Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1 INTRODUCERE 4
2 NOŢIUNI TEORETICE 5
2.1 Noţiuni de bază despre CE 5
2.2 Parametrii circuitelor electrice 6
2.3 Impedanţa de intrare a CE 6
2.4 Amplificatorul operațional 7
2.5 Formarea matricei de conductibilitate a circuitelor electronice 8
2.6 Functia de transfer a circuitelor electronice 8
3 ANALIZA ZIN A CE 9
3.1 Formarea matricei |Y| a CE 10
3.2 Calcularea impedanţei de intrare Zin a CE 10
3.3 Construirea schemei echivalente a Zin a CE 11
3.4 Construirea în prima aproximaţie a graficului funcţiei Zin=f(ω) 12
CONCLUZIE
BIBLIOGRAFIE
2
ADNOTARE
Lucrarea data constituie o analiză a unui CE, care conţine un amplificator
operational, conectat în reacţie.
În lucrare sunt prezente diverse scheme, schema initială a CE, schema lui
echivalentă, realizată după calcularea impedanţei de intrare Z¿ . Scopul acestei lucrări
este de a capăta abilităţi în determinarea caracteristicilor CE, proces numit analiză.
În cadrul analizei acestui circuit am calculat impedanţa de intrare, în baza ei am
format schema echivalentă, şi tot în baza ei am construit graficul dependenţei valorii
impedanţei de intrare de frecvenţă, această dependenţă este prezentată grafic în figura
3.4. Pentru Z¿ am obţinut următoarea valoare Z¿ =R1 + R 4 +k R4 + P C 2 R1 R 4
1 INTRODUCERE
3
Analiza caracteristicilor unui CE, cît şi obținerea caracteristicilor și
proprietăților acestuia are o importanţă foarte mare în elaborarea acestor circuite.
Impedanța electrică este o mărime care reprezintă măsura opoziției unui circuit
electric față de trecerea curentului alternativ. Impedanța electrică extinde noțiunea de
rezistență electrică din curent continuu la circuite electrice în curent alternativ. Cu
cât impedanţa este mai mare, cu atât trecerea curentului va fi mai mică. Orice
dispozitiv electric care cere un semnal pentru a funcţiona are o impedanţa de intrare.
Impedanţa de intrare a unui CE reprezintă valoarea măsurată între punctul de
intrare al unui CE şi nodul conectat la pămînt, adică nodul al cărui potenţial este
considerat 0V.
Tema LI (PA) propusă este actuală deoarece în zilele noastre progresul face
paşi mari, iar necesitatea cunoaşterii principiilor după care funcţionează CE este
absolut vitală.
2 NOŢIUNI TEORETICE
4
2.1 Noţiuni de bază despre CE
5
Parametrii de circuit sunt mărimi fizice care caracterizează comportarea
elementelor de circuit aflate în câmp electromagnetic. Ei sunt rezistenţa, conductanţa,
inductivitatea (inductanţa) proprie, inductivitatea (inductanţa) mutuală, capacitatea,
elastanţa precum şi impedanţa, admitanţa, reactanţa, susceptanţa -pentru circuitele de
curent alternativ sinusoidal. Parametrii de circuit pot fi concentraţi, adică localizaţi în
anumite elemente ale circuitului, sau distribuiţi (uniform sau după o anumită lege) şi
depind de dimensiunile şi forma corpului, de natura materialului, de omogeneitatea şi
izotropia sa etc. Ei sunt adesea sub influenţa unor factori de mediu cum sunt
temperatura, umiditatea etc, înfluenţă care în unele aplicaţii poate fi neglijată.
∆ aa
circuitului electronic după formula: Z¿ = , unde a este nodul de intrare a CE.
∆
Impedanța electrică este o mărime care reprezintă măsura opoziției unui circuit
electric față de trecerea curentului alternativ. Impedanța electrică extinde noțiunea de
rezistență electrică din curent continuu la circuite electrice în curent alternativ. Cu
cât impedanţa este mai mare, cu atât trecerea curentului va fi mai mică. Orice
dispozitiv electric care cere un semnal pentru a funcţiona are o impedanţa de intrare.
La fel ca oricare alta impedanţa (sau rezistenta in circuitele d.c.), impedanţa de intrare
a unui dispozitiv este o măsura a curentului care străbate bornele de intrare in
prezenta unei anumite diferenţe de potenţial.
6
Un amplificator operațional este un amplificator cuplat în curent continuu
(amplificator analogic), care amplifică puternic tensiuni aplicate diferențial la două
intrări și are uzual o singură ieșire. Are funcțional un punct de nul, adică este
alimentat de la două tensiuni, pozitivă și negativă.
Deși amplificatoare operaționale ideale nu există, cele reale sunt destul de apropiate
de acest concept.
7
Matricea |Y| constă din două tipuri de elemente:
y ii −¿este conductibilitatea proprie a nodului i este egală cu suma tuturor
conductibilităţilor conectate la acest nod
y ij −¿se numeşte conductibilitatea reciprocă dintre nodurile işi j şi este egală cu
conductibilitatea dintre nodul i şi j luate cu semnul minus.
y 11 y 12 y 13
|
|Y |= y 21
y 31
y 22
y 32 |
y 23
y 33
pentru care:
p1,2 … n−¿ rădăcini , A ( p )=0−¿ nulurile T(p) ;
8
Figura 3.1.1 Schema circuitului electronic iniţial
Notăm nodurile circuitului, ştiind că daca avem n noduri, de obicei nodul care
corespunde intrării circuitului se notează cu 1, iar nodul care corespunde ieşirii
circuitului, se notează cu n.
y 11 y 12 y 13
|
|Y |= y 21
y 31
y 22
y 32
y 23
y 33|
y1 − y1 0
−1
|
|Y |= − y 1 y1 + y 2 + y 3 + y 4 −( y 2+ y 3 )
0 +1
|
3.2 Calcularea impedanţei de intrare Z¿ a circuitului electronic dat
y1 − y1 0
|
∆= − y 1
−1
y 1+ y 2+ y 3 + y 4 −( y 2+ y 3)
0 +1
|
∆= y 1 ( y 1+ y 2+ y 3 + y 4 )− y 1 ( y 2 + y 3 )− y 12= y 12 + y 1 y 2+ y 1 y 3 + y 1 y 4 − y 1 y2 − y 1 y 3− y 12= y 1 y 4
y1 + y 2 + y 3 + y 4 −( y 2+ y 3 )
∆ 11=(−1)1 +1
| 0 +1 |
∆ 11=(−1 )1 +1 ( y 1 + y 2 + y 3 + y 4 ) = y 1+ y 2+ y 3+ y 4
∆11 y 1 + y 2 + y 3 + y 4 y1 y2 y3 y4 1 y2 y3 1
Z¿ = = = + + + = + + +
∆ y1 y 4 y1 y 4 y1 y 4 y1 y 4 y1 y4 y4 y1 y4 y1 y4 y1
10
3.3 Construirea schemei echivalente a circuitului electronic
y 2=P C 2
1
y 3=
R3
1
y4 =
R4
1
1 y y 1 1 PC 2 R3 1 R R R R
Z¿ = + 2 + 3 + = + + + =R4 + P C 2 R1 R 4 + 1 4 + R 1=R1 + R4 + 1 4 + PC 2 R1
y 4 y 1 y 4 y1 y 4 y1 1 1 1 1 R3 R3
R 4 R 1 R4 R1 R 4 R1
11
Figura 3.3.1 Schema echivalentă a circuitului electronic
CONCLUZIE
Această lucrare individuală reprezină analiza unui circuit electronic, şi anume analiza
circuitului din figura 3.1.1. În cadrul analizei acestui circuit am calculat impedanţa de
intrare, în baza ei am format schema echivalentă, şi tot în baza ei am construit
graficul dependenţei valorii impedanţei de intrare de frecvenţă, această dependenţă
este prezentată grafic în figura 3.4.
BIBLIOGRAFIE
13