Evaluarea riscului meteo-climatic

Cursurile 5 și 6
5) Riscurile climatice din anotimpurile de tranziție 2
6) Riscurile climatice care sunt posibile tot timpul anului 2
7) Riscuri climatice în Podișul Sucevei. Studiu de caz 2
Curs 5. Riscurile meteo-climatice din anotimpurile de
tranziţie (primăvara şi toamna)
 1 Valuri de căldură tropicale prezentate mai detaliat – Curs 3 – ca riscuri specifice
sezonului cald (mai ales verii) !! care:
- produc zile tropicale și caniculare,
- asociate cu vânturile uscate pot genera secetă, epuizarea rezervei de apă
din sol şi îngreunarea lucrărilor agricole,
- asociate cu ploile de primăvară care provoacă/*sau nu] topirea stratului de
zăpadă. În condiţiile în care solul/râurile sunt îngheţate, acestea nu pot prelua cantitatea de apă
provenită din topirea zăpezii şi din ploile produse în regiunile înalte, din amunte, încât se produc
inundaţii în aval, adesea cu caracter catastrofal.
 4 Valuri de frig polar - prezentate mai detaliat – Curs 4 – ca riscuri specifice
sezonului rece (mai ales iernii) !! ce generează:
- zile geroase,
- cele mai timpurii înghețuri și brume de toamnă,
- cele mai târzii înghețuri și brume de primăvară,
- cele mai timpurii și târzii ninsori și viscole care prin temperaturile coborâte
pot provoca îngheţarea sucului celulelor şi distrugerea celulelor.
 Caracteristica lor principală o constituie alternanţa
temperaturilor negative cu cele pozitive.

 Aceasta conduce, la interferenţa riscurilor meteo-climatice

de iarnă cu cele de vară, fenomen posibil până ce se stabileşte
sensul predominant al circulaţiei atmosferice care induce
temperaturi constant pozitive sau negative.
 6. Înghețul și bruma sunt fenomene banale în timpul iernii !!.
 Bruma din timpul iernii trece aproape neonservată !!
 Înghețurile din sezonul rece sunt în cadrul lor temporal normal de
manifestare !! Ele capătă caracter de risc prin intensitate: atunci când sunt
puternice/intense sau foarte puternice/intense !!!
 Particularitățile genetice, cadrul temporal și spațial de manifestare
dar și parametrii de bază ai acestor fenomene au fost prezentate în Cursul 4!

 În Cursul 5 revenim cu completări referitoare doar la înghețurile și

brumele din extrasezon (din afara cadrului temporal normal de manifestare
al lor) care s-au remarcat ca fiind cele mai timpurii sau târzii la nivelul
întregii Românii – completându-se astfel o serie de informații cu privire la
înghețurile/brumele timpurii sau târzii (cu caracter local) manifestate în
locații ale NE-tului României (inclusiv Suceava) și prezentate în Cursul 4.
 6Ba.CELE MAI TIMPURII ÎNGHEȚURI ȘI
BRUME DE TOAMNĂ

Exemplu: Înghețurile din 13. IX. 1956 și brumele din 15-

16.IX.1956 care deţin recordul celor mai timpurii înghețuri și brume de
toamnă, care au avut un caracter aproape general, afectând în special,
regiunile de câmpie, dar şi cele de deal-podiş din jumătatea nordică a
ţării.
Intensitatea acestora a fost generată de intensitatea valurilor de
răciri, cu totul excepţionale, care s-au produs în luna septembrie 1956
(Jianu, 1957).
Caracteristici particulare:
- aria mare de cuprindere,
- data foarte timpurie la care s-au produs,
- efectele distructive considerabile.
 Cauza înghețurilor și a brumelor timpurii: advecţii de aer rece
polar şi arctic continental, dirijate pe traiectorii nord - sud, în etape
succesive.
Sinoptică. La data de 13.IX., câmpul baric de deasupra Europei se caracteriza
prin două câmpuri anticiclonice, situate unul în vestul şi altul în Estul Europei, între
care se intercala un lanţ de depresiuni barice care se extindea din mările polare până
în Asia Mică, fapt ce a permis invazia aerului artic până în sudul Europei (Fig. x).
Anticiclonul Groenlandez era bine individualizat la această dată.
 Pe data de 14.IX., peste jumătatea nordică a Europei se realizează
un câmp de mare presiune atmosferică prin unirea celor două
formaţiuni barice anticiclonice, în timp ce în sud-estul continentului,
staţiona un câmp de minimă presiune atmosferică, cu valori de 995 hPa.
 în ziua de 15.IX.1956 apare un nou anticiclon centrat pe Marea
Britanie care a pompat aer foarte rece spre sud-est, inclusiv peste
România, unde determină un nou val de îngheţuri şi primul val de brumă
cu caracter regional şi local, care a afectat mai ales jumătatea nordică a
ţării.
 La data de 16.IX., se formează o nouă depresiune barică în nordul
Oceanului Atlantic care rupe brâul de mare presiune atmosferică din
jumătatea nordică a Europei, favorizând o nouă circulaţie meridianală
(de la nord la sud).
 6Bb.CELE MAI TÂRZII ÎNGHEȚURI ȘI BRUME DE
PRIMĂVARĂ

Exemplu: Pentru regiunile joase de câmpie şi de deal-podiş,

recordul ultimelor brume îl deţine intervalul 21-22. V. 1952 care a
afectat întreaga ţară şi în special culoarele de vale, depresiunile,
câmpurile şi versanţii limitrofi văilor.

Caracteristici particulare:
- data foarte târzie la care s-au produs,
- aria mare pe care s-au manifestat,
- distrugerile mari pe care le-au pricinuit culturilor agricole.
 Cauze sinoptice: brumele din 21-22.V.1952 au fost generate
de advecţia unei mase de aer arctic acţionată de Anticiclonul Scandinav,
pe direcţia nord-vest — sud-est, marcată de cele două fronturi reci care
au trecut şi peste România.
 Aceasta a determinat
îngheţuri advectiv-radiative,
atât pe sol, cât şi în aer, ceea
ce a provocat coborârea
temperaturii aerului pe
suprafaţa activă până la -2°C
fiind însoţită de brumă pe o
suprafaţă de >2/3 din ţară.

Au făcut excepţie Bălţile şi Delta

Dunării, Dobrogea şi Litoralul Mării
Negre, datorită întinderilor mari de
apă, unde sub influenţa răcirilor
s-au format depuneri deosebit de
abundente de rouă.
 În anul agricol 1952, recolta a fost, în cea mai mare parte,
compromisă datorită, atât brumelor foarte târzii din primăvară, cât şi
brumelor foarte timpurii din toamna precedentă.

Brumele din 21-22.V.1952, prin consecinţele grave produse

agriculturii, au acentuat starea de sărăcie a populaţiei, datorită lipsei
de materii prime şi alimentare.
9B. Viscole de extrasexon !!
 Caz special cu viscol la Suceava
Observaţiile concrete de la staţiile meteorologice – 18.IV.1997 – data când s-a produs cf.
observaţiilor ultimul viscol (cel mai târziu) la Suceava
Temperat Temperatura Stratul
Presiunea Precipitaţii Gradul de acoperire al
Ziua ura suprafeţei Viteza vântului tip Pp de
atmosferică atmosferice solului
aerului solului zăpadă
11 apr. 9,1 10,4 961,2 6,8 0
12 apr. 2,6 2,7 960,6 4,3 1,2 pl 0
13 apr. 0,1 2,3 974,0 4,0 2,3 nin 2 10
14 apr. 2,3 6,5 974,9 2,8 0
15 apr. 4,2 6,8 964,4 3,5 0
16 apr. 0,2 1,7 967,0 4,5 0,7 nin 0 6

17 apr. -0,7 0,0 961,6 7,3 20,4 nin 12 10

18 apr. 2,0 0,7 961,1 2,3 2,0 nin 20 10
19 apr. 6,1 4,7 964,5 5,0 8 7
20 apr. 2,1 2,6 966,6 0,8 0,8 pl 0 3
21 apr. 0,6 0,1 968,9 1,3 4,7 pl, lap, nin 1 10
22 apr. 0,6 0,1 964,8 1,5 11,2 lap, nin 9 10
23 apr. 0,7 0,3 966,7 2,3 2,9 lap, nin 10 10
24 apr. 4,6 5,8 979,3 3,5 0,0 lap 4 10
25 apr. 6,1 6,6 977,6 2,0 0
26 apr. 7,9 8,8 973,6 1,8 0
27 apr. 9,7 11,3 976,0 1,3 0,2 pl 0
28 apr. 10,8 12,0 976,5 3,0 0
29 apr. 12,4 13,5 970,9 3,8 0
30 apr. 11,0 14,0 971,0 3,5 0
o
C Presiunea atmosferică Temperatura aerului Temperatura suprafeţei solului mb
15 985
980
10 975
970
5
965
0 960
955
-5 950
11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 Reprezentare
a grafică a
m/s Precipitaţii atmosferice Viteza vântului mm datelor din
8
7
25
observaţiile
6 20 de la staţiile
5
4
15 meteorologic
3 10 e
2
5 18.IV.1997 –
1
0 0 ultimul viscol
11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 la Suceava

Stratul de zăpadă Gradul de acoperire al solului

cm zecimi
25 10
20 8
15 6
10 4
5 2
0 0
11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30
 7b+9B+1B
Ninsori și viscole târzii urmate de
Valuri de căldură tropicală

7bNinsori și 9Bviscole târzii

Exemplu: - anul 2005, când iarna foarte rece s-a prelungit până în aprilie;
- pe 5. IV. 2005 a avut loc cel mai târziu viscol din iarna 2004-2005. Viscolul a
fost însoţit de ninsori abundente pentru această dată, care au format un strat gros
de zăpadă de 20-30 cm.
urmate de:

1B. Valuri de căldură tropicală

Exemplu:
- spre sfârşitul lunii aprilie 2005 s-au produs valuri de căldură
tropicale care au produs temperaturi de 30-33°C, astfel că vara s-a instalat brusc.
- pe 3.V.2005 s-au înregistrat deja, temperaturi de 38°C în sud-estul
României, la Călăraşi şi Slobozia (Ivanovici şi colab., 2005).
 7B+6B
Ninsori/strat de
zăpadă și
înghețuri târzii
Livadă de măr afectată de
fenomene de iarnă (strat de
zăpadă, îngheț) - 20 aprilie
2017 - Giurgești (sursa: Vieru
Alexandru)

În Podișul Sucevei - comuna Vulturești,

7B stratul de zăpadă și 6B înghețurile
târzii pot afecta culturile agricole târziu
în luna aprilie, așa cum a fost în cazul
anului 2017, când, atât ninsoarea cât și
înghețul din noaptea dinspre 19 spre 20
aprilie au produs pagube însemnate
culturilor agricole și livezilor în floare.
 1B +2
Valuri de căldură tropicale asociate cu
ploile torențiale de primăvară
Exemplu: precipitaţiile din 15 și 18 aprilie 2005 din
Banat, care au produs inundaţii de proporţii.

Pe 15.IV., cantităţile de precipitaţii au reprezentat 1/3 până la

1/2 din valoarea medie a lunii respective (Soroceac, Stanciu, 2006).

În ziua de 18. IV însă, cantitatea de apă căzută a fost de peste

1 1/2 din media lunară, până la de două ori mai mare decât aceasta
din urmă, cantitate produsă în numai 24 de ore.
Cauza o constituie:
- ciclonii mediteraneeni cu evoluţie normală care au acoperit ţara (şi
care au avut în altitudine nuclee reci ce i-au alimentat) şi
- impactul fronturilor atmosferice cu barajul orografic (ploi frontale şi
de convecţie termodinamică).

Consecințe pluviometrice: totalurile lunii aprilie 2005 au depăşit de

două ori până la de 5 ori, cantitatea medie lunară multianuală a acestei
luni:
- Banloc 105,0 mm (comparativ cu 50,2 mm cât reprezintă media
multianuală;
- Sânicolau Mare 142,7 mm (comparativ cu 45,5 mm);
- Caransebeş 200,6 mm (comparativ cu 63,4 mm);
- Oraviţa 226,4 mm (comparativ cu 71,9 mm),
- Reşiţa 205,5 mm (comparativ cu 67,1 mm);
- Lugoj 201,2 mm (comparativ cu 54,9 mm);
- Băile Herculane 154,1 mm (comparativ cu 32,7 mm).
 Consecinţe hidrologice:
- înălţarea nivelului Timişului la Lugoj, de şase ori!! mai mult şi
aceasta, în numai 5 ore: de la 67 cm la ora 14 în ziua de 20.IV până la
4,82 m la ora 19, în aceeaşi zi, ceea ce a însemnat câte 1,5 m/oră,

- inundaţii în Câmpia Banatului pe o suprafaţă de peste 92456

ha din care 21 744 ha păşune şi 31 280 ha ogoare; au fost afectate
114 localităţi, inundând 3146 case, 28 de drumuri judeţene, la care
se adaugă şi multe alte pagube (Soroceac, Stanciu, 2006).
 CURS 6. RISCURI METEO-CLIMATICE POSIBILE TOT ANUL

în categoria acestora încadrăm:

 12. deficitul de precipitaţii care generează fenomene de
uscăciune şi secetă, care sunt cele mai complexe riscuri meteo-
climatice posibile în oricare anotimp;
 13. excesul de precipitaţii care generează exces de umiditate şi
inundaţii;
 14. vânturile tari (11-16 m/s) şi vânturile violente (>17 m/s)
care pot determina numeroase avarii mediului şi societăţii (avalanșe,
doborâturi de arbori, ruperea cablurilor aeriene, răsturnarea stâlpilor
de transport al energiei electrice, a stâlpilor de telefon, telegraf,
descoperirea caselor etc.);
 15.tornade și trombe.
12. Deficitul de precipitații – seceta / 13. excesul de precipitații – inundațiile

În ultimii ani, seceta (canicula) şi inundaţiile au devenit cele mai

frecvente riscuri meteo-climatice/asociate, care sunt posibile în oricare anotimp,
producând mari dezastre, ceea ce ridică probleme serioase, fie de luptă cu seceta fie
cu inundaţiile.

Frecvenţa crescută a temperaturilor ridicate şi a secetelor din timpul verii, cu

deosebire spre sfârşitul secolului XX şi începutul secolului XXI, mai ales în sudul
României, a atras atenţia la nivel naţional, asupra unei posibile aridizări a
climei, iar unii autori (Mateescu, 2005) vorbesc de deşertificare pe o suprafaţă de
circa 3 mii. ha în Dobrogea, Muntenia şi sudul Moldovei.

Riscul cel mai mare îl prezintă regiunile cu dune de nisip care totalizează în
România, 220 000 ha, din care 80 000 ha numai pe teritoriul Olteniei. Cea mai
afectată este comuna Dăbuleni, unde nisipurile ocupă 3500 ha, de unde aridizarea se
extinde spre nord.
În condiţiile în care în Câmpia Română, în perspectiva acestui secol,
temperatura va creşte cu 3 - > 4°C, aridizarea va ocupa suprafeţe tot mai extinse.
Aceeaşi situaţie se va observa şi în regiunile din sudul şi sud-estul Dobrogei şi de
litoral.
 12. Seceta din perioada 1945-1946

Dissescu (1947-1948), Ionescu-Şişeşti (1946), Donciu (1962),

Rădulescu (1964), Bogdan (1978, 1980), Bogdan, Niculescu (1992), ş.a.,
au calificat seceta anilor 1945-1946, ca cea mai severă secetă a
secolului XX.

N. Al. Rădulescu (1964) subliniază faptul că intensitatea ei

excepţională a ridicat-o la rang de mare calamitate naturală.

Berbecel şi colab. (1970) a arătat că seceta anilor 1945-1946

reprezintă vârful secetelor care s-au produs succesiv în intervalul 1945-
1956 şi în acelaşi timp, vârful dezastrelor pentru agricultură din secolul
XX.
 Din punct de vedere genetic această secetă îşi are specificul ei:

- 1) cea mai mare durată – 2 ani consecutivi,

- 2) absenţa precipitaţiiilor în tot anul agricol (din toamna anului

precedent, până în toamna anului următor) şi chiar din perioda de
vegetaţie precedentă;

- 3) înregistrarea celor mai lungi perioade de secetă de 56-192 zile

în care nu a căzut un strop de apă;

- 4) cea mai mare continuitate în luni succesive deficitare

pluviometric care s-au produs în toate anotimpurile;

- 5) producerea a numeroase aspecte regionale, dar cu intensitate

maximă în jumătatea estică a României;
- 6) frecvenţa cea mai mare în teritoriu a celor mai mici cantităţi
de precipitaţii (<200 mm), producerea celor mai lungi perioade
deficitare pluviometric în luni consecutive (10-20 luni);

- 7) cumularea precipitaţiiilor deficitare pluviometric cu efectele

caniculei care au atins punctul culminant în luna august 1946, în care
cantitatea de apă căzută a fost sub 1/2 - 1/3 din valoarea mediei lunare
multianuale;

- 8) înregistrarea celor mai mari pierderi economice (prin

distrugerea totală a recoltelor), lipsa produselor alimentare,
deteriorarea sănătăţii, agravarea sărăciei, accentuarea şi degradarea
calităţii vieţii.

Situaţia a fost cu atât mai severă, cu cât această secetă survenea

după anii de război (1940-1944), când mult tineret (o bună parte a
forţei de muncă) muriseră pe front şi când dările la stat, pentru plata
despăgubirilor de război, au fost foarte mari.
 În această perioadă, teritoriul României a fost supus succesiv:

- influenţelor complexe generate de toate centrele barice

anticiclonice (Anticiclonul Azoric, Anticiclonul Nord-African,
Anticiclonul Est-European şi Anticiclonul Scandinav),

- dar mai ales de dorsalele anticiclonice care s-au format

peste jumătatea nordică a Europei, care, pe de o parte au blocat
advecţia aerului cald spre nord, iar pe de alta, au favorizat transportul
aerului fierbinte tropical din sud, ca şi a aerului continental dinspre
nord.
- În aceste condiţii s-au accentuat: insolaţia, absenţa
precipitaţiilor, canicula, fenomenele de uscăciune şi secetă, procese
intense de evaporaţie şi evapotranspiraţie care au dus la coborârea
secetei atmosferice în sol şi declanşarea secetei pedosferice ce s-a
soldat cu epuizarea totală a rezervei de apă productivă, necesară
plantelor.
 - punctul culminant al secetei l-a deţinut luna august 1946, care a
fost considerată cea mai secetoasă lună a secolului (Niculescu, 1996),
- în august 1946 s-au înregistrat patru faze de încălziri masive (cu
temperatura maximă >40°C),
- în luna august 1946, la multe staţii din sudul ţării, precipitaţiile
căzute au fost <5,0 mm: Drobeta Turnu Severin, 0,2 mm; Baia de Aramă,
0,3 mm; Ploieşti, 0,7 mm; Tismana, 1,3 mm; Calafat, 1,8 mm; Craiova,
2,4 mm; Galaţi, 1,0 mm; Focşani, 1,1 mm; Tecuci, 2,6 mm; Brăila, 3,0
mm; Bârlad, 4,1 mm; Dorohoi, 4,2 mm,
- în vara anului 1946 s-a produs cea mai mare perioadă
secetoasă de 192 zile înregistrată în Bărăgan, la Seceleanu când nu a
căzut nici un strop de apă. Alte perioade secetoase: 102 zile la Roman, în
culoarul Siretului; 62 zile la Calafat şi 58 zile la Dr. Tr. Severin etc.,
- datorită predominării proceselor de insolaţie, s-au intensificat
procesele de evapotranspiraţie care au epuizat rezerva de apă din sol,
plantele s-au ofilit şi s-au uscat, iar culturile şi pomii fructiferi nu au mai
rodit. Recolta a fost în totalitate compromisă: 379 kg/ha de grâu; 390 kg/ha de orz;
175 kg/ha de porumb; 360 kg/ha de floarea soarelui; 120 kg/ha de fasole; 254 kg/ha de mazăre .
 Lipsa de alimente şi foametea, au produs numeroase victime
umane şi în rândul animalelor, lipsită de asistenţa sanitară necesară.

Uscăciunea solului a provocat distrugerea coeziunii solului şi a

generat furtuni de praf care au mărit gradul de morbiditate al
populaţiei.

Pe lângă acestea România, secătuită economic şi de cel de al II-

lea Război Mondial, trebuia să plătească enorme despăgubiri de
război fostei Uniuni Sovietice.
 13. EXCESUL DE PRECIPITAȚII
Analiza intervalelor ploioase din secolul al XX-lea, a pus în
evidenţă perioada 1969-1973 care se distinge prin cel mai mare exces
de precipitaţii ce a generat cele mai mari inundaţii la nivel naţional.

Autori care au cercetat intervalul ploios 1969 – 1973: Doneaud,

1970; Topor, 1970; Stoian, 1971; Zăvoianu, Podani, 1971; Hâncu, 1972;
Gâştescu şi colab., 1974 şi 1979; Bogdan, 1975; Bogdan şi Niculescu,
1999.

Alte intervale ploioase:

1975 – un val de ploi abundente,
2005 – șapte valuri de ploi abundente,
2008 și 2010 cu precipitații excepționale și creșteri mari de debite
în NE României.
 Particularitățile perioadei 1969-1970:

- 1) excesul de precipitaţii s-a datorat, atât ploilor deosebit de

abundente, cât şi topirii zăpezilor, din regiunile montane înalte unde s-a
format strat de zăpadă de 1-3 m grosime;

- 2) circulaţia ciclonilor oceanici şi mediteraneeni (în special ciclonii

cu caracter retrograd), au avut un rol deosebit;
- 3) s-a pus foarte bine în evidenţă rolul bazinului Transilvaniei de
centru de ciclogeneză (Ecaterina Ion-Bordei, N. Ion-Bordei, 1970;
Ecaterina Ion-Bordei, 1975), care a constituit preludiul declanşării
excesului de precipitaţii în Depresiunea Transilvaniei în anul 1970;

- 4) iniţial, riscurile pluviale au avut un caracter regional, dar

cumularea efectului lor au generat inundaţii la nivel naţional;
 - 5) cantităţile de apă căzute, chiar în regiunile cele mai aride, din sud-
estul ţării, au totalizat 100-200 mm în mai multe luni consecutive din timpul
anului (Tabelul x), iar maximul pluviometric lunar al anului (100-200 mm) s-a
înregistrat uneori, în lunile cele mai secetoase din an (Bogdan, 1980);

Tabelul x. Precipitaţii >100-200 mm în 3-4 luni consecutive în 1972 din Câmpia Bărăganului
luna
Nr. crt. Staţia
VII VIII IX X
1 Buzău - 197,3 107,8 134,9
2 Urziceni - 133,2 138,7 159,3
3 Sălciile 160,2 156,2 216,8 177,4
4 Pogoanele - 149,4 126,7 146,1
5 Glodeanu-Siliştea - 146,4 122,9 130,3
6 Făurei - 207,4 132,9 130,4
7 Grindu - 159,5 124,2 146,1
8 Cilibia 130,0 190,4 118,0 120,2
9 Reviga - 167,1 338,3 127,4
10 Griviţa - 177,2 148,8 181,6
11 Iazu 118,2 284,3 233,1 281,8
12 Ciochina - 207,1 131,2 124,1
13 Slobozia - 177,7 130,2 141,8
14 Viziru - 111,4 152,2 136,8
15 Chiscani - 181,9 159,4 121,4
16 Brăila 181,9 159,4 121,4
 - 6) cantităţile medii de precipitaţii căzute pe cei patru ani în
regiunile cele mai secetoase din ţară s-au situat între 750 şi 850 mm,
duble faţă de mediile multianuale, iar în unii ani, au depăşit 1000-1200
mm, fiind la fel de mari ca cele de pe vârfurile carpatice, simbolizând o
perioadă cvasimusonică;

- 7) dezastrele produse au fost foarte variate şi complexe şi au

afectat toate regiunile ţării şi toate sectoarele economiei naţionale.

Începând din luna martie 1973, precipitaţiile s-au restrâns, iar

încălzirea care a urmat în perioada de vară a dus la eliminarea excesului
de apă prin procese de evaporaţie, evapotranspiraţie şi prin scurgere.
 Consecințele excesului de precipitații
din perioada 1969-1973
Dintre dezastrele provocate de acest record şi risc meteo-climatic
amintim (Hâncu, 1972):
- 1200 localităţi inundate total sau parţial;
- > 5 milioane ha de culturi agricole afectate sau compromise;
- 83 000 case de locuit inundate, din care 40 000 distruse sau
avariate;
- > 2 270 km DN asfaltate sau drumuri pietruite distruse sau
avariate;
- circa 2 200 de poduri şi podeţe distruse sau avariate;
- > 1 800 de linii electrice, circa 690 km de linii telefonice distruse
sau avariate;
- circa 37 000 animale şi 650 000 păsări pierdute;
- 146 unităţi industriale inundate;
- > 20 000 ha de teren afectate de alunecări etc.
 La toate acestea se mai adaugă numeroase alte distrugeri cu
caracter local sau regional ca:

- procesele de eroziune din bazinele hidrografice, din albiile

râurilor şi de pe versanţi (pe Buzău, Someș, Mureș etc.);

- procesele de distrugere a solului la impactul ploilor şi a grindinei

cu acesta;

- covorul vegetal distrus de furtuni, grindină, procese de

eroziune,

- suprafeţele inundate prin înălţarea pânzei freatice;

- fenomenele de înmlăştinire care s-au produs în urma

inundaţiilor etc;
 • În zilele de 11-12 V
Caz tipic de situație sinoptică caracteristic 1970 circulaţia aerului
perioadei 1969-1973 s-a desfăşurat din
sector mediteranean.
• Prin intermediul
unui ciclon cu caracter
retrograd, cu orientare
sud – nord, masa de aer
cald subtropical din
bazinul Mării
Mediterane, încărcată
cu o cantitate de 2-3 ori
mai mare de vapori (15
– 20 g/m3) decât
masele de aer polar, a
provocat pe de o parte
topirea bruscă a
stratului de zăpadă din
regiunea de munte, iar
pe de alta căderea unor
Situaţia sinoptică deasupra Europei şi României în
mari cantităţi de
zilele de 11-12 mai 1970 (după Doneaud – 1970) precipitaţii care au
acoperit întreaga ţară.
 Exemplul x Ani excepțional de ploioși
Cea mai
Media
Stația mare Anul Suprafața activă
multianuală
cantitate
Sulina 268,5 690,5 1939 Delta Dunării (la țărmul mării – 0m)

Lehliu Săpunari 516,3 1804,4 1897 Bărîganul de Sud – 61m

Iazu 550,9 1264,7 1972 Bărăganul Central – 30m

București Filaret 613,2 1109,0 2005 Aglomerația urbană a capitalei – 82 m

Vf. Omu 999,1 2041,0 1941 Munții Bucegi – 2504m

Versantul estic al Munților Apuseni –
Băișoara 847,4 1207,5 1970
1360m
Versantul vestic al Munților Apuseni –
Stâna de Vale 1631,5 2370,0 1980
1108m
Depresiunea submontană Sibiu –
Sibiu 628,0 1056,0 1951
443m
 15. Tornade și trombe
fenomene de risc specifice sezonului cald al anului cu particularități de
relativă noutate pentru zona temperată

Tornadele sunt fenomene specifice zonei intertropicale.

Tornadele au frecvența cea mai mare de manifestare în sezonul
cald și de aceea sunt considerate fenomene de risc specifice acestuia !!
În ultimele decenii, pe fondul încălzirii globale a climei, aceste
fenomene „au migrat" spre nord şi în zona temperată, afectând
numeroase ţări ca Rusia, Bulgaria, Ungaria, Cehia, Italia, Franţa şi chiar
Marea Britanie (Bogdan, Contor, 2003; Marinică, 2003, Pop, Stan-Sion şi
colab., 2003; Bălteanu, Trandafir şi colab., 2004 ş.a., Aurora Stan-Sion,
2007, Antonescu și Sell, 2014).
Tornadele sunt minicicloni care se formează pe uscat, având
aspect de furtuni violente, cu mişcare rotaţională în plan orizontal.
Au rotaţie inversă acelor de ceasornic, marcată prin prezenţa unui
cârlig, care indică sensul mişcării.
 Se formează din cauza contrastului termic foarte mare generat de
un front rece care pătrunde violent într-o masă de aer supraîncălzită.

La contactul dintre cele două mase de aer, în faţa frontului rece,

se dezvoltă o puternică convecţie frontală.

Convecţia puternică, generează norii Cumulonimbus din care

încep să cadă precipitaţii în faţa frontului rece, pe o distanţă de 100-150
km, foarte rar 250-300 km.
Tornadă în creştere
văzută din sud-est.
Furtuna se deplasează
spre nord-est. Tornada
este însoțită în partea
de sud-vest de
furtună.
 Înălţimea norului poate atinge şi depăşi 10 - 12 km. Cu cât
înălţimea norului este mai mare, cu atât mai mare este şi viteza
tornadei.

Datorită înălţimii mari apare şi un contrast termic pe verticală, la

partea superioară a norului, prin răcirea aerului cald în ascensiune.

Mişcarea rotaţională puternică a aerului şi diferenţa de

temperatură creează în partea centrală a miniciclonului, un sorb (curent
ascendent) care aspiră obiectele de pe sol (ochiul ciclonului).

Poziţia tornadei este la baza norului Cumulonimbus. Forma este a

unei pâlnii cu gura în sus. Pâlnia se află la 1-2 km înălţime, iar sub
aceasta este gâtul pâlniei lat de numai 150 m. Tornadele ocupă
suprafeţe reduse, cu diametrul de 90-460 m.
 Viteza variază între 200 şi 700 km/oră (rareori, 800 km/oră).
Este influenţată foarte mult de forţa centrifugă care este foarte mare.

Durata este de 15-20 minute.

Evoluează de-a lungul unor culoare înguste şi se sting înainte

de a parcurge 100 km. Tornadele uriaşe pot evolua pe câteva sute de
km şi pot fi însoţite de câteva tornade mai mici care se rotesc în jurul
lor.
Din caza vitezei mari şi a curenţilor ascendenţi absorbanţi din
interiorul tubei, la sol are loc o eroziune puternică, care dezlănţuie
furtuni de praf creând pagube foarte mari.

Puterea absorbantă mare a unei tornade poate smulge

acoperişuri, copaci, stâlpi, răsturna camioane, maşini, poate absorbi
obiecte grele pe care le proiectează la distanţe foarte mari, creează
victime umane etc.
 Cele mai multe tornade se dezvoltă în zonele tropicale şi
subtropicale, la latitudini de 30°, mai mult în emisfera N, pe teritoriul
SUA şi mai puţin în emisfera S (în Australia).

Strahler (1973) o consideră o furtună tipic americană, deoarece în

SUA sunt cele mai frecvente şi intense (circa 1000 tornade /an),
ocupând spaţiul din lungul fluviului Mississippi, dintre M. Stâncoşi şi
Appalachi, pe o suprafaţă de 25 000 km2, cunoscută ca Aleea Tornadelor.

Aerul rece polar din N vine în contact cu cel cald subtropical din S,
dirijat în lungul meridianelor de barajele orografice laterale ale
continentului nord-american.
 În sec. XX, cea mai puternică tornadă de pe glob s-a produs la 18.
III. 1925, pe teritoriul S.U.A., unde a afectat trei state Missouri,
Ilinois şi Indiana.
Durata - 200 minute, a distrus mai multe oraşe, a făcut > 695
victime şi circa 13 000 răniţi.
Pagubele totale ≈ 16,5 miliarde $ SUA !! la data respectivă.
Această tornadă a rămas în istorie cu denumirea de Tri - State -
Tornado.
15b. Tornade și trombe în
România
 Tornadele sunt specifice zonei intertropicale nu și celei
temperate !!.
Tornadele din zona temperată, au intensitate mai slabă şi sunt
mai puţin frecvente, deoarece scade forţa centrifugă şi creşte forţa
Coriolis (invers ca în zona tropicală).
Ca urmare a încălzirii climatice și a unei ușoare translații a
zonelor climatice dinspre Ecuator spre poli, tornadele au migrat și în
zona temperată.
Pe teritoriul României formarea tornadelor este favorizată de
existența suprafețelor întinse de uscat deasupra cărora se produce o
convecție termică puternică (Bordei E.I., Căpșună, 2000; Stan-Sion
2007).
Pe teritoriul României în ultimii ani s-au produs cu frecvență în
creștere trombele şi tornadele, fenomene mai puţin obişnuite pentru
zona temperată.
 Microcicloni de tip local, de genul vârtejurilor care
înalţă în aer obiecte uşoare (paie, frunze, praf, hârtii etc.)
sunt fenomene obişnuite în Dobrogea şi Bărăgan, specifice
climatului temperat-continental cu influenţe de ariditate.

În intervalul 1822 – 2013 în România s-ar fi produs

129 de tornade în 112 zile (Antonescu și Sell, 2014). 89
dintre tornade au avut loc în intervalul 1990-2013.
Maximul anual al tornadelor se produce în mai-iulie, cel
zilnic între orele 15-17 când încălzirea este cea mai mare.
 Anual, au loc circa 10 tornade în România, depistate cu sateliţi
meteorologici, în ultimii ani.

Dintre acestea amintim:

 tornadele produse în 1896 la Bucureşti;
 în anii '30, în Delta Dunării, despre care martorii oculari spun că a
fost cea mai puternică, deoarece a sorbit apa din Dunăre pentru ca mai
departe, în Dobrogea să plouă cu peşti;
 apoi, în 1955 pe lacul Brateş şi Bălţile Dunării;
 în Podişul Sucevei, în anii 60 cu deplasare peste Siret; a absorbit
peşti şi broaşte pe care le-a aruncat la distanţă pe uscat;
 în 1980, pe Dealul Negru (Podişul Getic); fenomenul însoţit de
grindină a fost văzut de cercetătorul ştiinţific L. Badea în Podişul Getic,
între Jiu şi Olt (Bogdan, Marinică, 2007).
- Corbești (lângă Oradea)/3.VII.1991 (Maria Cristea, 2000,
2004),
- Dobridor (jud. Dolj)/4.V.1998 (Ion Marinică, 2003),
- Delta Dunării/1.VIII.2002 (Pop, Stan-Sion și colab., 2002),
- Făcăeni (Bărăganul de Sud, județul Ialomița)/12.VlII.2002
+ altele la Hârşova, Constanţa, Brezoaiele + Şuncuiş –
Borod - judeţul Bihor 8.V.2007 etc.
şi tromba de la Gura Portiţei/19.VII.2002 (Pop, Stan-Sion
și colab., 2004).
 Aurora Stan-Sion în 2007 a analizat pentru două decenii
anterioare anului 2007 două recorduri în ceea ce privește tornadele
din România:
- recordul celor mai multe tornade – deținut de ziua 7 mai 2005
când în 9 localități din Câmpia Română, Dobrogea și pe litoral s-au
produs tornade de intensitate mică (F1 – Scara Fujita) și cu caracter
relativ local,
- recordul tornadei cu cea mai mare intensitate (F3 – Sc. Fujita)
și arie ocupată – tornada de la Făcăieni din 12 august 2002.
 Numai în anul 2005 s-au înregistrat 9 tornade în numai două luni.
Ziua de 7. V. 2005 a deţinut recordul:
- Movilita, Buftea, Ciobanu - lângă Hârşova,
- Brezoaiele, Olimp - pe litoral,
- Cernavodă, Nicolae Bălcescu şi Alexandria.

Dintre toate tornadele produse, cea mai violentă a fost cea de la

Făcăeni (judeţul Ialomiţa din 12.VIII.2002) – gradul F3 pe scara Fujita –
Lemon și colab., 2003, care:
- a retezat o pădure de 120 ha,
- a distrus complet 33 case şi a avariat 395,
- a rănit grav 14 persoane,
- a sinistrat 1000 persoane şi
- a făcut trei victime umane (Cristea, 2004, Bogdan, Contor, 2003,
Pop, Stan-Sion şi colab., 2004, Bălteanu, Trandafir şi colab., 2004 etc.).
 Viteza
Scara Caracterizare vântului Pagube
(km/h)
Avarierea coşurilor caselor; crengi rupte; copacii cu rădăcini
F0 Tornadă slabă 64-116
puţin adânci sunt afectaţi; sunt îndoite semnele de circulaţie.
Viteza vântului atinge limita inferioară a vitezei vântului dintr-
Tornadă
F1 moderată
117-180 un ciclon tropical; construcţiile fără fundaţie, rulotele, sunt
răsturnate; automobilele în mişcare sunt deviate de pe şosele.
Pagube considerabile; construcţii dezvelite de acoperiş;
Tornadă construcţiile fără fundaţii pot fi distruse integral; arborii solizi
F2 semnificativă
181-252
pot fi rupţi sau dezrădăcinaţi; obiectele uşoare se deplasează
prin aer.
Acoperişurile şi cel puţin o parte din pereţii caselor construite
F3 Tornadă severă 253-330 din materiale rezistente sunt distruse; trenuri răsturnate;
majoritatea arborilor sunt dezrădăcinaţi.
Case solide sunt distruse integral; structurile cu fundaţii slabe
Tornadă
F4 devastatoare
331-416 sunt transportate prin aer la distanţă; automobilele sunt
răsturnate şi transportate prin aer.
Case solide sunt smulse din fundaţie şi transportate pe distanţe
considerabile, până la dezintegrare; obiecte de mărimea unui
Tornadă extrem
F5 de devastatoare
417-510 automobil zboară prin aer pe distanţe ce depăşesc100m; copaci
decojiţi; structuri betonate şi armate cu oţel sunt sever
avariate.
Tornadă Viteze puţin probabile ale vântului, neconsemnate până în
 GENEZA TORNADEI DE LA FĂCĂIENI/TRASEUL URMAT

Geneza. Contrastul termo-baric mare dintre dintre masa de aer rece

polar și cea de aer fierbinte tropical care s-au interferat pe teritoriul de sud-est al
Câmpiei Române.
S-a format un front rece violent, nori Cumulonimbus cu dezvoltare la 14-
15 km care au generat sub ei vânt în rafale cu viteze de 154 km/h.
Traseul. Tornada s-a deplasat de pe teritoriul nordic al Bulgariei, peste
Dunăre, pe teritoriul Bărăganului de Sud spre est, relativ paralel cu Balta Ialomiței pe
care atraversat-o în sectorul ei nordic între Făcăieni și Ghindărești orientându-se mai
departe spre Munții Măcinului, Dobrogea de Nord, descriind o traiectorie cu orientare
sud-vest – nord-est.
Pagube 43 miliarde de lei – 2002 (Bălteanu, Trandafir și colab., 2004)
Traseul aproximativ al tornadei din 12 august
2002 în arealul localităţii Făcăeni
(după Bălteanu, 2004)
 Pagubele produse de tornada din 12.08.2002 de la Făcăieni (extremitatea estică a judeţului
Ialomiţa ) asupra locuinţelor din localitate, a pădurii din apropierea satului şi a reţelei de transport

a energiei electrice din sudul aşezării în cauză ( după D. Bălteanu şi colab., 2004)
500.000 de copaci, pusi la pamant de o furtuna /tornadă din
Brosteni, jud. Suceava: consultați link-ul !
https://www.youtube.com/watch?v=n23PM0CGVkg

Trombe marine: consultați link-urile !!

https://www.youtube.com/watch?v=80a57yyQyqU ;
https://www.youtube.com/watch?v=qpleo_igLi0