Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Rezumat Chiorescu PDF
Rezumat Chiorescu PDF
Conducător ştiinţific:
Prof. univ. dr. ing. GHEORGHE NAGÎȚ
Doctorand:
Iaşi, 2015
CERCETĂRI TEORETICE ȘI EXPERIMENTALE PRIVIND AMBUTISAREA PIESELOR CILINDRICE ADÂNCI
Conducător ştiinţific:
Prof. univ. dr. ing. GHEORGHE NAGÎȚ
Doctorand:
Ing. DAN CHIORESCU
Iaşi, 2015
CERCETĂRI TEORETICE ȘI EXPERIMENTALE PRIVIND AMBUTISAREA PIESELOR CILINDRICE ADÂNCI
RECTORATUL
Către
______________________________________________________________
______________________________________________________________
Vă facem cunoscut că, în ziua de 17 iulie 2015 la ora 1100 în sala TCM 7, va avea
loc susţinerea publică a tezei de doctorat intitulată:
1
CERCETĂRI TEORETICE ȘI EXPERIMENTALE PRIVIND AMBUTISAREA PIESELOR CILINDRICE ADÂNCI
Mulțumiri
Elaborarea şi fundamentarea ştiintifică a unei teze de doctorat este posibilă numai cu
condiţia unei îndrumări ştiinţifice de calitate realizate cu profesionalism şi a unor condiţii
adecvate necesare desfăşurării activităţii de cercetare specifice temei abordate.
Deosebită recunoştinţă datorez domnului Prof. Univ. Dr. Ing. GHEORGHE NAGÎŢ,
conducătorul ştiinţific al lucrării, pentru profesionalismul cu care m-a ghidat pe drumul către
obţinerea titlului de doctor în inginerie industrială, pentru competenţa şi permanenta îndrumare
ştiinţifică, pentru sprijinul real acordat pe întreaga perioadă de desfăşurare a doctoratului şi a
elaborării tezei de doctorat.
Adresez deosebite mulţumiri domnilor profesori universitari Dodun Oana, Brabie
Gheorghe, Amarandei Dumitru și Merticaru Vasile care au acceptat să facă parte din comisia de
evaluare a tezei de doctorat şi care mi-au îndreptat cercetările în partea finală.
Aduc mulţumirile mele corpului profesoral al Facultăţii de Construcţii de Maşini şi
Management Industrial. Îmi exprim aprecierea pentru suportul moral şi profesional oferit,
pentru amabilitatea şi disponibilitatea de care au dat dovadă şi pentru indicaţiile deosebit de
importante în elaborarea tezei sau aprecierile critice formulate în cadrul rapoartelor de cercetare
din stagiul de doctorat: domnului Prof. Univ. Dr. Ing.Vasile Braha, domnului Prof. Univ. Dr.
Ing. Laurenţiu Slătineanu, doamnei Prof. Univ. Dr. Ing. Oana Dodun, domnului Prof. Univ. Dr.
Ing. Eugen Axinte, domnului Conf. Dr. Ing. Vasile Merticaru și domnului Conf. dr. ing.
Florentin Negoescu.
De asemenea, doresc să mulţumesc domnului Prof. Univ. Dr. Ing.Alexandru Olariu,
directorul S.C. ALVIMEC S.R.L.- Lețcani atât pentru discuţiile utile şi încurajările permanente
acordate pe tot parcursul pregătirii tezei de doctorat cât şi pentru asigurarea unor materiale,
dispozitive și utilaje necesare în toată această pregătire.
Mulţumesc tuturor colegilor din cadrul Universităţii “Gheorghe Asachi ” Iaşi pentru
sprijinul moral acordat.
Mulţumesc familiei care m-a sprijinit pe toată perioada derulării stagiului de doctorat,
fiului meu fiindu-i dedicată această reuşită. Mulţumesc îndeosebi soţiei mele care a avut
încredere în mine şi mi-a fost alături.
CUPRINS
INTRODUCERE 4 6
Cap.1 STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR ÎN DOMENIUL AMBUTISĂRII
8 7
CILINDRICE ADÂNCI
1.1 Particularități ale procesului de ambutisare adâncă............................................. 9 7
1.2 Determinarea formei optime și a dimensiunilor semifabricatului...................... 11 8
1.3 Forța de ambutisare, forța de apăsare reținere și metode de determinare......... 13
1.4 Distribuția presiunii de contact............................................................................. 16
1.5 Optimizarea procesului de ambutisare adâncă..................................................... 18
1.6 Elemente caracteristice ale ansamblului poanson – matriță................................... 27
1.7 Aspecte caracteristice frecării la ambutisarea adâncă........................................ 28
1.8 Importanța coeficientului limită de ambutisare asupra procesului de ambutisare 33
adâncă……………………………………………………………………………..
1.9 Influența anizotropiei asupra comportării materialului supus ambutisării 40
adânci……………………………………………………………………………...
1.10 Utilizarea analizei cu element finit pentru studiul procesului de ambutisare 43
cilindrică adâncă......................................................................................................
1.11 Concluzii................................................................................................................. 55 8
1.12 Obiectivele cercetării............................................................................................. 57 10
BIBLIOGRAFIE............................................................................................................. 201 54
ANEXE............................................................................................................................ 213
5
CERCETĂRI TEORETICE ȘI EXPERIMENTALE PRIVIND AMBUTISAREA PIESELOR CILINDRICE ADÂNCI
INTRODUCERE
S-a optat pentru o corelație a forței de ambutisare în funcție de joc sub forma unor ecuații
exponențialo-polinomiale de gradul doi în cazul ungerii și de gradul trei pentru cazul fără ungere.
Capitolul 6 include concluziile generale ale rezultatelor obţinute, elementele de originalitate
şi contribuţiile aduse de către autor în cadrul acestei teze doctorale, precum şi valorificarea
rezultatelor şi direcţiile viitoare de cercetare.
Teza se încheie cu referinţe bibliografice şi anexele. Bibliografia, actuală şi variată cuprinde
un număr de 160 referinţe, dintre care 8 aparţin autorului.
CAPITOLUL 1
STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR ÎN DOMENIUL AMBUTISĂRII
CILINDRICE ADÂNCI
1.1 PARTICULARITĂȚI ALE PROCESULUI DE AMBUTISARE ADÂNCĂ
Ambutisarea reprezintă un proces de deformare plastică, ce are loc prin modificarea formei
unui semifabricat de la forma plană la cea cavă, sau mărirea adâncimii unui semifabricat cu sau fără
modificarea intenționată a grosimii [18].
În mod general procesul de ambutisare se realizează atât cu element de reținere cât și fără
element de reținere. După forma geometrică piesele obținute în urma procesului de ambutisare, se
pot împărți în trei grupe principale piese de revoluție (a), piese paralelipipedice ( cum ar fi capacul
de rezervor al combustibilului (b), scrumiera din portiera autovehiculului (c)), piese cu formă
complexă ( capacul băii de ulei (d)) (figura 1.2).
7
CERCETĂRI TEORETICE ȘI EXPERIMENTALE PRIVIND AMBUTISAREA PIESELOR CILINDRICE ADÂNCI
1.11 CONCLUZII
Procesul de ambutisare în general, cât și ambutisarea cilindrică adâncă a constituit studiul
pentru diverși cercetători, cadre didactice, doctoranzi, ingineri, fie prin experimente, fie prin
simulări numerice cu ajutorul diferitelor software. Cercetările lor au abordat: diferite aspecte
privind materialele din care este realizat semifabricatul, tipul piesei finite, elementele active ale
matriței și a poansonului sau procesul de ambutisare.
8
CERCETĂRI TEORETICE ȘI EXPERIMENTALE PRIVIND AMBUTISAREA PIESELOR CILINDRICE ADÂNCI
9
CERCETĂRI TEORETICE ȘI EXPERIMENTALE PRIVIND AMBUTISAREA PIESELOR CILINDRICE ADÂNCI
CAPITOLUL 2
CONTRIBUȚII TEORETICE LA STUDIUL PROCESULUI DE AMBUTISARE A
PIESELOR CILINDRICE ADÂNCI
2.1.1. Consideraţii iniţiale privind analiza sistemică
În cadrul cercetării ştiinţifice analiza sistemică este folosită pentru a putea scoate în evidenţă
atât factorii de interes pentru rezolvarea unei anumite probleme, cât şi parametrii de natură să
exercite influenţă asupra factorilor de interes. Abordarea sistemică este realizată prin trei metode
principale, prima consideră componentele sistemului ca fiind definite ca subsisteme ce
10
CERCETĂRI TEORETICE ȘI EXPERIMENTALE PRIVIND AMBUTISAREA PIESELOR CILINDRICE ADÂNCI
interacţionează unele cu altele, sau sistemul aflându-se în mediul cu care interacţionează şi faţă de
care poate fi considerat el însuși ca un subsistem. Se poate astfel vorbi despre o anumită dinamică a
desfăşurării fenomenelor din sistem.
Factorii intermediari care intervin în timpul procesului de ambutisare cilindrică adâncă sunt:
a) Caracteristicile poansonului: raza de la vârful poansonului, diametrul, forma, materialul,
rugozitatea suprafeţei, duritatea etc.
b) Caracteristicile matriţei: raze de racordare, unghiul conului, rugozitatea suprafeţei, duritatea, etc.
c) Jocul dintre elementele active adică dintre matriță și poanson.
Aceste caracteristici nu pot fi modificate în timpul procesului de ambutisare cilindrică adâncă.
Factorii perturbatori care periclitează procesul de ambutisare cilindrică adâncă sunt:
a) Impurităţile din lubrifiantul utilizat.
b) Microfisuri apărute în materialul din care este realizat poansonul sau matrița.
11
CERCETĂRI TEORETICE ȘI EXPERIMENTALE PRIVIND AMBUTISAREA PIESELOR CILINDRICE ADÂNCI
c) Zgârieturi ale poansonului sau a matriței, care pot produce defecte în proces.
d) Neomogenităţi ale semifabricatului. Acestea pot proveni din procesul de fabricare a materialului
semifabricatului.
e) Variaţia necontrolată a unor parametrii de lucru.
Factorii de ieșire care apar în timpul procesului de ambutisare cilindrică adâncă sunt:
a) Variaţia de grosime a piesei, în funcție de materialul utilizat;
b) Diametrul piesei finite;
f) Duritatea materialului în zona de racordare.
procesului de ambutisare, a căror analiză ar solicita o perioadă foarte mare de timp. În cadrul acestei
analize se utilizează metoda secvenţial selectivă, ce studiază combinaţiile posibile şi cele
convenabile.
Variantele care ar trebui luate în considerare, corespund criteriului A1. Ținând cont de acest
criteriu precum și de combinațiile acestuia cu celelalte criterii obținem matricea subansamblurilor
prezentate în (tabelul 2.1).
În urma eliminării soluţiilor care sunt dificil de realizat din punct de vedere al posibilităţilor
practice sau a soluţiilor nefavorabile, s-au ales pentru studiu în continuare următoarele variante
constructive: A1B1C3 (matriță cilindrică, semifabricat montat prin reținere, echipament hidraulic),
A1B2C3 (matriță cilindrică, montarea fără reținere a semifabricatului, echipament hidraulic),
A1B2C2 ( matriță cilindrică, montarea fără reținere a semifabricatului, echipament automatizat) şi
A1B1C2 (matriță cilindrică, semifabricat montat prin reținere, echipament automatizat).
(2.1)
unde n reprezintă numărul criteriilor luate în considerare.
După efectuarea analizei rezultatelor obţinute în (tabelul 2.2) rezultă că ordinea importanţei
criteriilor de apreciere, alese anterior în scopul proiectării echipamentului de ambutisare, conţine
următoarea formă: Criteriul K1 este pe primul loc; Criteriul K3 este pe locul al doilea; Criteriul K2
este pe locul al treilea; Criteriul K4 este la fel cu criteriul K2.
Pentru studiul teoretic al variației forței de ambutisare în raport cu raza relativă şi unghiul de
racordare a plăcii matriței pentru operația de ambutisare se are în vedere expresia uzuală folosită
pentru forţa de ambutisare conform [18], [60] și expusă în relația (2.3):
e c
2
R D 2
d 2 r g
F d g c ln q
pl
unde: (2.3)
r 2 g d
2
rpl
1
g
14
CERCETĂRI TEORETICE ȘI EXPERIMENTALE PRIVIND AMBUTISAREA PIESELOR CILINDRICE ADÂNCI
15
CERCETĂRI TEORETICE ȘI EXPERIMENTALE PRIVIND AMBUTISAREA PIESELOR CILINDRICE ADÂNCI
plastic - ortotropic (axele principale de anizotropie sunt perpendiculare 2 câte 2), iar în modelare va
fi adoptată anizotropaia normală (pe direcţia de ambutisare).
În raport cu variabilele independente spaţiale adoptate în reprezentarea matematică a
deformării unui mediu continuu, sunt utilizate două tipuri de modele [118]:
1°- Lagrange: coordonatele Xi, (i=1, 2, 3), ale unei particule din starea de referinţă
(nedeformată); 2°- Euler: coordonatele xi, (i=1, 2, 3) ale unui punct material din starea deformată.
Modelele matematice au fost analizate, în general, în domeniul 3D, iar ulterior, pentru
reducerea numărului de variabile spaţiale la două, s-au adoptat următoarele cazuri particulare:
- domeniu plan, pentru deformarea fundului piesei;
- domeniu axial simetric – pentru pereţii laterali, cilindrici, ai piesei.
ij
Ecuaţiile de echilibru de tipul x X , t devin: 0 sau ij ,i 0 (2.10)
xi
Yield criterion f ij C (constantă) şi efortul unitar efectiv de forma expresiei
2 3
2 1 2
1
1 ij' ij' F W p
3
2 2
1 2
12
(2.11)
2
3
2
au formele:
f ij C şi ij ij ,
3 ' ' 12
(2.12)
2
Ecuaţiile constitutive tip
f f
ij p sau d ij p d (2.13)
ij ij
din regula de curgere asociată funcţiei (yield criteria) f ij devin:
f ij
ij (2.14)
ij
unde şi d sunt constante de proporţionalitate pozitive.
Se iau în considerare condiţiile de compatibilitate :
1 u u j
eij i (2.15)
2 x j xi
17
CERCETĂRI TEORETICE ȘI EXPERIMENTALE PRIVIND AMBUTISAREA PIESELOR CILINDRICE ADÂNCI
În urma analizei cu element finit a procesului de ambutisare cilindrică adâncă s-a studiat
comportarea semifabricatelor din tablă sub formă de disc având diametrul de 77 mm, cu grosimea
de 1 mm.
Operația de ambutisare analizată este fără reținerea semifabricatului, soluție constructivă
identificată utilizând metoda diagramei de idei, realizată în cadrul acestui capitol. Simularea
procesului de ambutisare cu ajutorul programului Ansys, a vizat patru tipuri de materiale metalice,
două oțeluri și două materiale neferoase. S-au efectuat un număr de 12 analize cu element finit
diferențiate prin cele patru tipuri de materiale, de jocul dintre elementele active, forța cu care este
acționat poansonul, în funcție de condițiile de lubrifiere (cu ungere sau fără ungere).
În (tabelul 2.9.) sunt prezentați parametrii de ieșire: deplasarea poansonului, deformaţia
maximă a semifabricatului, şi tensiunea normală maximă din cadrul semifabricatului în funcţie de
parametrii de intrare: jocul dintre elemente active, forța cu care este acționat poansonul și condițiile
de lubrifiere, pentru semifabricat marca X5CrNi18-10.
Simularea s-a realizat cu variația jocului dintre elementele active j = 0,35; 0,60; 0,85; 1,10;
1,35; 1,85, utilizând poansoane cu diametre diferite, cu sau fără ungere.
Tabel 2.9. Rezultatele simulării numerice la prima operaţie a procesului de ambutisare pentru
semifabricatul din oțel inoxidabil marca X5CrNi18-10
Parametrii de intrare Parametrii de ieșire
Forța Cu ungere Deformația Tensiunea
Diametrul Jocul Deplasarea
Nr. maximă (U) / Fără semifabricatului normală
poansonului j poansonului
crt. F ungere pe axa Ox maximă, T
[mm] [mm] [mm]
[kN] (FU) rază [mm] [MPa]
1 43,5 0,35 55 FU 46,32 23,82 367,28
2 43,5 0,35 53 U 45,55 23,81 352,72
3 43 0,60 53 FU 48,95 23,85 347,53
4 43 0,60 51 U 46,48 23,83 305,48
5 42,5 0,85 49 FU 48,09 23,88 298,54
6 42,5 0,85 47 U 45,38 23,86 282,47
7 42 1,10 47 FU 49,37 23,94 274,34
8 42 1,10 45 U 48,44 23,93 257,42
9 41,5 1,35 45 FU 48,02 23,95 251,39
10 41,5 1,35 43 U 45,89 24,10 248,76
11 40,5 1,85 43 FU 47,16 24,26 242,87
12 40,5 1,85 41 U 45,97 24,20 240,95
Valorile maxime ale tensiunii normale sunt obținute în urma realizării simulării cu ajutorul
elementului finit (figura 2.11). Valoarea tensiunii normale maxime de 298,54 MPa, îi corespunde
un joc de 0,85 mm între elementele active.
Deformația maximă a semifabricatului obținută în urma experiențelor prin simulare,
reprezintă raza interioară a piesei (figura 2.12), cu valoarea de 23,947 mm, pentru un joc de 1,10
mm.
În urma analizei cu element finit a semifabricatului marca S235JR, rezultatele obținute
privind deplasarea poansonului, deformaţia maximă a semifabricatului, şi tensiunea normală
maximă, au fost centralizate în cadrul (tabelului 2.10.) ținând cont de variația jocului dintre
18
CERCETĂRI TEORETICE ȘI EXPERIMENTALE PRIVIND AMBUTISAREA PIESELOR CILINDRICE ADÂNCI
elemente active, forța cu care este acționat poansonul și condițiile de lubrifiere. Experiențele au fost
realizate utilizând poansoane cu diametre diferite, astfel obținându-se o variație a jocului dintre
elementele active j = 0,35; 0,60; 0,85; 1,10; 1,35; 1,85. Pentru fiecare experiment, simularea s-a
realizat cu ungere sau fără ungere. Valoarea maximă a tensiunii normale este obținută în urma
realizării simulării cu ajutorul elementului finit (figura 2.13), având valoarea de 281,56 MPa,
corespunzător un joc de 0,85 mm între elementele active corespunzător unei deformări maxime pe
OX a semifabricatului reprezentând raza interioară a piesei de 23,80 mm.
Deformația maximă a semifabricatului marca S235JR, obținută în urma simulării, reprezintă
raza interioară a piesei (figura 2.14), cu valoarea de 23,817 mm, pentru un joc de 0,85 mm.
Următorul material studiat cu ajutorul elementului finit este o alamă marca CW508L, iar
rezultatele fiind structurate în parametrii de intrare și cei de ieșire (tabelul 2.11). Experiențele au
fost realizate utilizând semifabricatul marca CW508L, cu ajutorul poansoanelor cu diametre
diferite, astfel obținându-se o variație a jocului dintre elementele active j = 0,35; 0,60; 0,85; 1,10;
1,35; 1,85.
Fig. 2.11 Tensiune normală maximă pe direcția Fig. 2.12 Deformația maximă a semifabricatului
OX [MPa] obținută la simularea ambutisării pe direcția axei OX, raza piesei [mm] obținută
la simularea ambutisării
Tabel 2.10. Rezultatele simulării numerice la prima operaţie a procesului de ambutisare pentru
semifabricatul din material marca S235JR
Parametrii de intrare Parametrii de ieșire
Forța Cu ungere Deformația Tensiunea
Diametrul Jocul Deplasarea
Nr. maximă (U) / Fără semifabricatului normală
poansonului j poansonului
crt. F ungere pe axa Ox maximă, T
[mm] [mm] [mm]
[kN] (FU) rază [mm] [MPa]
1 43,5 0,35 35 FU 43,51 23,74 338,47
2 43,5 0,35 32 U 42,58 23,74 327,91
3 43 0,60 32 FU 42,75 23,75 296,45
4 43 0,60 30 U 42,67 23,75 284,48
5 42,5 0,85 30 FU 44,70 23,80 281,56
6 42,5 0,85 28 U 44,88 23,81 271,67
7 42 1,10 28 FU 43,68 23,88 262,82
8 42 1,10 26 U 44,19 23,96 258,14
9 41,5 1,35 26 FU 43,60 24,20 254,95
10 41,5 1,35 24 U 43,26 24,21 250,84
11 40,5 1,85 24 FU 43,35 24,25 248,71
12 40,5 1,85 22 U 42,67 24,28 247,42
19
CERCETĂRI TEORETICE ȘI EXPERIMENTALE PRIVIND AMBUTISAREA PIESELOR CILINDRICE ADÂNCI
Pentru fiecare joc s-a realizat simulare cu ungere sau fără ungere. Valoarea maximă a
tensiunii normale variază de la valoarea 293,72 MPa corespunzător unei deformații maxime după
direcția OX de 23,97 mm, până la valoarea de 228,54 MPa ce îi este corespunzător o deformare
maximă de 24,39 mm, reprezentând raza interioară a piesei.
Fig. 2.13 Tensiunea normală maximă Fig. 2.14 Deformația maximă a semifabricatului
pe direcția OX [MPa] pentru S235JR pe direcția axei OX, raza piesei [mm]
determinată prin analiză cu element finit determinată prin analiză cu element finit
Valoarea maximă a tensiunii normale variază de la valoarea 293,72 MPa corespunzător unei
deformații maxime după direcția OX de 23,97 mm, până la valoarea de 228,54 MPa ce îi este
corespunzător o deformare maximă de 24,39 mm, reprezentând raza interioară a piesei.
Tensiunea normală maximă de 264,18 MPa (figura 2.15),corespunde pentru o deformare pe
direcția axei OX de 23,87 mm, reprezentând raza interioară a piesei, pentru jocul dintre elementele
active de 0,85 mm. Valoarea maximă a deformării este de 24,167 mm (figura 2.16) corespunzător
tensiunii normale 247,86 MPa, la jocul dintre elementele active de 1,10 mm.
20
CERCETĂRI TEORETICE ȘI EXPERIMENTALE PRIVIND AMBUTISAREA PIESELOR CILINDRICE ADÂNCI
Fig. 2.15 Tensiunea normală maximă Fig. 2.16 Deformația maximă a semifabricatului
pe direcția OX [MPa] pentru CW508L pe direcția axei OX, raza piesei [mm]
determinată prin analiză cu element finit determinată prin analiză cu element finit
Cel de-al patrulea material aluminiu marca EN-AW1050 ce se prezintă sub formă de disc cu
grosimea de 1mm a fost studiat cu ajutorul elementului finit. În urma studiului s-a constatat că piesa
rezultată se rupe fiind totodată și încrețită (figura 2.17). Simularea s-a realizat cu toate poansoanele
având diametre diferite, variind de la 43,5 mm până la 40,5 mm, rezultatul fiind același. Prin urmare
materialul nu se pretează ambutisării.
Analizând datele obținute la prima ambutisare (tabelele 2.9; 2.10; 2.11) se constată că
valoarea coeficientului limită de ambutisare LDR variază în funcție de joc în intervalul 1,58 ÷ 1,61
pentru oțelul inoxidabil X5CrNi18-10. Pentru oțelul de construcții S235JR valoarea LDR variază
între 1,58 şi 1,62. Pentru cel de-al treilea material CW508L, valoarea LDR este cuprinsă între 1,59
÷ 1,60.
Pentru operația a doua de ambutisare, se utilizează drept semifabricat piesele obținute la
prima operație. Se parcurg aceeași pași ca și la simularea precedentă a primei operații de
ambutisare, se stabilesc: sistemul de axe, discretizarea, introducerea constrângerilor și a forțelor
implicate în proces.
S-au utilizat poansoane a căror diametre variază de la 31,9 mm până la 29,4 mm, pentru un
diametru interior a matriței de 34,60 mm rezultând astfel jocuri cuprinse 0,35mm până la 1,85mm
(tabelul 2.12), pentru oțelul X5CrNi18-10.
S-au realizat un număr de 12 analize cu element finit diferențiate. Valoarea maximă a
tensiunii normale variază de la valoarea 454,58 MPa corespunzător unei deformații maxime după
21
CERCETĂRI TEORETICE ȘI EXPERIMENTALE PRIVIND AMBUTISAREA PIESELOR CILINDRICE ADÂNCI
direcția OX de 18,92 mm, până la valoarea de 328,25 MPa ce îi este corespunzătorre o deformare
maximă de 18,23 mm, reprezentând raza interioară a piesei.
Tensiunea normală maximă de 435,83 MPa (figura 2.18) corespunde unei deformări pe
direcția axei OX de 18,48 mm reprezentând raza interioară a piesei pentru jocul dintre elementele
active de 0,60 mm. Zona de culoare roșie indică valoarea maximă a tensiunii dar și locul unde este
posibil fisurarea piesei. Valoarea maximă a deformării este de 18,92 mm (figura 2.19)
corespunzător tensiunii normale 454,58 MPa, la jocul dintre elementele active de 0,35 mm.
Pentru operația a doua de ambutisare, utilizând piesele obținute la prima operație din oțelul
S235JR, se realizează un număr de 12 analize cu element finit diferențiate prin jocul dintre
elementele active, forța cu care este acționat poansonul, în funcție de condițiile de lubrifiere. Toate
aceste analize sunt structurate în parametrii de intrare și cei de ieșire (tabelul 2.13).
Fig. 2.18 Tensiunea normală maximă Fig. 2.19 Deformația maximă a semifabricatului
pe direcția OX [MPa] pentru X5CrNi18-10 pe direcția axei OX, raza piesei [mm]
22
CERCETĂRI TEORETICE ȘI EXPERIMENTALE PRIVIND AMBUTISAREA PIESELOR CILINDRICE ADÂNCI
Fig. 2.20 Tensiunea normală maximă Fig. 2.21 Deformația maximă a semifabricatului
pe direcția OX [MPa] pentru S235JR pe direcția axei OX, raza piesei [mm]
Fig. 2.22 Tensiunea normală maximă Fig. 2.23 Deformația maximă a semifabricatului pe
pe direcția OX [MPa] pentru CW508L direcția axei OX, raza piesei [mm]
24
CERCETĂRI TEORETICE ȘI EXPERIMENTALE PRIVIND AMBUTISAREA PIESELOR CILINDRICE ADÂNCI
I°. y Pn x (2.61)
II°. y Pn ln x (2.62)
Pn ln x
III°. y e
(2.63)
unde Pn u este un polinom de gradul n iar variabila independentă formală u este definită astfel:
u x pentru tipul I°; u ln x pentru tipurile II° şi III° (2.64)
Formal, pentru prelucrarea statistică, dispunem de următoarele perechi de date:
xi , yi cu i 1, 2, , N sau x, y (2.65)
unde x şi y sunt vectori N-dimensionali.
Deoarece numărul de valori aferente jocului este limitat la valoarea N=6, pentru gradul n am
adoptat valorile 1÷3; astfel pentru polinomul Pn u au rezultat următoarele trei expresii concrete:
Pn u a u b (polinom de gradul întâi) (2.66)
Pn u a u b u c (polinom de gradul doi)
2
(2.67)
Pn u a u b u c u d (polinom de gradul trei)
3 2
(2.68)
Coeficienții polinomiali din relațiile (2.66)÷(2.68) sunt considerați elementele vectorului
(n+1) – dimensional C. Vectorul C a fost dedus apelând funcția standard din Matlab polyfit.m
(bazată pe algoritmul metodei celor mai mici pătrate) cu sintaxele de mai jos, diferențiate după tipul
corelației:
C polyfit x, y , n - pentru tipul I° (2.69)
C polyfit ln x, y , n - pentru tipul II° (2.70)
C polyfit ln x, ln y , n - pentru tipul III° (2.71)
Precizia corelaţiilor este evaluată prin coeficientul de corelaţie R (numai în cazul n=1) şi
prin abaterea medie pătratică σ, denumită şi abaterea standard.
Ȋn MATLAB, coeficientul R şi norma unui vector se determină apelând funcţiile standard
corrcoef.m şi, respectiv, norm.m; astfel, pentru cele trei tipuri de corelaţii, au fost utilizate
următoarea sintaxă:
R corrcoef x, y şi norm Pn x y , 2 - pentru tipul I° (2.74)
R corrcoef ln x, y şi norm Pn ln x y , 2 - pentru tipul II° (2.75)
Pn ln x
R corrcoef ln x, ln y şi norm e y , 2 - pentru tipul III° (2.76)
O corelaţie este cu atât mai precisă cu cât valoarea absolută (modulul) coeficientului de
corelație, |R|, este mai apropiată de unitate, iar abaterea medie pătratică σ este mai mică; astfel
indicatorii |R| şi σ sunt utilizați atât în stabilirea tipului de corelație (I°, II° sau III°) cât şi a gradului
polinomului Pn u (n =1, n =2 sau n =3).
În cadrul aceluiaşi tip, corelația prezintă o expresie analitică mai simplă (deci mai lesne de
utilizat) dar şi abaterea σ mai mare cu cât gradul n este mai mic (în particular, n=1); în vederea
stabilirii gradului n, fără însă a diminua inadmisibil de mult precizia corelației, am propus
următorul criteriu:
100 2 3 1 p & 100 1 2 1 p n 1
100 2 3 1 p & 100 1 2 1 p n 2 (2.77)
100 2 3 1 p n 3
25
CERCETĂRI TEORETICE ȘI EXPERIMENTALE PRIVIND AMBUTISAREA PIESELOR CILINDRICE ADÂNCI
Tabel 2.15. Corelaţii de tipul I° pentru dependența forţă de ambutisare maximă simulată - joc
Coeficienții corelației polinomiale Abaterea
Semifabricat FU Grad |R|
medie pă-
/ Operație U polinom a b c d (pt. n=1)
tratică, σ
1 2 3 4 5 6 7 8 9
n=1 -6,0000 47,6000 - - 0,4472 0,9906
FU n=2 1,5238 -12,4000 53,9390 - 0,2182
CW508L n=3 -8,44e-14 1,5238 -12,4000 53,9390 0,2182
OP2 n=1 -5,5429 45,0114 - - 0,6370 0,9781
U n=2 1,9048 -13,5429 52,9352 - 0,4094
n=3 3,2464 -18,5474 27,8647 26,0479 0,2871
Tabel 2.16. Corelaţii de tipul I° pentru dependența tensiune normală maximă simulată - joc
Coeficienții corelației polinomiale Abaterea
Semifabricat FU Grad |R|
medie pă-
/ Operație U polinom a b c d (pt. n=1)
tratică, σ
1 2 3 4 5 6 7 8 9
1 -41,9434 408,9359 - - 5,5246 0,9715|
FU 2 20,9390 -129,8874 496,0424 - 1,3224
CW508L 3 10,9148 -47,8241 9,3306 405,6434 0,8863
OP2 1 -38,2160 395,9656 - - 4,5851 0,9762
U 2 17,2838 -110,8080 467,8662 - 1,1912
3 -0,3339 19,3875 -115,0671 470,6318 1,1908
Tabel 2.17. Corelaţii de tipul II° pentru dependența forţă de ambutisare maximă simulată - joc
Coeficienții corelației polinomiale Abaterea
Semifabricat FU Grad |R|
medie pă-
/ Operație U polinom a b c d (pt. n=1)
tratică, σ
1 2 3 4 5 6 7 8 9
n=1 -12,1397 43,6517 - - 0,2213 0,9977
FU n=2 0,0827 -12,2508 43,6840 - 0,2212
CW508L n=3 2,4305 -4,8512 -9,1933 43,1221 0,2193
OP2 n=1 -11,2555 41,3913 - - 0,4590 |0,9887
U n=2 1,2813 -12,9762 41,8918 - 0,4517
n=3 24,3516 -48,1536 17,6583 36,2612 0,3459
26
CERCETĂRI TEORETICE ȘI EXPERIMENTALE PRIVIND AMBUTISAREA PIESELOR CILINDRICE ADÂNCI
Tabel 2.18. Corelaţii de tipul II° pentru dependența tensiune normală maximă simulată - joc
Coeficienții corelației polinomiale Abaterea
Semifabricat FU Grad |R|
medie pă-
/ Operație U polinom a b c d (pt. n=1)
tratică, σ
1 2 3 4 5 6 7 8 9
n=1 -85,9413 382,0591 - - 6,9629 0,9909
FU n=2 37,9052 -136,8443 396,8656 - 2,0206
CW508L n=3 161,5046 -289,9565 66,3292 359,5220 0,6079
OP2 n=1 -78,1533 371,3761 - - 5,4466 0,9938|
U n=2 30,0360 -118,4887 383,1088 - 1,3930
n=3 67,6182 -107,2320 -33,4247 367,4739 1,1356
Tabel 2.19. Corelaţii de tipul III° pentru dependența forţă de ambutisare maximă simulată - joc
Coeficienții corelației polinomiale Abaterea
Semifabricat FU Grad |R|
medie pă-
/ Operație U polinom a b c d (pt. n=1)
tratică, σ
1 2 3 4 5 6 7 8 9
n=1 -0,3435 3,7966 - - 0,0073 0,9969
FU n=2 -0,0557 -0,2687 3,7749 - 0,0064
CW508L n=3 0,0660 -0,1896 -0,1857 3,7596 0,0064
OP2 n=1 -0,3334 3,7419 - - 0,0139 0,9881
U n=2 -0,0081 -0,3226 3,7388 - 0,0139
n=3 0,7622 -1,5554 0,6363 3,5625 0,0106
Tabel 2.20. Corelaţii de tipul III° pentru dependența tensiune normală maximă simulată - joc
Coeficienții corelației polinomiale Abaterea
Semifabricat FU Grad
medie pă- Obsv.
/ Operație U polinom a b c d
tratică, σ
1 2 3 4 5 6 7 8 9
n=1 -0,2640 5,9570 - - 0,0085 0,9930
FU n=2 0,0873 -0,3812 5,9910 - 0,0064
CW508L n=3 0,5164 -0,9612 0,2685 5,8716 0,0017
/ OP2 n=1 -0,2444 5,9271 - - 0,0060 0,9958
U n=2 0,0666 -0,3338 5,9531 - 0,0043
n=3 0,2211 -0,3823 -0,0556 5,9020 0,0034
27
CERCETĂRI TEORETICE ȘI EXPERIMENTALE PRIVIND AMBUTISAREA PIESELOR CILINDRICE ADÂNCI
Tabel 2.21. Compararea preciziei corelațiilor pentru dependența forței de ambutisare maxime
simulate de joc la a doua operaţie de ambutisare pentru semifabricatul din alamă marca CW508L,
fără ungere
Grad polinom n=1 n=2 n=3
Tipul 100 1 2 1 100 2 3 1
|R| σ1 σ2 σ3
corelației
F Pn j 0,9906 0,4472 0,2182 104,95 0,2182 0,00
F Pn ln j
0,9977 0,2213 0,2212 0,05 0,2193 0,87
Pn ln j
F e 0,9969 0,0073 0,0064 14,06 0,0064 0,00
Tabel 2.22. Compararea preciziei corelațiilor pentru dependența forței de ambutisare maxime
simulate de joc la a doua operaţie de ambutisare pentru semifabricatul din alamă marca CW508L,
cu ungere
Grad polinom n=1 n=2 n=3
Tipul corelației |R| σ1 σ2 100 1 2 1 σ3 100 2 3 1
F Pn j 0,9781 0,6370 0,4094 55,59 0,2871 42,60
F Pn ln j 0,9887 0,4590 0,4517 1,62 0,3459 30,59
Pn ln j 0,0139 0,00 31,13
F e 0,9881 0,0139 0,0106
Tabel 2.23. Compararea preciziei corelațiilor pentru dependența tensiunii normale maxime simulate
de joc la a doua operaţie de ambutisare pentru semifabricatul din alamă marca CW508L, fără
ungere
Grad polinom n=1 n=2 n=3
Tipul corelației |R| σ1 σ2 100 1 2 1 σ3 100 2 3 1
T Pn j 0,9715 5,5246 1,3224 317,77 0,8863 49,20
T Pn ln j 0,9909 6,9629 2,0206 244,60 0,6079 232,39
Pn ln j 0,0064 32,81 276,47
T e 0,9930 0,0085 0,0017
Tabel 2.24 Compararea preciziei corelațiilor pentru dependența tensiunii normale maxime simulate
de joc la a doua operaţie de ambutisare pentru semifabricatul din alamă marca CW508L, cu ungere
Grad polinom n=1 n=2 n=3
100 1 2 1 100 2 3 1
Tipul
|R| σ1 σ2 σ3
corelației
T Pn j 0,9762 4,5851 1,1912 284,91 1,1908 0,03
T Pn ln j 0,9938 5,4466 1,3930 291,00 1,1356 22,67
Pn ln j 0,0043 39,53 26,47
T e 0,9958 0,0060 0,0034
Sistematizând rezultatele evidențiate în tabelele (2.21)÷(2.24) şi preluând din (tabelele 2.19
şi 2.20) coeficienții polinomiali corespunzători corelațiilor optimale au fost deduse expresiile
analitice concrete pentru dependențele (2.78)÷(2.81), centralizate în ( tabelul 2.25 – col. a 5-a).
28
CERCETĂRI TEORETICE ȘI EXPERIMENTALE PRIVIND AMBUTISAREA PIESELOR CILINDRICE ADÂNCI
29
CERCETĂRI TEORETICE ȘI EXPERIMENTALE PRIVIND AMBUTISAREA PIESELOR CILINDRICE ADÂNCI
Tabel 2.28 Corelațiile optimale pentru dependența dintre tensiunea normală maximă simulată şi joc
Nr. Operație / FU Abaterea Expresia analitică a corelației,
crt. semifabricat U medie pătratică, σ în care u ln j
1 2 3 4 5
3 -4,6912u 2 2,0870u 5,6390
1 X5CrNi18-10 FU 0,0111 T e 2,4500 u
30
CERCETĂRI TEORETICE ȘI EXPERIMENTALE PRIVIND AMBUTISAREA PIESELOR CILINDRICE ADÂNCI
36
FFU, FU [kN]
34
32
30
28
0,35 0,6 0,85 1,0 1,1 1,2 1,2 1,6 1,85
Joc [mm]
Fig. 2.24. Compararea relațiilor simulate ale forței de ambutisare maxime în funcție de joc în
cazurile FU/U la operația a doua a procesului de ambutisare pentru semifabricatul din alamă
CW508L
31
CERCETĂRI TEORETICE ȘI EXPERIMENTALE PRIVIND AMBUTISAREA PIESELOR CILINDRICE ADÂNCI
340
Tn FU, Tn U [MPa]
330
320
310
300
290
0,35 0,6 0,85 1,0 1,1 1,2 1,35 1,6 1,8 1,85
Joc [mm]
Fig. 2.25. Compararea relațiilor simulate Tensiune normală – Joc pentru FU/U la operația a doua a
procesului de ambutisare pentru semifabricatul din alamă CW508L
Analiza cu element finit din cadrul prezentului capitol s-a realizat întâmpinând o serie de
dificultăți în special referitor la timpul acordat fiecărei simulări. Astfel, s-au realizat un număr
însemnat de încercări eșuate până a ajunge la rezultatele optime.
Pentru obținerea rezultatelor optime s-a realizat un compromis în ceea ce privește
dimensiunea elementului rețelei de discretizare identificând o valoare de 1 mm pentru suprafața
semifabricatului și de 3 mm pentru poanson și placa matriță. Aceste simulări au facilitat rezultate
valide care au putut fi studiate și apoi comparate cu rezultatele determinărilor experimentale.
În baza de date a programului de lucru Ansys s-au introdus valorile caracteristice ale
principalilor parametri în vederea evaluării precise a comportamentului semifabricatului, astfel încât
programul să ajute la identificarea și interpretarea reacției apărute în concordanță cu solicitarea dată.
Astfel, coeficientul de curgere, limita de rupere, limitele corespunzătoare tensiunilor,
deformațiilor și alungirilor devin parametrii specifici ai semifabricatului.
O importanță deosebită au avut utilizarea constrângerilor dimensionale și de formă pentru
întregul ansamblu poanson-semifabricat-placă matriță. Sistemele de coordonate proprii pentru unele
elemente active din acest ansamblu au facilitat determinarea mișcării poansonului în funcție de
celelalte componente, inclusiv pe direcția dorită și fixarea plăcii matriță.
În urma realizării simulării primei operații de ambutisare s-a constatat că valoarea
coeficientului limită de ambutisare LDR variază în funcție de tipul de material utilizat. Astfel, s-a
constat că pentru: oțelul inoxidabil X5CrNi18-10 valoarea LDR variază în intervalul 1,58 ÷ 1,61;
oțelul de construcții S235JR valoarea LDR variază între 1,58 şi 1,62 iar în cazul celui de -al treilea
material, CW508L, valoarea LDR este cuprinsă între 1,59 ÷ 1,60. Prin urmare, fiind cunoscut din
literatura de specialitate că, pentru ca ambutisarea să poată fi considerată adâncă, coeficientul
limită de ambutisare LDR trebuie să fie superior valorii de 1,72. Neîndeplinindu-se această
condiție, a fost necesară realizarea unei operații suplimentare pentru a satisface condiția de
ambutisare adâncă.
Studiul tensiunii normale ce acționează pe direcția Ox corespunzătoare celor trei tipuri de
materiale a scos în evidență că lubrifierea poate influența tensiunea normală cu maxim 10%.
Se constată că, concomitent cu creșterea jocului dintre elementele active, valoarea maximă a
tensiunii normale descrește odată cu valoarea deformării pe direcția OX ce se identifică ca fiind
raza interioară a piesei.
În cadrul acestei analize cu element finit utilizând programul Ansys pentru procesul de
ambutisare fără reținere s-a evidențiat faptul că, atunci când utilizăm un joc dintre elementele active
de valoare mare, poate apărea fenomenul de încrețire a semifabricatului provocând fisurarea
acestuia. În unele cazuri poate să apară o rotire a piesei în placa matriță, fenomen ce apare în special
la a doua operație de ambutisare.
Toate simulările numerice cu programul Ansys au fost efectuate pentru şase valori diferite
ale jocului incluse în intervalul [0,35; 1,85] mm; valorile pentru forța de ambutisare maximă și
tensiunea normală maximă corespunzătoare acestor jocuri, rezultate din aceste simulări, au fost
prelucrate statistic prin metoda celor mai mici pătrate considerând nouă variante de corelaţii -
bazate pe funcţii polinomiale, logaritmice şi exponenţiale - şi, impunând drept criteriu de
performanţă minimizarea abaterii medii pătratice, în final s-au selectat corelaţiile optimale, care au
rezultat de tipul exponențialo-polinomial. Polinoamele aferente acestor corelaţii optimale sunt de
grad n≥2, predominant fiind gradul n=3; însă, datorită formei analitice mult mai simple, în paralel
au fost considerate şi corelațiile cu polinomul aferent de grad n=1, care au rezultat cu coeficient de
corelaţie ce prezintă în modul o valoare foarte apropiată de unitate, deci şi aceste corelaţii prezintă o
precizie ridicată.
Precizia simulărilor realizate pe baza corelațiilor optimale de tip I (ce au gradul I al
polinomului de la exponent ) pentru forța de ambutisare maximă și tensiunea normală, ce au în
33
CERCETĂRI TEORETICE ȘI EXPERIMENTALE PRIVIND AMBUTISAREA PIESELOR CILINDRICE ADÂNCI
vedere coeficientul de corelație R și abaterea medie pătratică σ , este optimă pentru un interval al
jocului de cuprins între 0,35 ÷ 1,85 mm.
Reprezentările grafice pe intervalul [0,35; 1,85] mm ale corelațiilor de tipul exponențialo-
polinomial astfel determinate, atât pentru forța de ambutisare maximă cât şi pentru tensiunea
normală maximă - corelațiile optimale şi cele cu polinomul aferent de gradul n=1– scot în evidenţă
şi din punct de vedere calitativ o bună concordanţă cu valorile pentru forța și tensiunea rezultate din
simulările cu programul Ansys. De asemenea, din aceste reprezentări grafice se constată că atât
forța de ambutisare maximă cât şi tensiunea normală maximă sunt funcții monoton descrescătoare
de joc, iar la acelaşi joc în cazul ambutisării fără ungere valorile acestor mărimi fizice sunt mai mari
comparativ cu cele din cazul ambutisării cu ungere.
Corelaţiile deduse pentru forța de ambutisare maximă și tensiunea normală maximă, redate
atât sub formă analitică cât şi sub formă grafică, pot servi la evaluarea respectivei forţe şi/sau
tensiuni la modificarea jocului la valori diferite de cele simulate cu pachetul de programe Ansys, de
preferinţă incluse în domeniul [0,35; 1,85] mm, cu şi/sau fără menţinerea valorilor pentru parametrii
geometrici (grosimea g şi diametrul D ale semifabricatului) şi ai piesei finite (diametrul interior d).
CAPITOLUL 3
MATERIALE ȘI ECHIPAMENTE UTILIZATE ÎN STUDIUL
EXPERIMENTAL AL PROCESULUI DE AMBUTISARE A PIESELOR
CILINDRICE ADÂNCI
34
CERCETĂRI TEORETICE ȘI EXPERIMENTALE PRIVIND AMBUTISAREA PIESELOR CILINDRICE ADÂNCI
Fig. 3.1.a. Imagine cu matrița utilizată pentru Fig. 3.1.b. Matriță utilizată pentru studiul
studiul ambutisării pieselor cilindrice adânci ambutisării pieselor cilindrice adânci
35
CERCETĂRI TEORETICE ȘI EXPERIMENTALE PRIVIND AMBUTISAREA PIESELOR CILINDRICE ADÂNCI
S-au realizat câte trei măsurători pentru materialul piesei şi s-a făcut media pentru fiecare
element chimic în parte. Spectometru Foundry Masters prezentat în (figura 3.4), este compus din
următoarele părți: tub gaz inert (argon de înaltă puritate) (1); pompă de vid (2); spectrometru (3);
piesă analizată (4); monitor(5);calculator (6); imprimantă pentru buletinele de analiză(7); mouse (8).
Traductorul pentru măsurarea deplasării poansonului sau senzorul de deplasare (figura 3.5),
aflat în dotarea firmei ALVIMEC Lețcani, este montat pe masa superioară a presei în care este prins
și suportul poansonului. Traductorul de deplasare este de tip VISHAY – HS 100 MG7128,
Invertor number FO21633 – SUA, calibrat la Iași la data 20.09.2012.
Sistemul de achiziție a datelor (figura 3.6) este format dintr-un calculator personal și
unitatea master Traveller 1, aflat în dotarea Facultății de Știința și Ingineria Materialelor din cadrul
Universității Tehnice ”Gheorghe Asachi”din Iași.
În vederea determinării forţei funcție de deplasarea poansonului s-a utilizat un sistem de
achiziţie de date dinamic, format din unitatea master complet echipată, traductor de forţă de 1000
kN şi traductor de deplasare cu cursa de 0÷100 mm.
.
Fig.3.6. Sistemul de achiziție format dintr-un calculator și unitatea master Traveller 1
CAPITOLUL 4
CONTRIBUŢII EXPERIMENTALE PRIVIND PROCESUL DE
AMBUTISARE A PIESELOR CILINDRICE ADÂNCI
În cadrul acestui capitol s-a realizat planul de experiențe utilizând metoda TAGUCHI,
pentru un set optimal de factori de influență privind procesul de ambutisare a pieselor cilindrice
adânci. Pentru a implementa metoda Taguchi trebuiesc parcurși următorii pașii:
- definirea obiectivului experimentării; - selecția factorilor controlați și a valorilor de testat;
- selecția planului de experiențe care va fi utilizat; - realizarea încercărilor și ridicarea
rezultatelor; -analizarea rezultatelor și definirea configurației care asigură optimizarea
acestora; -realizarea unor încercări de validare a configurației care asigură optimizarea.
Obiectivul experimentării constă în asigurarea unor grade de precizie dimensională și de
duritate ale piesei cilindrice adânci cerute de proiectantul general al mecanismului în care piesa este
înglobată funcțional [1], iar termenii din indicatorul de performanță este determinat de raportul
Semnal/Zgomot (semnal – valoarea dorită, de atins; zgomot – variabilitatea nedorită a semnalului,
de combătut).
37
CERCETĂRI TEORETICE ȘI EXPERIMENTALE PRIVIND AMBUTISAREA PIESELOR CILINDRICE ADÂNCI
Tabelul 4.5. Valorile experimentate pentru diametrul poansonului, dp, și jocul dintre placa matriță și
poanson, Jmp.
Nr. crt. 1 2 3 4 5 6
dp [mm] 43,5 43,0 42,5 42,0 41,5 40,5
Jmp [mm] 0,35 0,60 0,85 1,10 1,35 1,85
38
CERCETĂRI TEORETICE ȘI EXPERIMENTALE PRIVIND AMBUTISAREA PIESELOR CILINDRICE ADÂNCI
Fig. 4.4. Diagrama deplasare-timp pentru piesa Fig.4.5. Piese obținute la prima ambutisare
din X5CrNi18-10 din inox X5CrNi18-10
Tabelul 4.10. Valori experimentale obținute la prima operație de ambutisare a oțelului X5CrNi1810
Nr.crt. Diam. Jocul Forța Depl. Timpul Ungere Timpul Deplasare
poan. maximă poan. Maxim / cursei poanson /
Fără cursă
[mm] [mm] [KN] [mm] [s] ungere [s] [mm]
1 43,5 0,35 46,04 40,672 19,73 FU 34,72 72,78
2 43,5 0,35 46,04 41,354 16,88 FU 30,09 71,34
3 43,5 0,35 45,08 41,581 17,92 U 29,17 71,19
4 43,0 0,60 49,83 43,701 17,90 FU 28,75 71,50
5 43,0 0,60 47,01 41,504 16,89 FU 28,74 71,87
6 43,0 0,60 45,47 40,312 15,59 U 27,15 71,42
7 42,5 0,85 47,90 42,941 20,13 FU 31,68 71,87
8 42,5 0,85 43,22 40,517 15,88 U 32,49 71,80
9 42,5 0,85 42,74 40,274 18,76 FU 31,34 71,26
10 42,0 1,10 47,01 44,078 19,56 FU 30,71 71,95
11 42,0 1,10 44,18 43,246 17,35 U 28,31 71,42
12 42,0 1,10 48,31 44,528 19,02 FU 31,17 71,86
13 41,5 1,35 47,01 64,303 14,66 FU 14,60 70,96
14 41,5 1,35 48,86 40,972 17,11 FU 29,11 70,59
15 41,5 1,35 45,78 40,263 17,23 U 28,17 70,14
16 40,5 1,85 46,04 41,049 17,24 FU 29,66 71,11
17 40,5 1,85 46,04 42,109 17,73 FU 29,51 70,96
18 40,5 1,85 45,57 42,071 17,35 U 29,12 70,31
39
CERCETĂRI TEORETICE ȘI EXPERIMENTALE PRIVIND AMBUTISAREA PIESELOR CILINDRICE ADÂNCI
Diagrama forței de ambutisare în raport cu timpul (figura 4.15) pentru semifabricatul sub
formă de piesă de la prima operație de ambutisare din X5CrNi18-10, este caracterizată de o
creștere a forței de ambutisare atingând valoarea maximă de 56,37 KN, corespunzător unui timp de
ambutisare de 14,66 s.
Diagrama cursei poansonului raportată la timp (figura 4.16.), evidențiază deplasarea
poansonului pentru întreaga cursă de 70,66 mm, ce corespunde unui timp total de ambutisare de
aproximativ 28,10 s ce include retragerea poansonului în poziția inițială. În (figura 4.17.) se prezintă
piesa obținută la a doua ambutisare din oțel inox pentru X5CrNi18-10, în urma unei operații
intermediare de recoacere cu scopul evitării apariției fisurilor. Toți parametrii ce pot fi obținuți cu
ajutorul softului E.S.A.M. , pentru a doua operație de ambutisare sunt evidențiați în (tabelul 4.13).
În urma operației a doua de ambutisare pentru X5CrNi18-10 (figura 4.18), se constată
apariția unor fisuri în zona de racordare a peretelui lateral cu fundul piesei. Apare astfel necesitatea
realizării unui tratament termic de recoacere de detensionare care are drept scop înlăturarea
tensiunilor din piesa obținută la prima ambutisare.
Fig. 4.15. Diagrama forței de ambutisare în Fig. 4.16. Diagrama cursei poansonului raportată
raport cu timpul pentru X5CrNi18-10 la la timp pentru X5CrNi18-10 la
operația a doua de ambutisare operația a doua de ambutisare
40
CERCETĂRI TEORETICE ȘI EXPERIMENTALE PRIVIND AMBUTISAREA PIESELOR CILINDRICE ADÂNCI
Fig. 4.17 Piesă obținută la a doua Fig. 4.18 Piesă obținută la operația a
operație de ambutisare cu recoacere doua de ambutisare fără recoacere
X5CrNi18-10 X5CrNi18-10
Tabel 4.13 Valori experimentale obținute la a doua operație de ambutisarea a oțelului X5CrNi18-10
Nr.crt. Diam. Jocul Forța Depl. Timpul Ungere Timpul Depl.
poan. maximă poan. Maxim / cursei poan./
Fără cursă
[mm] [mm] [KN] [mm] [s] ungere [s] [mm]
1 31,9 0,35 55,38 30,684 15,28 FU 29,46 71,23
2 31,9 0,35 56,79 31,957 14,86 FU 29,28 70,29
3 31,9 0,35 51,47 29,725 14,14 U 28,86 69,38
4 31,4 0,60 56,37 31,658 14,66 FU 29,10 70,66
5 31,4 0,60 47,90 31,885 14,96 FU 28,49 68,62
6 31,4 0,60 46,92 28,947 14,63 U 28,16 68,27
7 30,9 0,85 56,12 31,356 14,82 FU 28,26 70,38
8 30,9 0,85 56,01 31,264 14,65 FU 30,15 70,86
9 30,9 0,85 51,14 30,173 14,17 U 28,28 69,24
10 30,4 1,10 52,86 32,137 14,16 FU 30,49 71,67
11 30,4 1,10 55,28 33,628 14,22 FU 30,36 71,35
12 30,4 1,10 50,18 31,265 13,97 U 29,29 69,43
13 29,9 1,35 55,32 33,631 14,26 FU 30,68 71,42
14 29,9 1,35 55,16 33,286 14,18 FU 30,12 70,89
15 29,9 1,35 51,69 31,753 13,36 U 29,43 69,24
16 29,4 1,85 55,03 33,187 14,12 FU 29,58 69,88
17 29,4 1,85 54,46 32,572 13,26 FU 29,67 69,86
18 29,4 1,85 50,36 31,825 13,18 U 28,43 68,29
Pentru ambutisarea pieselor de oțel X5CrNi18-10 s-a constatat că ponderea cea mai mare
(62,8686 %) revine jocului dintre placa activă și poanson, Jmp, urmată de contribuția ungerii,
U/FU (36,8585 %). Contribuția vitezei medii din faza activă, V (0,2729 %) este neglijabilă asupra
grosimii. Valorile optimale atribuite factorilor de control sunt cei corespunzători experimentului 6,
în care deviația standard a grosimii σi = 0,1845 mm, este minimă.
În urma măsurării pentru X5CrNi18-10 s-a constatat o variație a grosimii peretelui și
fundului piesei ambutisate, identificând o îngroșare de material la capătul liber al piesei cu 45,44%
față de grosimea inițială a semifabricatului, precum și o subțiere a materialului cu 17,00 % față de
grosimea inițială, apărută în zona de racordare corespunzător punctului 8 de măsurare. Piesa își
păstrează grosimea corespunzător punctului 6 aflat la o distanță 2/3 față de capătul liber, și 1/3 față
de fundul piesei.
În urma analizei modelului matematic pentru oțelul S235JR, ponderea cea mai mare îi revine
vitezei medii din faza activă V (48,3015 %), urmată de contribuția jocului dintre placa activă și
poanson Jmp (38,6584 %), în timp ce contribuția ungerii U/FU este în proporție de 13,0401%.
Valorile optimale atribuite factorilor de control sunt cei corespunzători experimentului 6, în care
deviația standard a grosimii σi = 0,2153 mm, este minimă, în comparație cu deviația standard a
grosimii σi = 0,3269 mm maximă corespunzător experimentului 8.
Pentru oțelul de construcții S235JR s-a identificat o îngroșare de material cu 50,78% față de
grosimea inițială a semifabricatului, situată la capătul liber al piesei. Zona critică, respectiv palierul
de subțiere a materialului apare la intersecția peretelui lateral cu fundul piesei, numită și zonă de
racordare, ce este corespunzător punctului 8 de măsurare, fiind caracterizat de o subțiere cu 15,44%
față de grosimea inițială. Piesa își păstrează grosimea corespunzător punctului 6 de măsurare aflat la
o distanță de 2/3 față de capătul liber, și 1/3 față de fundul piesei.
Pentru a determina influența unor parametrii asupra ambutisării s-a constatat că pentru
alama CW508L, ponderea cea mai mare (56,2292%) este aferentă ungerii, U/FU, urmată de
contribuția jocului dintre placa activă și poanson, Jmp (42,3867 %), cea mai mică contribuție
(13,0401 %) revine vitezei medii din faza activă, V.
Valorile optimale atribuite factorilor de control corespunzători experimentului 6, în care
deviația standard a grosimii σi = 0,1813 mm, este minimă, în comparație cu deviația standard a
grosimii σi = 0,2034 mm maximă corespunzătoare experimentului 7.
În cazul alamei CW508L, este evidențiată o îngroșare de material cu 40,56% față de grosimea
inițială a semifabricatului, situată la capătul liber al piesei. Apare și o subțiere de material cu
15,38% față de grosimea inițială la intersecția peretelui lateral cu fundul piesei, numită zonă de
racordare, ce corespunde punctului 8 de măsurare. Piesa își păstrează grosimea corespunzător
punctului 5 de măsurare aflat la o distanță de 2/3 față de capătul liber, și 1/3 față de fundul piesei.
CAPITOLUL 5
COMPARAREA REZULTATELOR TEORETICE CU CELE
EXPERIMENTALE PRIVIND PROCESUL DE AMBUTISARE
A PIESELOR CILINDRICE ADÂNCI
43
CERCETĂRI TEORETICE ȘI EXPERIMENTALE PRIVIND AMBUTISAREA PIESELOR CILINDRICE ADÂNCI
jocuri, j, diferite), s-au obținut trei seturi de piese din oţel inoxidabil austenitic X5CrNi18-10, oţel
de construcţie nealiat, S235JR, alama CW508L. Deoarece experiențele s-au realizat în condiții
identice, pentru fiecare material și fiecare poanson, au fost executate câte trei piese (probe), fiecare
set cuprinde câte 9 piese. Respectând în continuare matricea ortogonală L̂9 , analiza se realizează
pentru jocul dintre placa activă și poanson de 0,60 mm; 1,10 mm; 1,35 mm.
Valoarea medie a grosimii rezultată (tabelul 5.1.) pentru cele trei probe, la jocul j=1,60mm,
pentru semifabricatul din oțel inoxidabil X5CrNi18-10, precum și variația grosimii simulări este
determinată în cele 12 puncte de măsurare. În mod similar este calculată valoarea medie a grosimii
în cele 12 puncte de măsurare (tabelul 5.2; 5.3). Grosimea variază pentru toate cele trei jocuri, de la
o grosime minimă de 1,447 mm (j = 0,60 mm) la o valoare maximă 1,460 mm pentru j = 1,35 mm,
în partea superioară corespunzător punctului 1, cu tendință de subțiere minimă 0,827 mm (j = 1,35
mm), corespunzător punctului 8 (zonă de racordare), apoi există o tendință de creștere ușoară,
variind de la o valoare minimă 0,917 (j = 0,60 mm), la 0,930 mm (j = 1,35 mm).
Tabel 5.1. Variația grosimii obținută experimental și prin simulare cu element finit
X5CrNi18-10 pentru j=0,60 mm
Poziția Grosimea Grosimea Grosimea Media Grosimea
punctului experimentală experimentală experimentală grosimii simulare
Proba 1 [mm] Proba 2 [mm] Proba 3 [mm] [mm] EF [mm]
1 1,46 1,44 1,44 1,447 1,7148
2 1,31 1,29 1,30 1,300 1,5734
3 1,19 1,16 1,18 1,177 1,4732
4 1,14 1,11 1,12 1,123 1,3396
5 1,10 1,08 1,08 1,087 1,2358
6 0,97 1,00 1,05 1,007 1,0415
7 0,88 0,90 0,91 0,897 0,7224
8 0,81 0,85 0,84 0,833 0,6568
9 0,87 0,89 0,86 0,873 0,7289
10 0,87 0,89 0,86 0,873 0,7514
11 0,90 0,92 0,93 0,917 0,8216
12 0,90 0,92 0,93 0,917 0,8749
Tabel 5.4. Variația diametrului interior obținută experimental și prin simulare cu element finit
X5CrNi18-10 pentru j=0,60 mm
Poziția Diametrul Diametrul Diametrul Media Diametrul
punctului experimental experimental experimental diametrului simulare
Proba 1 Proba 2 Proba 3 [mm] EF [mm]
[mm] [mm] [mm]
1 33,18 33,16 33,21 33,1833 36,8335
2 33,31 33,29 33,30 33,3000 36,9630
3 33,44 33,42 33,39 33,4167 37,0925
4 33,50 33,50 33,48 33,4933 37,1776
5 33,55 33,53 33,51 33,5300 37,2183
6 32,89 32,91 32,87 32,8900 36,5079
7 32,15 32,17 32,58 32,3000 35,8530
8 31,04 31,08 31,05 31,0567 34,4729
44
CERCETĂRI TEORETICE ȘI EXPERIMENTALE PRIVIND AMBUTISAREA PIESELOR CILINDRICE ADÂNCI
Din compararea grosimii medii pentru toate cele trei jocuri dintre elementele active obținută
experimental cu variația grosimii obținute prin simulare cu element finit utilizând programul Ansys
(figura 5.1; 5.2; 5.3; 5.4) se constată că marja de eroare pentru oțelul inoxidabil X5CrNi18-10 este
de ±18% deoarece semifabricatele nu au avut o deformaţie uniformă. A fost selectat un material
din biblioteca de materiale, un oțel oarecare în care s-au introdus proprietățile mecanice
corespunzătoare oțelului inoxidabil X5CrNi18-10. Materialul a fost considerat cu anizotropie –axial
simetrică. Compararea diametrelor interioare pentru fiecare joc în parte (figura 5.5; 5.6; 5.7), în
care se constată o creștere din punctul 1 de măsurare până în punctul 5 cu valoarea maximă de
33,580 mm, pentru j = 1,10 mm, după care are loc o micșorare la o valoare minimă 31,057 mm
pentru j = 0,60 mm. Această variație de diametru se datorează procesului de arcuire a piesei din
momentul ieșirii din matriță.
Fig. 5.1. Compararea grosimii medii obținută Fig. 5.2. Compararea grosimii medii obținută
experimental cu grosimea obținută prin simulare experimental cu grosimea obținută prin simulare
cu EF pentru j=0,60 mm în cazul oțelului cu EF pentru j=1,10 mm în cazul oțelului
inoxidabil X5CrNi18-10 inoxidabil X5CrNi18-10
Fig. 5.3. Compararea grosimii medii obținută Fig. 5.4. Compararea grosimii pentru cele trei
experimental cu grosimea obținută prin simulare jocuri j= 0,60; 1,10; 1,35 mm, obținută
cu EF pentru j=1,35 mm în cazul oțelului experimental cu cea obținută prin simulare cu EF
inoxidabil X5CrNi18-10 în cazul oțelului inoxidabil X5CrNi18-10
45
CERCETĂRI TEORETICE ȘI EXPERIMENTALE PRIVIND AMBUTISAREA PIESELOR CILINDRICE ADÂNCI
Fig. 5.5. Compararea diametrului mediu obținut Fig. 5.6. Compararea diametrului mediu obținut
experimental cu diametrul obținut prin simulare experimental cu diametrul obținut prin simulare
cu EF pentru j=0,60 mm în cazul oțelului cu EF pentru j=1,10 mm în cazul oțelului
inoxidabil X5CrNi18-10 inoxidabil X5CrNi18-10
Fig. 5.8. Compararea grosimii medii obținută Fig. 5.9. Compararea grosimii medii obținută
experimental cu grosimea obținută prin experimental cu grosimea obținută prin
simulare cu EF pentru j=0,60 mm în cazul simulare cu EF pentru j=1,10 mm în cazul
oțelului S235JR oțelului S235JR
46
CERCETĂRI TEORETICE ȘI EXPERIMENTALE PRIVIND AMBUTISAREA PIESELOR CILINDRICE ADÂNCI
Fig. 5.10. Compararea grosimii medii obținută Fig. 5.11. Compararea diametrului mediu
experimental cu grosimea obținută prin obținut experimental cu diametrul obținut
simulare cu EF pentru j=1,35 mm în cazul prin simulare cu EF pentru j=0,60 mm în
oțelului S235JR cazul oțelului S235JR
Fig. 5.12. Compararea diametrului mediu Fig. 5.13. Compararea diametrului mediu
obținut experimental cu diametrul obținut prin obținut experimental cu diametrul obținut
simulare cu EF pentru j=1,10 mm în cazul prin simulare cu EF pentru j=1,35 mm în
oțelului S235JR cazul oțelului S235JR
Fig. 5.14. Compararea grosimii medii obținută Fig. 5.15. Compararea grosimii medii obținută
experimental cu grosimea obținută prin simulare experimental cu grosimea obținută prin simulare
cu EF pentru j=0,60 mm în cazul cu EF pentru j=1,10 mm în cazul
alamei CW508L alamei CW508L
47
CERCETĂRI TEORETICE ȘI EXPERIMENTALE PRIVIND AMBUTISAREA PIESELOR CILINDRICE ADÂNCI
Fig. 5.16. Compararea grosimii medii obținută Fig. 5.17. Compararea diametrului mediu
experimental cu grosimea obținută prin simulare obținut experimental cu diametrul obținut prin
cu EF pentru j=1,35 mm în cazul simulare cu EF pentru j=0,60 mm în cazul
alamei CW508L alamei CW508L
Fig. 5.18. Compararea diametrului mediu Fig. 5.19. Compararea diametrului mediu
obținut experimental cu diametrul obținut prin obținut experimental cu diametrul obținut prin
simulare cu EF pentru j=1,10 mm în cazul simulare cu EF pentru j=1,35 mm în cazul
alamei CW508L alamei CW508L
Din analiza graficelor corelațiilor dintre forța de ambutisare maximă şi joc, în vederea unui
studiu cantitativ detaliat al preciziei, s-a selectat aceleaşi trei tipuri de corelații redate prin relaţiile
(2.61)÷(2.63), pentru care a fost elaborat modelul matematic redat prin relaţiile (2.64)÷(2.76).
S-a exemplificat aplicarea modelului matematic expus mai sus la a doua operaţie de
ambutisare corespunzător lui CW508L, pentru determinarea corelaţiilor dintre forța de ambutisare
simulată și joc atât în varianta fără ungere (FU), cât şi în cea cu ungere (U) (două dependențe).
Rezultatele referitoare la coeficienții şi indicatorii de precizie ai celor trei tipuri de corelaţii,
sunt centralizate în (tabelele 5.18, 5.19 și 5.20). Pentru fiecare din cele două dependenţe, au fost
determinate câte nouă corelații.
Datele referitoare la indicatorii de precizie ai fiecăreia din cele nouă corelaţii pentru fiecare
dependență, au fost sistematizate în (tabelele 5.21 şi 5.22); astfel a fost stabilită corelația optimală
pentru fiecare din cele două dependenţe, precizată prin abaterea standard minimă.
48
CERCETĂRI TEORETICE ȘI EXPERIMENTALE PRIVIND AMBUTISAREA PIESELOR CILINDRICE ADÂNCI
49
CERCETĂRI TEORETICE ȘI EXPERIMENTALE PRIVIND AMBUTISAREA PIESELOR CILINDRICE ADÂNCI
CAPITOLUL 6
CONTRIBUȚII PERSONALE ÎN DEZVOLTAREA TEMEI ȘI
CONCLUZII FINALE
51
CERCETĂRI TEORETICE ȘI EXPERIMENTALE PRIVIND AMBUTISAREA PIESELOR CILINDRICE ADÂNCI
53
CERCETĂRI TEORETICE ȘI EXPERIMENTALE PRIVIND AMBUTISAREA PIESELOR CILINDRICE ADÂNCI
Pentru alama CW508L, valorile forței maxime de ambutisare la operația a doua sunt mai
mari în comparație cu cele de la prima ambutisare cu cca 20% deoarece materialul obținut la prima
ambutisare este ecruisat.
Din măsurătorile efectuat în cele 12 puncte, în fiecare experiment s-a observat o variație a
grosimii peretelui și a fundului piesei ambutisate, adică o îngroșare de material la capătul liber al
piesei, iar zona critică, de subțiere a materialului apare în zona de racordare corespunzător punctului
de măsurare 8.
Analizând valorile pentru coeficientul de corelație R și abaterea medie pătratică σ, s-a
constatat că precizia corelaţiilor optimale privind dependențele, rezultate prin simulare numerică
şi/sau experimental, dintre forța de ambutisare maximă şi joc, precum şi dintre tensiunea normală
maximă şi joc, sunt foarte bune pe domeniul de analiză, j ∈ [ 0,35 -1,85 ] mm.
Reprezentările grafice ale corelațiilor optimale precizate mai sus ilustrează elocvent că atât
forța de ambutisare maximă cât şi tensiunea normală maximă sunt funcții monoton descrescătoare
de joc, iar la acelaşi joc în cazul ambutisării fără ungere valorile acestor mărimi fizice sunt mai mari
cu cca. 5% comparativ cu cele din cazul ambutisării cu ungere; de asemenea, aceste reprezentări
evidențiază o bună concordanţă dintre valorile pentru forța de ambutisare maximă rezultate
experimental cu cele din simulările cu Ansys.
BIBLIOGRAFIE
1. Alexis, J., Metoda Taguchi în practica industrială, Editura Tehnică, ISBN 973-31-1352-2,
București, 1999.
2. Amino, H., Nakamura, K., Nakagawa, T., Counter-Pressure Deep Drawing and Its
Application in the Forming and Automobile Parts, J Mater Proc Technol, 23: pp. 243–265,
1990.
3. Axinte, M. Cercetări teoretice şi experimentale privind fenomenul de revenire elastică la
ambutisarea pieselor cilindrice, Teză de doctorat, Universitatea Politehnică Bucureşti, 2006.
4. Ayed L. Ben, Delamézière A., Batoz J.-L., Knopf-Lenoir C., Modified maximum force
criterion for prediction of FLC and for optimization of blankholder forces in stamping,2006.
5. Azaouzi M, Naceur H, Delameziere A, Batoz JL, Belouettar S., An Heuristic Optimization
Algorithm for the blank shape design of high precision metallic parts obtained by a
particular stamping process. Finite Elem Anal Des 44(14): pp. 842–850, 2008.
54
CERCETĂRI TEORETICE ȘI EXPERIMENTALE PRIVIND AMBUTISAREA PIESELOR CILINDRICE ADÂNCI
6. Banabic, D., Bunge, H.J., Pöhlandt, K., Tekkaya, A.E. , Formability of Metallic Materials,
Springer, Berlin, 2000.
7. Barlet , O., Batoz, J.L., Optimum design of blank contour using the inverse approach and a
mathematical programming technique, Numisheet’96, pp. 178–185, 1996.
8. Bauer, D., Mueller, M., Computer-optimized hold-down force prevents wrinkling in deep
drawing , Baender Bleche Rohre, Vol. 31, no. 9, pp. 48-51,1990.
9. Bauer, D., Krebs, R., Optimization of deep drawing conditions for aluminium auto body
sheets using statistical design of experiments , Metall, Vol. 47, no. 12, pp. 1107-1112, 1993
10. Bonte MHA, Vanden Boogaard AH, Huétink J, Meta-modelling techniques for the
optimisation of metal forming processes. Proceedings of the Esaform’05,Cluj-
Napoca,pp155–158, 2005.
11. Brabie G., F.Ene, Application of the neural network method in optimization of the drawing
process of hemispherical parts made from metal sheets, Archives of Civil and Mechanical
Engineering, Polish Academy of Sciences, VI, 2, pp. 87-92, 2006.
12. Brabie G., Schnakovszky C., Chiriţă B., Chirilă C., Axinte C. – Application of the Taguchi
method for the compensation of errors determined by springback in the case of a conical
lied made from metal sheets, MOCM 11, vol. 1, Technical Sciences Academy of Romania,
University of Bacău, pp. 49-56, ISSN 1224-7480, 2005.
13. Brabie G., Ene F., Chirita B., Blankholder force influence on the springback intensity in the
case of hemispherical draw parts made from metal sheets, TSTM 12, Academia de Ştiinte
Tehnice, pp. 22-25, 2006.
14. Brabie G., Optimizarea proceselor si echipamentelor de prelucrare mecanica, Ed. Agir
Bucureşti, 2006.
15. Braha, V., Îndrumar pentru lucrări de laborator la disciplina Tehnologia presării la rece,
Iaşi: Institutul Politehnic, Rotaprint, 1984.
16. Braha, V., Nagîţ, Gh., Analiza creativă a proceselor de ştanţare şi matriţare la rece,
îndrumar pentru lucrări practice. Chişinău : Editura Tehnica-Info, 2001.
17. Braha, V., Nagîţ, Gh., Tehnologii de ştanţare şi matriţare, îndrumar de proiectare.
Chişinău: Editura Tehnica - Info, 2002.
18. Braha, V., Nagîţ, Gh., Tehnologia Presării la Rece, Iaşi, Editura Tehnică, Ştiinţifică şi
Didactică CERMI, 2003.
19. Brakman, C.M., de Bruin, B.A., Borsboom, C.G., High drawing ratio in single stroke deep
drawing of tinplate and steel and aluminum sheet materials, Ann. CIRP 37/1, pp. 275–280,
1988.
20. Brezobnik M, J. Balib, Kampuš Z., Modeling of forming efficiency using genetic
programming. J. mater. process. technol.. [Print ed.], 2001, vol. 109, no. pp. 20-29.
21. Cao, J., Li, S. ,Xia, Z.C., Tang, S.C. , Analysis of an axisymmetric deep-drawn part forming
using reduced forming steps, Journal of Materials Processing Technology, 117, pp. 193-200,
2001.
22. Chambard A., Guyon P., Khaldi F. El, Lambriks M., Ling D., Effective stamping simulation
using automatic blank and process optimization techniques, 2005.
23. Chengzhi S., Guanlong C., Determining the optimum variable blank-holder forces using
adaptive response surface methodology (ARSM), Springer-Verlag London Limited , Int J
Adv Manuf Technol , 2004.
24. Chiorescu D., Nagîț Gh., The influence of process parameters on the quality of deep drawn
cylindrical cup, 6th International Conference On Manufacturing Science And Education,
June 12-15, Sibiu, 2013.
55
CERCETĂRI TEORETICE ȘI EXPERIMENTALE PRIVIND AMBUTISAREA PIESELOR CILINDRICE ADÂNCI
25. Chiorescu D., Nagîț Gh., Analysis of drawing force variation for cylindrical cups in
relation to die relative radius and angle, 11th International Conference On Modern
Technologies In Manufacturing, October 17-19, Cluj Napoca, 2013.
26. Chiorescu D., Nagîț Gh., The influence of dimensional-type mathematical model for
cylindrical deep drawing on the distribution of extreme unitary stresses, IManE,
International Conference, May 29-30, Chişinău, Republic of Moldova, 2014, Applied
Mechanics and Materials Vol. 657 (2014) pp 168-172, (2014) Trans Tech Publications,
Switzerland :10.4028/ www.scientific.net/AMM.657.168.
27. Chiorescu D., Nagîț Gh., The determination of the optimal values for some parameters in
deep drawing of cylindrical cups without a blank holder, New Technologies and Products
in Machine Manufacturing Technologies, TEHNOMUS, Suceava, 2015.
28. Chiorescu D., Nagîț Gh., The influnce of some parameters on the quality of deep drawing of
cylindrical cups without a blank holder, IManE, International Conference, May 21-22, Iași,
Romania, 2015.
29. Chung, K., Richmond, O., Ideal forming. I. Homogeneous deformation with minimum
plastic work, Int. J. Mech. Sci. 34 (7), pp. 575–591, 1992.
30. Chung, K., Richmond, O., Ideal forming. II. Sheet forming with optimum deformation, Int.J.
Mech. Sci. 34 (8), pp. 617–633, 1992.
31. Ciocârdia, C., ş.a., Tehnologia Presării la Rece, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică,
1991.
32. Cirillo, A., ş.a., Tehnologia matriţării şi ştanţarii la rece, Bucureşti, Editura didactică şi
pedagogică, 1966.
33. Colgan, M., John, M. - Deep Drawing Process, Journal of Material Processing Technology,
132 , pp. 35-47, 2003.
34. Cosserat, E., Cosserat, F., Theorie des corps deformables, In: Chwolson’s Traite de
Physique, 2nd Edition, Paris, pp. 953–1173, 1909.
35. Doege E., Elend E., L. E. - Design and application of pliable blank holder systems for the
optimization of process conditions in sheet metal forming, Journal of Materials Processing
Technology, Volume 111, Issues 1-3, pp.182-187, 2006.
36. Du R, Guo WZ, Xu D, Liasi E. Snake skeleton graph: a new method for analyzing signals
that contain spatial information, Journal of Dynamic Systems Measurement and Control,
125: pp. 294–302, 2003.
37. Duchêne Laurent, Habraken Anne Marie, Analysis of the sensitivity of FEM predictions to
numerical parameters in deep drawing simulations, European Journal of Mechanics
A/Solids 24, pp. 614–629, 2005.
38. El. Sebaie M.G.,, Mellor, P.B., Pressure Assisted Deep Drawing, Ann CIRP, 22/1: pp.71–
72, 1973.
39. Firat Mehmet, Mete Osman H., Stamping process design using FEA in conjunction with
orthogonal regression, Finite Elements in Analysis and Design, vol. 46(11), pp. 992-1000,
2010.
40. Gao En-zhi, LI Hong-wei, Influences of material parameters on deep drawing of thin-walled
hemispheric surface part, Transactions of Nonferrous Metals Society of China 19, pp. 433-
437, 2009.
41. Ghader Faraji , Mahmud M. Mashhadi, Using the finite element method for achieving an
extra high limiting drawing ratio (LDR) of 9 for cylindrical components, CIRP Journal of
Manufacturing Science and Technology 3 , pp. 262–267, 2011.
42. Goldan A., Nagîț Gh., Chiorescu D., Dry ice blasting a new cleaning tehnology in machinery
manufacturing, Buletinul Institutului Politehnic Iași, Tomul LXI (LXV), Fascicolul 1,
,Secția Construcții de Mașini, pag. 23-30, 2015.
56
CERCETĂRI TEORETICE ȘI EXPERIMENTALE PRIVIND AMBUTISAREA PIESELOR CILINDRICE ADÂNCI
43. Green, A.E., Naghdi, P.M., Wenner, M.L., On the theory of rods—Part I: derivations from
the three-dimensional equations, Proc. Roy. Soc. London A 337, pp. 451–483, 1974a.
44. Green, A.E., Naghdi, P.M., Wenner, M.L., On the theory of rods—Part II: developments by
direct approach, Proc. Roy. Soc. London A 337, pp. 485–507, 1974b.
45. Guangyong Sun, Guangyao Li, Multi-fidelity optimization for sheet metal forming process,
Springer-Verlag, 2010.
46. Guo YQ, Batoz JL, Naceur H, Bouabdallah S, Mercier F, Barlet O ., Recent developments
on the analysis and optimum design of sheet metal forming parts using a simplified inverse
approach.Comput Struct 78: pp.133–148, 2000.
47. Habraken A.M., Modelling the Plastic Anisotropy of Metals, Archives of Computational
Methods in Engineering, Vol. 11, 1, 3-96, 2004.
48. Hari Raman, A.J. Barnes, Finite Element Modeling, Simulation, Tools,and Capabilities at
Superform, Journal of Materials Engineering and Performance Volume 19(4) June, 2010.
49. Hashimoto K., Yoshida T., Usuda M., A New Sheet Metal Formability Estimation System
Using Three-Dimensional Finite Element Method, Journal of Materials Processing
Technology, 29: pp. 43-50, 1996.
50. Hassan, M. A., s.a. - A novel process on friction aided deep drawing using tapered blank
holder divided into four segments, Journal of Materials Processing Technology 159, pp.
418–425, 2005.
51. Hassan, M.A., K.I.E. Ahmed, N. Takakura, A developed process for deep drawing of metal
foil square cups, Journal of Materials Processing Technology 212: pp. 295– 307, 2012.
52. Hazek V.V., Lange K., Use of slip line field method in deep drawing of large irregular
shaped components, Proc. 7th NAMRC, 65, 1979.
53. Hoffmann H., Ersoyl K., Advanced Wear Simulation in Sheet Metal Forming, Springer-
Verlag London Limited, 2002.
54. Ho K.C., Lin J., Dean T.A., Modelling of springback in creep forming thick aluminum
sheets, International Journal of Plasticity 20, pp. 733–751, 2003.
55. H.S. Liu, Z.W. Xing, J. Bao, Investigation of the Hot-Stamping Process for Advanced High-
Strength Steel Sheet by Numerical Simulation, Journal of Materials Engineering and
Performance, Volume 19(3), 2010.
56. Huan G, Yuung-ming, Shiao-cheng LU, Analysis of elliptical cup drawing process of
stainless sheet metal, Transactions of Nonferrous Metals Society of China , Vol. 21(2), pp.
371-37, 2011.
57. Huang Ying, Chen Yi-Ping, A new approach to solve key issues in multi-step inverse finite-
element method in sheet metal stamping, International Journal of Mechanical Sciences 48 ,
pp. 591–600, 2006.
58. Hu Xiaohua , Wilkinson David S., A parametric finite element study and an analytical
model of particle distributions on post-necking deformation and failure mode in AA5754
aluminum alloy sheets, Springer Science, Business Media B.V., 2010.
59. Ihsan Irthiea, Graham Green, Safa Hashim, Abdulbast Kriama, Experimental and numerical
investigation on micro deep drawing process of stainless steel 304 foil using flexible tools,
International Journal of Machine Tools & Manufacture 76: pp. 21-33, 2014.
60. Iliescu, C, Cold - Pressing Technology. Elsevier, Amsterdam - Oxford - New York - Tokio,
1999.
61. I1iescu, C., Tehnologia presării la rece, Bucureşti: Editura didactică şi pedagogică, 1984.
62. Iliescu, C,Tehnologia ştanţării şi matriţării la rece, Bucureşti, Editura didactică şi
pedagogică, 1977.
63. Iliescu, C, Debitarea prin forfecare de precizie,Braşov: Editura Universităţii „Transilvania",
57
CERCETĂRI TEORETICE ȘI EXPERIMENTALE PRIVIND AMBUTISAREA PIESELOR CILINDRICE ADÂNCI
1997.
64. Jadhav Sanjay, Goebel Roland, Werner Homberg, Matthias Kleiner, Process Optimization
and Control For Incremental Sheet Metal Forming, 2003.
65. Jansson T, Andersson A, Nilsson L., Optimization of draw-in for an automotive sheet metal
part An evaluation using surro-gate models and response surfaces. J Mater Process Technol
159(3): pp. 426–434, 2005.
66. Jensen, M.R., Olovsson, L., Danckert, J.,Numerical Model for the Oil Pressure Distribution
in the Hydromechanical Deep Drawing Process, J Mater Proc Technol, 103:7 pp. 4–79,
2000.
67. Kang J, Hadfield M., Parameter optimization by Taguchi methods for finishing advanced
ceramic balls using a novel eccentric lapping machine, Journal of Engineering Manufacture,
Vol. 215(B1), pp. 69-78, 2001.
68. Karima M., Blank development and tooling design drawn parts using a modified slip line
field based approach, ASME Trans. J. Eng. Ind.111, 1989.
69. Kato K., Hokkirigawa K., Abrasive wear diagram, Proceedings of the Eurotrib’85,
September 9–12, Elsevier, Amsterdam, 1985.
70. Kecman, V., Learning and Soft Computing, MIT Press, Cambridge, MA, 2001.
71. Khelifa M., Oudjene M., Fracture in sheet metal forming: Effect of ductile damage
evolution, Computers and Structures 85 , pp. 205–212, 2006.
72. Kim HS, Koc M, Ni J., A hybrid multi-fidelity approach to the optimal design of warm
forming processes using a knowledge-based artificial neural network. Int J Mach Tools
Manuf 47(2): pp. 211–222, 2007.
73. Kok S, Stander N., Optimization of a sheet metal forming process using successive
multipoint approximations. Struct Optim 18(4): pp. 277–295, 1999.
74. Kulkarni, A., Jayaraman, V.K., Kulkarni, B.D., Control of Chaotic Dynamical Systems
Using Support Vector Machines, Phys Lett A, 317: pp. 429–435, 2003.
75. Kwansoo Chung, Dongun Kim, Analytical derivation of earing in circular cup drawing
based on simple tension properties, European Journal of Mechanics A/Solids 30, pp. 275-
280, 2011.
76. Lee , C.H., Huh, H., Blank design and strain prediction of automobile stamping parts by an
inverse finite element approach, J. Mater. Proc. Tech., 63, pp. 645-650, 1997.
77. Li D.Y., Peng Y.H., Numerical simulation of sheet metal stamping by using ODF data,
International Journal of Mechanical Sciences 51, pp. 41-51, 2009.
78. Liao K.-C., Applications of planar anisotropic yield criteria to porous sheet metal forming
simulations, European Journal of Mechanics A/Solids 28, pp. 806-810, 2009.
79. Liao XT, Li Q, Yang XJ, Zhang WG, Li W ., Multiobjective optimization for crash safety
design of vehicles using stepwise regression model. Struct Multidiscipl Optim 35(6):
pp.561–569, 2008.
80. Liu Da-hai, LI Chun-feng, Numerical modeling and deformation analysis for
electromagnetically assisted deep drawing of AA5052 sheet, Transactions of Nonferrous
Metals Society of China 19, pp. 1294-1302, 2009.
81. Marciniak, Z., Duncan, J.L., Hu, S. J. - Mechanics of Sheet Metal Forming, Butterworth
Heinemann, London, 2002.
82. Marques B. M. J. M., Baptista R. M. S. O., Theoretical and experimental analysis of
axisymmetrical deep drawing, Journal of Materials Processing Technology, 24: pp. 53-63,
1990.
83. Makinouchi A., Sheet metal forming simulation in industry, J Mater Process Technol 60 (1–
4): pp. 19–26, 1996.
58
CERCETĂRI TEORETICE ȘI EXPERIMENTALE PRIVIND AMBUTISAREA PIESELOR CILINDRICE ADÂNCI
84. Marzouki M., Kowandy C., Experimental simulation of tool/product interface during hot
drawing, Wear 262 , pp. 235–241, 2006.
85. Masen M.A., M.B. de Rooij, Abrasive wear between rough surfaces in deep drawing, Wear
pp. 639–646, 2004.
86. Mason BH, Haftka RT, Johnson ER, Farley GL., Variable com-plexity design of composite
fuselage frames by response surface techniques, Thin-Walled Struct 32(4): pp. 235–261,
1998.
87. Merklein M., Lechler J., Characterisation of the Flow Properties of the Quenchenable Ultra
High Strength Steel 22MnB5, Annals of the CIRP Vol. 55/1/2006.
88. Miehe Christian, Schotte Jan, Anisotropic finite elastoplastic analysis of shells: simulation
of earing in deep-drawing of single- and polycrystalline sheets by Taylor-type micro-to-
macro transitions, Computer Methods Applied Mechanics Engineering, 2003.
89. Mihalache Ș., Nagîț Gh., Chiorescu D., The springback analyse on sheet aluminum v
bending using an systemic analysis on bending operation, New Technologies and Products
in Machine Manufacturing Technologies, TEHNOMUS, Suceava, pp. 178-184, 2014.
90. Mihalache Ș., Nagîț Gh., Chiorescu D.,The sringback analyse at v-bending operation. The
uniformisation and diminuation of springback phenomen, New Technologies and Products
in Machine Manufacturing Technologies, TEHNOMUS, Suceava, 2015.
91. Moon S. J., Lee M. G., Equivalent Drawbead Models for Sheet Forming Simulation, Met.
Mater. Int., Vol. 16, No. 4 , pp. 595- 603, 2010.
92. Mori K. , Tsuji H., Cold Deep Drawing of Commercial Magnesium Alloy Sheets, Annals of
the CIRP Vol. 56/1/2007.
93. Naceur H, GuoYQ, Batoz JL , Blank optimization in sheet metalforming using an
evolutionary algorithm, Jmater ProcessTechnol151(1–3): pp.183–191, 2004.
94. Naghdi, P.M., The theory of plates and shells, In: Truesdell, C. (Ed.), S. Flugge’s Handbuch
der Physik, Vol. VIa/2. Springer, Berlin, pp. 425–640, 1972.
95. Nagîţ, Gh.., Braha, V., Deformarea plastică superficială la rece cu vârfuri sferice din
diamant., Editura Tehnică - Info, Chişinău, 2000.
96. Nagîţ, Gh.., Braha, V., Analiza creativă a proceselor de ştanţare şi matriţare la rece.,
Îndrumar pentru lucrări practice la Tehnologia presării la rece, Editura Tehnică - Info,
Chişinău, 2001.
97. Nagîţ, Gh., Braha, V., Rusu, B., Tehnologii de ştanţare şi matriţare. Bazele prelucrării prin
deformare plastică, Editura Tehnică - Info, Chişinău, 2002.
98. Nakamura, K., Nakagawa, T., Reverse deep drawing with hydraulic counter pressure using
peripheral pushing effect, Ann. CIRP 35/1, pp. 173–176, 1986.
99. Nakamura, K., Nakagawa, T., Sheet Metal Forming with Hydraulic Counter Pressure in
Japan, Ann CIRP, 36/1: pp. 191–194, 1987.
100. Ohata T., Nakamura Y, Katayama T, Nakamachi E, Development of optimum process
design system for sheet fabrication using response surface method, J Mater Process
Technol 143(Sp. Iss.SI):667–672, 2003.
101. Padmanabhana R., Oliveira M.C., Influence of process parameters on the deep drawing of
stainless steel, Finite Elements in Analysis and Design 43 , pp. 1062 – 1067, 2007.
102. Panthi S.K., Ramakrishnan N., An analysis of springback in sheet metal bending using
finite element method (FEM), J Mater Process Technol 186(1–3): pp.120–124, 2007.
103. Parrella, F., Online Support Vector Regression, A Thesis Presented for the Degree of
Information Science, University of Genoa, Italy, 2007.
104. Păunoiu, V. şi Nicoară, D., Tehnologii de presare la rece a tablelor. Bucureşti, Cartea
Universitară, 2004.
59
CERCETĂRI TEORETICE ȘI EXPERIMENTALE PRIVIND AMBUTISAREA PIESELOR CILINDRICE ADÂNCI
105. Păunoiu, V., Nicoară, D., Spiridonescu, C., Epureanu, A., Virtual Deep Drawing Process
with Combined Restraint, ESAFORM, Cluj Napoca, Romania, 2005.
106. Păunoiu, V., Oancea, N., Nicoară, D. , Simulation of Plate’s Deformation Using Discrete
Surfaces, Materials Processing and Design: Simulation and Application, NUMIFORM, ,
OHIO State University, American Institute of Physics 0-7354-0188-8, 2004.
107. Peled A., Rubin M.B., Analysis of blank thickening in deep drawing processes using the
theory of a Cosserat generalized membrane, Journal of the Mechanics and Physics of
Solids 52, pp. 317 – 340, 2003.
108. Pepelnjak T. &. Kampus, Z , Analysing the Quality of Sheet-Metal Holding during Deep
Drawing, Journal of Mechanical Engineering 47, pp. 94-105, ISSN 0039-2480, 2001.
109. Pereira Michael P., Wenyi Yanb, Contact pressure evolution and its relation to wear in
sheet metal forming, Wear 265, pp. 1687–1699, 2008.
110. Prete Antonio Del, Primo Teresa, The use of FEA packages in the simulation of a drawing
operation with springback, in the presence of random uncertainty, Finite Elements in
Analysis and Design, 2010.
111. Raju S., Ganesan G., Influence of variables in deep drawing of AA 6061 sheet,
Transactions of Nonferrous Metals Society of China, pp. 1856-1862, 2010.
112. Ravilson Antonio, Chemin Filho, Heber Castro Silva, Experimental and numerical true
strain assessment on sheet forming for different tool design, Springer-Verlag London
Limited, Int J Adv Manuf Technol 48, pp. 473-479, 2010.
113. Ravindra K.Saxena, P.M.Dixit, Numerical analysis of damage for prediction of fracture
initiation in deep drawing, Finite Elements in Analysis and Design, pp. 798-840, 2011.
114. Romanovschi P.V., Ştanţarea şi matriţarea la rece, Ed Tehnică Bucureşti, 1970.
115. Rubin, M.B., Cosserat Theories: Shells, Rods and Points, In: Solid Mechanics and its
Applications,Vol. 79. Kluwer, The Netherlands, 2000.
116. Rubin, M.B., A simple derivation of Cosserat theories of shells, rods and points, In: D.
Durban, D. Givoli, J.G. Simmonds (Eds.), Advances in the Mechanics of Plates and Shells,
The Avinoam Libai Anniversary Volume. Solid Mechanics and Its Applications, Vol. 88,
Kluwer, The Netherlands, pp. 277–294, 2001.
117. Sah S, Gao R. 3D interpolation techniques for analysis of contact pressure on tool–
workpiece interfaces, In: Proc. 2010 ASME International Symposium on Flexible
Automation (ISFA), pp. 49-56, 2010.
118. Shiro Kobayashi, Soo-Ik Oh, Taylan Altan, Metal forming and the finite-element method,
Oxford University Press, ISBN 0-19-504402-9, New York, 1989.
119. Salehinia I., Shahani A.R., Effect of sheet anisotropy on the wear in deep-drawing process
of a cylindrical cup , International Journal of Mechanical Sciences 5: pp. 856–868, 2009.
120. Spiridonescu Cornelia, Cercetări privind parametrii şi eficienţa unui proces de ambutisare
adâncă, Teză doctorat, Galaţi, 2010.
121. Sripati Sah, Robert X. Gao, Model-augmented methods for estimation of contact pressure
distribution, Journal of Manufacturing Systems, 2011.
122. Sripati Sah, Robert X. Gao, Process monitoring in stamping operations through tooling
integrated sensing, Journal of Manufacturing Systems 27, pp. 123-129, 2009.
123. Sun GY, Li GY, Gong ZH, Cui XY, Yang XJ, Li Q., Multiobjec-tive robust optimization
method for drawbead design. Mater Des 31(4): pp.1917–1929, 2010.
124. Sun GY, Li GY, Hou SJ, Zhou SW, Li W, Li Q., Crashwor-thiness design for functionally
graded foam-filled thin-walled structures. Mater Sci Eng A 527(7–8): pp. 1911–1919,
2010.
125. Sun GY, Li GY, Stone M., Li Q., A two-stage multi-fidelity optimization procedure for
honeycomb-type cellular materials. Comput Mater Sci 49:500–511, 2010.
60
CERCETĂRI TEORETICE ȘI EXPERIMENTALE PRIVIND AMBUTISAREA PIESELOR CILINDRICE ADÂNCI
126. Swadesh Kumar Singh, Amit Kumar Gupta, Application of support vector regression in
predicting thickness strains in hydro-mechanical deep drawing and comparison with ANN
and FEM, CIRP Journal of Manufacturing Science and Technology 3, pp. 66-72, 2010.
127. Takayuki Hama, Hitoshi Fujimotoa, Finite-element simulation of the elliptical cup deep
drawing process by sheet hydroforming, Finite Elements in Analysis and Design 43, pp.
234 – 246, 2006.
128. Tang Yucheng, Chen Jun, Robust design of sheet metal forming process based on adaptive
importance sampling, Springer-Verlag, 2009.
129. Tang B.T., Zha Z., Fast thickness prediction and blank design in sheet metal forming
based on an enhanced inverse analysis method, International Journal of Mechanical
Sciences 49 , pp. 1018–1028, 2007.
130. Teodorescu, M., ş.a., Prelucrări prin deformare plastică la rece., Bucureşti, Editura
Tehnică, 1988.
131. Teodorescu, M., Zgură, Gh., Tehnologia presării la rece, Bucureşti, Ed Didactică şi
Pedagogică, 1980.
132. Thiruvarudchelvan, S., Wang, H.B., Seat, G., Hydraulic pressure enhancement of the deep
drawing process to yield deeper cups, J. Mater. Process. Technol. 82, pp. 156–164, 1998.
133. Tian Xiaowei, Zhang Yisheng, Investigation on Tribological Behavior of Advanced High
Strength Steels: Influence of Hot Stamping Process Parameters, Springer Science,Business
Media, LLC, Tribol Lett, 2012.
134. Vafaeesefat A., Optimum blank shape design in sheet metal forming by boundary
projection method, Springer/Esaform, Int J Mater Form, pp. 189-192, 2008.
135. Vafaeesefat A, Morteza Khanahmadlu, Comparison of the Numerical and Experimental
Results of the Sheet Metal Flange Forming Based on Shell-elements Types, International
Journal of Precision Engineering and Manufacturing Vol. 12, No. 5, pp. 857-863, 2011.
136. Vapnik, V., The Nature of Statistical Learning Theory, Springer, NewYork, pp. 136-143,
1995.
137. Vitali R, Haftka RT, Sankar BV., Multi-fidelity design of stiffened composite panel with a
crack. Struct Multidiscipl Optim 23(5): pp. 347–356, 2002.
138. Vollertsen F., Hu Z., Tribological Size Effects in Sheet Metal Forming Measured by a Strip
Drawing Test, Annals of the CIRP Vol. 55/1, pp. 79- 84, 2006.
139. Wahab Abdel, El-Morsy, Manabe Ken-Ichi, Finite element analysis of magnesium AZ31
alloy sheet in warm deep-drawing process considering heat transfer effect, Materials
Letters 60 , pp. 1866–1870, 2006.
140. Wang Chun-ju, Guo Bin, Effect of die cavity dimension on micro U deep drawing
behaviour with T2 foil, Transactions of Nonferrous Metals Society of China 19, pp. 790-
794, 2009.
141. Wifi A. S., Study on large strain elasto-plasticity and finite element analysis of
deformation process, University of Tokyo, Tokyo, in Japanese, 1978.
142. Wifi, A., Mosallam, A., Some aspects of blank-holder force schemes in deep drawing
process”, Journal of Achievements in Materials and Manufacturing Engineering, Vol. 24,
no. 1, pp. 315-323, 2007.
143. Witulski J., Trompeter M., Tekkaya A.E., High wear resistant deep drawing tools made of
coated polymers, CIRP Annals - Manufacturing Technology, pp. 145- 148, 2011.
144. Yang, D.Y., Kim, J.B., Lee, D.W., Investigation into manufacturing of very long cups by
hydromechanical deep drawing and ironing with controlled radial pressure, Ann. CIRP
44/1, pp. 255–258, 1995.
61
CERCETĂRI TEORETICE ȘI EXPERIMENTALE PRIVIND AMBUTISAREA PIESELOR CILINDRICE ADÂNCI
145. Yang Lian. F., Mori K. I., Deformation behaviors of magnesium alloy AZ31 sheet in cold
deep drawing, Transactions of Nonferrous Metals Society of China, 18(1): pp. 86-91,
2008.
146. Yang RJ, Chen CJ, Lee CH ., Bead pattern optimization. Struct Optim 12(4): pp.217–221,
1996.
147. Yossifon, S., Tirosh, J., Rupture instability in hydroforming deep drawing process, Int. J.
Mech. Sci. 27, pp. 559–570, 1985.
148. Zabaras N, Ganapathysubramanian G, Li Q., A continuum sensitivity method for the design
of multi-stage metal processes. Int J Mech Sci 45(2): pp. 325–358, 2003.
149. Zadeh PM, Toropov VV, Wood AS., Metamodel-based collaborative optimization
framework. Struct Multidiscipl Optim 38(2): pp. 103–115, 2009.
150. Zheng Jinqiao, Yilin Wang, KBE-based stamping process paths generated for automobile
panels, Springer-Verlag London Limited, 2006.
151. Zhenyu Hu, Realisation and application of size dependent FEM-simulation for deep
drawing of rectangular work pieces, CIRP Journal of Manufacturing Science and
Technology 4, pp. 90-95, 2011.
152. Zimniak Z. - Problems of multi-step forming sheet metal process design, Journal of
Materials Processing Technology, 106, 1-3, pp. 152-158, 2000.
153. ***http://www.gemmfg.com/metal.htm.
154. ***Presă hidraulică 60t. Carte tehnică.
155. ***SR EN 10025-2:2004.
156. ***SR EN 10083-1,2.
157. ***SR EN 10088-1.
158. ***rasfoiesc.com/inginerie/tehnico-mecanica/.
159. ***actrus.ro/reviste/1_2002/art31.pdf/
160. ***traductoare/4_2007/24.pdf/
62