnsenlqulesueopeunlzl^oulo^eqsJuseceu
J alsg.pldullseusoJelsenu((eJsstunuloculgrerruq..tnlnuetuleleerectldxo.€oec€
l..iL
aq.t"lolco!lipwappluan{u1e}SeeJscxelduocsocorduno}soeoJeclunluoS
' :1r,rrrJg" lnun rs olse l€cluntuoo tue eJBc uI Inpou Ec tr€tuolnu
gulu€osu}nuslsBece,crultzlllEclunluocgcuPJsIgSitrSer8).c€eJeSlunulocEeleiul
qs csoJg Icop alsg
1",* *p"r'nlO l-oJeo sdntitcrexe un elso €eJecluntuo]" *
'(ue,t'e el eJ33 ed oseccnsut
o
I elnEuls elso nu glueitgoul eJeclunulos
nes euelqord elrrunue 3p Ellqusuodser
l emildtorului (memoria gi nive-
5. Barierele acliunii- se constituie at6t la nivelul
lul acceptdrii), c6t gi la cel al receptorului (memoria gi atenlia, nivelul de accep-
a
tare, ca racteristicile persona le).
a

II. Bariere ce fin de proces - aceasti categorie de factori este mai greu de sur-
e
prins in ipostaza de bariere in comunicare. Aici am putea include:
e
. judecarea celuilult: ,,etichetarea" (de exemplu: ,,eqti distratl dezotdonatl");
n
,,privirea critic6".
. oferirea de solalii (reduce capacitateapersoanei de a-qi rezolvapropriile pro-
bleme).' imperativele (de exemplu: ,,fugi Ei rezolvd acum problema!"); ameninlareo
t- (de exemplu: ,,dacd nu faci ce-!i spun, te pedepsescl"); oferirea de sfaturi (de exem-
rt plu: ,,eu in locul tdu aq face altfel!"); moralizarea (de exemplu: ,,ar trebui sI-!i fie
ruqine de ceea ce ai frcut!").
. lipsa de interes pentru nevoile ;i preocupdrile celeilalte persoane: qrgumen-
tul logic (de exemplu: ,,Dacd nu traversezi strada pe trecerea de pietoni, e firesc sI
te supui riscului de a primi amendd sau de a fi accidentat"); diversiunile sau abate-
rea atenliei (de exemplu: ,,Dacd ai impresia cd asta e grav, stai s6-!i spun ce mi s-a
int0mpiat mie"!); asigurarea cd totul vafi bine (de exemplu: ,,Nu-fi face griji; totul
se va termina cu bine!"). Aceastd lips[ de interes fald de ceilalli are drept catzd
faptul c[, de obicei, suntem mai interesa{i de problemele personale dec6t de proble-
1t mele altora (egoismul).
. stereotipurile: tendinla de a categorisi un fenomen, adic[ de a-l incadra intr-o
categorie mai 1arg6. Stereotipurile sunt convingeri referitoare la caracteristicile,
I
atributele qi comportamentele unei persoane sau categorii sociale. Surse ale con-
struirii stereotipurilor ca bariere in comunicare sunt:
- tendinla de a ignora situalia qi de a aprecia acliunea in sine a unei persoane,
: fbrd sd o integr5m pe aceasta in contextul care a generat-o (de exemplu: un
I
copil, care in ziua urmdtoareya avea o tezdfoarte grea, rdspunde ur0t mamei
sale care l-a rugat s-o ajute la ceva timp de doud ore; comportamentul copilu-
l lui poate fi catalogat ca obrazniq dar totuqi, mai intdi, ar trebui vdnfid o cavzd
i
posibild a acelui comportament: programul sdu de studiu foarte inc6rcat);
l
*,,efectul actor*observator" -vizeazd comportamentul unei persoane qi al
nostru pentru situagia X.
-,prejudecata autoservitd" - atunci cdnd primim un feed-back favorabil tin-
dem sd legdm acest lucru de cauze interne (inteligen{a noastr[, buna judecatI
etc.); cind feed-back-ul este negativ atribuim aceasta unor cauze exteme.
. prejudecdlile.. sunt atitudini negative ce presupun generalizdri nefavorabile in
legdturd cu membrii unui grup (vezi: rasismul, antisemitismul, sexismul etc.). Pre-
judecdlile se manifestd prin comportamente de discriminare, ele avdnd o compo-
nentd cognitivd/ ce line de minte (stereotipurile) qi una afectiv'negativd (emofii,
sentimente negative).
 8Z
.elerceds rer80Seped e rs reurcrpoul B EJnue.r : arporJoS0l urrd) oJecluruuoc ep uri ec
ep la^lu ?T a
alncspuul Jolouelqord u 'ltqrsod aise 19c ed 'eere'tlozer :ro1gipro
:eJoIJeq olsoc€ euliulle lod es e'lec uLId IEc €,t3]9c elgJe
luo'\ qzeauutt
03 olec q
.p.*.n.s eJecruntuoc ep Inlnleuuc 1e 'tnlnroldeeer 'm1n-lolgitute lnle^Iu
o eJes oJeIJuq'tctpetd
elgsedeq; fod oJerJBq elso)v'Eluelogoul oU gS elseoce ed ce,
qdnc
elFrrr ap tuJous gwde gs 1od eJecruruuoc uI 'sns reur urind tnzgL ule [Inc
]UVf, lNnNol Nl uo'llu3luvs vluvNltN!u <
'(.,;areostqcul lnoqJ Iu" uultlssul eleod eile o ru1ued 9su1
',.;.rouedns lugurpigrrul ep euuoJ Ioun olHnsJnc leluJn
te" gueosled o rutued euluesul
tt"to|
gs eleod .6i€eletrlnceJ lncq; 1e" eoreqeJluJ 'nlduaxe ep) a4tatlp unsalaiul
,nsa,tdxa n\S alulun) tioalaco csasolof auprls"lad pnop puw 8
-Sa)D nlp q 'ury)
l(.,seccns un lnuriqo IB" :ru3n1 rSelecu Eulueosu1
,,1n8e;d lncor1 lB" nes .6eJnlllol lep Ie"
'nldulexe ep) sapiuS tiopcn D"to$a)o
-irp Dunil) I
,1 .top 'a11n!1p usa.'rdxa nDS alul^n) csasolo.{ auoosnd pnop pury
gJeueq) plns
:ozelsodt gnop u} eelgde eleod qJeueq qlsuo3v.(seco.rd ep
,,.gpun ep erutSunl IS€OO3e ed" luns nu 'snds 1e;11e 'nes uruuoc
-olaiul BaJUIBJ else
uI 9sBoIJos
,r1 ,r*r,, ne eerd nu IIUeIueo pugc lcunl€ erede ec 'tlJqcruntuoo IrupBc
'eJ?cluntuoc uI elaJelJeq BI OJeOIIJAJoJ
gJerJBq o 9x gzeafituscce eelssce oJlulp Inuo
a,Dpai ap a1:turtd asailp eluclunuroc ap Inlnlse IIJElecJeo Intueuop ul Plslxg
.pluanr{a ury ap"tarcl *t oatonr,tnwu ryP n) 'a.tDw mru a$a (a\ogpa.t q fiotap
,rrri*rni, nn* is ,r',p,un*u ynp,) ul paugftt tuaw)ruru'uo) a) Daa) a'rp! piua't
ap nns a,04l
-a{rp ptsnacl ryn w :(a,nuunruor o-,ttul "toluaua4od n piuandsuDq
-iri1, ap osdg,) asem)so a,ac(a1n1pn) aisa[runw a1niua74 aqulp oiuataltrp "
$
lpruangfaut a.ffi)turul.to) o 0l finP
ppq,ta^uoa nac 1i pfrqn^ nailrrtunruN a$u! (anu4odau) oiuoptocslp o '
lauts ut rlarcilf)al uelSeounceJ ES pugllle 'luurzr.e qs tulJop
ec Baoc tJtrzne rS ruepa,t ES Iuuop oc eoeJ trrepol lloosep :aryqpt?
af*npuoc t
.rusBrznluo 13 erioue ep glrsdrl ',.o33J" gUeOSJed 019cap llntll IBtu InIJO]Ipn€ puguo
eoJesolq
-rse;dtut ',r.Uizod IOJ un rS rSnlol ee,te 1od eltiotuo 'tr;qcruntuoc e 91e1dutoc
Jurqc euruuelep 1od *ep :apocs ll.tpcrunutox nplzrynzat
poplca/a otdnso rulo'Quo)
auli ac) atUtalt
tgp n) 'a1*a,rc aunlsuattttp rysDaJD l7J n) ;(a1uaru4uas 'uiotaa ap
,rnrrur*rp oun oiuaza.ti fi aun1nsatd atocrunu,roJ aJuo - a,ouofiorua a{nco,q .
't.ttiou rolt,toru)ol'tarut P pc ad pzoaiuangfut U n4sou ruruawDl"todwoc
eJsrrun ec rs glulcaJn rlm (ru1sou 1runlurp tac ed.,uIop3A" Ii Iunc lnporu):nlutp 'to1
(alellluuosred
-eueosred e aridor.red EJtrseou er"Ido.Id 'uoosepe 'tc euelqord uerc 1od
o elsa ruo oclJo - crSoloqisd sues uJ I3IE Elunl g EL eeleqle:oosred) liplllouostad
ptdnsn atota a\,mo{piuanlfur o DaAD aruod
ap a|uafip alt.tndtlJeop nu in"tpnuntuoc
irrru,i*r, ug fio41drut ,top) Da,illDuos'tad'neq '1pe31p potu ui ele;dtelut ro^ ol
'un11nc
ls ellrienils leJlls (,peperr") edecred.ror\'c1e '(ug) sluerueledure] 'a{ecnpe
ap a1aiuatallp *
'e1sJg,t ellroJlp op oueosre d : ('a1um'tcnl lzaA' runc ap) aidaand
 care se ocupd cu deficienfele de vorbire qi studiaz[ posibilitdlile de inldturare a
ii lor - conform DEX; q.a.); cunoaqterea mai bund a persoanei/ grupului cu care sc
( comunicd pentru a se putea ,"cobori" sau adapta, in primul rdnd prin limbajul folo-
,e sit, la nivelul auditoriului; folosirea unor mijloace de comunicare corespunzdtoare
o (dacd trebuie sd lii un discurs inff-o sal[ mare arhiplind, este bine s[ ai un micro-
fon!); dezvoltarea capacit6lii de a infelege feed-back-urile (rdspunsurile) venite de
'e la interlocutor(i) g.a.
' La nivel de receptor: rezolvarea, atdt c0t este posibil, a problemelor inn[scute
ti ce fin de capacitatea de a recepta clar rnesajul; dezvoltarea, prin exerciliu, a capacith-
it fii de ascultare (eficientd), respectiv de transmitere de r[spunsuri clare qi concise g.a.
1I " La nivelul canalului de comunicare (in contextul comuniclrii): inlSturarea
i_ posibilelor zgomote sau interferen{e ce pot apdrea intre interlocutori (de pildd, dacd
vine mare gdlSgie de afard", o solu{ie simplE ar fi inchiderea geamului camerei, daci
,a acesta a fost cumva deschis etc.); q.a.
. La nivelul procesului comuniclrii: o potrivire cdt mai bund intre comunica-
td rea verbal[ gi cea nonverbald sau, altfel spus, ,,intre vorbe qi fapte (a se citi gesturi,
mimici q.a.m.d)"; realism si sinceritate a celor implicafi in comunicare (sd vedem
e- lucrurile a$a cum sunt ele in realitate, nu aqa cum ne-am dori noi si fie qi s6 comu-
b- nic6m sincer, deschis ceea ce gindim); sE nu neglijdm latura afectivd a comunicdrii
SC (ea poate da expresivitate gi vigoare comunicdrii), dar ea sd fie tot timpul sub con-
trolul raliunii qi al logicii; este necesar[ tolerarea qi acceptarea qi a altor tipuri de
personalit[fi, feluri de a fi, gdndiri, mentalitdli etc., precum qi o perceplie corectd a
're
celor din jur (modul cum ii ,,vedem" pe cei din jur ne influenfeaz6 comportamentul,
:rd
iar, la rdndul lui, comportamentul nostru, aqa cum am spus c0nd am vorbit despre
in
barierele ce lin de proces, il influenleazd"pe cel al persoanelor cu care comunic[m);
le-
eliminarea stereotipurilor qi prejudecdfilor care ne conduc viala qi g0ndirea; s[ ne
ferirn de a-i judeca, critica qi ,,eticheta" pe cei din jur; sI nu oferim solufii sau sfaturi
ou
dec6t atunci cdnd ni se cer sau simfim cd trebuie s[ intervenim neapdrat cu o solu{ie
11"
sau cu un sfat; sd nu folosim nicidecum ameninfdrile sau impunerile in comunicare;
sd nu fim egoiqti atunci cdnd comunicdm qi sd vedem realitatea aqa cum este ea, nil
?S-
deformat[ de perceplia noastrd (sE nu tragem concluzii pripite in comunicare pe
sd
-)t! bazaunei perceplii greqite a oamenilor sau lucrurilor); sE fim tot timpul dispuqi sd
.)
comunicdm, fiind conqtienfi de faptul c[ prin comunicare putem rezolvamulte pro-
bleme qi conflicte, iar comunicarea este qi o bun[,,terapie" q.a.
. Bariera ,rrutarea in{elesului" poate fi eliminat[ atunci cdnd se cere de c6tre
receptorul mesajului, in cazul in care acesta constatd cd n-a infeles ceva, clarifica-
rlte
rea inlelesului urrui termen, al unei expresii sau al unei propozilii. Una dintre con-
ila
ce
difiile esenliale pentru a putea comunica este tocmai aceea de a inlelege clar
mesajul celuilalt, adic6 de a vorbi despre acelaqi lucru, nu de doud lucruri diferite.
Acestea sunt doar cdteva recomandlri pe care noi le-am considerat mai impor-
ute
tante pentru a avea o comunicare cit mai bund qi nu trebuie privite ca o ,,refet6 a
l1e,

29
 0€
l(ezelaiduroc es
gs) ,.qugru u-gugut" gBreeu ES elnqaJl gleqJel-uou eoc t$ EI?q'IoA €e-moluruuoo -
'p1nw'('e'B
,rrJlqlol 'uro^ Inumlo^ '1nu01 qtd) ppq"taaowd
oJrqJoA u1 eznud lnulrJ ;rnindroc elirzod'qorrunu 'unlseE
'('e'S luuosred prieds 'lenzrrr l$c?truoc
urtd) ppq.ta^uou.ipsrrcs ri q1e.ro)
ppq.ta^:er€clunluot - llsoloJ Inpoc pdnp (g
'(rnlncrlqnd
lacrlqnd eiard u1
lnlnsJnxslp
lndocs
eere8rlSgc tS eere8ut,ruoc olse c11qnd
nes eutld Ilgs u! uoJoJclru e1 epunrinc-o1e
'eleuttuexo ep llsltuoo reun eiu;
ul ee;eundx"
.9*n,, ep'aIIJEp rS euuodur ep allJg}uezsrd.eiutpeS uI }ue^nc
ellrgnl 'rrgri rrrls 'elunslnc 'alue8elerd 'tnlnlecole
i 'i"p"t'o*o' nu 'dru8 tnun uiuezerd
euuopsld oeiuue;uoc :eueosred lor1 ep "*
'n* nes ereundxe 'ere1ug'rnc
u!lrrrri guuosred o oJlEs op glnurisns eJ€luozeJd
o n1)
ep ue8 ecrro) pcrlqnd':"* in'| u1 '(gueosrad Elle ltrtuos'rad"tarut
rolueusged
'(rsnsul eurs nc) p lo uo s'ta do'ttut :e textunruoc - jffi1:: 3f,TJX,
e1e) 1n"l
l(puru1gda;1u5 ss rS alslorocrslur luns
q}slxe ieeructuntuoc preoS
-odwal 'ctSoloqtsd tl lorcos 'pJntru) 'crizt{:wmsuatulp f
-qlsep os eJuc u1 'c1e'crEoloqrsd'1u1cos 'ctzg 1rupeJ
: IIJpcIUlluIoc lnlxoluoo -
icrSolouo 1S'1"iisW ep undrl gnop we^e 9) gllnzil ipctuntuoc
'!nq*tt oJEsIUnuIOs Ui ]nu]iuoc --
es a3 :
es lunc = eJsCrumuoc u1 srieler igorumuoo
itt"tPcrunruoc
un urind pc'tt'tpc
p (ruawow) dwrt unts urncerd "to|daca"r un 'M)Du'I tl 'tolpluua
-lunulo)p(nlpol)txaruo)munoiuatslraeundnselda,muunulocapa$nnqso
'ip1oluawol.todruoc ololcoJe -
t3 plutuSoc 'p't1tca!o:Ernleu tp
' 1l:i,yEcluntuoc
paa!) psfiiut aunffaua) ti poc '[osaru 'alDctunuto)
i::*coq -
-
appuD)'"totdaca.t"to1pfuaa:elueluelogaJBIIJEOIutltuoolecls€lslnlepotu-
zoflrusa?
'e'S (1aia!'plsatdxa) ncrunru
qiat
a'4u!')P (aparupuas 'rtiowa)
lopturync lntparuDlut uud rtndnt| nps luaruDo
,ltiorurrlri pc1p, 'afosaru ap arauwsuDl ap ytsaco"td:eeJeclunuloc
_afns !,rpts
-
ln-Inlorldvc vzalNlS
' ? ta 0 }
Ptu !x!{a D ?'ttDrun
:rulsoulnlnlEaplua.leBurlusleonpuosoleodou€JolsocBeqlelcla:1as;eutmqetS
ue110p IE uI 'nluetunp
,rrrrur*o, ul iede o'ruc rolaral fiqeomzrtuellsuoc 'pug"l lt:'n
ntonl'o1ou
u1 ese.lEord rJe.u el ,rnp ,inod
erec ri .,n1ilcJexe" l1nur 'dutt1 eJec eJeo
.o1ur,tn11 eug nc 'nes atn,)rutnwol ap oawrillqr €1lo^zep
-irirrruo*ot oiuipdtuo1
.pugJ eu€o{ 'oJBclrnuloc tr! i,Inlnseccns
ri-e ap uiur"rop ImurJd u1 'else Elueuodrur