CAZ 1

1. Orbita comunica :
-cu neurocraniul prin canalul optic, fisura orbitala superioara, orificiul etmoidal
anterior si orificiul etmoidal posterior.
-cu fosa infratemporala prin fisura orbitala inferioara si prin canalul zigomatic
-cu fosa pterigopalatina prin fisura orbitala inferioara
-cu „fata” prin santul si canalul suborbital, respectiv canalul zigomatic
-cu cavitatea nazala prin canalul nazolacrimal

2. Prin canalul optic trec nervul optic (NC II) si arterele oftalmice
Prin fisura orbitala superioara trec venele oftalmice, nervul oftalmic (NC V1),
NC III, NC IV, NC VI si fibre simpatice
Prin orificiile etmoidale (anterior si posterior) trec nervi si vase etmoidale cu
acelasi nume
Prin fisura orbitala inferioara trece ramura zigomatica a nervului maxilar si ramuri
din ganglionul pterigopalatin

3. Sinusurile frontale se deschid in meatul nazal mijlociu prin ductul frontonazal

Sinusurile maxilare se deschid in hiatusul semilunar
Sinusurile etmoidale sunt celule cu aer. Cele anterioare si mijlocii se deschid in
meatul mijlociu, iar cele posterioare se deschid in meatul superior ( al cavitatii
nazale)
Sinusurile sfenoidale raspund in sus seii turcesti si glandei hipofizare, in jos
cavitatilor nazale si boltei faringelui, anterior cavitatilor nazale, posterior portiunii
bazilare a accipitalului, iar lateral sinusurilor carotidiene si formatiunilor ce strabat
aceeste sinusuri ( a. Carotida interna, NC III, NC VI, NC IV, n. oftalmic)
 4. Leziunea s-ar putea localiza la nivelul sinusului cavernos, in primul rand datorita
simptomelor pe care pacientul le prezinta ( afectarea vizibila a nervilor III, IV, VI,
prin imposibilitatea de a misca globul ocular drept, midriaza cauzata de o posibila
afectare a fibrelor simpatice de la nivelul plexului carotic, inflamarea conjunctivei
si modificarile de sensibilitate la nivelul fruntii tradeaza lezarea nervului oftalmic).
In al doilea rand, pacientul prezinta ca si patologie anterioara o sinuzita
frontomaxilara, ceea ce presupune ca initial a fost afectat un singur sinus, dupa
care, netratata, aceasta s-a extins. Asadar, pacientul ar putea prezenta
tromboflebita sinusului cavernos, posibil cauzata de fragmente dintr-un tromb
infectat. Asadar, pacientul ar mai putea prezenta chiar si tromboflebita a venei
faciale.

5. RMN, mult mai eficienta in acest caz decat CT, deoarece CT nu detecteaza cu
acuratete modificarile vasculare.
Investigatiile ar trebui sa includa o angiografie cerebrala (de artera carotida) si
venografie orbitala.
Ideal ar fi asocierea angiografiei cu RMN. (si venografie orbitala daca e posibil)
( Nu as alege CT deoarece in cazul unei infectii la nivelul sinusurilor aceasta
poate fi detectata si prin RMN, in schimb ptin CT nu as putea sa observ clar
posibile modificari vasculare in cazul in care ma confrunt cu o tromboflebita si nu
cu o tromboza).
In caz de tromboflebita, se va observa prin angiografie o ingustare a arterei
carotide in segmentul intracavernos.

6. Sinusul cavernos poate fi observat la nivelul endobazei de o parte si de alta a seii

turcesti, la nivelul corpului sfenoidului ( care contine sinusul sfenoidal).
7. Prin sinusul cavernos vor trece Artera Carotida Interna inconjurata de plexul carotic
(fibre simpatice), si nervul cranian VI (abducens). De asemenea, in peretele lateral
al sinusului cavernos gasim nervul III, nervul IV si ramurile oftalmica si maxilara din
nervul V.
8. Le-am descris la punctul 4. Febra explica o posibila infectie.
9. Tratamentul: Eu as incepe cu administrare de antibiotice si in functie de evolutie
as recurge la drenaj. As da concomitent Dexametazonă ( corticosteroizi) ca sa
evit complicatii neurologice.

CAZ 2
1 si 2. Traiect si muschi inervati nervul VII facial

Nervul facial traverseaza fosa craniana posterioara, meatul acustic intern, canalul facial,
gaura stilomastoida a temporalului si glanda parotida ( fara a o inerva). Dupa ce
traverseaza meatul acustic intern, nervul parcurge o diostanta scurta anterior in stanca
temporalului si apoi isi schimba directia brusc si formeaza „genunchiul” facialului, locul
unde se afla ganglionul geniculat ( ganglion senzitiv al lui VII). In timp ce traverseaza
osul temporal prin canalul facialului, nervul VII se famifica in ramurile : nervul pietros
mare, nervul scaritei si nervul caorda timpanului. Apoi, iese din cutia craniana prin
gaura stilomastoida si da ramura auriculara posterioara. Patrunde in glanda parorida si
formeaza plexul parotidian de unde se vor forma 5 ramuri motorii ( si terminale) :
temporala, zigomatica, bucala, mandibulara marginala si cervicala.
3. Este posibil ca leziunea sa se afle chiar la originea aparenta a nervului facial stang, si
anume la jonciunea dintre bulb si punte ( santul bulbo-pontin), chiar inainte sa se
dividda in Radacina motorie si nervul intermediar( responsabil de gust), deoarece
prezinta atat disgeuzie, cat si asimetrie faciala ( e afectata jumatatea stanga a fetei).
4.Loja parotidiana se afla antero-inferior de meatul acustic extern, intre ramura
mandibulei si procesul mastoid. Loja prezinta 6 pereti:
peretele anterior – este format din marginea posterioară a ramurii mandibulei pe care se
inseră lateral muşchiul maseter şi medial muşchiul pterigoidian medial;
peretele posterior – este reprezentat de procesul mastoidian cu inserţia muşchiului
muşchiului sternocleidomastoidian – lateral şi a muşchiului digastric – medial;
peretele medial – este reprezentat de faringe;
peretele lateral – este constituit dintr – o porţiune a fasciei cervicale superficiale numită
fascia parotideo – maseterină;
peretele superior sau tavanul lojei parotidiene – este format de articulaţia temporo –
mandibulară şi faţa inferioară a conductului auditiv extern;
peretele inferior – este o formaţiune denumită despărţitoarea submandibulo –
parotidiană, rezultată prin îngroşarea fasciei cervicale superficiale.

5. Aleg CT pentru a pune in evidenta eventuale procese patologice la nivelul emisferelor

( cum ar fi leziuni), dupa care RMN pentru a confirma diagnosticul ( se observa usor
tumorile, malformatiile sau AVC-uri). Totusi as efectua si examen electromiografic cu
ac-electrod ca sa apreziez activitatea muschilor in repaus sau in tentativele de miscare
voluntara.

CAZUL 3
1.
2. Loja tiroidiana este delimitată anterior de musculatura subhioidiană
Anterolateral se află muşchii omohioidian şi sternocleidomastoidian .
Posterior loja este închisă de prezenţa corpilor vertebrelor cervicale,
musculatura prevertebrală Într-un plan anterior se află esofagul şi traheea,
iar lateral de aceste conducte pachetul vasculonervos al gâtului.

3.Triunghiul carotidian este limitat posterior de sternocleidomastoidian,

anteroinferior de pântecele superior al omohioidianului și superior de stilohioidian
și pântecele posterior al digastricului. Triunghiul ia aspectul unei depresiuni, cel
mai bine observată când capul și coloana vertebrală cervicală sunt ușor în
extensie și capul rotit contralateral. Triunghiul carotidian este acoperit de piele și
mușchiul platysma, învelit într-o fascie, a cărei lame profunde este străbătută de
ramuri ale nervilor facial și cutanați cervicali.
Triunghiul carotidian conține partea superioară a arterei carotide comune și
bifurcația acesteia în arterele carotide externă și internă. Inafara de artera
auriculare posterioara, toate celelalte ramuri ale arterei carotide externe se
desprind de la acest nivel. Artera tiroidiană superioară se îndreaptă către
anteroinferior, artera linguală face o buclă și se orientează către anterior și
superior, artera facială se îndreaptă, de asemenea, către anterosuperior, artera
occipitală se îndreaptă către posterosuperior, iar artera faringiană ascendentă se
poziționează medial de artera carotidă internă.

4. Concentratie serica TSH, T3, T4, cholesterol seric pentru a pune diagnosticul
de hipotiroidism primar sau secundar.
Un CT sau un RMN.

5. Tratament de substitutie, hormonal ( Tiroxina). Avem L-tiroxina pt T4 si

liotironina pt T3. Tratamentul trebuie urmat toata viata.

6. In cazul in care se efectueaza o tiroidectomie se pastreaza partea posterioara

a fiecarui log al tiroidei pentru a proteja nervii laringeu recurrent si laringeu
superior, dar si pentru a pastra glandele paratiroide. ( tiroidectomie subtotala).
Incizia (Kocher) este plasată in regiunea cervicală anterioară la un deget
deasupra furculitei sternale concavă in sus. Se decolează lamboul cutanat
superior până cand se simte marginea superioară a cartilajului tiroid. Se
pătrunde in loja tiroidiană prin deschiderea rafeului fibros median. In cazul
in care este necesar un abord mai larg al lojei tiroidiene se sectionează
transversal muschii pretiroidieni. Disecţia şi secţionarea ligamentelor
tirolaringotraheale si a lobului piramidal. Mobilizarea lobului tiroidian si
sectionarea pentru aceasta a venelor tiroidiene medii.Decolarea fetei
posterioare a lobului tiroidian şi luxarea lui in plagă, incarcarea pedicolului
superior a lobului tiroidian si sectionarea lui. Incarcarea si sectionarea
istmului tiroidian. in aceasta faza a operatiei lobul ramane atasat in
regiunea cervicala doar prin pedicolul inferior. Se efectuează rezecţia
subtotală a lobului tiroidian efectuand hemostaza pe tranşa de secţiune a
bontului tiroidian restant. Acesta variantă tehnică nu interceptează
ramurile arterei tiroidiene inferioare şi prin aceasta este păstrată irigatia
glandelor paratiroide, deasemenea nu este necesara descoperirea
sistematica a nervului recurent. Dupa efectuarea hemostazei se efectueaza
remodelarea bontului tiroidian cu cateva fire de catgut care apropie
marginile capsulare ale transei de sectiune si completeaza hemostaza. Se
inchide loja tiroidiana suturand planurile anatomice lasand un tub de dren
subtire in cavitatea restanta.

Ilea Teodora, An 1, Seria 2, Grupa 15

Bibliografie https://www.chirurgietm.ro/images/cursuri/tiroida.pdf
https://www.cdt-babes.ro/articole/ecografie-glanda-tiroida.php
http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/tiroidectomie_5175
https://www.medicover.ro/spital-bucuresti/chirurgia-endocrina/
Anatomie Clinica Fundamente si Aplicatii Moore