Delta dunarii

Delta Dunării a intrat în​ ​patrimoniul mondial​ al​ ​UNESCO​ în​ ​1991​, fiind clasificată ca​ ​rezervație a biosferei​ la nivel
național în România și ca​ ​parc național​ în taxonomia internațională a​ ​IUCN​. Aceasta se suprapune atât​ ​siturilor de
importanță comunitară​ ​Delta Dunării (sit SCI)[2]​
​ și ​Delta Dunării (zona maritimă)[3]​ ​ ; cât și ariilor de protecție specială
avifaunistică​ ​Beștepe - Mahmudia​ și ​Delta Dunării și Complexul Razim - Sinoie​ . [4]​

Situl Delta Dunării (începând din 21 mai 1991) este protejat prin​ ​Convenția Ramsar​ (​The Ramsar Convention on
Wetlands​) ca​ ​zonă umedă de importanță internațională​[5]​.
Parcul național include rezervațiile naturale:​ ​Capul Doloșman​,​ ​Cetatea Histria​,​ ​Complexul Vătafu - Lunghuleț​,
Complexul Sacalin Zătoane​,​ ​Grindul și Lacul Răducu​,​ ​Grindul Chituc​,​ ​Grindul Lupilor​,​ ​Insula Popina​,​ ​Lacul
Potcoava​,​ ​Pădurea Caraorman​,​ ​Pădurea Letea​,​ ​Roșca - Buhaiova​,​ ​Corbu-Nuntași - Histria​,​ ​Lacul Belciug​,​ ​Lacul
Rotundu​,​ ​Arinișul Erenciuc​,​ ​Complexul Periteașca - Leahova​,​ ​Lacul Nebunu​,​ ​Pădurea Babadag - Codru​,​ ​Dealul
Ghiunghiurmez​ și​ ​Sărăturile Murighiol​.

Delta Dunarii este cea mai bine conservată deltă europeană. Aici se află ecosistemul cel mai bogat în specii de
păsări. Vara se regăsesc aici sute de specii, dintre care multe rămân aici și peste iarnă, restul fiind migratoare.

Din septembrie 1990, Rezervaţia Biosferei Delta Dunării a fost recunoscută ca zonă umedă de importanţă
internaţională, în special ca habitat al păsărilor de apă, fiind inclusă între cele peste 600 astfel de zone dar
situându-se printre cele mai întinse dintre acestea.

Valoarea de patrimoniu natural universal al Rezervaţiei Biosferei Deltei Dunării a fost recunoscută, în decembrie
1990 prin includerea a peste jumatate din suprafaţa acesteia, în Lista Patrimoniului Mondial Cultural si Natural.
Elaborată de Comitetul Patrimoniului Mondial în baza Convenţiei privind Protecţia Patrimoniului Mondial Cultural
şi Natural adoptată de Statele Membre UNESCO, în 1972, această acţiune are rolul de a proteja împotriva
activităţilor umane cu efecte distructive zonele a căror valoare este importantă atât pentru fiecare ţară cât şi
pentru întreaga umanitate.

Biotopul este reprezentat de urmatorii factori abiotici:...

Biocenoza … Din MN patrund pt reproducere morunul pastruga nisterul
+reg