DUMITRU CONSTANTIN.

DULCAN
@ DUMITRU CONSTANTIN-DULCAN

Editura EIKON,2014
Cluj-Napoca, str. Mecanicilor nr. 48
Redacfia: tel 0364-117252; 072&084801,; 0728-084802
e-mail: edituraeikon@yahoo.com
Difuzare: tel/ fax u#,-nfzqe; 0728-Of/iBA3
e-mail: eikondifuzare@yahoo.com
web : www,edituraeikon.ro

SOMNUL I?,ATIUNII
Editura Eikon este acreditatd de Consiliul Nafional
al Cercetdrii $tiinfifice din Romdnia (CNCS)

ISBN 978-60G711-051-7
Edilia a III-a, revizuiti

Imagine coperta I: Michelangelo - Crearealui Adam, Capela Sixtind CuvAnt furainte de

Coperta a IV-a (portretul autorului): desen de Marian COMAN ACAd. CONSTANTIN BATACEAUU-STOLNICI
Coperta: G.MULTIMEDIA
I

Editori: Valentin AjDER

Vasile George DANCU

Tehnoredactare: Cristina nnilf

ffioH
Cluj-Napoca,2014
 CUPRINS

cwANT iNRNrs LA EDIIIA I de

Acad. CONSTANTIN BAI-ACEANU-STOINICI................ 9

CWANTUL AUTORULUI
LA CEA DE A TREIA EDITIE...... .................13

NOJA ASUPRA EDrTIEI..... .......17

QUO VADIS, HOMINE? .............19

SOMNUL RATIUNII NA$TE MON$TRI .......................2't
PANEM ET CIRCENSES............. ...................27
E$ECUL RELIGIEI SAU
COMENTARII LA UN R428OI.................. ....................29
FTLOSOFTE $r MEDICIN4................ .............33
EVOLUTTA - CON$TIINTA SAU HAZARD? ..............37
CU VIATA PE MOARTE CALCAND SAU
COMENTARII LA O CARTE A UNUI CONFRATE,..,49
GANDURI RAZLETE LA
o DESCorERIRE aNuxyerA......................................61
LUMINA PROFESORULU VLAD VOICULESCU ......69
pETRE gnANzgt - oMUL.... ........................73
ODOBLEJA - NE$ANSA GENIULUI.............. ..............77
DE CE, DOAMNE...?............... ........................83
 BOALA $r ARTA... ......................87
RELATIA DINTRE GENru 9I BOALA EPILEPTICA.;93
ruLrus CEZAR (1 00-44 i.C.)..................................98
NAPOLEON BONAPARTE (17 69 -1821)..............99 CUVANT TWATNTE
GUSTAVE FLAUBERT (1821-1880)....................100 LA EDITIA I
F.M. DOSTOTEVSKT (1821-1381) .......101
VTNCENT VAN GOGH (1853-18e0)...................1 04 Dorctorql Dumitru Constantin-Dulcan revine
SEXUALTTATEA CA MTSTER $I FINALITATE..........107 cu o noud,lucrare, SOMNUL RATIUNU,In care se
CUM GANDIMSAU ' afld rerrnite cAteva eqeuri qi microbiografii scrise cu
cuM PUTEM Fr rNDUgr iN snOenE................. ........121. talentul cu care ne-A obiqnuit.
DRUMURI SPRE EMINESCU... In ciuda titlului, nu este vorba de reverii sau
(Interviu acordat scriitorului Al. Vdduva)..................133 rdtdciri f.arrteziste, ci de o lucrare lucidd,ln care sunt
iurnr TNTETIcENTA MAT ERtEr abordate cu comBetenld gi curaj unele teme extrem
$r soMNuL RATLUNTT de acfuale, care: se situeazd la confluenlele dintre
(Interviu acordat' scriitorului A1. Viduva)....................157
gtiinJ6, art6, filosofie gi chiar teologie.
Evident, nu este vorba de o prezentare sjstematicS,
cideundiscursliber,fdrd constrAngeri, cu numeroase
paranteze, pesare autorul il oferd cititorului. Acesta
va gdsi in paginile cdrfii mai puline {qte gi mai
r,nulte reflecfii gi comentarii, care-l vor plimba prin
numeroase subspalii ale culturii.
i SOMNUL. RAJIUNII este o carte antropo-
centristd; de aceea gi lncepe cu o pagind remarcabild,
in care igi manifestd atitudinea fald de ambivalenla
umand, Antropologia autorului nu ideali zeazd. fiinta
umand, a1e cdrei,latgri negative 1l intrigd. Aceasta
tnsd nul duce la o atitudine negativd, fa,t6, de om,
aga cum au incercat unii gnostici.
 SOMNUL RATIUNII
NA$TE MON$TRI

Congtiinfa de sine 9i limbajul articulat, servite

de o raflune cu unregistru de extensie deosebit,l-au
distins pe om de celelalte animale. in consecinfd,
toate actele noastre de conduitd ar trebui sd se
tnscrie sub semnul raliunii. Este aceasta realitatea
sau gi raliunea lgi are somnul sdu, in urma cdruia
rdsar mongtrii futuror nefericirilor existente?
Ca fiinle biologice suntem rezultatul unei
evolulii pe care o putem doar constata, nu gi dirija.
in ciuda tuturor succeselor de inginerie genetici,
suntem biologic identici cu Adam gi Eva. Psihologic
suntem identici cu aceiagi strdmogi, dar dupd ce
au sdvArgit pdcatul infruptdrii din rndr. Pentru cd
numai aga ne putem explica aceastii continud tentafe
a pdcatului, concesiile pe care le facem urii, invidiei,
egoismului, orgoliului, agresivitiipi, ipociziei, avaritiei
etc., etc.
Nicio fiinlH nu poate trdi solitar. Depinde
direct sau indirect de existenla unei multitudini de
relafii cu alte fiinfe. Este, deci, ln interesul sdu ca
vialaacestora sd fie respectatd. Acesta este sensul cel
 22 . DUMITRU CONSTANTIN-DULCAN
mai simplu al ratiunii: viata mea depinde de cea a
altor semeni gi, pentru a supraviefui, sunt obligat sd
respect propria lor viatd. De unde vine atunci egecul
conviefuirii umane, aI dizarmoniei generatoare de
suferinfd, in ciuda tuturor conceptelor gi ideilor
care au vrut sd o armonizeze? Evident, din somnul
rafiunii.
O conduitd rationald gi umand, pe care ne
place sd credem cd o avem, ar trebui sd aibd cu totul
alte consecinte pentru viatd.
O scurtil privire asupra noasfud ne relevd ca
fiind maiintAi structuri biologice cu hebuinfe care sunt
exprimate prin instincte. Afectivitatea qi rafiune4 deqi
prezente in mai micd mdsurd qi la alte fiinfe au constituit
atributele care l-au innobiiat pe om. Capacitatea
creierului sdu i-a permis sd se implice in crearea unei
civilizalli gi a unei culturi - corespunzdtor celor
doud atribute mentionate. Constatdm insd cd nici
civllizatiaqi nici cultura nu au oprit valul de rdzboaie
care au decimat omenirea de-a lungui istoriei, nu au
suprimat crimele qi asasinatele politice, nu l-au fdcut
pe om mai fericit, intr-un cuvAnt, nu avem dovada
inteiepciunii sale intr-o epocd mai mult decAtin alta.
Trdim intr-o lume a paradoxurilor, ln care
ratiunea este sfidatd la fiecare pas. Existd incd un
dispre! al tdrilor mari gi bogate fald de ldrile mici
qi shrace; existd incd un dispre! al oamenilor bogati
fald de cei sdraci gi rdspunsul la dispret nu poate fi
decAt ura. Existd oameni, ba chiar gi institulii menite
sd intretind aceastd discordie, din interese absolut
meschine.
SouNur RAT1UNTT
" ZZ
':
Am asistat la concertul unei orchestre de gipsy,
cum scria pe genericul transmis de la Budapesta.
Am ascultat o interpretare entuziastd, inspiratd
a Ciocdrliei. Pe fondul muzical al melodiei au fost
introduse qi alte fragmente muzicale romAnegti,
iar trilul unic al ciocirliei a fost interpretat de doi
instrumentiqti cu vioara, care iqi rdspundeau in
dialog. Cu aceeaqi mdiestrie au cAntat gi Horn
staccato a lui Grigoraq Dinicu. $i, bineinfeles, s-au
fdcut menfiunile de rigoare, fdr6, sd-qi insugeascd
altcineva paternitatea. M-am intrebat atunci: cine
are motive ca eu sd-i urdsc pe aceqti oameni strdini
de lara mea, pe acegti oameni care se fac ecoul
propriilor mele sentimente?
Cu ocazia unui pelerinaj efectuat de Paqte in
Israel, am strdbdtut aproape in intregime drumul
Bibliei. Ghidul nostru, sd-i spunem Tomer, un evreu
plecat de mic din RomAnia, era convertit la cultul
rnozaic. Dar asta nu l-a oprit ca, in fiecare loc istoric
legat de un fapt descris in Biblie, sd ne citeascd,
cu pietate gi respect, paragrafele respective. Mai
mult, in satul Martei qi al lui Lazdr, intr-o frumoasd
grddind cu chiparogi, ne-a oferit cozonac Ai oud
rogii, dupd tradi;ia cultului nostru ortodox. $i iardqi
m-amintrebat: de ce vor unii sd-l urdsc pe Tomer, pe
acest om care mi-a mAngdiat sufleful cu bundtatea
sufletului sdu?
Drumurile m-au purtat qi prin Rusia. Seri
de-a rAndul am fost plimbat de cdtre colegii rugi
prin imensele intinderi de nisip de pe malul Mdrii
Caspice qi am fost invitat la mese colegiale. Erau
24 . DUMITRU CONSTANTIN-DULCAN
acolo adunafi medici din Estonia, Azerbaidjan,
Armenia, din Extremul Orient, din zona Moscovei.
N-am sesizat nicio diferenfd de comportament.
Dimpotrivh, aveau aceleaqi probleme de viafd ca
gi noi, unele chiar mai grele, gi ni le spuneau cu
sinceritate.
intr-o seard de primdvard md plimbam cu un
ofi;er din armata SUA in imprejurimile unui oraq
din Alabama. Ne-am trezit vorbind despre religii.
Am avut cea mai frumoasd comunicare cu acest om
despre elementele esenliale care unesc toate religiile
qi ar trebui sd-i uneascd pe tofi oamenii intr-o singurd
aspiralie - aceea de a crede intr-un unic DumnezelJ.
$i m-am intrebat atunci: cine este acela care traseazd.
o granild intre catolici qi ortodocqi, intre creqtini gi
musulmani, mergAnd pAnd lard,zboiul unora contra
altora?
Probabil cd, dupd rdzboiul din Balcani, in care
s-au confruntat implicit trei religii, cei intrebali de
Dumnezeu cine i-a trimis aga de mulli gi deodatd in
cer au rdspuns: ,,Preabunii tdi credinciogi, Doamne!"
CAnd mintea qi sufletul imi spun cd toli
cei de pe Terra nu sunt, in ultimd instanld, decAt
un singur om, cd au exact aceleagi trebuinle qi
aceleaqi aspiralii, md intreb: cine are interesul sd-mi
adoarmd rafiunea, cultivAnd ura contra celorlalli?
Cine intrefine acest rdzboi al tuturor contra fufuror?
$i pAnd cAnd acest somn al rafiunii...?
Dacd dintr-o eroarc medicald moare un om, o
intreagd lume se revoltd gi este normal sd se intAmple
aqa. Dar, cAnd mii de oameni sdndtoqi sunt uciqi printr-o
SotuNuL RATIuNII . 25
simpld apdsare de buton comandat de un ins insensibil
la viefile pe care le spulberd, faptti este trecut doar la
qtirile zllel. Nimeni nu protesteazd. StdpAnii au dreptul.
Qtnd liat loais, non licet boais, nu-i aqa?
Dar paradoxul continud qi la minti mailuminate.
Mii de cercetdtori sunt angajati tn cursa pentru viald,
pentru gdsirea unor solufii medicale la boli care fac
incd ravagii in lumea modernd. In acelaqi timp, alfi
,,cercetdtoi" cheltuie sume qi mai mari pentru a gdsi
mijloace noi, mai sofisticate pentru a ucide cAt mai
mulfi oameni sdndtogi, a spulbera orage ir:rtregl a
transforma globul pdmAntesc in bulgdrele de foc de la
care a plecat in cursa spre viafd.
Cu tolii gtim asta, dar acceptdm senin. Ni se
pare normal. Rafiunea incd doarme. Sd n-o tulburdm
cu astfel de nimicuri...!
Se vorbegte de poluare pe plan national qi
internalional. Bunele intenfii se oPresc de cele mai
multe ori la declarafii. intre timp, stratul de ozon
continud sd se subfieze.
Vremea a luat-o raztta, apele continud sd fie
otrdvite, pddurile - sd fie doborAte fdrd noimd, ldsAnd
in urmd piatra moartd. Interesele financiare qi de
alt ordin sunt mai mari decAt sdndtatea oamenilor,
decAt nevoia de oxigen, decAt nevoia de protecfie
fald de diverse forme de radiafii, decAt modificarea
climei pe Terra.
CAt despre poluarea m orc7d., ce sd mai vorbim.. .
La orice sursd de informafie am apela, suntem imediat
qi continuu invadafi de qtiri despre dezasfre, crime,
26 . DUMITRU CONSTANTIN-DULCAN

accidente, tragedii, violuri. Copile necoapte, neiegite

Xncd de pe bdncile qcolii prirnare ne dau lecfii despre
dispozifle.
sex, iar drogurile ne stau la ;

Groaza ne.edte strecuratd ln oase prin fitrme,

cdrfi, prin simpla iegirein stradi, UrAtulne invadeazd
de peste tot, ne pdtrunde in casd, ?n suflet, in carne PANEM ET CIRCENSES
gi ne ureazd bun venitln mileniul trei. Raliunea incd
doarme. Sd n-o trezim. Ne-ar putea,fi jend...
De mongtrii ilin noi...
Juvenal ne spune cd, tn perioada declinului
Romei Imperiale, plebea era cumpbratd 9i stdp6nitd
prin oferirea de spectacole de circ ai pAine. Posteritatea
ainvdfat,se vede, ceva de acolo, pentru cd stratagema
estb folositd qi astdzi. S-ar pdrea chiar ci i-am depdgit'
pe romani, de vreme ce noi oferim doar circul, de
pAine uitdnd probabil.
Sigor, in lumea noastrd este la modd circul
pentru cd nici aici nu suntem originali. S-ar pdrea cd
I fost prima noastrd grii6. Consecvenfi cu exotismul
nostru ancestral, importdm en gros. Cu o micd
observafie insd: ldrile de la care importdm circul
au fost preocupate mai intAi de pdine. Noi am sdrit
peste aceastd etaPd.
$i, in definitiv, de ce nu 9i circ? Intrd ln
motivalia fiinfei noastre imbinarea dintre pldcut qi
util. Consumul fizic Ai intelecfual are nevoie, pentru
a fi recuperat, de relaxare, de distraciie, de trdirea
ln afect,ln sensibil .Dat, de la sensibil la explozia de
vulgaritate in limbaj, in atitudine,ln ceea ce am vrea
sd pard artd, existi o distanld. Corpuri dezgolite
provocator ln public, mugchi confeclionafi pentru
I sublinia forla gi imaginea androgind, obsesia
28 . DUMITRU CONSTANTIN-DULC.AN
erotisrnului cu inldturarea provocatoare a unor
anexe vestimentare, trirnbajul periferic adus in artd,
in literaturd, in mass-media constituie recuzita
cir cului nostru rnodern.
$i, dacd totne place circul, pe cAnd gi pAinea?
Ar fi o tragedie sd rdmAnem numai la acest circ, pe
care simt nevoia sdJ despart de circul propriu-zii,
pentru caret ca formd de arti, am un real respect.
,Miscuit utile dulci" ne spuneau strdmogii antici,
vrAnd sd sublinieze cd, intre util gi pldcut trebuie sd
existe. o relalie armonioas.d. Excluderea unuia dintre
cei doi termeni nu poate fi decAt pdguboasd.
Fi, in loc de pkine, sd aoem numai ci6c!
E$ECUL RETIGIEI
SAU
v
COMENTARII LA UN RAZBOI
Orice rdzboi, orice crimd, orice suferinfd
provocatd unui om este ln primul rdnd un egec al'
religiei.
$tiinfa ne spune cd lumea a venit din haos 9i,
avAnd in vedere dorinfa ei acerbd de a se tntoarce Ia
origine, ar trebui sd credem...
Religia atribuie lumii o origine divind' Este
limpede cd nu tofi oamenii au o capacitate "ry13
de percepere a adevhrului despre sine. De vind
este nivelul diferit de evolu;ie spirituald. Din acest
motiv, concepliile despre divinitate au variat de-a
lungul timpului de la simplismul naiv la negare gi
la,infelegerea prin rafiune, sentiment gi experienfd.
in lumea noastrd contemporand, religia este
la fel de diferit perceputd. Pentru unii este doar
expresia unei tradifii pdstrate sentimental, pentru
al1ii, un instrument de afirmare politicd $i, ln fine,
pentru cdfiva, o convingere. Din nefericire, acegtia
sunt prea pullni pentru a pute4 fi utzili' pentrl 1
impune o opinie, pentru a determina in rAndul
30 . DUMITRU CONSTANTIN-DULCAN
oamenilor o conduite adecvatd, pentru cd, in clipa in
care con$tientizdm existenfa unei surse primordiale,
este obligatoriu sd-i intelegem gi legea dupd care
funcfioneazl, gi sd acliondm in consecin!5. Altfel,
o astfel de cunoagtere, fdrd implicalii in concretul
existenlei umane, rdmAne o insignd fdrd valoare
afigatd ostentativ pe stofa de pe noi.
Codul marilor religii, cregtind qi extrem-
orientale, susfine principiul nonviolenlei; qi violenfa
marcheazd via,ta tuturor comunitdlilor umane sub
formele ei cele mai diverse - de la simpla clevetire
Ia urd., de la agresivitatea fizicd,la crimd qi rd,zboi.
Violenfa este un eqec nu numai al religiei, ci
gi al rafiunii, al culturii qi al civilizafiei. $i omul se
declard ritos qi orgolios un animal dotat cu raliune
qi instruit prin culturd 9i civilizafie.
Sdnuucizi, sdnu urdqti, sdnufuri- sundlegea
cosmicd a fiinldrii noastre. Dar cAfi dintre semeni o
respectd, in ciuda pretinselor sentimente religioase?
$i, cAnd faptele lor care demonstreazd contrariul
capdtd o iargd notorietate, se ridicd o cohortd de
apdrdtori care vor sd ne convingd cum cd limba i-a
fost datd omului pentru a ascunde gAndul. Raliunea,
atAta cAtd a mai rdmas, este spoliatd de sensurile ei
binecunoscute. Agresiunea devine in accepliunea
lor dreptul forfei, democrafia devine un cuuhnt golit
de conflnut, rdzboiul devine pace, iar violenta devine
un rdspuns legitim la aiolenfd. Vechea intelepciune
conform cdreia rdzbunarea este consideratd arma...
iqi pierde valabilitatea. Noul precept, pldmddit in
minli fdrd suflet ajungi hotdrdtori de destine, vrea sd
ne spund cd.rdzbunarea este arma celor inteligenfi...
SoMr.ruL RATTUNII . 3L
intr-o epocd in care omenirea cheltuie sume
imense pentru a descoperi solufii contra cancerului
qi contra altor boli care fac incd numeroase victime,
este o aberafie ca altcineva sd cheltuie sume de mii de
ori mai mari pentru a ucide oameni sdndtogi. Rdzboiul,
ca mijloc de rezolvare a di{erendelor dintre oameni,
valabil probabil innoaptea sdlbdticiei noastre primare,
este inacceptabil qi de neinchipuit in stadiul actual de
civilizape. Armatele nu-gi mai pot avea rostul decAt
cel mult ca forle de descurajare gi in niciun caz de
agresiune.
Violenla, sub orice formd, nu este dezavuatd'
numai de rafiune, bun sim! oi de religie, dar gi de
paradigmele gtiinlelor actuale care postuleazd. cd, in
profunzimea sa, materia este strAns interconectatd,
este inseparabild, arsa incAt orice acfiune negativd sau
pozihvd exercitatd asupra unei pdrfi se rds{rAnge in
mod ineluctabil asupra intregului. Dupd cum s-a spus/
nu poli ucide o floare fdrd ca tntregul uniaers sd sufere.
Sd ignordm cu atAta nonEalanld aceste concluzii
qtiinlifice, unele rdspldtite cu premii Nobel? Sau qtiinla,
ca qi religia, este obligatd sd tacd in fala patimilor
omeneqti? Se gdndeqte cineva ia consecinfele rdzboiului
asupra viitorului lumii din acest unghi de vedere in
plan sensibil, profund, dincolo de otrdvirea aerului,
a apei gi a pdmAntulu-i, la oamenii uciqi, care au
dreptul lavtald. qi primesc dreptul la moarte?
Cel pulin din motive de autoconservare
ar trebui sd inlelegem cd violenla va declanga noi
violenle gi lanlul dezastrelor umane va continua la
infinit.