1.3.

STUDIUL FACTORILOR SOCIAL-ECONOMICI

La nivelul municipiului Suceava, structura salariaţilor pe activităţi economice scoate în

evidenţă trei activităţi principale în ceea ce priveşte absorbţia de forţă de muncă locală, serviciile,
industria şi comerţul. Serviciile sunt diversificate şi asigură locuri de muncă pentru cca. 41% din
salariaţii din municipiul Suceava. Industria, dominată de ramura industriei prelucrătoare prezintă
o pondere de 35,8 în totalul salariaţilor, iar comerţul, cea de a treia activitate ce oferă locuri de
muncă, asigură 21,9% din locurile de muncă salariate. În construcţii sunt angajaţi cca. 10% din
totalul salariaţilor, iar activităţile primare luate cumulat (agricultură, silvicultură, piscicultură) nu
depăşesc un procent.
Evoluţia salariaţilor pe activităţi economice se manifestă diferit în cadrul subramurilor.
Pentru anii de comparaţie 2011 și 2007, observăm un proces de restructurare care a condus la
desfiinţarea unui număr de peste 7.000 de locuri de muncă. Cele mai afectate ramuri sunt
serviciile pentru turism, categoria de salariaţi ce lucrează în hoteluri şi restaurante s-a redus cu
36,40%. Serviciile financiare şi cele profesionale, ştiinţifice şi tehnice pierd de asemenea cca. 24
şi respectiv, 17% din salariaţi în perioada comparată.
Industria se restructurează sub impactul scăderii cererii pentru produsele sale şi prin
reducerea consumului. Numărul de salariaţi din industrie se reduce cu cca. 28% în anul 2011
comparativ cu 2007.
Municipiul Suceava, atrage, aşa cum se observă din datele existente, o parte importantă a
salariaţilor la nivel de judeţ. Activităţile ce concentrează cea mai mare pondere a salariaţilor în
municipiul Suceava raportat la salariaţii din tot judeţul sunt: distribuţia apei, salubritate,
gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare, serviciile de informaţii şi comunicaţii,
tranzacţiile imobiliare şi activităţile de servicii administrative şi activităţi de servicii suport.
Aşa cum a reieşit din ancheta socio-urbanistică, turismul este considerat o activitate
economică cu un mare potenţial pentru a genera dezvoltare. Între cele mai importante resurse pe
care se poate sprijini dezvoltarea viitoare a municipiului Suceava, turismul ocupă primul loc
(54%) în opţiunea respondenţilor, fiind urmat de resurse locale (38%) şi industrie (37%). În
categoria resurselor locale au fost introduse variabile ca resursa umană locală, inteligenţa locală,
monumentele existente, oportunităţile de creştere a ocupării prin crearea de locuri de muncă.
Serviciile şi în special comerţul (32%) sunt percepute în continuare ca resurse exploatabile şi
aducătoare de venit, dar şi atragerea fondurilor europene poate constitui o resursă importantă
pentru dezvoltare în opinia a 24% dintre respondenţi.