Borș Iuliana

Pintilie Lorena
Diana Andreea Popescu
George Alin Pop
Pata Rât – probleme sociale
(Material de documentare inițială)

Cluj, orașul considerat capitala neoficială, sau inima regiunii istorice Transilvania,
cunoscut pentru diversitatea sa, pentru evenimentele culturale promovate, recunoscut ca cel mai
important centru universitar din țară, și fiind drept un oraș cosmopolit, se confruntă la capătul
celeilalte extreme cu probleme îngrijorătoare. Una dintre aceste probleme pe care vrem să o
aducem la cunoștința locuitorilor este cea referitoare la Pata-Rât, zonă situată la doar 2 km de
oraș, unde sunt peste 1500 de persoane care trăiesc în condiții murdare, fără lumină, apă, toaletă,
instituții pentru educație și sănătate, etc.
Poveștile de viață ale oamenilor din Pata-Rât încorporează procese istorice de schimbare politică,
economică și socială care dezavantajează familiile de romi și adâncesc diferențele dintre
majoritari și cei marginalizați.
Zona de locuire marginalizată Pata Rât din Cluj-Napoca include patru cazuri cu istorii și situații
actuale diferite. Este vorba de Canton, loc format de-a lungul a două decenii în urma evacuărilor
din diverse zone ale Clujului. Apoi, Dallas este reprezentat de cei care au fost evacuați din oraș
(care „o duc mai bine” întrucât au curent și apă) și colonia plasată pe rampa de gunoi, formate
începând cu anii ’60-’70, dar extinse după 1990 datorită creșterii numărului persoanelor sărăcite
care se stabilesc aici în căutarea unui trai accesibil. Există și colonia pe care au numit-o în 2010
Noul Pata Rât, fiind denumit de autorități în acea vreme „Colina Verde” și apoi strada Platanilor,
formată în urma amplasării aici în decembrie 2010 de către Primăria și Consiliul Local Cluj-
Napoca a zece case modulare și a mutării familiilor evacuate dintr-o zonă relativ centrală a
orașului, de pe strada Coastei.1,2
Multă lume știe de cei care au fost evacuați de pe strada Coastei în 2010 și cum au fost „siliți” să
se mute în casele modulare din Pata Rât, care se află în apropierea rampei de gunoi.3
Motivul evacuării a celor de peste 350 de oameni a fost acela că familiile evacuate locuiau ilegal,
chiar dacă plăteau chiria la primărie.4 De fapt, în urma acestei acțiuni, în acel loc a fost au
construit un Campus al Facultății de Teologie, un parc și o grădiniță. Acei oameni au fost lipsiți

1
http://www.monitorulcj.ro/actualitate/65247-romii-de-la-pata-rat-ii-cer-socoteala-primarului-emil-boc-vrem-
locuinte-sociale#sthash.xqbCGb2m.dpbs
2
https://www.ziardecluj.ro/cedo-condamna-romania-pentru-o-interventie-abuziva-politistilor-clujeni-la-pata-rat-
cand-vor-fi-investigate-relocarile-fortate-din-2010
3
https://storage.primariaclujnapoca.ro/userfiles/files/15_15%20iul(1).PDF
4
http://www.monitorulcj.ro/actualitate/65207-boc-isi-recunoaste-vina-pentru-dezastrul-de-la-pata-rat-primaria-
plateste-27-mil-%E2%82%AC-pentru-o-statie-de-tratare-a-levigatului#sthash.mD98czic.dpbs
de drepturi civile și politice, deoarece au fost încălcate: dreptul la viață, dreptul la siguranță,
dreptul de neinterferență, dreptul la educație etc. 5,6
Mutarea acestor familii în zona Pata Rât agravează problemelele social-economice al orașului,
deoarce implică, printre altele, următoarele pericole: terenul toxic al rampei de gunoi periclitează
sănătatea oamenilor;7 marginalizarea acestei comunități la periferia oraşului îngreunează şi mai
mult accesul la transport public şi la toate serviciile publice de calitate; izolarea unei comunități
compuse din circa 2.000 de persoane de restul oraşului creşte stigmatizarea acestei comunități,
face imposibil accesul la educație şcolară şi la locuri de muncă decente, creşte riscul unor
fenomene de infracționalitate.8,9
Pentru a înțelege mai bine ce înseamnă Pata Rât, s-a încercat contactarea unor persoane esențiale
și realizarea unei povești, cu scopul de a se conștientiza gravitatea acestui caz.
În data de 4 mai 2018 am dat peste un stand de flori din Piaţa Mărăşti, la care vindeau 2
femei, chiar dacă e trecut cu mult de ora 21. Mi-am dat seama că sunt locuitoare într-una dintre
comunităţile din Pata Rât, deoarece le-am recunoscut din producţia video derulată de Asociaţia
AlrArt, producător Istvan (…) „Pata-Cluj”. Două feţe ale unor femei care au trecut prin
evenimente greu de înţeles.
Am abordat-o pe una dintre ele, Linda Greta, aflând ulterior că este şi reprezentantul legal din
comunitatea Coastei. După ce am vorbit aproximativ 5 minute cu aceasta, mi-a făcut cunoştinţă
cu Cristina Alina, cealaltă florăreasă.
Doamna Cristina mi-a spus povestea ei încă de la început. Ne aşezăm pe o bancă, mă întreabă
dacă poate să îşi aprindă o ţigară şi începe să îmi povestească. Pe data de 16 decembrie 2010, în
jur de 4 jumătate dimineaţa, la uşa ei a bătut un poliţist alături de 2 jandarmi şi i s-a cerut să
părăsească imobilul (aflat pe strada Coastei din cartierul Mărăşti) până la ora 10 dimineaţa.
Cristina împreună cu soţul şi cei 4 copii ai săi au fost nevoiţi să elibereze casa în pragul
sărbătorilor pentru a nu fi scoşi cu forţa. Tot în aceeaşi zi li s-a spus că până la ora 17 trebuie să
meargă să depună acte pentru primirea unei locuinţe din zona Pata Rât. Îşi aminteşte cu groază
că, deşi a avut mereu o repulsie cu gândul la acel loc, a trebuit să îşi depună dosarul pentru a nu
rămâne pe strada. În acea seară, Cristina împreună cu alte 44 de familii au beneficiat de o „casă”
(adică o cameră de aproximativ 20 metri pătraţi dintr-un modul cu 4 astfel de camere, în care nu
exista decât o baie pentru toate cele 4 camere) în care a fost nevoită să îşi îngrămădească familia
de 6 membrii şi toate bunurile pe care le-au putut strânge şi aduna în câteva ore.
În data de 17 casele lor (majoritatea construite ilegal sau în condiţii propice şi fără acte) în
care au locuit atât de mult timp, integrându-se printre români clujeni, au fost dărâmate sub ochii
lor plini de lacrimi. Cristina îmi arată poze în care se regăsesc doar mormane de lemn şi
cărămidă, era o poză cu rămăşiţele casei ei. Recunoaşte că nu a avut „toate actele necesare”
5
  https://issuu.com/fundatiadesire
6
http://dasmclujnapoca.ro/2015/11/centrul-de-zi-tara-minunilor/
7
http://www.monitorulcj.ro/actualitate/65207-boc-isi-recunoaste-vina-pentru-dezastrul-de-la-pata-rat-primaria-
plateste-27-mil-%E2%82%AC-pentru-o-statie-de-tratare-a-levigatului#sthash.mD98czic.dpbs
8
http://sparex-ro.eu/wp-content/uploads/PATA-web-v11.pdf
9
https://www.ziardecluj.ro/incepe-construirea-zidului-de-la-pata-rat-costurile-pentru-inchiderea-rampei-cresc-de-
la-un-la-altul-cu-cat-s-au-suplimentat-fondurile-din-2015-pana-acum
pentru a avea dreptul de a locui acolo dar, îmi spune cu vocea stingheră şi ochii plini de lacrimi,
„era căsuţa mea, făcută cu mâinile mele şi ale soţului pentru copilaşii noştri”.
Îmi povesteşte de asemenea despre toate demersurile pe care au fost nevoiţi să le facă pentru a
câştiga procesul, pentru a reuşi să construiască o anexă la modulul în care locuia, la care voia să
adauge o cameră în plus în care să depoziteze toţi hainele şi lucrurile care nu le-au mai încăput în
camerele supraaglomerate.
Îmi spune că un lucru ce a afectat-o foarte tare, a fost că şi-a văzut prieteni, rude şi vecini care
nu au reuşit să îşi găsească o locuinţă, iar Crăciunul bătea la uşă. Au fost 77 de familii din care
doar 44 au primit locuinţe iar 33 au avut doar un teren de 22 metri pătraţi în care să îşi
construiască (din banii lor) locuinţe improvizate. Bineînţeles că nu au avut cum să îşi
construiască peste săptămână, în mijlocul iernii, o casă. În timp ce trage isteric dintr-o ţigară, îmi
spune că a fost nevoită să primească cel puţin pe perioada sărbătorilor, una dintre familie din
vecini care a avut nenorocul de a rămâne pe dinafară. Aşa se făcea că într-o cameră de 20 metri
pătraţi au locuit 11 persoane timp de aproape 2 luni. Cristina îmi mai arată apoi câteva poze în
care se înfăţişează numeroase persoane la o sumedenie de manifestaţii şi proteste pe care le-au
făcut de-a lungul timpului, dar „fără rost, că ăştia de sus n-au urechi să audă şi ochi să vadă ce se
întâmplă în jurul lor” admite florăreasa.
Au trecut 8 ani de când primeşte acelaşi răspuns de la autorităţi, „mai răbdaţi puţin, că vă
scoatem de acolo”. Cel mai greu de conceput este pentru ea faptul că nu are facilităţi pe care tot
omul ar trebui să le aibă, iar copii ei sunt nevoiţi să facă faţă unor greutăţi mult prea mari pentru
vârsta lor. Şcoala e departe iar accesul la oraş se face anevoios şi fără ajutor. Pe lângă toate
acestea, sănătatea le este pusă în pericol din cauza gropii de gunoi ce se măreşte pe zi ce trece.
Şi-ar dori să plece de acolo şi să perceapă tot trecutul ca fiind un vis foarte urât, dar „unde să ne
ducem domnişoară” se întreabă „crezi că noi nu vrem să plecăm? dar nu vezi cât de daţi la o
parte suntem? nu ne vrea nimeni, când un rrom încearcă să se integreze, societatea îl trage 5 paşi
în spate, vorba Lindei”. 10E tristă, şi printre vorbe, îmi spune că e uimită că o româncă e aşa de
interesată de traiul şi viaţa unor rromi năpăstuiţi de soartă, sau de „politicieni” spune ea, cum
sunt ei. Îmi mai arată nişte poze cu casele modulare în care trăiesc din vecinătate şi apoi se uită la
mine şi îmi mulţumeşte că am stat şi i-am ascultat of-ul. Prin ea, am cunoscut alte personaje
importante ale comunităţii Coastei (căci ea din aceasta face parte) şi promisiunea că mă va duce
în comunitate pentru a vedea cum arată „iadul pe pământ” spune. „Mare mirare am că ne bagă şi
pe noi în seamă, tineri români ca şi tine, având în vedere cât de discriminaţi şi daţi la o parte am
fost atâta timp. Suntem şi noi oameni, domnişoară, avem şi noi suflet şi sentimente… dar se pare
că pentru mulţi faptul că am fost aduşi aici, a constituit un prilej de bucurie. Fii sănătoasă, mai
treci pe la mine!” şi mă salută în timp ce se îndepărtează, trăgând la fel de tare din ţigara anemică
ce-i mai rămăsese. 11 Planul de relocare a familiilor în zona rampei de gunoi contravine
Declarației internaționale a drepturilor omului şi mediului adoptată la Geneva în 1994 care
precizează printre altele că acestea includ şi dreptul la condiții de locuit într-un mediu sănătos,
10
https://www.ziardecluj.ro/13-ani-pe-liste-de-asteptare-ca-sa-nu-primesti-o-locuinta-sociala-cluj-napoca
11
Documentar video Szakáts István (Pata Rât) ; interviu Cristina Alina, Linda Greta
nepoluat şi nedegradat de activități care pot afecta sănătatea şi bunăstarea oamenilor, precum şi
Ordinului Ministrului Sănătății nr. 536 din 23 iunie 2007, care la articolul 11 arată că distanța
minimă de protecție sanitară, recomandată între zonele protejate şi o serie de unități care produc
disconfort şi riscuri sanitare este de 1.000 de metri.12,13,14

Au fost organiazate proteste în 2011, însă autoritățile locale, mai mult, nici autoritățile centrale
nu au găsit soluții nici până astăzi. S-a închis rampa veche în 2015 și s-au deschis altele doua,
mult mai aproape de casele improvizate ale acelor familii, iar oamenii continuă să trăiască în acel
miros de gunoi, care a devenit tot mai greu de suportat, deci mediul ce îi înconjoară îi poate
îmbolnăvi sau chiar le poate provoca decesul. Este limpede că ceea ce s-a făcut pentru acești
oameni până acum a fost prea puțin și chiar dacă la un moment dat aceștia vor fi integrați în
societate și vor reuși să trăiască o viață normală, citând din declarația lui Alex Fechete,
„(...) demnitatea nu o voi recupera niciodată”.

https://adevarul.ro/locale/cluj-napoca/povesti-zguduitoare-pata-rat-mai-rusinos-loc-clujului-
noisuntem-mai-multe-triburi-nu-relationam-unii-altii-1_58330d955ab6550cb8b528ac/index.html
Cum pot cei defavorizați din Pata Rât să fie incluș în societate?!
În acest sens, s-a demarat proiectul Pata-Cluj, ce își propune să crească participarea
comunității din Pata Rât la viața socială, economică și culturală a Clujului, pentru a schimba
12
https://issuu.com/fundatiadesire
13
https://www.scena9.ro/article/segregare-romi-pata-rat-cluj
14
https://www.desire-ro.eu/?cat=146
situația de locuire a celor din Pata Rât și pentru a pregăti desegregarea zonei, pentru a crește
accesul la educație, la dezvoltarea creativă și pregătirea vocațională a membrilor grupului țintă,
pentru a îmbunătății accesul la servicii de sănătate și securitate a comunității, pentru a crește
oportunitățile de angajare și accesul la servicii sociale. Aceste dimensiuni sunt legate de ocupare,
educație, servicii sociale, cultură, dezvoltare comunitară, locuire și dezvoltare.
Astfel, proiectului confirmă că oferă, prin intermediul acestor servicii, pe de o parte
sprijin locuitorilor din Pata Rât, iar pe de altă parte instrumente autorităților locale pentru
realizarea incluziunii. Iar pentru că la Pata Rât locuiesc aproape 300 de familii este necesar ca și
autoritățile locale să se implice, să-și asume financiar și prin oferirea unor servicii similare rolul
în desegregarea zonei.
De asemenea, consultând un comunicat de presă din 2017, la finalul acestui proiect, s-a
reușit mutarea a „35 de familii din Pata Rât vor beneficia de apartamente de 1, 2 sau 3 camere în
Cluj-Napoca și Zona Metropolitană Cluj (Apahida, Baciu, Florești). Cele 35 de familii reprezintă
10% din totalul familiilor care locuiesc în Pata Rât. Până în 30 aprilie, familiile vor încheia cu
Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Cluj contracte de închiriere pe
termen nelimitat, iar chiria lunară nu va depăși 100 de lei. Până în 31 iulie, beneficiarii se vor
muta în noile apartamente finisate, dotate cu electrocasnice (aragaz, mașină de spălat, frigider).
Familiile beneficiare au fost selectate pe baza unui set de criterii care a ponderat resursele și
nevoile acestora, iar la formularea criteriilor au contribuit două treimi din familiile din Pata Rât.
Este important de menționat faptul că aceste familii vor fi sprijinite în continuare prin
intermediul asistenței familiale.” 15
Cu toate acestea, încă există familii în acele comunități care nu se încadrează criteriilor
cerute de Primăria Cluj-Napoca. Cum pot fi ajutați acei oameni de clujeni și nu numai să atingă
acele criterii, pentru a fi cu adevărat integrați în societate și mai mult, pentru a obține o locuință
și în mod obligatoriu și un loc de muncă? Cât de dispuși sunt acei oameni să învețe, să
muncească, să depună efort pentru a ajunge să atingă acele criterii? Cât de greu ar fi pentru ei
reintegrarea în Cluj-Napoca, având în vedere și faptul că orașul s-a dezvoltat în ultimii ani foarte
mult și în mod evident acest proces continuă?
Poate fi acest lucru în favoarea, dar poate și în defavoarea acestor oameni și mai mult,
aceste grupuri excluse din comunitate, afectează extrem de mult imaginea orașului; cu alte
cuvinte, ar fi oare un miracol ca organizațiile nonguvernamentale, instituțiile politice,
organizațiile studențești și de ce nu, cetățenii orașului, cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la
Marea Unire, toți să ne îndreptăm atenția și către acești oameni defavorizați, pe lângă multe alte
probleme ce solicită rezolvări și confruntări către oamenii ce dețin autoritatea necesară de a pune
în aplicare soluțiile adoptate ce-i privesc pe defavorizații din acele comunități, acei oameni care
au nevoie de susținere, pentru a ajunge la un nivel de trai decent.

15
http://patacluj.ro/2017/04/29/comunicat-de-presa-final-proiect-apartamente/