1) Determinați factorii ce contribuie la dezvoltarea agresivității și

manifestarea violenței la adulți și copii.

Agresivitatea este un comportament distructiv şi violent orientat spre persoane,
obiecte sau spre sine, care semnifică atac, ofensivă, ostilitate, punere în primejdie sau
chiar distrugere a obiectului ei. Agresivitatea poate fi analizată ca fiind o însușire a
acelor tipuri de comportamente care sunt orientate în sens distructiv, comportamente ce
provoacă daune materiale, morale, psihologice. Astfel, comportamentul agresiv poate
viza obiecte (casa, mașina etc.), poate viza ființa umană (individul, grupul, etnia etc.)
sau ambele. Dacă în societăţile primitive şi chiar în cele ale Evului mediu agresiunea era
percepută ca un atac fizic sub forma violenţei, pe măsură ce structura psihoafectivă şi
spirituală au evoluat, percepţia agresiunii resimte tranformări.
Copii deseori folosesc comportamentele agresive pentru a câştiga o identitate
proprie, alteori, se simt pur şi simplu neglijaţi. Comportamentul agresiv are, în timp,
efecte negative şi duce la deficienţe în modalităţile de eliminare a situaţiei de conflict.
În general, copii agresivi trăiesc într-un mediu social caracterizat prin conflicte,
neglijare şi abuz; de multe ori, agresivitatea copiilor este cauza conflictelor în familie.
Comportamentul agresiv la copii poate avea ca scop obţinerea unui beneficiu sau poate
fi afectiv (impulsiv, neplanificat). (Mitrofan, 1996)
Factorii care se referă la caracteristici biologice, psihologice şi de experienţă
personală ale părinţilor şi copiilor
- nivel scăzut al stimei de sine
- dificultăţi de concentrare a atenţiei şi hiperactivitate
- posibilităţi limitate de autocontrol
- insuficiente cunoştinţe, atitudini şi abilităţi pentru o relaţionare nonviolentă
- lipsa comunicării, a sentimentului de apartenenţă la comunitate
- retard mintal - consum de alcool şi droguri
- experienţa de victimă sau martor al abuzului în relaţiile interpersonale.
Surse: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/Factorii%20generatori%20ai
%20agresivitatii%20la%20adolescenti.pdf
http://drepturilecopilului.md/files/Material_suport_Fenomenul_violentei_fata_de_co
pii.pdf

În concluzie pot spune că elevii care au probleme de adaptare în şcoală provin din
toate categoriile sociale, dar o frecvenţă mai mare o au elevii care provin din familii
dezorganizate, cu dificultăţi materiale sau sunt copii ai unor persoane importante pe
plan local. În urma observaţiilor a elevilor şi cadrelor didactice, am constatat că
agresivitatea devine o formă de adaptare la elevii mici care:
- au probleme familiale: familii dezmembrate, situaţie materială precară, stres social;
- provin din familii în care există un climat conflictual, din familii hiperpermisive;
- au modele de comportament învăţate în familie, se atestă lipsa de cultură şi de educaţie
în mediul din care provin;
- le lipseşte comunicarea atât în familie, cât şi la scoală, cu colegii şi cu profesorii.

2) Explicați consecințele negative ale produselor mediatice asupra

psihicului uman.
Psihicul definește personalitatea ca unitate comportamentală dotată cu percepție,
intelectivitate și afectivitate.
Caracteristica fundamentală a psihicului este conștiența, cel mai complex operant și cea
mai grea de înțeles funcție.
Psihicul uman poate fi emulat sau perturbat funcțional în diferite feluri prin diferiți
factori cooperanți sau agresanți, reali sau sociali.
Consecințele negative:
- discuțiile murdare;
- faptele negative;
- inhibarea negativismului;
- politica.
Surse:
https://ro.wikipedia.org/wiki/Psihic
3) Elaborați tabloul victimei și tabloul agresorului.
Tabloul victimei
- în copilărie a fost educată într-o familie, în care violenţa era un mod de existenţă.
- este economic dependentă de agresor.
- nu are posibilităţi de a rezolva problema locativă.
- il iubeşte pe agresor şi este sentimental dependentă de acesta.
- nu crede că există căi de a curma violenţa: nu crede în poliţie, organele administrării
locale, judecată etc.
- se lasă convinsă de rude, slujitori ai bisericii, prieteni, vecini.
- consideră că declararea faptelor violente poate provoca neplăceri la serviciu
agresorului, din care cauză situaţia financiară în familie se va înrăutăţi şi, respectiv,
atmosfera va deveni şi mai dificilă.
- se teme că nu va fi crezută şi va fi blamată de cei din mediul social, comunitar.
- se teme că va pierde dreptul de a-şi educa copiii.
- nu vrea „să scoată gunoiul din casă”.
Tabloul agresorului
Agresorul rănește victim prin diverse forme:
- lovituri
- arsuri
- sufocare
- pălmuire

 Profilul victimei adulte de gen masculin:

 Are între 18 și 50 de ani
 Are studii liceale sau gimnaziale
 Este în general necăsătorit
 Provine mai degrabă din mediul rural
 Profilul victimei adulte de gen feminin:
 Are între 18 și 25 de ani
 Are studii liceale sau gimnaziale
 Este necăsătorită
 Profilul victimei minore:
 Este de gen feminin
 Are între 15 și 17 de ani
 Provine mai degrabă din mediul rural
 Are studii gimnaziale

Surse: AGRESORUL ŞI VICTIMA ÎN FAMILIE: PORTRET PSIHOLOGIC

Svetlana Rusnac, doctor în psihologie,
conferenţiar universitar
http://www.anitp.mai.gov.ro/ro/docs/Cercetare/Analize/analiza%20semestriala
%202019_2.pdf

4) Realizați o listă de recomandări privind consilierea persoanelor

agresate și consilierea agresorului.

Consilierea persoanele agresate:

- să se păstreze calmul;
- să fie mai buni, mai blânzi;
- să comunice mai mult despre ce are pe suflet;
- să- și facă prieteni;

Consilierea agresorului:
- încercaţi să vă aflaţi într-o odaie din care, în caz de necesitate, să puteţi ieşi uşor
şi repede;
- evitaţi certurile în familie, mai ales cele generate de consumul de alcool, lipsa
unui loc de muncă, gelozie, relaţii extraconjugale sau neonorarea obligaţiei de
întreţinere. În aplanarea unor astfel de conflicte acţionaţi cu tact și răbdare,
neţinând cont de emotivitatea firească ce se instituie în asemenea cazuri;
- dacă soţul sau alt membru al familiei este iritat, aflat sub influenţa băuturilor
alcoolice sau are tendinţe de agresivitate, feriţi din calea acestuia orice obiecte
tăietoare, înţepătoare sau contondente;
- determinaţi căile (uşi, ferestre, scări etc.) prin care, în caz de necesitate, puteţi
părăsi uşor locuinţa atunci când se agravează conflictul;
- stabiliţi în prealabil cu vecinii, ca ei să alerteze poliţia în cazul în care aud
zgomote suspecte sau strigăte din locuinţa dumneavoastră;
- ascundeţi cheile de rezervă de la locuinţă, automobil, ca în momentul de criză să
le puteţi lua şi părăsi uşor casa;
Surse: https://recomandari-privind-prevenirea-si-combaterea-violentei-in-familie/

La această temă am învățate despre:

- să nu-mi fie frică de schimbare și că îți poți schimba viața spre bine.
- că este lege care apără femeile – am fost mirată că îi pasă cuiva..
- că pentru lucruri frumoase merită de luptat în viață.
- despre lege și că bătaia se pedepsește.
- că firul telefonului este speranța de care se agață în încercarea de a schimba viața.