Microeconomie Managerială

Curs 6

Conf. Dr. Anamaria Aldea

Analiza cererii: estimarea cererii,

conceptul de putere pe piaţă şi noţiunea de elasticitate

Reprezentarea funcţională a cererii – presupune determinarea unei forme funcționale a

cererii pe orizontul de timp analizat.

Curba cererii – se exprimă sub forma unei funcţii de toate variabilele ce influenţează
cantităţile cerute, dar într-o formă concisă, simplificată.

Grafic 1:

Observație: ce model de cerere estimăm? Cererea directă, D(p) sau cererea indirectă,
𝑝𝐷 (𝑦)?
Condiții: funcția de cerere este inversabilă.

D(p)=y, unde D(p) este o funcţie inversabilă. Atunci, se obţine funcţia inversă a cererii,
𝑝𝐷 (𝑦).

Exerciţiul 1:

Conf. Dr. Anamaria Aldea, martie 2020 - online 1

Formele funcţionale ale cererii pot fi: a) liniare şi b) neliniare

a) Forma funcţională a cererii – funcţia de cerere liniară

 se exprimă ca o funcţie directă sau indirectă (inversă) a cererii, după principalii factori
care o determină.

Q: Care consideraţi că ar fi principalii factori ce determină cererea?

Astfel, în forma ei cea mai simplă, funcţia de cerere directă are forma:

𝐷(𝑝) = 𝑎 − 𝑏𝑝, 𝑎, 𝑏 > 0 (1)

Şi funcţia de cerere indirectă va fi:

1 𝑎
𝑝𝐷 (𝑦) = − 𝑏 𝑦 + 𝑏 (2)

Din punct de vedere economic, interesează panta funcţiei de cerere.

(1): panta funcţiei de cerere directă este –b şi reprezintă efectul marginal al preţului asupra
cantităţii cerute. Acesta arată că, la o creştere a preţului cu o unitate, cererea scade cu b
unităţi.

1
(2): panta funcţiei de cerere indirectă este − 𝑏 şi exprimă efectul marginal al cantităţii cerute

asupra preţului de vânzare. Acesta arată că, la o creştere cu o unitate a cantităţii cerute, preţul
scade cu 1/b unităţi.

Analog putem analiza efectele marginale ale celorlalţi factori care influenţează cererea asupra
cererii.

Exemplu: y = a –b*p ± c*VD

Exerciţiul 2:

Conf. Dr. Anamaria Aldea, martie 2020 - online 2

 b) Forma funcţională a cererii – funcţia de cerere neliniară

Funcţiile de cerere sunt rareori liniare. În realitate, acestea sunt funcţii neliniare, cel mai des
estimate folosind funcţia putere.

Astfel, funcţia de cerere directă are forma:

𝐷(𝑝) = 𝑎𝑝𝛼 , 𝑎 > 0 (3)

De aici se obţine funcţia de cerere indirectă:

1
𝐷 (𝑦) 𝑦 𝛼
𝑝 = (𝑎 ) (4)

Unde coeficientul funcţiei putere (alpha) reprezintă elasticitatea cererii bunului respectiv!

Recapitulare: 1) Ce arată elasticitatea cererii?

[Spaţiu pentru răspuns]

2) Cum se calculează?
[Spaţiu pentru răspuns]

Astfel, α = elasticitatea cererii (funcţie directă) în raport cu preţul = 𝐸𝑦 = modificarea

𝑝

procentuală (α%) a cantităţii cerute dintr-un bun la modificarea cu 1% a preţului bunului

respectiv.

1
= elasticitatea cererii (funcţie indirectă) = 𝐸𝑝 = modificarea procentuală (1/α%) a
𝛼 𝑦

preţului dintr-un bun la modificarea cu 1% a cantităţii cerute din bunul respectiv.

Calculaţi elasticitatea cererii pentru ambele funcţii de cerere de tip putere,

din ecuaţiile (3) şi (4)

Conf. Dr. Anamaria Aldea, martie 2020 - online 3

 𝜕𝑦 𝑦 𝑦 𝛼𝑎𝑝𝛼 𝛼𝑎𝑝𝛼
𝐸𝑦 = : = 𝛼𝑎𝑝𝛼−1 : = = =𝛼
𝑝 𝜕𝑝 𝑝 𝑝 𝑦 𝑎𝑝𝛼

1
𝜕𝑝 𝑝 1 1 𝑦 𝛼−1 𝑦 1
𝐸𝑝 = : = ( ) . 1 =
𝑦 𝜕𝑦 𝑦 𝛼 𝑎 𝑎 𝑦 𝛼 𝛼
(𝑎)

1
Atunci, pentru funcţia de cerere de tip funcţie putere, are loc relaţia: 𝐸𝑦 = , ceea ce este
𝑝 𝐸𝑝
𝑦

echivalent cu:

𝜕𝑦 𝑦 1
: =
𝜕𝑝 𝑝 𝜕𝑝 : 𝑝
𝜕𝑦 𝑦

Q: Când are loc relaţia de mai sus? (obţineţi o relaţie între derivate)

[Spaţiu pentru răspuns şi exerciţiu]

Răspuns:

𝑓 ′ × (𝑓 −1 )′ = 1 sau Criteriul lui Leibnitz, f - inversabilă

Exerciţiu: fie o funcţie de forma 𝑓(𝑥) = √𝑥. Verificaţi criteriul lui Leibnitz.

Conf. Dr. Anamaria Aldea, martie 2020 - online 4

De ţinut minte!

a) Pentru orice funcţie liniară, coeficienţii variabilelor ce o determină reprezintă

efectele marginale ale acelor variabile asupra preţului.
b) Pentru orice funcţie putere, variabila ce reprezintă puterea reprezintă elasticitatea
variabilei dependente în raport cu variabila independentă.
c) Elasticitatea cererii depinde de 3 factori:
1) Disponibilitatea înlocuitorilor pe piaţă. Astfel, pe o piaţă cu mai multe
variante ce pot înlocui un bun sau serviciu, cererea este mai elastică. (exemplu)
2) Proporţia din venitul consumatorului cheltuită cu acel bun. Dacă proporţia
din venit destinată achiziţionării unui bun este mare, elasticitatea cererii din
acel bun este mare. (exemplu)
3) Perioada de timp. În timp, cererea dintr-un bun sau serviciu devine mai
elastică deoarece consumatorii au nevoie de timp pentru a înlocui un bun sau
serviciu, iar obiceiurile de consum se modifică pe o perioadă lungă de timp.
Exemplul 1:
Exemplul 2:

Conf. Dr. Anamaria Aldea, martie 2020 - online 5