Propunere organizare teme

Am observat că majoritatea tehnicilor SD au: 1) o parte specifică (Armonizarea, TJQ,

49 de forme, Așezarea, PNT) și 2) o parte comună care este aceeași pentru toate tehnicile
(VIS, Managementul Stresului, Purtarea, despre dao, despre daoyin, Suflet, Minte,
Energie).

Propunerea mea este să separăm tehnicile în “cărămizi” constituente, astfel încât, să

eliminăm foarte mult “stufoșenia” materialului.

De exemplu, la 49 de forme, materialul de bază să fie “cum se face în mod specific

această tehnică, descrierea mișcărilor și a tuturor lucrurilor specifice”.

La Taijiquan, materialul de bază să fie “cum se face în mod specific taijiquan-ul” – aici
pot intra principiile mișcărilor.

La Armonizare, materialul de bază să fie “descrierea mișcărilor din Armonizare cu

toate caracteristicilor lor”.

Și tot așa, să avem “materialul de bază” pentru fiecare dintre “cărămizile” constituente
care împreună se vor lega în tot felul de combinații.

La fel, să avem “materialul de bază”: pentru VIS, pentru Stress, Purtarea, Principii
daoiste aplicate în practicile interne, respirația alchimică și tot așa.

Pe baza acestor “materiale de bază” putem oricând să facem cross-fitting pentru a

pregăti un curs, un training pentru o orice tehnică.

De exemplu, acum pentru 49 de forme, dacă aveam “cărămizile” într-o primă fază le
aduceam împreună și apoi le “prelucram” astfel încât să fie unitare.

Dezavantajul în modul de lucru actual este că, de exemplu, selecționez VIS pe care îl
pun în materialul cu 49 de forme, apoi VIS de aici poate suferi îmbunătățiri, care vor fi
prinse în continuare în acest material dacă nu constituim un material separat doar cu
VIS; aceste îmbunătățiri fie se vor pierde fie vor fi greu de găsit pentru peste un an sau
doi nu vom mai ține minte unde am prins “niște chestii mișto despre VIS”, la 49 de
forme sau la PNT?