TEMA 1 ODONTOTERAPIE

1.In ce consta prepararea dintilor in metoda adeziva fara retentie mecanica?

In succesiunea urmatoarelor etape:
1. Periaj profesional cu paste fara F.
2. Se bizoteaza smaltul cu freza diamantata flacara.
3. Se aplica un fir de retractie .
4. Se demineralizeaza cu acid fosforic 35%.
5. Se aplica bonding si se fotopolimerizeaza.
6. Se aplica material de restaurare .
7. Fotopolimerizare.
8. Finisarea restaurarii.

2.Rolul ocluziei in aplicarea tehnicii de fatetare directa:

Ocluzia joaca un rol deosebit de important in tehnica de fatetare directa deoarece compozitul trebuie
ales astfel incat restaurarea sa poata suporta stresul ocluzal la care va fi supusa. Avand in vedere acest aspect,
intr-o ocluzie psalidodonta se vor utiliza compozite cu microparticule(rezistenta scazuta la abrazie ) pentru
fata vestibulara a frontalilor superiori deoarece dupa finisare vom obtine o suprafata perfect neteda, deci un
efect fizionomic foarte bun.
Compozitele cu microparticule au o rezistenta destul de scazuta in general insa sunt indicate in
aceasta situație clinica deoarece la acest nivel nu se exercita forte masticatorii directe care sa pericliteze
restaurația.
In ocluzia psalidodonta, ocluzia adanca acoperita sau in acoperis, frontalii inferiori suporta stres
ocluzal mare la nivelul crestelor incizale si fetelor vestibulare motiv pentru care se vor utiliza compozite
hibride (rezistenta crescuta la abrazie, proprietati fizice bune) sau cu macroumplutura(rezistenta crescuta la
abrazie, produc uzura antagonistilor).
In ocluzia labiodonta se utilizeaza tot materiale compozite care sa poata suporta forte ocluzale
puternice care se exercita la nivelul muchiilor incizale ale dintilor frontali.

3.Reguli pentru prepararea dintilor in vederea fatetarii directe:

- fatetarea directa se face cu materiale compozite
- se intervine doar asupra fatei vestibulare, respectandu-se conturul convex, in sensul axial si transversal al
coroanei dentare. Preparatia se intinde pana la santul gingival si marginea incizala, iar limitele proximale sunt
plasate in vecinatatea punctelor de contact, fara a le desfiinta. Aceste limite sunt definite printr-un prag rotunjit
de tip “Chamfer” .
- se indeparteaza un strat de smalt de 0.5-1mm folosindu-se o freza diamantata flacara cu vârful rotunjit. Exista
freze diamantate speciale care au porțiunea activa constituita din inele, spatiate de zone complet netede, cu care
se trasează sanțuri pana la adâncimea maxima permisă de acestea . Aceste sanțuri sunt apoi desființate cu freza
flacara diamantata prin îndepărtarea smaltului rămas intre ele.

4.Reguli pentru prepararea dintilor in vederea fatetarii indirecte

- fatetarea indirecta se face cu ceramica/portelan
- restaurarile sunt fabricate de catre tehnician prin metoda clasica sau utilizand metoda CAD/CAM
-prepararea se realizeaza doar la nivelul smaltului,dar prezenta discoloratiilor poate necesita o extindere mai
mare
-proximal se pot pastra sau nu punctele de contact in functie de situatia clinica dorita
IACOB ANCA MIHAELA, MD, AN III, GRUPA 4
 A. Slefuirea marginii incizale
- ceramica necesita o grosime de 1mm (cand se doreste alungirea dintelui cu 1mm se va rotunji doar marginea
incizala si se va crea o linie terminala)
Exista 4 modalitati de slefuire a marginii incizale:
1.Marginea incizala nu este redusa in lungime cu scopul de a se conserva suprafata palatinala naturala de
ghidare a dintelui (aspect functional important!!). Se adauga spatiu suplimentar ceramicii utilizand varful unei
freze diamantate conice prin crearea unui chamfer de-a lungul marginii incizale vestibulare.
2. Cu santuri de orientare la nivelul marginii incizale (cu o freza diamantata cilindrica) care vor fi ulterior
unite(cu o freza diamantata conica) pentru a se stabili pozitia finala a marginii. Reducerea incizala trebuie sa fie
de 0,5-1 mm. Scopul acestei preparatii este de a creste lungimea dintelui. Lungimea poate fi crescuta 0,5-2 mm.
3. Marginea incizala a dintelui se reduce cu 0,5mm. Se reduc suplimentar 0,5mm din unghiurile M si Da
realizandu-se chamfer palatinal. Toate marginile incizale trebuie rotunjite. Linia linguala se plaseaza peste sau
sub contactele linguale centrice pentru a evita interfata dintre portelan si dinte. Contactul trebuie sa fie pe
portelan SAU pe dinte.
4. Prin utilizarea unui ghid din silicon de reducere. Se realizeaza WaxUp: se amprenteaza, amprenta se
secționează, se îndepărtează adaosul pentru WaxUp și prin aplicarea amprentei se verifica unde și cât va trebui
șlefuit dintele.

B. Slefuirea reductionala a fetei vestibulare a dintilor: la dintii maxilari 0,5-0,7 mm(7-10%) si 0,3 mm la
incisivii mandibulari.
- Cand se impune o preparare in dentina, aceasta va trebui sa fie obligatoriu sub 50% din suprafata totala.
- Se traseaza la nivelul fetei vestibulare santuri de orientare cu ajutorul unui instrument diamantat cilindric, care
ulterior vor fi unite pentru a realiza o reducere uniforma.

C. Slefuirea la nivelul suprafetei proximale: linia terminala proximala tip chanfer, cu exceptia existentei
tremelor/diastemelor cand va avea forma de pana. S
- se pastreaza zona de contact proximala la dintii cu modificari minime coloristice, plasand linia terminala
proximala la 0,2mm spre vestibular.
- in cazul modificarilor coloristice majore, se extinde prepararea interproximala in zona de contact pana la
jumatate din profunzimea ambrazurii vestibulare.
- prepararea zonei de sub punctul de contact se impune cand restaurarea finala se deosebeste cromatic de
structura dentara nepreparata; aceasta zona devine vizibila din pozitie oblica.

D.Slefuirea la nivelul linei terminale gingivale: in toate cazurile se prefera terminatia in chamfer.

5.Protocol cimentare fatete

- se folosesc rasini auto-adezive
- se izoleaza campul cu un departator tip OptraGate
se introduc fire de retractie gingivala la nivelul tuturor dintilor cre urmeaza a fi fatetati
- inainte de cimentare se testeaza gradul de transparenta prin aplicarea unei paste solubile in apa in interiorul
fatetei care se verifica pe dinte pentru utilizarea nuantei de compozit de cimentare potrivita.
Dintele se pregateste prin:
 periaj profesional
 demineralizare 15s, spalare, uscare usoara(!nu excesiva)

IACOB ANCA MIHAELA, MD, AN III, GRUPA 4

 aplicare bonding in 2 straturi succesive, uscare 10s pentru evaporarea solventului(suprafata dentara lucioasa)(a se evita
surplusul la nivelul unghiurilor)
 Prepararea fatetei de portelan si cimentarea:
 sablarea fetei interne a fatetei, aplicare(daca fabricantul o cere) a unui demineralizant de portelan(acid fluorhidric
4%) 90s, spalare, uscare, urmata de aplicarea primerului pentru portelan (silan) 60s si usucare cu aer,
 aplicare ciment pe fata interna a fatetei, aplicarea se face cu o usoara presiune pe dinte si eliminarea imediata a
surplusului
 fotopolimerizare 40s

6.Clasificare discromii

-extrinseci: Nathoo tipul N1,N2,N3 (metalice sau nemetalice)

-intrinseci:-de etiologie generala
-de etiologie locala
- internalizate: uzura,carii,recesiune gingivala cauzata de materiale(carii coronare, radiculare,
endodontice)
Discromiii extrinseci
- N1 este coloraţie dentară directă produsă prin aderarea cromogenului la suprafaţa dintelui (ceai, cafea, vin,
bacterii cromogene, metale).Culoarea cromogenului este identică cu coloraţia.
- N2/coloratia dentara directa este produsă de un agent cromogen care își schimba culoarea când adera pe
suprafața dentară .Ele sunt discromii de tip N1 care își schimba culoarea cu trecerea timpului
- N3/coloratia dentara indirecta este produsă prin reacția chimica dintre agentul precromogen și suprafața pe
care adera(produsa de alimente bogate in carbohidrati- mere, cartofi; fluor, clorhexidina).
Clasificarea discromiilor extrinseci dupa Hattab:
Coloratii non metalice:
-Coloratia bruna sau neagra: impregnarea cu tanin din ceai, cafea, alte bauturi, placa bacteriana, tartru, si
particule alimentare(fata V,O). Regasita la pacientii cu periaj insuficient sau incorect.

-Coloratia tabagica (1/2,1/3 colet), groasa, maro-intens sau neagra, patrunde in defectele smaltului. Gradul de
colorare nu este proportional cu cantitatea de tutun consumata.

-Coloratia neagra, sub forma de linii fine sau benzi late: data de prezenta bacteriei Actinomyces si rezulta
prin reactia dintre un hidrogen si fierul prezent in saliva si exudatul gingival.

-Coloratia verde apare mai des la copii, in special la baieti datorita unei bacterii fluorescente si unei ciuperci
(penicillium si aspergillius) care nu pot trai decat sub influenta luminii motiv pentru care se localizeaza anterior.

-Coloratia orange/galben-rosiatica, intereseaza doar 3% din populatie, des asociata igienei deficitare si
actiunii bacteriilor cromogene (serratia marcescens, flavobacterium lutescens)

-Coloratia galben-rosiatica ca urmare a consumului exagerat de contimente: piper rosu, sofran, boia.

Coloratiile metalice sunt produse de pulberile metalice(prin interactiunea dintre metale si placa bacteriana),
medicatia orala sau agenti terapeutici aplicati local. Smaltul este permeabil la diversi ioni si molecule.
Expunerea la:
 fier, magneziu si argint poate provoca colorarea dintilor in negru
 mercurul si plumbul coloreaza in negru-verzui
IACOB ANCA MIHAELA, MD, AN III, GRUPA 4
  vaporii de acid cromic – coloratii oranj
 clatirea cu permanganat de potasiu, nitrat de argint – coloratie neagra
 solutiile cu iod, fluorura de sodiu – coloratii brune
 solutiile cu fier folosite in tratamentul anemiilor produc coloratii galbene

Coloratia antiseptica se datoreaza clorhexidinei(listerina), dupa utilizarea indelungata a produselor ce o contin:

ape de gura, paste de dinti.

Discronomii intrinseci
de etiologie generala:
 factori congenitali (porfiria congenitala, eritroblastoza fetala, amelogeneza imperfecta,
dentinogeneza imperfecta)
 factori dobanditi (hipoplazii de smalt infectioase, fluoroza, tetraciclina)
de etiologie locala:
 discromii preeruptive(traumatisme,infectii)
 posteruptive (traumatisme,infectii-senescenta)

IACOB ANCA MIHAELA, MD, AN III, GRUPA 4