1.

Deprecierea ireversibilă sau amortizarea imobilizărilor

Contabilitatea amortizării este prezentată de Institutul American al Contabililor

Publici Autorizați (American Institute of Certified Public Accountants– AICPA)
astfel (Needles et al., 2000, pp. 476-477): Costul unei activ face parte din
costurile serviciilor pe care acesta le oferă pe parcursul duratei sale economice
de funcționare. Principiile Contabile General Acceptate din SUA (Generally
Accepted Accounting Principles – US GAAP) impun ca acest cost să fie repartizat
pe toată durata de viață estimată a activului, astfel încât să permită alocarea sa
cât mai echitabilă pe intervale în care se beneficiază de serviciile oferite de
utilizarea sa. Acest procedeu este cunoscut sub denumirea de contabilitate a
amortizării, un sistem contabil care urmărește distribuirea costului sau a altei
valori fundamentale al/a imobilizărilor corporale, mai puțin valoarea lor
reziduală (dacă ea există), pe durata de viață estimată, în mod sistematic și
rațional. Acesta este un proces de repartizare,  nu  de evaluare.

Definiția conține câteva elemente importante, și anume:

✔ În primul rând, toate imobilizările corporale, cu excepția terenurilor (care se

consideră că au o durată de viață nelimitată), au o durată de utilizare limitată.
Din această cauză, costurile activelor respective trebuie repartizate sub forma
cheltuielilor pe parcursul anilor în care ele sunt utilizate.

Deteriorarea fizică și cea morală sunt principalele cauze ale duratei limitate de
funcționare a unui activ amortizabil.