Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cuprins:
Teste de autoevaluare
Bibliografie
Cunoștințe și deprinderi
2.1. Etica academică este un domeniu aflat la intersecția dintre etica cercetării,
managementul eticii în organizații (din zona academică) și deontologia profesională a
cercetătorului sau profesorului.
1. Etica profesională în accepțiunea lui Hamilton :
„Societatea și membrii fiecărei profesii încheie un contract social nescris, prin care membrii
profesiei cad de acord să renunțe la unele interese înguste, să promoveze idealurile seviciului
public și să adere la standarde înalte ale activității, în timp ce societatea permite profesiei o
autonomie substanțială de a se auto-reglementa. Etica unei profesii descrie datoriile specifice
asumate de membrii ei prin contractul social (Hamilton, 2002, p.3). În cazul comunității
academice, dezvoltarea și internalizarea unor standarde etice reprezintă o parte esențială a
răspunsului la așteptările sociale.
2. Etica cercetării științifice - se referă la problemele etice care apar în toate fazele unei
cercetări(alegerea temei și a metodelor, la desfășurarea ei propriu-zisă și apoi la publicarea și
valorificarea rezultatelor). Cei care lucrează în cercetare sau au fost manageri într-un proiect
de cercetare ne pot împărtăși din experiența dumnealor și detalia situațiile în care li s au
solicitat avizul etic pentru proiectul de cercetare.
3. Managementul eticii în universitate - reprezintă ansamblul activităţilor şi măsurilor care
urmăresc organizarea instituţională a eticii pentru crearea unei universități integre.Printre
elementele unui sistem de management al eticii la nivelul unei organizații, respectiv
universități se numără codurile și comisiile de etică, birourile de etică și conformitate, auditul
etic, trainingurile și auto-trainingurile de etică etc. Problemele discutate în literatura de
specialitate se referă în special la arhitectonica și optimizarea acestor sisteme.
4. „Etică și integritate academică” -Integritatea academică presupune respectarea de către
studenţi, profesori şi personalul administrativ al instituţiei de învăţământ a unui set de valori şi
principii etice cum ar libertate academică, competenţă, integritatea morală, corectitudine
intelectuală şi onestitate, colegialitate, loialitate, responsabilitate, transparenţă, respect şi
toleranţă.
5. Teoriile etice, moralitatea comună și cea profesională - Moralitatea este atât de prezentă în
viețile noastre, încât ajungem adesea să nu o mai observăm. Luăm zilnic zeci sau sute de
decizii cu încărcătură morală, uneori aproape automat, fără să le resimțim ca atare. Doar în
cazurile dificile sau dilematice devenim conștienți de miza etică a deciziilor. La fel de natural
percepem probabil și pluralitatea cerințelor moralității. Etica academică, la fel ca alte domenii
ale eticii aplicate, trebuie să includă și o specificare sau particularizare a principiilor etice
generale pentru un decupaj particular al realității. De multe ori resimțim conflicte între
datoriile morale in activitatea noastră academică.
6. Specificul moral al vieții academice - Există principii și/sau valori morale specifice ale
vieții academice. Cele mai des invocate sunt probabil libertatea academică, autonomia
intelectuală a cercetătorului și acceptarea diversității de opinii și convingeri. Codurile de Etică
ale universităților listează ca valori fundamentale libertatea academică, autonomia personală,
dreptatea, echitatea, meritul academic și profesionalismul. Pentru fiecare dintre acestea poate
fi oferită o justificare pornind de la principii etice generale, de tipul celui de inspirație
kantiană al respectului pentru demnitatea persoanei umane. De asemenea, fiecărei valori sau
fiecărui principiu îi sunt de obicei atașate anumite interpretări sau condiții limitative. Spre
exemplu, libertatea academică nu poate fi invocată pentru a justifica fabricarea sau falsificarea
rezultatelor de cercetare; analog, acceptarea diversității de opinii poate avea o condiție
limitativă atunci când vine vorba despre opinii intolerante, rasiste etc. Mediul academic, atât
în dimensiunea de predare, cât și în cea de cercetare, asumă ca ideal discuția liberă, rațională
și critică. Propriile valori și principii morale sunt în mod legitim obiecte ale acestei discuții.
Reexaminarea și dezbaterea lor continuă, actualizarea și specificarea lor atunci când este
nevoie, nu fac decât să le mențină vii și să le sporească forța de a genera comportamente
morale.
1. Integritatea morală
2. Colegialitatea
3. Loialitatea
4. Respectul şi toleranţa
5. Profesionalismul
6. Onestitatea şi corectitudinea intelectuală
7. Dreptatea şi echitatea
8. Transparenţa
9. Responsabilitatea profesională şi socială
10. Libertatea academică
11. Autonomia personală
12. Meritul
Toate aceste valori, principii, norme morale ale integrității academice se regăsesc in codul de
etică universitară.
2.3. Codul de etică, instrument de menţinere şi promovare a integrităţii în universităţi
2.3.1. Definirea Codului de Etică în învăţământul universitar
Un cod etic în educaţie ar putea face referire la modul cum protejează studenţii şi profesorii
prin:
• faptul că protejează studenţii de răniri, discriminare, intimidare, hărţuire, sau/şi umilinţă;
• faptul că menţine cu integritate, poziţia profesorului de încredere şi autoritate în raport cu
studenţii, fără a da posibilitatea autorităţii să abuzeze de poziţia de putere pe care o deţine;
• faptul că subliniază şi întăreşte posibilele implicaţii ale conduitei neconforme a membrilor
profesiei în termenii consecinţelor disciplinare.
• faptul că stabileşte drepturile cadrelor didactice şi îmbunătăţeşte condiţiile de muncă ale
acestora.
Deasemenea un cod etic în educaţie poate face referire la cum se menţine un nivel foarte
ridicat al profesionalismului în educaţie prin:
• păstrarea onoarei, demnității, respectului de sine şi a reputaţiei cadrelor didactice;
• creşterea gradului de dedicare, eficienţei serviciului şi implicării profesionale a cadrelor
didactice;
Un cod etic în educaţie promovează încrederea publică şi sprijinul pentru profesia de cadru
didactic prezentând o imagine pozitivă a profesiei de cadru didactic și empatizează
responsabilitatea socială şi responsabilitatea publică pentru profesie, atât către studenţi, cât şi
părinţi şi dincolo de clasă către comunitate în sensul larg, stabilind condiţii de comportament
pentru cel mai bun serviciu posibil.
Se recomandăca Şedinţele Comisiei de Etică să aibe loc trimestrial sau după caz, ori de
câte ori este necesar.
Sesizările adresate Comisiei de Etică se fac în scris, fiind depuse în cutiile pentru
propuneri şi sesizări, transmise on-line sau prezentate la oficiu. Comisia poate decide să nu ia
în considerare sesizările anonime.
Se recomandă deasemenea ca Comisia să se reunească în şedinţe extraordinare în cel
mult 15 zile de la depunerea sesizării.În urma cercetărilor efectuate, Comisia elaborează un
raport. Atunci când cele sesizate se confirmă întru totul sau în parte, raportul se înaintează
Senatului și Rectoratului cu propuneri privind măsurile ce se impun a fi luate.
Atunci când cele semnalate nu se confirmă, raportul se păstrează la Comisie. O copie a
acestui raport se poate înmâna celui învinuit la cererea acestuia.
În toate situaţiile, persoana care a formulat sesizarea va fi înştiinţată de rezultatul
cercetărilor prin înmânarea unei copii a raportului.
Test de autoevaluare
1. Care sunt principiile integrității academice?
2. Ce este Codul de Etică universitară și la ce folosește acesta ?
Bibliografie: