Sunteți pe pagina 1din 9

DUMITRU CONSTANTIN.

DULCAN
@ DUMITRU CONSTANTIN-DULCAN

Editura EIKON,2014
Cluj-Napoca, str. Mecanicilor nr. 48
Redacfia: tel 0364-117252; 072&084801,; 0728-084802
e-mail: edituraeikon@yahoo.com
Difuzare: tel/ fax u#,-nfzqe; 0728-Of/iBA3
e-mail: eikondifuzare@yahoo.com
web : www,edituraeikon.ro

SOMNUL I?,ATIUNII
Editura Eikon este acreditatd de Consiliul Nafional
al Cercetdrii $tiinfifice din Romdnia (CNCS)

ISBN 978-60G711-051-7
Edilia a III-a, revizuiti

Imagine coperta I: Michelangelo - Crearealui Adam, Capela Sixtind CuvAnt furainte de


Coperta a IV-a (portretul autorului): desen de Marian COMAN ACAd. CONSTANTIN BATACEAUU-STOLNICI
Coperta: G.MULTIMEDIA
I

Editori: Valentin AjDER


Vasile George DANCU

Tehnoredactare: Cristina nnilf

ffioH
Cluj-Napoca,2014
CUPRINS

cwANT iNRNrs LA EDIIIA I de


Acad. CONSTANTIN BAI-ACEANU-STOINICI................ 9

CWANTUL AUTORULUI
LA CEA DE A TREIA EDITIE...... .................13

NOJA ASUPRA EDrTIEI..... .......17

QUO VADIS, HOMINE? .............19


SOMNUL RATIUNII NA$TE MON$TRI .......................2't
PANEM ET CIRCENSES............. ...................27
E$ECUL RELIGIEI SAU
COMENTARII LA UN R428OI.................. ....................29
FTLOSOFTE $r MEDICIN4................ .............33
EVOLUTTA - CON$TIINTA SAU HAZARD? ..............37
CU VIATA PE MOARTE CALCAND SAU
COMENTARII LA O CARTE A UNUI CONFRATE,..,49
GANDURI RAZLETE LA
o DESCorERIRE aNuxyerA......................................61
LUMINA PROFESORULU VLAD VOICULESCU ......69
pETRE gnANzgt - oMUL.... ........................73
ODOBLEJA - NE$ANSA GENIULUI.............. ..............77
DE CE, DOAMNE...?............... ........................83
BOALA $r ARTA... ......................87
RELATIA DINTRE GENru 9I BOALA EPILEPTICA.;93
ruLrus CEZAR (1 00-44 i.C.)..................................98
NAPOLEON BONAPARTE (17 69 -1821)..............99 CUVANT TWATNTE
GUSTAVE FLAUBERT (1821-1880)....................100 LA EDITIA I
F.M. DOSTOTEVSKT (1821-1381) .......101
VTNCENT VAN GOGH (1853-18e0)...................1 04 Dorctorql Dumitru Constantin-Dulcan revine
SEXUALTTATEA CA MTSTER $I FINALITATE..........107 cu o noud,lucrare, SOMNUL RATIUNU,In care se
CUM GANDIMSAU ' afld rerrnite cAteva eqeuri qi microbiografii scrise cu
cuM PUTEM Fr rNDUgr iN snOenE................. ........121. talentul cu care ne-A obiqnuit.
DRUMURI SPRE EMINESCU... In ciuda titlului, nu este vorba de reverii sau
(Interviu acordat scriitorului Al. Vdduva)..................133 rdtdciri f.arrteziste, ci de o lucrare lucidd,ln care sunt
iurnr TNTETIcENTA MAT ERtEr abordate cu comBetenld gi curaj unele teme extrem
$r soMNuL RATLUNTT de acfuale, care: se situeazd la confluenlele dintre
(Interviu acordat' scriitorului A1. Viduva)....................157
gtiinJ6, art6, filosofie gi chiar teologie.
Evident, nu este vorba de o prezentare sjstematicS,
cideundiscursliber,fdrd constrAngeri, cu numeroase
paranteze, pesare autorul il oferd cititorului. Acesta
va gdsi in paginile cdrfii mai puline {qte gi mai
r,nulte reflecfii gi comentarii, care-l vor plimba prin
numeroase subspalii ale culturii.
i SOMNUL. RAJIUNII este o carte antropo-
centristd; de aceea gi lncepe cu o pagind remarcabild,
in care igi manifestd atitudinea fald de ambivalenla
umand, Antropologia autorului nu ideali zeazd. fiinta
umand, a1e cdrei,latgri negative 1l intrigd. Aceasta
tnsd nul duce la o atitudine negativd, fa,t6, de om,
aga cum au incercat unii gnostici.
SOMNUL RATIUNII
NA$TE MON$TRI

Congtiinfa de sine 9i limbajul articulat, servite


de o raflune cu unregistru de extensie deosebit,l-au
distins pe om de celelalte animale. in consecinfd,
toate actele noastre de conduitd ar trebui sd se
tnscrie sub semnul raliunii. Este aceasta realitatea
sau gi raliunea lgi are somnul sdu, in urma cdruia
rdsar mongtrii futuror nefericirilor existente?
Ca fiinle biologice suntem rezultatul unei
evolulii pe care o putem doar constata, nu gi dirija.
in ciuda tuturor succeselor de inginerie genetici,
suntem biologic identici cu Adam gi Eva. Psihologic
suntem identici cu aceiagi strdmogi, dar dupd ce
au sdvArgit pdcatul infruptdrii din rndr. Pentru cd
numai aga ne putem explica aceastii continud tentafe
a pdcatului, concesiile pe care le facem urii, invidiei,
egoismului, orgoliului, agresivitiipi, ipociziei, avaritiei
etc., etc.
Nicio fiinlH nu poate trdi solitar. Depinde
direct sau indirect de existenla unei multitudini de
relafii cu alte fiinfe. Este, deci, ln interesul sdu ca
vialaacestora sd fie respectatd. Acesta este sensul cel
22 . DUMITRU CONSTANTIN-DULCAN SouNur RAT1UNTT
" ZZ
':

mai simplu al ratiunii: viata mea depinde de cea a Am asistat la concertul unei orchestre de gipsy,
altor semeni gi, pentru a supraviefui, sunt obligat sd cum scria pe genericul transmis de la Budapesta.
respect propria lor viatd. De unde vine atunci egecul Am ascultat o interpretare entuziastd, inspiratd
conviefuirii umane, aI dizarmoniei generatoare de a Ciocdrliei. Pe fondul muzical al melodiei au fost
suferinfd, in ciuda tuturor conceptelor gi ideilor introduse qi alte fragmente muzicale romAnegti,
care au vrut sd o armonizeze? Evident, din somnul iar trilul unic al ciocirliei a fost interpretat de doi
rafiunii. instrumentiqti cu vioara, care iqi rdspundeau in
O conduitd rationald gi umand, pe care ne dialog. Cu aceeaqi mdiestrie au cAntat gi Horn
place sd credem cd o avem, ar trebui sd aibd cu totul staccato a lui Grigoraq Dinicu. $i, bineinfeles, s-au
alte consecinte pentru viatd. fdcut menfiunile de rigoare, fdr6, sd-qi insugeascd
O scurtil privire asupra noasfud ne relevd ca altcineva paternitatea. M-am intrebat atunci: cine
fiind maiintAi structuri biologice cu hebuinfe care sunt are motive ca eu sd-i urdsc pe aceqti oameni strdini
exprimate prin instincte. Afectivitatea qi rafiune4 deqi de lara mea, pe acegti oameni care se fac ecoul
prezente in mai micd mdsurd qi la alte fiinfe au constituit propriilor mele sentimente?
atributele care l-au innobiiat pe om. Capacitatea Cu ocazia unui pelerinaj efectuat de Paqte in
creierului sdu i-a permis sd se implice in crearea unei Israel, am strdbdtut aproape in intregime drumul
civilizalli gi a unei culturi - corespunzdtor celor Bibliei. Ghidul nostru, sd-i spunem Tomer, un evreu
doud atribute mentionate. Constatdm insd cd nici plecat de mic din RomAnia, era convertit la cultul
civllizatiaqi nici cultura nu au oprit valul de rdzboaie rnozaic. Dar asta nu l-a oprit ca, in fiecare loc istoric
care au decimat omenirea de-a lungui istoriei, nu au legat de un fapt descris in Biblie, sd ne citeascd,
suprimat crimele qi asasinatele politice, nu l-au fdcut cu pietate gi respect, paragrafele respective. Mai
pe om mai fericit, intr-un cuvAnt, nu avem dovada mult, in satul Martei qi al lui Lazdr, intr-o frumoasd
inteiepciunii sale intr-o epocd mai mult decAtin alta. grddind cu chiparogi, ne-a oferit cozonac Ai oud
Trdim intr-o lume a paradoxurilor, ln care rogii, dupd tradi;ia cultului nostru ortodox. $i iardqi
ratiunea este sfidatd la fiecare pas. Existd incd un m-amintrebat: de ce vor unii sd-l urdsc pe Tomer, pe
dispre! al tdrilor mari gi bogate fald de ldrile mici acest om care mi-a mAngdiat sufleful cu bundtatea
qi shrace; existd incd un dispre! al oamenilor bogati sufletului sdu?
fald de cei sdraci gi rdspunsul la dispret nu poate fi Drumurile m-au purtat qi prin Rusia. Seri
decAt ura. Existd oameni, ba chiar gi institulii menite de-a rAndul am fost plimbat de cdtre colegii rugi
sd intretind aceastd discordie, din interese absolut prin imensele intinderi de nisip de pe malul Mdrii
meschine. Caspice qi am fost invitat la mese colegiale. Erau
24 . DUMITRU CONSTANTIN-DULCAN SotuNuL RATIuNII . 25

acolo adunafi medici din Estonia, Azerbaidjan, simpld apdsare de buton comandat de un ins insensibil
Armenia, din Extremul Orient, din zona Moscovei. la viefile pe care le spulberd, faptti este trecut doar la
N-am sesizat nicio diferenfd de comportament. qtirile zllel. Nimeni nu protesteazd. StdpAnii au dreptul.
Dimpotrivh, aveau aceleaqi probleme de viafd ca Qtnd liat loais, non licet boais, nu-i aqa?
gi noi, unele chiar mai grele, gi ni le spuneau cu Dar paradoxul continud qi la minti mailuminate.
sinceritate. Mii de cercetdtori sunt angajati tn cursa pentru viald,
intr-o seard de primdvard md plimbam cu un pentru gdsirea unor solufii medicale la boli care fac
ofi;er din armata SUA in imprejurimile unui oraq incd ravagii in lumea modernd. In acelaqi timp, alfi
din Alabama. Ne-am trezit vorbind despre religii. ,,cercetdtoi" cheltuie sume qi mai mari pentru a gdsi
Am avut cea mai frumoasd comunicare cu acest om mijloace noi, mai sofisticate pentru a ucide cAt mai
despre elementele esenliale care unesc toate religiile mulfi oameni sdndtogi, a spulbera orage ir:rtregl a
qi ar trebui sd-i uneascd pe tofi oamenii intr-o singurd
transforma globul pdmAntesc in bulgdrele de foc de la
aspiralie - aceea de a crede intr-un unic DumnezelJ.
care a plecat in cursa spre viafd.
$i m-am intrebat atunci: cine este acela care traseazd. Cu tolii gtim asta, dar acceptdm senin. Ni se
o granild intre catolici qi ortodocqi, intre creqtini gi
pare normal. Rafiunea incd doarme. Sd n-o tulburdm
musulmani, mergAnd pAnd lard,zboiul unora contra
cu astfel de nimicuri...!
altora?
Se vorbegte de poluare pe plan national qi
Probabil cd, dupd rdzboiul din Balcani, in care
internalional. Bunele intenfii se oPresc de cele mai
s-au confruntat implicit trei religii, cei intrebali de
Dumnezeu cine i-a trimis aga de mulli gi deodatd in
multe ori la declarafii. intre timp, stratul de ozon
cer au rdspuns: ,,Preabunii tdi credinciogi, Doamne!"
continud sd se subfieze.
Vremea a luat-o raztta, apele continud sd fie
CAnd mintea qi sufletul imi spun cd toli
cei de pe Terra nu sunt, in ultimd instanld, decAt otrdvite, pddurile - sd fie doborAte fdrd noimd, ldsAnd
un singur om, cd au exact aceleagi trebuinle qi in urmd piatra moartd. Interesele financiare qi de
aceleaqi aspiralii, md intreb: cine are interesul sd-mi alt ordin sunt mai mari decAt sdndtatea oamenilor,
adoarmd rafiunea, cultivAnd ura contra celorlalli? decAt nevoia de oxigen, decAt nevoia de protecfie
Cine intrefine acest rdzboi al tuturor contra fufuror? fald de diverse forme de radiafii, decAt modificarea
$i pAnd cAnd acest somn al rafiunii...? climei pe Terra.
Dacd dintr-o eroarc medicald moare un om, o CAt despre poluarea m orc7d., ce sd mai vorbim.. .
intreagd lume se revoltd gi este normal sd se intAmple La orice sursd de informafie am apela, suntem imediat
aqa. Dar, cAnd mii de oameni sdndtoqi sunt uciqi printr-o
qi continuu invadafi de qtiri despre dezasfre, crime,
26 . DUMITRU CONSTANTIN-DULCAN

accidente, tragedii, violuri. Copile necoapte, neiegite


Xncd de pe bdncile qcolii prirnare ne dau lecfii despre
dispozifle.
sex, iar drogurile ne stau la ;

Groaza ne.edte strecuratd ln oase prin fitrme,


cdrfi, prin simpla iegirein stradi, UrAtulne invadeazd
de peste tot, ne pdtrunde in casd, ?n suflet, in carne PANEM ET CIRCENSES
gi ne ureazd bun venitln mileniul trei. Raliunea incd
doarme. Sd n-o trezim. Ne-ar putea,fi jend...
De mongtrii ilin noi...
Juvenal ne spune cd, tn perioada declinului
Romei Imperiale, plebea era cumpbratd 9i stdp6nitd
prin oferirea de spectacole de circ ai pAine. Posteritatea
ainvdfat,se vede, ceva de acolo, pentru cd stratagema
estb folositd qi astdzi. S-ar pdrea chiar ci i-am depdgit'
pe romani, de vreme ce noi oferim doar circul, de
pAine uitdnd probabil.
Sigor, in lumea noastrd este la modd circul
pentru cd nici aici nu suntem originali. S-ar pdrea cd
I fost prima noastrd grii6. Consecvenfi cu exotismul
nostru ancestral, importdm en gros. Cu o micd
observafie insd: ldrile de la care importdm circul
au fost preocupate mai intAi de pdine. Noi am sdrit
peste aceastd etaPd.
$i, in definitiv, de ce nu 9i circ? Intrd ln
motivalia fiinfei noastre imbinarea dintre pldcut qi
util. Consumul fizic Ai intelecfual are nevoie, pentru
a fi recuperat, de relaxare, de distraciie, de trdirea
ln afect,ln sensibil .Dat, de la sensibil la explozia de
vulgaritate in limbaj, in atitudine,ln ceea ce am vrea
sd pard artd, existi o distanld. Corpuri dezgolite
provocator ln public, mugchi confeclionafi pentru
I sublinia forla gi imaginea androgind, obsesia
28 . DUMITRU CONSTANTIN-DULC.AN

erotisrnului cu inldturarea provocatoare a unor


anexe vestimentare, trirnbajul periferic adus in artd,
in literaturd, in mass-media constituie recuzita
cir cului nostru rnodern.
$i, dacd totne place circul, pe cAnd gi pAinea?
Ar fi o tragedie sd rdmAnem numai la acest circ, pe E$ECUL RETIGIEI
care simt nevoia sdJ despart de circul propriu-zii, SAU
pentru caret ca formd de arti, am un real respect. v

,Miscuit utile dulci" ne spuneau strdmogii antici, COMENTARII LA UN RAZBOI


vrAnd sd sublinieze cd, intre util gi pldcut trebuie sd
existe. o relalie armonioas.d. Excluderea unuia dintre
cei doi termeni nu poate fi decAt pdguboasd. Orice rdzboi, orice crimd, orice suferinfd
Fi, in loc de pkine, sd aoem numai ci6c! provocatd unui om este ln primul rdnd un egec al'
religiei.
$tiinfa ne spune cd lumea a venit din haos 9i,
avAnd in vedere dorinfa ei acerbd de a se tntoarce Ia
origine, ar trebui sd credem...
Religia atribuie lumii o origine divind' Este
limpede cd nu tofi oamenii au o capacitate "ry13
de percepere a adevhrului despre sine. De vind
este nivelul diferit de evolu;ie spirituald. Din acest
motiv, concepliile despre divinitate au variat de-a
lungul timpului de la simplismul naiv la negare gi
la,infelegerea prin rafiune, sentiment gi experienfd.
in lumea noastrd contemporand, religia este
la fel de diferit perceputd. Pentru unii este doar
expresia unei tradifii pdstrate sentimental, pentru
al1ii, un instrument de afirmare politicd $i, ln fine,
pentru cdfiva, o convingere. Din nefericire, acegtia
sunt prea pullni pentru a pute4 fi utzili' pentrl 1
impune o opinie, pentru a determina in rAndul
30 . DUMITRU CONSTANTIN-DULCAN SoMr.ruL RATTUNII . 3L

oamenilor o conduite adecvatd, pentru cd, in clipa in intr-o epocd in care omenirea cheltuie sume
care con$tientizdm existenfa unei surse primordiale, imense pentru a descoperi solufii contra cancerului
este obligatoriu sd-i intelegem gi legea dupd care qi contra altor boli care fac incd numeroase victime,
funcfioneazl, gi sd acliondm in consecin!5. Altfel, este o aberafie ca altcineva sd cheltuie sume de mii de
o astfel de cunoagtere, fdrd implicalii in concretul ori mai mari pentru a ucide oameni sdndtogi. Rdzboiul,
existenlei umane, rdmAne o insignd fdrd valoare ca mijloc de rezolvare a di{erendelor dintre oameni,
afigatd ostentativ pe stofa de pe noi. valabil probabil innoaptea sdlbdticiei noastre primare,
Codul marilor religii, cregtind qi extrem- este inacceptabil qi de neinchipuit in stadiul actual de
orientale, susfine principiul nonviolenlei; qi violenfa civilizape. Armatele nu-gi mai pot avea rostul decAt
marcheazd via,ta tuturor comunitdlilor umane sub cel mult ca forle de descurajare gi in niciun caz de
formele ei cele mai diverse - de la simpla clevetire agresiune.
Ia urd., de la agresivitatea fizicd,la crimd qi rd,zboi. Violenla, sub orice formd, nu este dezavuatd'
Violenfa este un eqec nu numai al religiei, ci numai de rafiune, bun sim! oi de religie, dar gi de
gi al rafiunii, al culturii qi al civilizafiei. $i omul se paradigmele gtiinlelor actuale care postuleazd. cd, in
declard ritos qi orgolios un animal dotat cu raliune profunzimea sa, materia este strAns interconectatd,
qi instruit prin culturd 9i civilizafie.
este inseparabild, arsa incAt orice acfiune negativd sau
Sdnuucizi, sdnu urdqti, sdnufuri- sundlegea
pozihvd exercitatd asupra unei pdrfi se rds{rAnge in
cosmicd a fiinldrii noastre. Dar cAfi dintre semeni o
mod ineluctabil asupra intregului. Dupd cum s-a spus/
respectd, in ciuda pretinselor sentimente religioase?
nu poli ucide o floare fdrd ca tntregul uniaers sd sufere.
$i, cAnd faptele lor care demonstreazd contrariul Sd ignordm cu atAta nonEalanld aceste concluzii
capdtd o iargd notorietate, se ridicd o cohortd de
qtiinlifice, unele rdspldtite cu premii Nobel? Sau qtiinla,
apdrdtori care vor sd ne convingd cum cd limba i-a
fost datd omului pentru a ascunde gAndul. Raliunea,
ca qi religia, este obligatd sd tacd in fala patimilor
omeneqti? Se gdndeqte cineva ia consecinfele rdzboiului
atAta cAtd a mai rdmas, este spoliatd de sensurile ei
binecunoscute. Agresiunea devine in accepliunea asupra viitorului lumii din acest unghi de vedere in
lor dreptul forfei, democrafia devine un cuuhnt golit plan sensibil, profund, dincolo de otrdvirea aerului,
de conflnut, rdzboiul devine pace, iar violenta devine
a apei gi a pdmAntulu-i, la oamenii uciqi, care au
un rdspuns legitim la aiolenfd. Vechea intelepciune dreptul lavtald. qi primesc dreptul la moarte?
conform cdreia rdzbunarea este consideratd arma... Cel pulin din motive de autoconservare
iqi pierde valabilitatea. Noul precept, pldmddit in ar trebui sd inlelegem cd violenla va declanga noi
minli fdrd suflet ajungi hotdrdtori de destine, vrea sd violenle gi lanlul dezastrelor umane va continua la
ne spund cd.rdzbunarea este arma celor inteligenfi... infinit.