Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ovarian
1
Cuprins
2.1. Definitie
2.9. Evoluţie
2.10. Tratament
Concluzii
Bibliografie
2
Capitolul 1. Anatomia si fiziologia aparatului genital feminin
Diferenţierea sexuală este prezenţa încă din momentul fecundării oului, dar
diferenţierea intersexuala somatopsihica are loc lent în timpul copilăriei şi se
realizează după pubertate că urmare a activităţilor gonadelor. În copilărie,
hormonii sexuali secretati în cantităţi reduse contribuie, împreună cu ceilalţi
hormoni, la creşterea şi dezvoltarea armonioasă a organismului, iar după pubertate,
aceşti hormoni secretati în cantităţi crescute la femei cu anumite caracteristici
ciclice, întreţin funcţia sexuală.
Aparatul genital feminin este format dintr-o parte externă - vulvă - şi un grup de
organe interne localizate în pelvis: vaginul, uterul, trompele Faloppe (salpinge) şi
ovarele.
3
Evoluţia şi starea morfologică a organelor genitale sunt în strînsă interdependenţă
cu starea hormonala, diferită în fiecare din perioadele de dezvoltare.
- labiile mari
- labiile mici
- clitorisul
- himenul
- glandele Bertholin
- glandele Skene
- bulbii vestibulari
- perineul
Labiile mari : sunt pliuri cutaneo-mucoase constituite din fibre musculare şi ţesut
grăsos şi conjunctiv. Ele sunt acoperite pe faţă externă de piele, iar pe partea
internă de o mucoasa prevăzută cu un epiteliu pavimentos. Prezintă foliculi
4
polisebaceici pe faţă externă şi glande sudoripare a căror funcţie debutează la
pubertate.
Labiile mici : Sunt formate din ţesut conjunctiv şi fibre musculare, printre care se
găsesc rare fibre de tip erectil. Sunt acoperite de o mucoasa prevăzută cu un
epiteliu pavimentos. Prezintă glande sebacee şi eventual glande sudoripare.
Clitorisul: Este constituit din doi corpi cavernoşi, separaţi printr-un sept
incomplet. Se termină cu o extremitate proeminentă denumită gland, prevăzută cu
un fren.
Himenul: Obliterează parţial orificiul vaginal şi este format din ţesut conjunctiv
bine vascularizat, fiind acoperit de un epiteliu pavimentos.
Glandele Bertholin : Sunt situate pe cele două lături ale extremităţii inferioare a
vaginului în grosimea labiilor mari. Sunt glande tubulare ramificate, alcătuite din
lobi formaţi la rândul lor din acini glandulari cu funcţie muco-secretorie.
5
Organele genitale externe :
-vaginul
-uterul - corp
- istm
- col (cervixul)
- porţiunea istmică
- porţiune ampulara
-ovarele
6
Capitolul 2. Date generale despre afectiune
2.1. Definitie
Cancerul de ovar este iniţial o boală locală. Într-un timp relativ scurt sau mai lung
(depinde de numeroşi factori) devine boală generală cu prognostic extrem de
grav. Se caracterizează prin prezenţa sau apariţia unor noi populaţii de celule,
diferite de cele originare ovariene. Aceste celule atipice au potenţial de
multiplicare aberantă, agresivitate şi invazivitate maxime atât faţă de ţesuturile
gonadale pe care le distrug, faţă de organele vecine, cât şi faţă de organele de la
distanţă (metastaze)
7
Cancerul de ovar reprezintă al treilea cancer ca incidenţă al organelor
genitale (col, corp, ovar). Incidenţa a fost estimată în ultimele decenii la 10 cancere de
ovar / 100.000 femei pe an. Supravieţuirea la 5 ani a rămas se pare neschimbată în
ultimele decenii (15-25%) faţă de cancerul de col şi cancerul de corp a căror mortalitate
în ţările dezvoltate s-a redus semnificativ prin prisma progreselor realizate în diagnosticul
precoce, tratamentul complex oncostatic (radiologie, chirurgical, chimioterapie,
imunologic / 90% în stadiul I; 80% în stadiul II). Există comunicări care atestă
supravieţuiri globale la 5 ani de până la 35-40% datorită diagnosticului precoce,
tratamentului complex medico-chirurgical.
Dacă anumiţi factori de risc sunt cunoscuţi de mai multă vreme (ereditari),
alţii sunt de dată recentă (ginecologici, respectiv efectul dăunător al
hiperstimulărilor ovulaţiei).
Există autori care consideră corio-carcinomul drept cancerul fecundaţiei
şi cancerul de ovar (tumorile epiteliale) drept cancer al ovulaţiei.
1. Ereditari
- Paritatea;
- Contracepţia orală;
- Sterilitatea;
8
- Femeile cu antecedente de chiste de ovar tratate prin diverse procedee
conservatoare;
- Endometrioza;
*Microscopice:
- anarhia celulară;
- vascularizaţia dezordonată;
9
2.4. Explorări clinice
Alteori este prezentă ascita. Prin examenul genital este descoperită tumora
dură sau chistică, neregulată, ce ocupă una sau ambele zone anexiale. În stadiile
avansate aproape întreg pelvisul este ocupat de un "bloc tumoral dur", lipsit de
mobilitate care înglobează uterul, anexele şi organele de vecinătate. Simptomele în
cancerul de ovar pot apare la o femeie care până atunci era în perfectă stare de
sănătate. Cele mai importante rămân: creşterea de volum a abdomenului;
scăderea în greutate / slăbirea, emacierea; jenă sau dureri discrete pelviene;
meteorism; uşor edem unilateral al membrelor inferioare; ascita în circa 70% din
cazuri cancerul de ovar este bilateral. Ascita este prezentă doar în 12,5% din cazuri.
10
*Ecografia endovaginală cu sonde de înaltă rezoluţie (7,5 MHz) permite chiar
un diagnostic mai precoce şi mai precis.
*Dopplerul color şi Power doppler permit şi ele un diagnostic cât mai precoce
şi mai precis în asociere cu ecografia tradiţională.
*Puncţia eco-ghidată.
PUNCŢIA ECOGHIDATĂ
11
aspiră cu aceeaşi seringă. Lichidul extras cu eventuale celule exfoliate de pe ovar
se examinează la microscop de către citopatolog.
SCANNERUL ŞI RMN
Scannerul:
RMN:
- malignitatea poate fi bănuită în faţa unei imagini heterogene (întâlnită în 83% din
cazuri, după SCOUTT);
12
PELVISCOPIA
Metoda endoscopică are valoare în tumorile de ovar mai ales atunci când este
vorba de femei tinere.
HISTEROSCOPIA
Poate culege informaţii asupra cavităţii uterine mai ales în contextul sângerărilor
anormale din perioada adultă sau în postmenopauză. Poate fi vorba de hiperplazii
de endometru determinate de o tumoare de ovar estrogeno-secretantă, de un
adenocarcinom cu metastaze în ovar, de un fibromiom endocavitar asociat unei
tumori ovariene. Biopsia per-histeroscopică şi examenul histopatologic al
fragmentelor prelevate tranşează diagnosticul.
13
macroscopică, laparotomia este continuată cu intervenţia citoreductivă cu
ameliorarea implicită a rezultatelor terapeutice.
Reguli:
- hipogastrici (obturatori);
iliaci comuni;
iliaci externi;
latero-sacraţi;
paraaortici;
inghinali.
T - tumora primară
TNM/FIGO
14
T0 - Nu se evidenţiază tumora primară;
-T1c/I C Tumora limitată la unui sau ambele ovare cu oricare din următoarele:
capsula distrusă, tumoră pe suprafaţa ovariană, celule maligne în lichidul de ascită sau
lavajul peritoneal.
- T2b/II B Extensia la alte ţesuturi pelvine; nu există celule maligne în ascită sau lavaj
peritoneal.
- T2c/II C Extensie pelvină (2a sau 2b) cu celule maligne în lichidul de ascită sau lavaj
peritoneal.
15
-T3c şi/sau NI/III C Metastaze peritoneale macroscopice în afara pelvisului cu
dimensiunea mai mare de 2 cm şi/sau metastaze în ganglionii limfatici regionali.
Notă:
M - metastaze la distantă:
M0 - nu există metastaze.
G - grading histopatologic:
16
GB - tumorile borderline (de graniţă).
G1 - bine diferenţiate.
G2 - moderat diferenţiate.
Tabelul nr. 1.
Gruparea pe stadii:
IA T1aN0M0
Stadiul I IB T1bN0M0
IC T1cN0M0
IIA T2aN0M0
Stadiul II IIB T2bN0M0
IIC T2eN0M0
IIIA T3aN0M0
Stadiul III IIIB T3bN0M0
IIIC T3cN0M0 orice TN1M0
Stadiul IV orice T, orice NM1
Tabelul nr. 2
17
Sumar
peritoneal
T2 extensie pelvină II
T2a uter, trompe IIA
T2b alte ţesuturi pelvine IIB
celule maligne în lichidul de ascită sau lavaj
T2c IIC
peritoneal
T3 şi/sau metastaze peritoneale în afara pelvisului
III
N1 şi/sau în ganglionii limfatici regionali
T3a metastaze peritoneale microscopice IIIA
metastaze peritoneale microscopice
T3b IIIB
dar până la 2 cm dimensiunea maximă
T3c
metastaze peritoneale peste 2 cm şi/sau
şi/sau IIIC
în ganglionii limfatici regionali
N1
Ml metastaze la distanţă (se exclud cele peritoneale). IV
18
Pentru a evalua o tumoră anexială sau o tumoră pelvină (care poate fi un cancer ovarian),
clasic, se utilizează incizia mediană pubo-xifoidiană. După pătrunderea în cavitatea
peritoneală se indică un examen citologic, fie din lichidul liber existent în cavitatea
abdominală, în special din fundul de sac Douglas, fie din lichidul obţinut după lavajul
peritoneal cu 50-100 ml ser fiziologic de la nivelul fluidului de sac Douglas, firidelor parieto-
colice şi de sub fiecare hemidiafragm. Aceste citologii au un rol important, în situaţia în care
tumora malignă pare a fi limitată, din punct de vedere macroscopic, la ovar. Dacă există
lichid de ascită în cavitatea peritoneală, trebuie apreciat volumul acestuia şi recoltat pentru
examenul citologic. Dacă nu există nici o dovadă privind eventuala diseminare extraovariană
a bolii neoplazice, rezecţia tumorii ovariene trebuie făcută cu deosebită atenţie pentru a nu se
rupe capsula ovariană.
În stadii precoce diagnosticul pozitiv este dificil. Cu atât mai mult vor fi luate în
consideraţie în primul rând chisturile de ovar, suspecte şi cele benigne ţinând cont
19
de faptul că tumorile epiteliale canceroase ale ovarului (adenocarcinoamele)
reprezintă aproape 80% din cancerele de ovar.
20
2.9. Evoluţie
Din datele expuse până acum reies câteva observaţii importante. Cancerul de
ovar este un cancer grav cu evoluţie rapidă chiar sub tratament complex
(supravieţuire 15-35%). Gravitatea şi evoluţia sunt dependente de mai
mulţi factori: tipul histologic, gradingul de malignitate, extensivitatea
extraovariană, stadiul clinic al bolii.
21
2.10. Tratament
PROFILACTIC
După anumiţi autori profilaxia cancerului de ovar este iluzorie. După alţii, accesul la
informaţie, educaţia sanitară, consultul genital periodic în tandem cu ecografia,
contracepţia hormonală reală ar reprezenta factori siguri de profilaxie şi totodată
o posibilitate reală de selecţionare şi supraveghere sistematică a grupelor de mare
risc.
CURATIV
22
Intră în discuţie: chirurgia (C), chimioterapia (C.T.), radioterapia (R.T.), imunoterapia
(I.T.), hormonoterapia (H.T.), alte tipuri de tratamente complementare sau adjuvante.
Aceste tratamente se stabilesc în colaborare (chirurg, oncolog, radioterapeut,
anestezist-reanimator) în funcţie de stadialitatea clinică, gradingul de malignitate,
extensivitatea extraovariană, tipul histologic.
CHIRURGIA
CHIMIOTERAPIA (CI)
A. Chimioterapia sistemică
a) Monoterapia citotoxică
23
Agenţii alkilanţi: Melphalan (Alkeran), Levophalan; Ciclofosfamida (Endoxan);
Clorambucil (Chlorarnino-phene; Stereocyt); Ifosfamida (Holoxan); Thiotepa.
Taxolul (extras din coajă de "If de California - lemn de tisă - Taxus baccata; Taxus
brevifolia).
B. Chimioterapia intraperitoneală
Calea intraperitoneală permite obţinerea unor concentraţii mult mai importante decât
cele obţinute pe cale sistemică. Numeroase studii din ultimul deceniu au permis să se
definească atât limitele, cât şi beneficiile potenţiale ale acestei căi.
Limite. Penetrarea agenţilor citotoxici în ţesutul tumoral este redusă la câteva straturi
celulare sau la maxim 1-3 mm. Din pricina septărilor, a aderenţelor penetraţia
soluţiilor în cavitatea peritoneală nu este uniformă/omogenă. Se disting două categorii
de agenţi în funcţie de raportul concentraţie peritoneală/efecte sistemice:
24
- Agenţi cu un raport mai mare de 100;
RADIOTERAPIA (R.T.)
25
C. Imunoterapia nespecifică (vaccin BCG, Corynaebacterium parvum; Polidin), cât şi
aportul crescut de gamma globuline au fost utilizate pentru creşterea puterii de
apărare a organismului. Efectele sunt discutabile.
D. Hormonoterapia.
26
Dat fiind timpul foarte scurt avut la dispoziţie , pregătirea pacientei cu cancer
ovarian în urgenţă se face în acelaşi timp cu pregătirea sălii şi a chirurgilor .
Pregătirea constă în :
1.Bilanţul preoperator :
27
În funcţie de vârstă şi de tarele biologice existente , medicul poate să solicite şi
alte explorări : fibrinogen în sânge , colesterol în sânge .
2.Îngrijirile specifice :
3.Pregătirea locală :
28
Înainte de intrarea în sala , pacienta îşi goleşte vezica sau se poate monta o sondă
permanentă .
Îngrijirea postoperatorie :
29
-starea generală : bolnavă prezintă o uşoară tensiune a peretelui abdominal ,
chiar o hiperestezie superficială , moderată şi dureri în primele 2-3 zile după
operaţie ; combaterea balonării se face prin mobilizare precoce , prin stimularea
peristaltismului ; se aplică la nevoie tubul de gaze care nu se va menţine mai mult
de 2 ore ; la indicaţia medicului se poate administra Miostin ;
30
CAZUL CLINIC NR. 1
CULEGEREA DATELOR
*Date de identificare:
Pacient: M.E.
Sex: femeiesc
Vârsta: 59 ani
Domiciliu: rural
Ocupaţia: pensionară
Religia: creştin-ortodoxă
Clinica de Oncologie
31
*Motivele internării:
*Antecedente:
- nu fumează
*Istoricul bolii
Talie: 1,56 m
32
Greutate: 70 kg
- vărsături: absente
33
- tranzit: prezent
- scaune: 1/zi
Examen local:
Abdomen suplu, moale, mobil cu respiraţia, dureros spontan şi la palpare în etajul abdominal inferior.
Radiografie toraco-pleuro-mediastino-pulmonară.
09.07.2015
Aortă derulată.
10.07.2015
34
Creatinină: 1,11 mg/dl
V.S.H.: -1h-28 mm
-2h-55 mm
11.07.2015
Tipul tratamentului:
35
Observarea clinică privind cele 14 nevoi fundamentale
- inapetenţă
- scădere în greutate
- fatigabilitate
- deshidratare
- astenie
- inapetenţă
- nelinişte, teamă
- anemie
- astenie, fatigabilitate
- cunoştinţe insuficiente
- transpiraţii
- paliditate
Nr. Numele şi prenumele Diagnostic medical: Cancer ovarian Bolnavă preluată în îngrijire la data de:
crt. bolnavei: M. E. 08.07.2015
2. -modificarea - să pregătesc bolnava psihic - i-am explicat bolnavei tehnica de - în urma recoltării analizelor
constantelor biologice şi fizic recoltare a analizelor şi i-am spus că rezultatele au fost:
- problemă potenţială nu are voie să mănânce înainte de
- să pregătesc materialele VSH = 30mm/h (5-10mm/h)
recoltare
- stare de oboseala necesare recoltării
L = 6900 (6-8 mii)
11.07 produselor de laborator - am pregătit materialele necesare
recoltării Hb = 13,1g% (12-14%)
4. -disconfort - pacienta să aibă o stare de - i-am asigurat repaus fizic şi psihic - bolnava acuză dureri
abdominal datorită confort fizic, să se poată abdominale în primele zile de
- i-am asigurat regim dietetic
durerii abdominale alimenta spitalizare dar după
hipercaloric
din regiunea intervenţiile efectuate şi
- să diminueze durerea
hipogastrică - am pregătit pacienta pentru medicamentele administrate
explorări funcţionale durerile se ameliorează
- masurare functii
14.07
vitale - am administrat medicaţia prescrisă - functii vitale in limite
de medic: piafen-dj-2/zi, mialgin-f.- normale.
- tranzit intestinal
2ml-1/zi-i.v; calmogastrin-1-
absent - T.A = 130/170 mm Hg
2cp/3ori/zi înainte de mese
- la indicaţia medicului am însoţit - puls = 80/min
bolnava la Rx pulmonar, ECO-
- respiratii = 17/min
abdominal. EKG
- temperatura 37 grade
- la indicatia medicului s-a efectual
Celsius
clisma evacuatorie.
5. - scurgeri vaginale - pacienta să aibă o stare de - i-am asigurat repaus la pat - la internare pacienta prezenta
neadecvate cantitativ bine, de confort şi adesea metroragii spontane
- am observat numărul şi cantitatea
şi calitativ datorate securitate dar pe parcursul spitalizării în
metroragiilor
alterării integrităţii urma administrării corecte a
- pacienta să aibă o stare de
colului uterin - am pregătit pacienta fizic şi psihic tratamentului, la externare
bine psihic
(leziunilor) ăn scopul intervenţiilor: examen pacienta nu mai prezintă
- să observ eliminările genital, examenul secreţiei vaginale, metroragii
- leucoree datorată
cantitativ şi calitativ examinări radiologice
15.07 leziunilor canceroase - în primele zile bolnava este
(neoplazice) - să asigur igiena vaginală - liniştea pacientei în legătură cu neliniştită în ceea ce priveşte
prin spălături problema sa şedinţele de curie-terapie pe
- cefalee persistenta
care trebuie să le facă, dar în
- să efectuez pansament - la indicaţia medicului – efectuarea
urma discuţiilor purtate despre
absorbant de spălături vaginale cu soluţii
acest tratament s-a mai liniştit
antiseptice (după ce s-a recoltat
- masurarea functiilor vitale secreţie vaginală pentru examen - a suportat bine şedinţele de
bacteriologic şi citologic) curie terapie
6. - anxietate datorită - să diminuez anxietatea - am învăţat-o să păstreze raportul - pacienta este echilibrată
necunoaşterii fizic şi psihic psihic
- să o informez despre
prognosticului bolii
măsurile de prevenire a - i-am favorizat un climat de linişte şi - cunoaşte regimul de viaţă
manifestată prin
complicaţiilor securitate impus
îngrijorare,teamă,
nelinişte - să cunoască regimul de - am pregătit-o psihic în vederea - cooperează cu personalul
16.07 viaţă pe care trebuie să-l tuturor investigaţiilor şi medical
respecte tratamentelor
- la indicaţia medicului am
administrat tratamentul:
meprobamat-cp 1/zi
7. -alimentaţie - să-i asigur un regim - pacienta să aibă un regim bogat - din cauza durerilor
insuficientă cantitativ alimentar preferenţial hiperproteic abdominale, bolnava nu are
17.0
şi calitativ datorită - poftă de mâncare şi este
7 - să consume alimente în - am alimentat bolnava parenteral: la
anorexiei alimentată parenteral
cantităţi mici la intervale indicaţia medicului am instituit
dese perfuzie cu ser gluconat 5%; vit.B, - după ameliorarea durerilor
17.07 vit.B6, vit. C bolnava începe să se
- să-i asigur legume, fructe
alimenteze oral cu alimente
-am masurat functiile vitale
bogate în proteine
- T.A = 140/80 mm Hg
- AV = 78 b/min
- R = 16/min
- T = 37 grade Celsius
8. - alterarea stării - să urmăresc starea - am urmărit funcţiile vitale ale - după câteva zile de spitalizare
generale datorită bolii generală a bolnavei bolnavei cantitatea şi ritmul
metroragiilor se diminuează, iar
- să ameliorez scurgerile - am urmărit caracterele
18.07 la externare bolnava nu mai
vaginale metroragiilor
prezintă metroragii dar starea
- să nu mai prezinte astenie de astenie persistă.
Recomandări:
-regim alimentar;
CULEGEREA DATELOR
*Date de identificare:
Pacient: M.V.
Sex: F.
Vârsta: 64 ani
Domiciliu: urban
Ocupaţia: pensionară
Religia: creştin-ortodoxă
2. insuficienţă renală
Motivele internării:
a) A.H.C. - nesemnificative
c) A.P.P. - nesemnificative
- nu fumează
*Istoricul bolii:
Talie: 1,64 m.
Greutate: 45 kg.
- vărsături: alimentare
- tranzit: absent
- scaune: absente
Ficat şi splină: în limite normale
Examen local:
Examen ecografic:
18.11.2015
Radiografie abdominală:
18.11.2015
Hernie hiatală.
19.11.2015
K: 2,1 mmol/l
V.S.H.: -1h-4 mm
-2h-7 mm
Glicozurie: 13 g%
Tipul tratamentului:
Nr. Numele şi prenumele Diagnostic medical: Cancer ovarian Bolnavă preluată în îngrijire la data de: 18.11.2015.
crt. bolnavei: M.V
2. -modificarea - să pregătesc bolnava - i-am explicat bolnavei tehnica de - în urma recoltării analizelor
constantelor biologice - psihic şi fizic recoltare a analizelor şi i-am spus că nu rezultatele au fost:
problemă potenţială are voie să mănânce înainte de recoltare
- să pregătesc materialele VSH = 24mm/h (5-10mm/h)
29.11
- astenie necesare recoltării - am pregătit materialele necesare
L = 7000(6-8mii)
produselor de laborator recoltării
Hb = 12,3g%(12-14%)
- masurarea functiilor - la indicaţia medicului am recoltat sânge
vitale pentru: VSH, Hb, Ht, L, M, L uree Monocite = 8%(4-8%)
sangvină, glicemie, VDRL şi urină pentru
Limfocite = 17%(26%)
sumar urină.
VDRL – negativ
- T.A = 130/80 mm Hg
Glicemie – 85mg/dl (70-110)
- A.V = 75 b/ min
Sumar urină:
- T = 36,9 grade Celsius - reacţie neutră - albumină - abs
- glucoză – abs
- leucocite 34/câmp
- modificarea funcţiilor - să pregătesc materialul - am pregătit bolnava fizic - valorile funcţiilor vitale uşor
vitale – problemă şi instrumentarul necesar modificate:
- i-am explica în ce constau tehnicile
potenţială măsurării funcţiilor vitale
T.A.=140/100mmHg-150/80mmHg
- am pregătit materialul necesar
- să pregătesc bolnava
T = 36,8 grade C
fizic - am măsurat şi notat funcţiile vitale în
foaia de temperatură anexată la foaia de R = 96 pulsaţii/min
- să măsor funcţiile vitale
observaţie a bolnavei
P = 19 respiraţii/min
4. - disconfort abdominal - pacienta să aibă o stare - i-am asigurat repaus fizic şi psihic - bolnava acuză dureri abdominale
datorită durerii de confort fizic, să se în primele zile de spitalizare dar
- i-am asigurat regim dietetic hipercaloric
abdominale din poată alimenta după intervenţiile efectuate şi
01.15 regiunea hipogastrică - am pregătit pacienta pentru explorări medicamentele administrate
- să diminueze durerea
-meteorism abdominal funcţionale durerile se ameliorează
5. - scurgeri vaginale - pacienta să aibă o stare - i-am asigurat repaus la pat - la internare pacienta prezenta
neadecvate cantitativ şi de bine, de confort şi adesea metroragii spontane dar
02.15 - am observat numărul şi cantitatea
calitativ datorate securitate pe parcursul spitalizării în urma
alterării integrităţii - pacienta să aibă o stare metroragiilor administrării corecte a
colului uterin restant de bine psihic tratamentului, la externare
- am pregătit pacienta fizic şi psihic ăn
pacienta nu mai prezintă
- dureri in abdomneul - să observ eliminările scopul intervenţiilor: examen genital,
metroragii
inferior cantitativ şi calitativ examenul secreţiei vaginale, examinări
radiologice - în primele zile bolnava este
- senzatie de greata - să asigur igiena vaginală
neliniştită în ceea ce priveşte
prin spălături - liniştea pacientei în legătură cu
- dificultate in a stapani şedinţele de curie-terapie pe care
problema sa
stresul - să efectuez pansament trebuie să le facă, dar în urma
absorbant - la indicaţia medicului – efectuarea de discuţiilor purtate despre acest
spălături vaginale cu soluţii antiseptice tratament s-a mai liniştit
(după ce s-a recoltat secreţie vaginală
- a suportat bine şedinţele de
pentru examen bacteriologic şi citologic)
curie terapie
- am fixat un pansament absorbant în
- usoara modificare a functiilor
formă de „T”
vitale
- însoţirea pacientei la examene de curie-
- T.A = 150/90 mm Hg
terapie
- P = 85 b/min
- administrarea corectă a tratamentului
la indicaţia medicului: cloramfenicol-1f/zi-
local; adrenostazin-f-5ml în perfuzie - T = 37,1 grade Celsius
venoasă lentă.
- R = 19/min
6. - deficit de volum - pacienta să fie - - am făcut bilanţul zilnic între lichidele - pacienta este echilibrată
lichidian datorită echilibrată volemic şi ingerate şi cele eliminate (ingesta- nutriţional
03.15
inapetenţei, nutriţional corespunzător excreta)
- la externare nu prezintă semne
transpiraţiilor
- am administrat pe cale parentală de deshidratare
- manifestat prin soluţiile perfuzabile prescrise:
astenie
ser glocozat 5%;vit.B1,B6,C si am
- tegumente uscate administrat hidroxin-2cp/zi
7. - anxietate datorită - să diminuez anxietatea - am învăţat-o să păstreze raportul fizic şi - pacienta este echilibrată psihic
necunoaşterii psihic
04.15 - să o informez despre - cunoaşte regimul de viaţă impus
prognosticului bolii
măsurile de prevenire a - i-am favorizat un climat de linişte şi
manifestată prin - cooperează cu personalul
complicaţiilor securitate
îngrijorare,teamă, medical
- să cunoască regimul de - am pregătit-o psihic în vederea tuturor
nelinişte viaţă pe care trebuie să-l investigaţiilor şi tratamentelor - functii vitale in limite normale.
respecte
- am informat-o despre boală şi regimul - T.A = 130/75 mm Hg
masurarea functiilor de viaţă
- A.V = 70/min
vitale
- la indicaţia medicului am administrat
- T = 37.2 grade Celsius
tratamentul: jidroxizin-2cp/zi pentru a
diminua anxietatea
8. - posibilitatea apariţiei - să asigur repaus la pat - repaus la pat - la externare bolnava nu prezintă
unor complicaţii complicaţii
05.15 - să previn infecţiile - am supravegheat funcţiile vitale, diureza
- functii vitale in limite normale.
- să respecte regimul - i-am indicat regimul dietetic
dietetic - T.A = 130/70 mm Hg
- la indicaţiile medicului am administrat
- pacienta să prezinte medicaţia pentru infecţia urinară: - A.V = 70/min
perioade de acalmie cât antibiotice: kanamicină-fl-1g/zi-i.m.,
- T= 36.9 grade Celsius
mai lungi efitar-i.m. la 12h
9. -alterarea,stării - să urmăresc starea - am urmărit funcţiile vitale ale bolnavei - după câteva zile de spitalizare
generale datorită bolii generală a bolnavei cantitatea şi ritmul metroragiilor
06.15 - am urmărit caracterele metroragiilor
- să ameliorez scurgerile se diminuează, iar la externare
vaginale bolnava nu mai prezintă
metroragii, iar starea de astenie se
- să nu mai prezinte
ameliorează.
astenie
Recomandari:
CULEGEREA DATELOR
*Date de identificare:
Pacient: B. M.
Sex: F.
Vârsta: 59 ani
Domiciliu: urban
Ocupaţia: şomeră
Religia: creştin-ortodoxă
*Motivele internării:
c) A.P.P. - nu prezintă
- nu fumează
*Istoricul bolii:
Examen obiectiv:
Talie: 1,67 m
Greutate: 51 kg
Tegumente: palide
Mucoase: umede
- vărsături: absente
- tranzit: prezent
- scaune: 1/zi
Examen local:
Examen ORL:
2.08.2015
2.08.2015
V.S.H.: -1h-23 mm
-2h-40 mm
B.D.: 0 mg/dl
Amilazemie: 16 mg/dl
K: 5,4 mmol/l
Nr. crt. Numele şi prenumele bolnavei: Diagnostic medical: Cancer Bolnavă preluată în îngrijire la data de: 5.08.2015
B.M. OVARIAN
1. - deficit de cunoştinţe privind - pacienta să fie informată - am observat reacţia pacientei - teama şi preocuparea pacientei
perioada preoperatorie despre procedurile privind intervenţia chirurgicală şi privind întrebările fără răspuns vor
05.11
preoperatorii pregătirile preoperatorii afecta recuperarea psihică a bolnavei,
- stare depresiva
vor influenţa evoluţia postoperatorie
- linistirea pacientei - clasificarea oricăror
- lipsa de interes
neînţelegeri legate de - functii vitale in limite normale.
- informarea pacientei
- agitatie consecinţele operaţiei, de
despre boala - T.A = 120/65 mm Hg
întreruperea vieţii sexuale
- masurare functii vitale - P = 68 b/min
- am informat bolnava că după
intervenţie va intra în - T = 36,7 grade Celsius
menopauză artificială
- R=17 r
- acordăm timp bolnavei pentru
a pune întrebări legate de viaţa
în cuplu, a-şi exprima temerile
- susţinerea morală a pacientei
şi a soţului ei, a membrilor
familiei
2. -posibila alterare a ritmului - pacienta să-şi poată - se măsoară funcţiile vitale - valorile funcţiilor vitale se păstrează
cardiac dincauza sângerării controla pierderile de în limite normale:
05.11 - se verifică tampoanele vaginale
sânge determinate de
-dureri in regiunea hipogastrica T.A.=130/80mmHg
operaţie - la indicaţia medicului am
recoltat sânge pentru Hb, Ht T=36 grade C
-echilibrare
spre a depista anemia
R= 18resp/min
hidro-electrolitica
- am observat faciesul,
P=79 puls/min
tegumentele, unghiile
D= 1500 ml/zi
- am montat perfuzie cu solutie
NaCl - rezultatele analizelor
- să observ eventuala
discordanţă dintre temperatură
şi puls
4. - durere legată de incizia - pacienta să înveţe să-şi - i-am asigurat repaus la pat - în primele zile de spitalizare bolnava
abdominală, vaginală controleze durerea prezintă o durere accentuată, ceea ce
07.11 - am administrat medicaţia
face ca aceasta să nu fie capabilă să se
- stare de disconfort - să diminuez durerea antialgică prescrisă de medic:
ridice din pat. După tratamentul corect
mialgin-f-2ml-i.v; piafen-dj-2/zi-
- greata, varsaturi - evaluarea functiilor vitale administrat pacienta poate să coboare
i.m; diclofenac supozitoare
din pat. Spre sfârşitul spitalizării
- am observat durerea durerea s-a ameliorat.
preoperatorie la 1-2 ore după
- functii vitale in limite normale
administrarea medicamentelor
- am învăţat pacienta să-şi - T = 110/70 mm Hg
comprime cu palma plaga
- P = 75 b/min
operatorie atunci când tuşeşte şi
când îşi schimbă poziţia în pat - T = 37/3 grade Celsius
5. -deficit de cunoştinţe despre - pacienta să înţeleagă - am educat pacienta şi familia - pacienta este echilibrată psihic
autoîngrijirea după externare toate restricţiile, dieta,
08.15 - contactul sexual i se permite - cunoaşte regimul de viaţă impus
controlul durerii şi limitarea
-prezinta deficit de după 4-8 săptămâni
activităţii sexuale - cooperează cu personalul medical
autoingrijire
- să elimine efortul fizic, să nu
urce pe scări 1-2 săptămâni,
apoi se acomodează treptat
până ajunge la normal
6. -perturbarea imaginii corporale - pacienta să se adapteze la - am purtat discuţii de încurajare - în primele zile de spitalizare pacienta
după intervenţie, evidenţiată imaginea corporală ca şi cum nimic nu s-ar fi este anxioasă, dar în urma discuţiilor
prin percepţia propriei întâmplat purtate este echilibrată psihic
09.15 - să cunoască regimul de
persoane ca fiind lipsită de
viaţă pe care trebuie să-l - să-şi împărtăşească - functii vitale in limite normale
feminitate, datorită pierderii
respecte sentimentele de teamă, de
uterului - T.A 130/75 mm Hg
nesiguranţă, persoanelor
- masurare functii vitale
importante din anturaj - P = 78 b/min
- asigurarea suportului
- am informat-o despre boală şi - T = 37 grade Celsius
psihic
regimul de viaţă
Recomandari:
Specifice vârstei:
Azamfirei, L., Juncu, D.N., Medicină intensivă, vol. 3, Ed. Prisma, Târgu-Mureş, pag. 511-
512.
Benson, H.J., Gunstream, E.S., Talaro, A., Talaro, P.K., Anatomy and Physiology. Laboratory
text book, fifth edition, W.C.B. Braun Publishers, United States of America, 1992.
Civetta, J.M., Taylor, R.W., Kirby, R.R, Critical care, J.B. Lipincott Company, Philadelphia,
1998, pag. 541-564.
Creager, J.G., Human anatomy and physiology, second edition, W.M.C. Brown Publishers,
1993, United States of America, pag. 684-693.
Papilian, V., Anatomia omului, vol. 2, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982, pag.
110-136.
Thorton, B., Cete 10 legi universale ale sănătăţii, Ed. Niculescu, Bucureşti, 2003.
Titircă, L., Manual de îngrijiri speciale acordate pacienţilor de asistenţii medicali, Ed. Viaţa
Medicală Românească, 2001, pag. 73-76, 335-338, 364-365.