Săptămânal profesional, social
și cultural al personalului
Nr. 1 (1458), anul XXX, 5 ianuarie 2018 l 12 pagini – 4 lei
Strategie națională
pentru managementul durerii
Au trecut deja șapte ani de la Decla-
rația de la Montréal, prin care repre-
zentanți din toată lumea ai Asociației
internaționale pentru studiul durerii
(IASP) afirmau că accesul la manage-
mentul durerii este un drept funda-
mental al omului. Cu toate acestea,
accesul la tratamentul durerii acute
rămâne inadecvat, iar durerea cronică
încă nu este recunoscută ca o problemă
de sănătate publică similară altor boli
netransmisibile. În plus, personalul
medical este slab pregătit în dome-
niul mecanismelor și managementului
durerii, iar cele mai multe țări nu au
o strategie națională privind terapia
durerii și educația și cercetarea din
domeniu sunt cel mai adesea neglijate.
La aceasta se adaugă faptul că medicina
durerii nu este recunoscută ca speciali-
tate de sine stătătoare decât în câteva
EMCD
țări, ceea ce face ca pregătirea specia-
liștilor pentru managementul durerii
să varieze dramatic de la o țară la alta.
În România, deși sunt chiar mai
multe organizații și societăți profe-
sionale multidisciplinare preocupate
de studiul durerii și de algeziologie,
nu există o formă instituționalizată
de pregătire specifică a personalului
medical, în pofida unor încercări mai
vechi, care nu au avut succes pe termen
lung. Facultățile de medicină nu au
inclus managementul durerii nici în
curriculum, pentru studenți, dar nici
în oferta de cursuri postuniversitare de
lungă durată, pentru medici.
Dosarul pe care vi-l propunem înce-
pând cu acest număr are o istorie lungă.
Ideea realizării sale a venit în urmă
cu aproape doi ani, de la profesorul
Gabriel M. Gurman, ca un instrument
ianuarie-martie 2018
medical din România
ce ar putea fi de mare ajutor medicilor
din specialitatea ATI. Am extins însă
ideea din dorința unei abordări larg
multidisciplinare, iar profesorii Ostin
C. Mungiu și Dorel Săndesc au acceptat
invitația și, totodată, provocarea de
a coordona științific acest dosar și au
contribuit din plin la reușita acestui
proiect. Volumul mare de informații și
numărul autorilor, provenind din multe
centre universitare și nu doar din mai
toate specialitățile clinice, ci și din
domenii conexe medicinii, a făcut ca
dosarul să fie publicat în volum, într-o
primă ediție, abia în primăvara lui 2017,
la editurile Viața Medicală și ETNA.
Oportunitatea de a aplica pentru
un grant IASP, câștigat în coordonarea
profesorului Mungiu și desfășurat prin
UMF „Gr. T. Popa” Iași, ne-a permis
reeditarea volumului, în toamna lui
10 credite
EMC
pag. 7
DOSAR
Panaceu neuniversal
pag. 2
Durerea invalidantă
pag. 2
Terapia durerii în
România: un domeniu
„în suferință” pag. 3
Proceduri moderne și o
echipă multidisciplinară
pag. 3
Algeziologia și
managementul corect
al durerii pag. 3
Cine tratează durerea?
pag. 4
Educația pacientului
pentru terapia durerii
pag. 4
2017, într-o versiune revizuită și adău- Durerea: un demers
gită. Sperăm ca publicul țintă, specia­
liștii din domeniul medical la care complex pag. 4
ajunge conținutul aceastui dosar, să
găsească răspunsuri la întrebările de
practică privind managementul durerii
Serviciul de tratament
și să continue aceste preocupări în acut al durerii:
activitatea lor curentă. o necesitate sau doar
Sperăm, de asemenea, ca tocmai
aducerea sub aceeași umbrelă a unor un lux? pag. 5
reputați specialiști, cuplată cu faptul
că anul 2018 a fost deja declarat de
IASP „Anul mondial pentru excelență
Modelul spaniol
în educația din domeniul durerii”, să ar trebui să ne dea de
genereze masa critică necesară pentru
(re)înființarea unui atestat în mana-
gândit pag. 6
gementul durerii și a unei pregătiri
academice formale în managementul Jerbe prin voluntariat
durerii pentru studenții la medicină și
pentru medici. Totul pentru a asigura
pag. 6
pacientului român îngrijiri optime și o
calitate cât mai bună a vieții.
Este un efort la care așteptăm să
De la simplu la complex,
contribuie întreaga comunitate medi- în medicina familiei
cală din România, de la toate nivelurile pag. 7
și din toate zonele țării. De asemenea,
sperăm ca și oficialii din sistem să înțe-
leagă importanța acestui demers și să Dialogul surzilor pag. 11
găsească resursele intelectuale și mate-
riale pentru a defini o strategie națio­
nală pentru managementul durerii. La intersecția dintre
Acum, mai mult decât oricând, acest muzică și medicină
lucru este posibil. În beneficiul paci-
enților și având în minte un principiu pag. 11
enunțat foarte clar la cel mai recent
congres al Federației europene pentru
durere (EFIC), în septembrie 2017, la
Darul Regelui pag. 12
Copenhaga: singurul care deține un
„monopol” asupra durerii este paci-
entul. Nu putem reuși decât împreună.
Examenul clinic și
comunicarea cu
Aurel F. MARIN pacientul pag. 12
2 VIAȚA MEDICALĂ
Nr. 1 u 5 ianuarie 2018
VIAȚA MEDICALĂ
publicație săptămânală Panaceu neuniversal
fondator Pe cât de ușor ne este să relaționăm
dr. MIHAIL MIHAILIDE subiectiv cu noțiunea de durere și să o recu-
noaștem când o simțim chiar noi, pe atât de
EDITOR puțin suntem echipați pentru a recunoaște
durerea în ceilalți. Dincolo de planul inter-
personal, nici pentru obiectivele de poli-
tică publică nu dispunem de un instrument
adecvat în acest sens, precum o hartă care
să ne arate distribuția geografică a durerii
la un anumit moment de timp, care să ne
indice obiectiv cine, unde și cât de mult
suferă*. Cel mai la îndemână substitut
REDACȚIA pentru o astfel de hartă globală a durerii
este o analiză comparativă a incidenței și
redactor șef
dr. AUREL F. MARIN
tratamentului disponibil pentru afecțiunile
în care controlul durerii este o componentă
secretar general de redacție esențială a managementului de caz. Datele
arată că în țările în curs de dezvoltare este
DAN DUMITRU MIHALACHE
concentrată cea mai mare parte a poverii.
redactori Acolo sunt concentrate majoritatea cazu-
rilor noi de cancer (peste 70%, conform
dr. ROXANA DUMITRIU,
Organizației mondiale a sănătății) și majori-
MONICA GEORGESCU, tatea victimelor accidentelor rutiere (peste
DIANA E. MĂRCULESCU, 85%, conform studiului Global Burden of
dr. OTILIA RADU Disease 2013). Tot acolo, sistemele de sănă-
tate sunt și cele mai fragile, supuse limită-
colaboratori permanenți rilor de resurse materiale și umane.
dr. RALUCA BULEA, dr. MIHAI G. CĂLIN,
Deși terapia durerii se înscrie de mult
dr. MONICA-EMILIA CHIRILĂ, C. CIOSU,
timp într-un discurs global, dezechilibrele
prof. dr. ALEXANDRU VLAD CIUREA,
persistă. Controlul durerii este considerat
dr. RICHARD CONSTANTINESCU,
un drept fundamental de către specialiști,
dr. CAMELIA CRISTINA DIACONU,
subscriindu-se dreptului la sănătate. Orga-
dr. GABRIEL DIACONU, nizații regionale (precum Uniunea africană)
prof. dr. DAN L. DUMITRAȘCU, au recunoscut explicit dreptul accesului la
ADRIAN GHEORGHE, dr. RADU GOLOGAN, acest tip de medicație într-o serie de poziții
prof. dr. GABRIEL M. GURMAN, din 2012 și 2013. Morfina și codeina se regă-
dr. NICOLAE-IORDACHE IORDACHE, sesc pe lista medicamentelor esențiale a
dr. MARTIN S. MARTIN, ALEXANDRA MIHAI, Organizației mondiale a sănătății, dar țările
dezvoltate totalizează mai mult de 90% din
prof. dr. FLORIN MIHĂLȚAN, IFTIMIE NESFÂNTU,
consumul mondial de morfină. În ansamblu,
dr. CĂTĂLINA PANAITESCU, mai puțin de 80% din populația globului
dr. VIOREL PĂTRAȘCU, are acces la medicația corespunzătoare și
acad. CONSTANTIN POPA, o mare parte a pacienților sunt subtratați,
prof. dr. MIRCEA-IOAN POPA, inclusiv în țările dezvoltate.
PAULA ROMANESCU, CANDID STOICA, Pentru a înregistra progrese constante și
dr. VLAD STROESCU, DEMOSTENE ȘOFRON, consistente, terapia durerii trebuie abordată
dr. MARIUS I. UNGUREANU, ca un subiect de politică publică, nu doar ca
dr. SORINA VASILE, dr. FLORINA VÎRNĂ, unul de management de caz. Întâi, durerea
conf. dr. CORNELIU ZEANA este măsurabilă și provoacă în mod demon-
strabil dizabilitate. Un exemplu vizibil
tehnoredactare și întrucâtva surprinzător este durerea
GINA MANCIU lombară, cu o prevalență globală medie de
9,4% și care reprezintă prima cauză de diza-
corectură bilitate la nivel mondial, mai mult decât
CONSTANȚA MARINESCU oricare altă boală. Poate părea o greșeală de
editare sau de calcul, dar nu este: cancerul
și bolile cardiovasculare se strecoară pe
SECRETARIAT
nesimțite și omoară fulgerător, primind
DANIELA RADU, în mod corespunzător multă atenție din
BERTA ALEXE partea publicului larg, a decidenților poli-
tici și a comunității de cercetare, dar bolile
musculo-scheletice și cele mintale se insta-
MARKETING-PUBLICITATE  lează tot mai devreme pe parcursul vieții
și provoacă cel puțin la fel de multă diza-
MARIANA MINEA, bilitate la nivel populațional. Din această
MIRELA DUMITREAN perspectivă, viitorul imediat nu este unul
optimist: progresul în terapia durerii la nivel
FINANCIAR-CONTABILITATE  global (mai ales a durerii cronice) trebuie
să aștepte, așadar, înscrierea pe o agendă
globală a morbidității, odată ce agenda
ALINA PANAITE,
mortalității va fi declarată închisă – practic,
MARIA STEMATE,
atunci când nu se va mai muri substanțial
TATIANA ICHIMESCU
din cauze care pot fi prevenite și cruciadele
adresa: împotriva malariei, HIV/SIDA și tubercu-
București, Calea Victoriei nr. 21-23, lozei vor fi încheiate. Până atunci, cel mai
probabil scenariu e cel în care subprioriti-
etaj 6, cam. 64-66, sector 3, zarea durerii va rămâne norma, însă pregă-
cod 030023
tirea viitoarei agende cere cultivarea asiduă
a poziționării temei în fața factorilor de
telefon: 021.315.61.09;
decizie. Ascensiunea treptată a sănătății
fax: 021.315.69.80; mintale pe agendele globale și naționale
publicitate: 021.315.60.60 oferă un posibil model de angajament.
e-mail: redactia@viata-medicala.ro Cel mai recent exemplu este campania
website: www.viata-medicala.ro „Heads Together”, lansată recent de familia
regală britanică cu scopul de a elimina
stigma asociată problemelor de sănătate
ISSN 1220-5354
mintală.
Tiparul executat de RINGIER PRINT În al doilea rând (și cu relevanță mai
ales pentru durerea acută), este dificil de
Chitila Logistic Park; tel.: 0729.729.269
conceput o ameliorare a situației actuale fără
un răspuns amplu de politică de sănătate și,
ABONAMENTE în sens mai larg, de politică publică. Proble-
mele uzuale țin de absența medicamentelor
În perioada 1–20 a fiecărei luni, la toate oficiile
poștale din țară, se pot încheia abo­na­mente la „Viața și de disponibilitatea resurselor umane cu
medicală” până la sfârșitul anului 2018. În Catalogul de calificările necesare. Absența medicamen-
presă al Poștei Române, „Viața medicală” figurează la telor este un compozit de sisteme de distri-
nr. 19078. Abonamentele se pot încheia și direct în buție deficitare, resurse financiare insufici-
redacție, pe toată durata lunii, pentru o perioadă de 1, 3, ente – costul median al preparatelor opioide
6 sau 12 luni. reprezintă aproximativ o treime din venitul
mediu pe cap de locuitor în țările în curs de
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați
dezvoltare, comparativ cu sub 5% în țările
astfel:
– membrii Colegiului Medicilor din România – dezvoltate – și suprareglementare. Această
5 ore de EMC; suprareglementare este adesea explicată de
– membrii Colegiului Medicilor Den­tiști din teama autorităților de a scăpa consumul de
România – 5 ore de EMC; sub control și poate părea atractivă, dar nu
– membrii Colegiului Farmaciștilor din este susținută univoc de dovezi. De exemplu,
România – 5 ore de EFC; studii din India indică o utilizare corectă
– membrii OBBCSSR – 7 credite FPC; a morfinei eliberate în regim ambulatoriu
– membrii OAMGMAMR – 5 ore de EMC. către pacienții cu cancer, ceea ce creează
Detalii la tel: 021.315.60.60, de luni până vineri, premisa pentru o conlucrare între medici și
orele 9–15, sau prin
autoritățile de reglementare pentru a relaxa
e-mail: abonamente@viata-medicala.ro treptat regimul eliberării opioidelor. În
ceea ce privește disponibilitatea resurselor
Conducerea săptămânalului umane, dincolo de migrația masivă, curri-
„Viața medicală” respectă opiniile titularilor
cula universităților medicale include rareori
de rubrică (persoane fizice sau juridice),
tematica pentru terapia durerii sau prezintă
ale colaboratorilor ocazionali
informație medicală vetustă, concentrân-
și ale redactorilor săi,
du-se în schimb pe prioritățile locale. Într-un
chiar dacă nu întotdeauna și le însușește, spital din Kenya sau Uganda, un pacient va
câtă vreme acestea sunt argumentate fi tratat cu maximum de competență profe-
și exprimate într-un limbaj decent. sională pentru malarie, în limitele resur-
DOSAR: TERAPIA DURERII
Durerea invalidantă
selor disponibile, Durerea cronică împiedică funcționarea universitari din
dar standardul va fi individului din punct de vedere fizic, psihic, domeniul respectiv
net inferior pentru profesional și social, deci determină un cu medicii experți
multe alte afecțiuni. deficit funcțional. Afectarea pe plan social și din cadrul Institu-
Un studiu al World profesional are o implicație majoră, putând tului Național de
Palliative Care genera un cerc vicios cu implicarea aspec- Expertiză Medicală.
Alliance pe lucrători
telor psihice (anxietate, depresie) și agra- Acest grup de lucru
în sănătate din 69 de
varea problemei de bază. a folosit criteriile
țări a arătat că 40%
din respondenții din Vorbim despre durerea tridimensională de diagnostic din
Africa și până la 80% – senzorial-discriminativă, afectiv-moti- ghidurile in­terna-
din cei din America vațională și cognitiv-evaluativă (1). Orice ționale. Criteriile Ioana Soare este medic primar
Adrian Gheorghe este
durere cronică este o durere difuză, impre-
Latină nu fuseseră specialist în economia sunt revi­zuite peri- expertiza medicală
instruiți teoretic serviciilor de sănătate la a capacității de muncă și
cisă, incertă, nedelimitată clar, incoerentă, odic (3).
privind controlul Oxford Policy Management. așa cum este ea definită de Araujo și Miya- Pacientul are
șef de lucrări
În rolul său, lucrează cu la Universitatea
durerii pe durata organizații internaționale și hira. Astfel, aceasta nu este generată numai dreptul și la certifi- „Titu Maiorescu” București.
facultății. guverne ale statelor în curs de informația nociceptivă din creier, ci și de cate de handicap, și
Dincolo de de dezvoltare în proiecte
aspectele culturale din experiența de viață la pensie de invaliditate, în funcție de bolile
aceste considerente, privind organizarea finanțării
a individului (2). Expertizarea este clar pe care le are și de criteriile aflate în uz la
care țin, în defi- și eficientizarea serviciilor
medicale. Anterior, în calitate subiectivă și se bazează pe un model multi- data expertizării medicale. La handicap, de
nitiv, de inputuri, de cercetător la London
la fel de relevante School of Hygiene & Tropical dimensional, cu încercări de obiectivare. fapt indemnizație pentru persoane cu nevoi
sunt și conside- Medicine, a efectuat studii Primul lucru pe care îl face un medic speciale, avem grad ușor, mediu, accentuat
rentele care țin de de evaluare economică a expert de asigurări în fața unui pacient cu și grav. La handicapul grav avem două cate-
intervențiilor de sănătate
o durere cronică este să îl evalueze și să îi
procesul actului publică și povara economică a gorii – cu și fără însoțitor (5). La pensia de
medical. Pe de o bolilor netransmisibile stabilească un diagnostic funcțional, care invaliditate avem trei categorii: gradul III,
parte, pacienții tind în Africa subsahariană. exprimă severitatea tulburărilor funcți- cu deficit funcțional mediu, având dreptul
Este cofondator și
să nu raporteze ilor organismului și mecanismele prin care să lucreze cu jumătate de normă; gradul
sau să subrapor- coordonator al Observatorului acestea se produc. Diagnosticul funcțional II, cu deficit funcțional accentuat, fără
Român de Sănătate.
teze durerea, de permite evaluarea restantului funcțional și
dreptul de a munci; gradul I, cu deficit
exemplu pentru a nu distrage atenția
a mecanismelor funcționale care pot inter- funcțional grav, fără capacitate de autoser-
medicului de la problema de fond.
veni compensator (3). vire, cu însoțitor (6). De exemplu, în cazul
Prejudecățile despre adicție și efectele
Deficiența funcțională este consecința bolilor cardiace, evaluăm angina pectorală,
secundare ale medicației afectează, în plus,
înțelegerea modului în care terapia îi poate unor modificări morfologice sau tulbu- respectiv caracterul durerii toracice, frec-
rări funcționale variate (boli, accidente,
ajuta și așteptările privind reîntoarcerea în vența crizelor anginoase și nivelul de efort
comunitate. De cealaltă parte, personalul anomalii genetice), este cuantificabilă stan- la care apar, prezența în criză și complexi-
medical omite ușor subiectul – din lipsă dardizat prin evaluări clinice și funcțio- tatea aritmiilor, dacă apar semne de insu-
de exercițiu sau pentru că prioritizează pur nale (1). Pentru obiectivare, se folosește un ficiență cardiacă, răspunsul la tratament
și simplu controlul semnelor vitale – și nu calcul procentual, realizat prin încadrarea (3). Durerea este luată în calcul până la
întreabă pacientul cum se simte, interve- într-o grilă de criterii și norme, care variază deficit funcțional accentuat, apoi au impor-
nind numai atunci când acesta arată semne la fiecare firmă de asigurări (casă de asigu- tanță mai mare semnele de insuficiență
evidente. rări de sănătate, casă de pensii), fiind folo- cardiacă. Astfel, un pacient nu poate fi
Anticipând perspectiva în care bolile
site pentru obținerea concediului medical încadrat în gradul I de invaliditate doar pe
cronice și terminale pun stăpânire pe agen-
(Franța, SUA) sau în vederea pensionării de
dele de sănătate publică ale celor mai multe baza durerii.
boală (România, Irlanda, Germania, Belgia,
țări, punctul generic de intrare pentru În cazul bolilor arterelor periferice, se
instituționalizarea unui răspuns coerent și Olanda). Chiar în interiorul Uniunii Euro- ia în considerație claudicația intermitentă
adecvat la durere îl reprezintă o politică a pene, deși s-a încercat uniformizarea legis- la peste 200 de metri de mers, sub 200 de
medicamentului care să reprezinte fundația lației de asigurări sociale, nu se folosesc metri sau durerea ischemică de repaus. În
dialogului între decidenți, cercetători și aceleași grile de criterii medicale (4). De fapt, bolile aparatului digestiv, evaluăm dure-
organizații de pacienți. chiar în România, care are o legislație avan- rile presternale, durerile abdominale cu
sată față de Franța, Suedia sau Norvegia, episoade frecvente, de intensitate mică/
Adrian GHEORGHE avem încă grile de criterii diferite pentru medie sau permanente. Dacă durerea este
pensia de boală și pentru obținerea certifi- controlabilă sub tratament, pacientul are
*Global Alliance for Pain Relief Initiative
catului de persoană cu handicap, grile apro- o deficiență funcțională medie și poate fi
(GAPRI) a realizat, totuși, o hartă care estimează,
bate prin legislație. Aceste seturi de criterii încadrat în gradul III de invaliditate. Dacă
pentru fiecare țară, numărul deceselor cauzate
de cancer care nu au beneficiat de tratament medicale au fost stabilite pentru fiecare durerea este persistentă, intensă, rezistentă
adecvat al durerii. afecțiune pe baza colaborării profesorilor la tratament, pacientul are o deficiență
funcțională accentuată, nu poate lucra, dar
PROMO are capacitatea de autoservire păstrată. În
cazul bolilor reumatismale, luăm în consi-
derație numărul articulațiilor dureroase,
caracteristicile durerii, răspunsul la trata-
ment, la fel ca la bolile digestive. Numi-
torul comun în expertizarea tuturor paci-
enților cu simptome dureroase îl reprezintă
evaluarea deficitului funcțional pe baza
caracterelor durerii (dar și pe baza altor
simptome sau analize, conform ghidurilor
internaționale) (3).
Deficiența este consecința pierderii sau
a unei anormalități a structurii corpului
ori a unei funcții fiziologice. Dizabilitatea
este termenul generic pentru afectări, limi-
tări ale activității și restricții în participare,
în contextul interacțiunii dintre individul
care are o problemă de sănătate și factorii
contextuali în care se regăsește, respectiv
factorii de mediu și personali (7).
În prezent se folosesc numai criterii
medicale de expertizare a unui pacient care
cere drepturi de asigurări sociale. Dar putem
noi scoate pacientul din mediul lui de viață
sau de muncă? Toți medicii experți de asigu-
rări iau în considerare, la momentul evalu-
ării, mediul profesional al pacientului – nu
poți expertiza la fel un săpător de șanțuri
și un profesor, chiar dacă amândoi au făcut
infarct miocardic cu aceleași semne clinice.
Din acest punct de vedere, susținem rein-
troducerea de grile de criterii medico-so-
ciale (așa cum există în SUA), pentru că vor
ajuta medicii experți să evalueze mai bine
capacitatea de muncă a pacienților.
Dr. Ioana SOARE
Bibliografie
1. Teodorescu C. LUTS nu sunt cauzate doar de
afecțiunile prostatice. Viața medicală. 2016 Iul
15;1383(29)
2. Araujo E, Miyahira SA. Tridimensional fuzzy pain
assessment. IEEE International Conference on Fuzzy
Systems. 2011 Jun
3. Anexa din 23 februarie 2011 la Hotărârea Guvernului
nr. 155/2011 privind criteriile și normele de diagnostic
La fiecare cinci minute, în lume apare o nouă invenție sau se produce o nouă descoperire. În clinic, diagnostic funcțional și de evaluare a capacității
fiecare minut, secretele cele mai ascunse ale Terrei sunt dezvăluite de „ochii” nevăzuți din spațiu. de muncă pe baza cărora se face încadrarea în gradele
I, II și III de invaliditate. Monitorul Oficial. 2011 Mar
Despre toate acestea, dar și despre multe alte „traduceri” jurnalistice, în emisiunea Știința în 31;224 bis
cuvinte potrivite, o aventură în care am pornit mai mulți, în anul 2005, convinși fiind că avem ce 4. Soare I. International Pensions – Insurance Medicine.
Editura Etna, București, 2010
spune, avem cui spune și, prin urmare, avem motive să o facem!
5. Legea nr. 448/2006 (republicată 2008) privind
Cinci redactori: Claudia Laslo, Mihaela Ghiță, Constantin Aslam, Dan Manolache, Dan Stoica și protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu
Corina Negrea. Moderatori: Dan Manolache și Corina Negrea. Peste 200 de minute săptămânal, handicap. Monitorul Oficial. 2008 Jan 3;1
6. Legea nr. 263 din 16 decembrie 2010 privind sistemul
de luni până vineri, între 13:20 și 14:30, la Radio România Cultural și pe
unitar de pensii publice
www.radioromaniacultural.ro 7. Legea asistenței sociale nr. 292/2011

DOSAR: TERAPIA DURERII
Terapia durerii în România:
un domeniu „în suferință”
Conform Asociației internaționale pentru
studiul durerii (IASP), „durerea este o expe-
riență senzorială sau emoțională neplăcută,
determinată sau relaționată cu leziuni tisulare
reale sau potențiale sau descrisă în termeni
ce se referă la aceste leziuni”. Durerea cronică
este definită ca fiind orice tip de durere persis-
tentă mai mult de douăsprezece săptămâni
(trei luni). Dacă în cazul durerii acute cauzele
de obicei sunt clare, etiologia durerii cronice
este extrem de diversificată, aceasta putând fi
indusă de o largă varietate de situații clinice.
Durerea reprezintă una din cele mai mari
provocări medicale, sociale, economice și
psihologice din întreaga patologie umană.
Datele existente pe plan internațional – și
mult mai puțin la noi în țară – sunt eloc-
vente în acest sens. Incidența durerii cronice
de intensitate moderată sau severă în rândul
populației adulte din Europa este estimată la
19%; oarecum surprinzător, durerea cronică
are o prevalență foarte ridicată și în rândul
copiilor sau adolescenților – aproximativ 25%,
din care o treime de intensitate mare. Într-un
raport al Organizației mondiale a sănătății
(OMS) se arată că osteoartrita afectează apro-
ximativ 10% din bărbații și 18% din femeile
peste 60 de ani, iar până la 33% din oameni
prezintă în cursul vieții lor durere de spate.
Îngrijorător este că majoritatea acestor paci-
enți nu beneficiază de un serviciu de terapie a
durerii și astfel 40% declară că tratamentul pe
care l-au primit a fost insuficient.
Impactul economic al prezenței durerii
este uriaș, depășind costurile asociate cu prin-
cipalele patologii responsabile de mortalitate
și morbiditate. Impactul economic se poate
împărți în două categorii: creșterea costu-
rilor îngrijirilor medicale date de prezența
durerii și costurile indirecte, determinate de
scăderea productivității în muncă, de perioa-
dele de inactivitate, de concediile medicale,
de pierderea locurilor de muncă etc. Astfel,
un studiu din 2010 arăta că în SUA creșterea
anuală a costurilor îngrijirilor medicale acor-
date pentru durere se ridica la 261–300 de
miliarde de dolari. Costurile indirecte sunt și
ele foarte ridicate. În total, impactul economic
global al durerii se situează între 560 și 635 de
miliarde, depășind costurile determinate de
bolile cardiovasculare (309 miliarde), cancer
(243 miliarde) sau diabet (188 miliarde). Datele
disponibile din Europa confirmă această situ-
ație: în Suedia, 91% din pierderile economice
prin scăderea productivității din cauze medi-
cale (peste 8 miliarde de euro) pot fi atribuite
durerii, iar în Marea Britanie doar durerea de
spate determină pierderi indirecte între 5 și
10 miliarde lire. Un alt studiu semnificativ a
fost publicat în Irlanda în 2011 (PRIME) și a
relevat că 35% din persoanele intervievate
suferă de durere cronică (definită ca durere de
cauză necanceroasă care a persistat mai mult
de trei luni), dintre ele 21,5% acuzând durere
prelungită pe o perioadă mai mare de zece
ani. Durerea cronică nu a fost descrisă doar de
persoanele în vârstă, deși, cum era de așteptat,
incidența a crescut odată cu înaintarea în
vârstă; 28,4% din populația cu vârsta cuprinsă
între 18 și 34 de ani și 30,4% din populația
cu vârsta între 35 și 44 de ani au descris că
suferă de durere cronică, ceea ce reprezintă
proporții alarmante la populația tânără, aptă
de muncă. În peste 10% din cazuri, durerea a
fost de intensitate severă, limitând dramatic
funcționarea persoanelor respective, 12% din
respondenți fiind incapabili să lucreze chiar
și un număr redus de ore de lucru în perioada
respectivă; 80% au raportat mai mult de un
site anatomic al durerii. O altă constatare a
fost faptul că suprapunerea depresiei a fost de
zece ori mai frecventă la persoanele suferinde
de durere cronică decât în alte loturi popu­
laționale similare din punct de vedere demo-
grafic. La distanță de un an, 59,9% au raportat
persistența durerii, iar 12,7% au raportat
apariția unui nou tip de durere cronică. Evalu-
area costurilor cauzate de durerea cronică
prin însumarea costurilor directe (cheltuieli
de spitalizare, consulturi, medicație etc.) și a
celor indirecte (absența de la locul de muncă,
scăderea productivității etc.) a condus la o
medie de 5.665 de euro/an/persoană suferind
de durere cronică sau, generalizând la nivelul
Irlandei, la costuri totale în valoare de 4,76
miliarde de euro. Sumele sunt enorme pentru
o simptomatologie care deseori este neglijată,
iar în momentul în care pacientul se adresează
unui serviciu medical, dificil de manageriat.
Dincolo de aceste date economice impre-
sionante, uriașa suferință determinată de
durere reprezintă principalul motiv pentru
care tratarea adecvată a acesteia trebuie să
fie considerată un drept universal al omului.
Prezența cvasicontinuă a durerii face ca paci-
enții să își ducă viața într-un mediu caracte-
rizat de suferință, ceea ce duce la o scădere
dramatica a calității vieții, care este apreciată
ca fiind de o calitate inferioară față de a paci-
enților care au suferit un accident vascular
cerebral.
Importanța și complexitatea provocărilor
determinate de durere au determinat în țările
dezvoltate apariția unor concepte pluridis-
ciplinare de management al durerii, pentru
a permite diagnosticul precoce și pentru
a institui cât mai rapid tratamente care să
conducă la cuparea rapidă a simptomelor
dureroase. În aceste țări, terapia durerii repre-
zintă o specialitate distinctă și s-au dezvoltat
centre multidisciplinare care permit o abor-
dare holistică a acestei suferințe.
România se confruntă cu o situație critică
în ceea ce privește terapia durerii, în special
a celei cronice. În
domeniul durerii
acute există o dina-
mică pozitivă, o ratori. O întrebare normală în condițiile în care
contribuție semnifi-
cativă fiind reprezen-
tată de dezvoltarea
remarcabilă a specia­
lității de aneste-
zie-terapie intensivă
din ultimii ani, care
a permis introdu-
cerea celor mai noi Dorel Săndesc este
tehnologii, inclusiv în președintele Societății
domeniul tehnicilor Române de Anestezie-Terapie
de terapia durerii Intensivă, prorector la UMF
„Victor Babeș” Timișoara
(blocuri analgetice
și membru în consiliul
regionale ghidate Societății europene de
ecografic sau electric,
anesteziologie (ESA).
pompe de adminis-
trare automată și/sau la cererea pacientului a
analgeticelor, sisteme de administrare trans-
dermică a substanțelor analgetice etc). Curri-
cula de pregătire în specialitatea ATI prevede
formarea, la un nivel de bază, în terapia
durerii, precum și unele tehnici anestezice și
analgetice specifice. Acest progres este evident
și prin înființarea, în cadrul Societății Române
de Anestezie-Terapie Intensivă, a Asociației
Române de Anestezie Regională, care dezvoltă
programe educaționale și de cercetare în
tratamentul durerii, inclusiv al durerii cronice.
O altă entitate activă în domeniu, inițiată
de Școala românească de ATI, este Asociația
Română pentru Studiul Durerii, cu sediul în
București, reprezentantă în România a Asoci-
ației internaționale pentru studiul durerii
(IASP). Toate aceste organizații științifice și
profesionale organizează diverse forme de
educație în domeniul terapiei durerii (simpo-
zioane, cursuri, workshopuri etc). Trebuie spus
însă că implicarea specialității ATI în mana-
gementul durerii cronice este redusă și spora-
dică, principala cauză reprezentând-o deficitul
major de specialiști în acest domeniu, care,
într-o statistică recentă a Ministerului Sănă-
tății, depășește 30% din necesarul prevăzut
de reglementările legale în vigoare; în aceste
condiții, specialiștii ATI fac cu greu față solici-
tărilor specifice specialității, respectiv mana-
gementului perioperator al pacienților chirur-
gicali și terapiei intensive, posibilitățile de
implicare în alte domenii conexe specialității
fiind extrem de reduse.
O contribuție esențială la dezvoltarea tera-
piei durerii în România o reprezintă înființarea
în premieră la Iași a disciplinei de algezio-
logie și a Centrului pentru studiul și terapia
durerii din cadrul Universității de Medicină și
Farmacie „Gr. T. Popa”, singulară până în acest
moment și nesusținută de reglementările
Agenției Române pentru Asigurarea Calității
în Învățământul Superior. Introducerea acestei
discipline în curricula universităților de medi-
cină reprezintă un pas necesar, de natură să
crească nivelul de pregătire general în trata-
mentul durerii – aspect esențial, întrucât
tratamentul durerii nu este doar apanajul
unor centre supraspecializate, ci trebuie să fie
responsabilitatea tuturor specialităților medi-
cale, începând cu medicii de familie.
Este de remarcat, de asemenea, progresul
deosebit înregistrat în România în domeniul
medicinei paliative, specialitate care asigură
o abordare holistică a durerii, în toate fațe-
tele sale (durerea fizică, aspectele psihologice,
sociale și spirituale). Inexistentă practic în anii
ʼ90, medicina paliativă din România a devenit
în ultimii ani un model pentru țările din estul
Europei, datorită unor dezvoltări semnifica-
tive: crearea unui atestat oficial de medicină
paliativă acreditat oficial de Ministerul Sănă-
tății, organizarea excelentă a acestui atestat,
în coordonarea centrului Hospice „Casa
Speranței” de la Brașov, crearea unei rețele
de medici pregătiți în acest domeniu la nivel
național și a unei rețele de servicii de paliație,
decontarea de Casa de asigurări de sănătate a
serviciilor de paliație, unele modificări legisla-
tive etc. Deși importante, aceste realizări sunt
în continuare insuficiente, raportate la nece-
sarul real de servicii în domeniu.
În pofida acestor realizări, care, trebuie
spus, sunt mai degrabă rezultatul unor iniția­
tive personale sau de grup decât al unor abor-
dări sistemice, terapia durerii cronice „suferă”
încă în România, iar această suferință este
multifactorială: neintroducerea sistematică
în curricula universitară a pregătirii de bază
în terapia durerii; absența unei specialități
distincte în terapia durerii sau a unui atestat
de supraspecializare în domeniu; absența din
pachetele de servicii decontate de Casa de
asigurări de sănătate a serviciilor de terapia
durerii (sau decontarea insuficientă); lipsa
unor centre multidisciplinare de terapia
durerii; statutul social total inadecvat și în
degradare continuă al medicului în Romania,
o cauză esențială a migrației dramatice către
Occident și a deficitului de specialiști.
Prof. dr. Dorel SĂNDESC
Bibliografie
1. Institute of Medicine (US) Committee on Advancing
Pain Research, Care, and Education. Relieving pain in
America: A blueprint for transforming prevention, care,
education, and research. National Academies Press (US),
Washington (DC), 2011
2. Phillips CJ. The cost and burden of chronic pain. Rev
Pain. 2009 Jun;3(1):2-5
3. Raftery MN et al. Chronic pain in the Republic of
Ireland--community prevalence, psychosocial profile
and predictors of pain-related disability: results from
the Prevalence, Impact and Cost of Chronic Pain
(PRIME) study, part 1. Pain. 2011 May;152(5):1096-103
Proceduri moderne
și o echipă multidisciplinară
„Ce este terapia durerii?” este întrebarea pe
care o aud cel mai frecvent – nu doar de la paci-
enți, dar în mod uzual și de la medicii colabo-
durerea este înțeleasă frecvent nu ca o boală, ci
ca un simptom al unei boli de fond. Prevalența
pacienților cu suferință cronică dureroasă este
de 20% în Europa și de 26% în SUA – față de 6%
pentru bolile coronariene; 30% din pacienții cu
vârste între 45 și 65 de ani acuză durere cronică
cu durata mai mare de un an.
Până nu demult, pacienții știau că „durerea
e parte din viață” și că trebuie să trăiești cu ea.
Dar ce faci când orice cauză organică de boală
este tratată, vindecată și totuși rămâi invalidat,
cu un grad de suferință profund, zi și noapte, luni
și ani de zile, fără să ai nicio speranță? Terapia
durerii a apărut în urmă cu aproximativ două-
zeci de ani tocmai pentru că nu mai acceptăm să
trăim în suferință – și este, în prezent, o speciali-
tate într-o dinamică fără precedent. Ne ocupăm
de tratamentul bolilor care au ca simptom preg-
nant durerea cronică sau subacută și care au ca
rezultat o afectare severă a calității vieții. Când
boala de fond este adresată și orice factor rever-
sibil tratat, când patologia s-a vindecat, dar
durerea persistă, atunci un specialist în terapia
durerii poate readuce speranța.
Aproximativ 60–70% din populația noastră
de pacienți prezintă dureri axiale de tip hernii
cervicale, toracale, lombare, dureri sacroiliace
de cauză mecanică, sindrom de articulații mici
fațetare sau sindrom discogen. Restul sunt paci-
enți cu durere neuropatică tip sindromul durerii
regionale complexe (fosta distrofie simpatică
reflexă), nevralgie postherpetică, durere fantomă
post-amputare, fasceită plantară, durere nevral-
gică post-toracotomie, durere post-avulsii de
plex, durere pelvină și abdominală cronică (pros-
tatită cronică, cistită interstițială, post-chirurgi-
cală, post-iradiere, neoplazică etc., durerea din
pancreatita cronică), angina pectorală care nu are
tratament coronarian. O categorie aparte o repre-
zintă pacienții neurologici cu cefalee cervico-
genă, durere orofacială tip nevralgie de trigemen
pentru care terapia durerii oferă soluții cu rezul-
tate uimitoare. Pacientul oncologic reprezintă o
altă provocare din punctul de vedere al durerii,
unde această specialitate face o mare diferență
în calitatea vieții pacientului, prin intervenții
ghidate.
Colaborarea cu medicii din specialități
complementare – neurochirurgi, ortopezi, reuma-
tologi, neurologi, oreliști, oncologi și nu numai
– este probabil un aspect critic. Abordarea în
echipă a pacientului este cheia succesului pentru
Algeziologia
și managementul corect al durerii
Alinarea durerii bolnavilor a constituit
întotdeauna o provocare. Istoric, încercările
de a preveni sau calma durerea se făceau fie
cu mijloace mecanice (de exemplu, strangu-
lare), fie cu ajutorul unor substanțe de natură
vegetală (de exemplu, opiu). Durerile operatorii
erau dintre cele mai cumplite, amputațiile de
membre realizându-se după ce rănitului i se
răcea membrul bolnav cu gheață și i se admi-
nistra o băutură alcoolică. În urmă cu 170 de
ani, s-a petrecut un eveniment notabil și anume
realizarea de W. Morton a primei anestezii
generale reușite cu eter etilic. Se năștea astfel o
disciplină nouă, anesteziologia, care de atunci a
evoluat continuu.
Deoarece anesteziștii au devenit un corp
de elită, buni cunoscători ai mijloacelor cu care
stăpâneau durerea acută, expertiza lor a fost
utilizată apoi și pentru calmarea durerilor din
formele severe de cancer. Cu timpul, unii dintre
acești specialiști s-au implicat și în tratarea
durerilor non-oncologice și astfel a apărut
o nouă specialitate, algeziologia sau terapia
durerii (1). Această specialitate este recunos-
cută în foarte multe țări, dar, din păcate, nu și
în România, cu toate eforturile noastre. Un prim
pas a fost făcut prin aprobarea unei competențe
în terapia durerii, care însă are mult formalism
și superficialitate.
În lipsa unor algeziologi, managementul
corect al durerii se poate realiza prin închegarea
la nivel de spital a unor echipe multidisciplinare
care să cuprindă, după caz, anesteziști, neuro-
logi, neurochirurgi, reumatologi, farmacologi
de clinică și psihiatri sau psihologi. Toți aceștia
ar trebui să posede o pregătire specifică și
temeinică în domeniul terapiei durerii, pentru a
găsi un limbaj comun în diagnosticarea, uneori
extrem de dificilă, a unor cazuri de durere
cronică severă (2).
O mențiune specială trebuie acordată
reumatologilor, deoarece durerea muscu-
lo-scheletică este prezentă în proporție foarte
mare și este în creștere odată cu sporirea
duratei de viață. Și în acest domeniu, reumato-
logii trebuie să facă echipă cu fizioterapeuți, cu
specialiști în terapie ocupațională, cu podiatri
și psihologi. A devenit un lucru aproape obiș-
nuit pentru reumatologi ca, pe lângă terapia
Dosarul „Terapia durerii” a fost publicat în volum la editurile Viața Medicală și ETNA (prima ediție – mai 2017),
respectiv ETNA și „Gr. T. Popa” (ediția a doua, revizuită și adăugită – septembrie 2017).
Coordonatori științifici: Ostin C. Mungiu, Dorel Săndesc. Coordonator editorial: Aurel F. Marin.
Autori: Elena Albu, Robert Ancuceanu, Magdalena Anițescu, Adriana Băban, Ovidiu Băjenaru, Daniel Berceanu, Mircea Beuran,
Adrian Bighea, Veronica Bild, Corina-Ioana Borcea, Elvira Brătilă, Silviu Brill, Ion I. Bruckner, Denisa Bucur, Octavian Buda, Anca Dana
Buzoianu, Radu Septimiu Câmpian, Roxana Chiriță, Vasile Chiriță, Andrada Ciucă, Alexandru Vlad Ciurea, Diana-Elena Comandașu,
Laura Georgiana Constantinescu, Monica Copotoiu, Sanda-Maria Copotoiu, Camelia Diaconu, Dan Sebastian Dîrzu, Dan L. Dumitrașcu,
Antoine Edu, Andreea-Cătălina Fetecău, Florin Mihail Filipoiu, Adrian Gheorghe, Carmen Ginghină, Stela Goția, Ioana Grigoraș, Gabriel
M. Gurman, Bogdan-Alexandru Hagiu, Diana Iamandescu, Ioan Bradu Iamandescu, Ruxandra Ionescu, Alexandru Irimie, Cristian
Kakucs, Alina Luiceanu, Cristina Marica, Oana Măgurean, Florin-Dumitru Mihălțan, Radu Mircea, Aurel Mohan, Alida Moise, Daniela
Moșoiu, Dimitrie Nanu, Maria Neag, Corneliu Neamțu, Daniela Opriș-Belinski, Ovidiu Nicolae Palea, Cristina Panea, Emilia Pătrășcanu,
Mircea Penescu, Florina Pop, Otilia Radu, Irina Ristescu, Adina Roceanu, Cosima Rughiniș, Ioana Cristina Saulescu, Florin Scărlătescu,
Ioana Soare, Nicolae Suciu, Bogdan I. Tamba, Raluca Tatar, Rodica Tănăsescu, Oana Toader, Ilinca Untu, Mihaela Vartic, Sorina Vasile,
Andrei Voichițoiu, Carmen Voinea, Anca Zbranca, Armeana Zgâia.
VIAȚA MEDICALĂ
Nr. 1 u 5 ianuarie 2018 3
a înțelege complexitatea patologică și a face un stenozelor moderate de
plan de tratament. canal medular.
După tratamentul patologiei primare, provo- Nevralgia de tri­
carea cea mai mare este diagnosticarea cauzei gemen este o afec-
durerii. Terapia durerii are ca primă provocare țiune extrem de debi-
diagnosticul funcțional al cauzei simptomelor. litantă, cu răspuns
Blocurile ghidate (adică infiltrațiile cu medicamentos limitat.
anestezic țintite pe nervii simptomatici) au Opțiunea, în lipsa
valoare unică pentru că, în mod obiectiv, deter- terapiei durerii, este
mină cauza durerii cronice. Nicio investigație
o intervenție chirur-
imagistică nu poate determina dacă o compresie gicală pe care astfel o
sau o cicatrice sunt sau nu simptomatice. Frec- putem evita. Ablația
vent, modificări anatomice identificate imagistic
cu radiofrecvență de
nu sunt simptomatice, deci nu sunt cauza durerii Ovidiu Nicolae Palea este
ganglion Gasser are
și ca atare ajungem să tratăm poze, nu pacienți! medic primar ATI și specialist
rezultate excelente
Știm că, dacă blocăm nervul sau plexul țintit în terapia durerii.
pentru aceste cazuri
și simptomele cedează, acolo este conflictul prin- Timp de zece ani a
disperate. practicat medicina în SUA,
cipal. Apoi, în funcție de etiologie, tratamentul
se face fie cu cristale de steroizi, ablații cu alcool, Pentru pacienții la Washington Hospital
cu gonartroză, coxar- Center (Washington, D.C.).
radiofrecvență sau tratament neuromodulator cu
troză severă sau umăr Este fondatorul Centrului
puls-radiofrecvență sau stimulatoare centrale.
înghețat, inoperabili de Diagnostic și Tratament
Tratamentul medicamentos oral complementar
nu este de neglijat și poate fi ajustat pentru rezul- din motive de risc mare Provita și al Clinicii Provita.
anestezic, ablația cu
tate surprinzătoare, cu efecte secundare minime.
Din punct de vedere intervențional, gama de radiofrecvență a inervației senzoriale dă rezul-
proceduri crește cu rapiditate. Pentru durerile tate surprinzător de bune, cu ameliorarea simpto-
coloanei cauzate de diverse patologii gen spon- melor și îmbunătățirea calității vieții. Acești paci-
dilartroza, osteofite, stenoze de canal vertebral, enți sunt disperați, cu abuz de antiinflamatoare și
stenoze foraminale, hernie de disc, tasări verte- toate consecințele lor devastatoare.
brale, terapia durerii are soluții. Intervențiile se Pacienții cu dureri cronice post-toracotomii
fac cu minimă sedare și sunt proceduri ambula- sau laparotomii, cei cu dureri cronice abdominale
torii, evitând în mod frecvent necesitatea opera- și pelvine au, de asemenea, alternative minim
țiilor clasice, care până nu demult erau singura invazive.
opțiune, cu toate implicațiile evidente – anestezie Neurostimularea medulară este o alternativă
generală, complicații perioperatorii, spitalizare foarte recentă pentru pacientul cu durere cronică,
și, nu în ultimul rând, costuri. Intervențiile se iar procedura are indicații tot mai largi – durere
fac percutanat, sub ghidaj radiologic. Se folosesc, neuropatică de cauză algodistrofică, sindrom
în funcție de complexitatea patologiei, de la ace postlaminectomie, angină pectorală inoperabilă,
de diverse mărimi până la trocare (cum e cazul sindrom dureros pelvin și multe altele.
vertebroplastiei sau discectomiei percutane) sau,
Pacienții au nevoie de un program complex
pentru patologiile complexe, endoscopia spinală de recuperare și de kinetoterapie pentru că, frec-
(cum e cazul discectomiei endoscopice sau epidu-
vent, au luni de zile de stat la pat, cu toate conse-
roscopiei). Astfel, putem trata patologii complexe
cințele evidente de artrozare și topire musculară,
care altfel n-au decât rezolvare operatorie.
precum și de sprijin psihologic ca urmare a depre-
Pentru tasări vertebrale sau metastaze simp-
siei consecutive.
tomatice, vertebroplastia este o procedură de zi
prin care se stabilizează fractura și se îndepăr- Terapia durerii este rezultatul muncii
tează sursa durerii când e vorba de metastaze. în echipă, în mod frecvent cu medici de
În cazul herniilor de disc, dacă sunt mici, se pot familie, neurologi, neurochirurgi, orto-
pezi, psihologi și, nu în ultimul rând, medici
extrage percutanat prin trocare mici, de 3 mm;
dacă sunt fragmente mari, migrate, se extrag de recuperare medicală și fiziokinetoterapeuți.
Abordarea sistematică a cauzelor posibile și
endoscopic fără a destabiliza coloana cum e cazul
eliminarea lor prin procedee diagnostice poate
intervenției de discectomie clasică. Fibroza post-
discectomie care nu are soluție chirurgicală este duce la aflarea unor cauze de multe ori nebănuite.
tratată endoscopic prin epiduroscopie și ablație
cu laser a cicatricii postoperatorii. La fel în cazul Dr. Ovidiu Nicolae PALEA
orală sau injectabilă obișnuită, să apeleze la durere non-oncolo-
tehnici de injectare intraarticulară sau să efec- gică (în cadrul clinicii
tueze blocuri nervoase. Se preconizează ca noile de reumatologie). Sub
generații de reumatologi să fie pregătite pentru egida centrului, s-au
diagnosticarea cu ultrasunete și mai ales pentru redactat și tipărit
injecții ghidate de ultrasunete. De asemenea, ghiduri de manage-
reumatologii și neurologii trebuie pregătiți și ment al durerii pentru
pentru administrarea, la nivel spinal, a unor asistente medicale,
analgezice sau pentru administrarea, sub asistente de farmacii,
ecranul radiologic, a unor agenți terapeutici medici rezidenți și
țintiți (1). specialiști (4–7). De
Un alt aspect care merită atenție este acela asemenea, a văzut
al recunoașterii durerii cronice nu numai ca lumina tiparului și un
simptom, ci ca boală în sine. În multe țări tratat de algeziologie, Ostin C. Mungiu este profesor
dezvoltate, acest fapt este deja legiferat dar, universitar, medic primar
în 2002 (3), cu autori
și aici, România este corijentă. A recunoaște farmacologie clinică și
din variate domenii: explorări funcționale, cu
durerea cronică drept o boală în sine atrage o anesteziști, neurologi, competență în terapia durerii.
serie de consecințe medicale, sociale și juri- fiziologi, farmacologi, A fost președintele Asociației
dice. Este indubitabil faptul că durerea cronică cardiologi, gastro- Române pentru Studiul Durerii
depășește aspectul medical, deoarece conse- enterologi, urologi, și este președintele Asociației
cințele ei nefaste se manifestă la nivel familial reumatologi, obstetri- de Algeziologie din România.
și social, dar și la nivel economic (absenteism, cieni, psihiatri, onco- A fost consilier pentru
prezenteism, costuri de spitalizare, recuperare logi, pediatri, endo- European Federation of IASP
etc.). De aici, necesitatea înființării unor centre Chapters (EFIC). Director
crinologi, oftalmologi,
specializate de terapie a durerii și a unor măsuri fondator al Centrului pentru
kinetoterapeuți, fizio- Studiul și Terapia Durerii din
de prevenire a durerii cronice (de exemplu, prin terapeuți, geneticieni, cadrul UMF „Gr. T. Popa” Iași.
optimizarea condițiilor la locul de muncă). Iată geriatri, dermatologi
cum și specialiștii în igiena muncii se regăsesc
și stomatologi. Acest opus, unic deocamdată în
în cadrul eforturilor conjugate și a celorlalte literatura medicală din țara noastră, se consti-
specialități pentru a lua măsurile necesare de a
tuie într-o pledoarie convingătoare referitoare
preveni cronicizarea durerii (3). la abordarea multidisciplinară a managemen-
În condițiile țării noastre, unde centrele de
tului durerii.
terapie a durerii sunt rarisime, un rol impor-
tant revine nivelului de îngrijire primară,
adică medicilor de familie. În cadrul educației Prof. dr. Ostin C. MUNGIU
medicale continue, este necesar să se realizeze
cursuri de actualități în terapia durerii, care Bibliografie
să permită medicilor să aplice măsurile adec- 1. Breivik H, Shipley M. Pain: Best Practice and
Research. Elsevier, Edinburgh, 2007
vate pentru a împiedica cronicizarea durerilor 2. Leon MM, Mungiu OC. Terapia durerii – aspecte
acute. Evident, în funcție de diagnostic, cazurile actuale. Edit. Gr. T. Popa, Iași, 2014
problemă vor fi îndrumate spre specialiști. 3. Mungiu OC (ed.). Tratat de algeziologie. Polirom, Iași,
În ultimii ani, algeziologia a fost introdusă 2002
în unele institute de învățământ superior, atât 4. Diaconescu VM et al. Durerea perioperatorie – ghid
la nivel universitar, cât și postuniversitar. Din practic. Edit. Dan, Iași, 2006
5. Mungiu OC, Jaba I. Managementul durerii – ghid
păcate, predarea acesteia se face doar în trei-
practic. Edit. Gr. T. Popa, Iași, 2009
patru facultăți din centrele universitare Iași și
6. Tamba BI, Mungiu OC. Durerea în cancer – manual
Bacău. La Iași, din 2001, funcționează un centru pentru asistenți medicali. Edit. Gr. T. Popa, Iași, 2012
de studiu și terapie a durerii și au fost organi- 7. Tarțău L, Mungiu OC. Analgezice și antiinflamatoare
zate două subcentre, de durere oncologică și de nesteroidiene – ghid practic. Edit. Dan, 2007
4 VIAȚA MEDICALĂ
Nr. 1 u 5 ianuarie 2018
Cine tratează durerea?
În principiu, tot personalul medical și
paramedical capătă cunoștințe elementare
de terapie a durerii, cel puțin pentru durerile
ușoare sau moderate. Când însă este vorba
de dureri puternice, cum ar fi cele din timpul
actului operator sau durerile cronice severe,
lucrurile se complică. În primul tip de dureri,
cei mai utili sunt specialiștii anesteziologi,
pentru care de mulți ani deja există o spe­cia­
litate cu un prestigiu bine definit. În cel de
al doilea caz, al durerilor cronice severe, care
pot apărea într-o multitudine de afecțiuni și
care devin o boală în sine, s-a simțit nevoia
unei intervenții interdisciplinare, care, în
majoritatea țărilor civilizate este realizată de
specialiști în terapia durerii.
Dacă ne uităm la curricula universitară,
observăm că studentul medicinist învață
despre căile durerii, la anatomie, în primul
an, succint despre transmiterea influxului
dureros prin anul al doilea, despre tipurile
de durere ca simptome ale diferitelor boli
în anii trei, patru și cinci, iar despre analge-
zice undeva prin anul al treilea. Nu suntem
atât de naivi să credem că studenții pot
păstra în memorie, de la an la an, cunoștin-
țele primite, astfel încât să-și facă o imagine
integrativă asupra diagnosticului (mai ales a
diagnosticului diferențial) și a managemen-
tului complex a diferitelor tipuri de durere.
Această discrepanță a fost observată și de alți
universitari din țările dezvoltate. Din această
cauză s-a ajuns la un consens în lumea medi-
cală, încă de acum patru decenii, privitor la
necesitatea integrării cunoștințelor despre
durere, atât la nivel universitar, cât și la
nivel postuniversitar. La nivel universitar,
s-a considerat necesar ca într-unul din anii
terminali să se introducă un curs integrat
despre diagnosticul și terapia durerii, astfel
încât cunoștințele risipite (și în parte uitate)
de-a lungul primilor ani de medicină să
poată fi predate unitar – pentru ca, atunci
când termină facultatea, un medic să poată
deosebi o durere nociceptivă de una non-no-
ciceptivă, pentru a putea trata formele ușoare
și moderate sau a direcționa pacientul către
un specialist adecvat.
Am fost martor și participant (în calitate
de consilier european), timp de aproape un
deceniu, la dezbateri aprinse în consiliul EFIC
pe tema educației, în privința diagnosticului
și terapiei durerii. În Europa, cel mai avansat
învățământ de algeziologie este în Italia,
Germania, Marea Britanie, Franța, Israel și
țările scandinave. Fie că se numesc terapeuți
ai durerii sau algeziologi, acești specialiști
provin nu numai dintre anesteziști, ci și din
alte specialități (neurologi, reumatologi,
farmacologi clinicieni, specialiști în paliație,
chirurgi, interniști, obstetricieni etc.). Odată
formați, ei vor lucra în secții, clinici sau
spitale destinate terapiei durerilor cronice.
Pacienții din aceste secții sunt, de regulă,
cei care, prin natura durerii lor, depășesc o
specialitate strictă sau au epuizat mijloacele
terapeutice pentru boala de bază, rămânând
doar să-și trateze durerile severe. Chiar și
medicul algeziolog, în unele țări, este asistat
de o echipă în care sunt prezenți, după caz,
psihiatri sau psihologi, kinetoterapeuți,
fizio­terapeuți, farmacologi de clinică etc.
În țara noastră, după înființarea Asoci-
ației Române pentru Studiul Durerii,
s-au realizat sporadic cursuri postuniversi-
tare de actualități în terapia durerii și apoi
a fost aprobată o competență de terapia
durerii, care se desfășura (destul de formal)
la București. Absolvenții acestor cursuri, de
regulă medici de medicină generală, în multe
cazuri nu devin adevărați algeziologi, ci doar
își mai bifează o steluță pe cartea de vizită a
cabinetului particular.
Ca urmare a acestei stări de fapt și ținând
seama de experiența colegilor din Europa de
Vest, am inițiat la Facultatea de Medicină
Durerea este probabil cel mai frecvent
întâlnit simptom. Ea este utilă prin faptul
că atrage atenția asupra posibilității unei
leziuni existente sau posibile, deși uneori
apare și în afara acestei posibilități, dar este
fără îndoială unul dintre elementele care
afectează profund calitatea vieții, indiferent
de natura sau gradul bolii care o produce. De
aceea, anticii spuneau divinus est opus sedare
dolorem. Dar, înainte de a calma durerea,
trebuie să o analizam și să încercăm să îi
aflăm cauza.
A vorbi despre durere este un demers
pur teoretic; în practică întâlnim dureri
specifice pentru fiecare organ, fiecare meca-
nism de producere și tip de afecțiune. În
același sens, tratamentul trebuie diferen-
țiat pentru fiecare tip de durere. Înainte de
tratament însă, se află diagnosticul. În acest
sens, analiza durerii permite (de cele mai
multe ori) atribuirea ei unei suferințe de
organ. Uneori, acest lucru nu este posibil, fie
pentru că lipsesc caracterele distinctive, fie
pentru că mecanismul durerii este legat de
o suferință neuropsihică. Din acest punct de
vedere, durerea poate fi privită și ca o reacție
de apărare, existența ei atrăgând atenția
persoanei (și medicului) asupra unei leziuni
existente sau posibile și permițând inter-
venția asupra leziunii. În acest sens, bolile
care nu produc sau produc tardiv în evoluție
durere sunt diagnosticate cu întârziere și
din Iași introducerea
unui curs de algezi-
ologie. Acest curs
universitar a fost
inaugurat în 1997,
când algeziologia a
devenit disciplină
opțională, mai întâi
la Facultatea de
Medicină și apoi și la
Facultatea de Medi-
cină Dentară a UMF
Ostin C. Mungiu este profesor
„Grigore T. Popa” universitar, medic primar
Iași. Cu mici variații, farmacologie clinică și
cursul s-a menținut explorări funcționale, cu
în curricula univer- competență în terapia durerii.
sitară a facultă- A fost președintele Asociației
Române pentru Studiul Durerii
ților până în zilele și este președintele Asociației
noastre. de Algeziologie din România.
În anii următori, A fost consilier pentru
algeziologia a fost European Federation of IASP
introdusă și la nivel Chapters (EFIC). Director
fondator al Centrului pentru
postuniversitar sub Studiul și Terapia Durerii din
formă de maste- cadrul UMF „Gr. T. Popa” Iași.
rate, la Facultatea
de Medicină din Iași și la secția de kineto-
terapie a Universității „V. Alecsandri” din
Bacău. La secția de kinetoterapie a Facultății
de Educație Fizică și Sport, a Universității
„Alexandru Ioan Cuza” din Iași, cunoștin-
țele despre durere au fost predate inițial sub
denumirea de algeziologie, iar ulterior, prin
contopirea disciplinelor, cursul s-a numit
Farmacologie și terapia durerii.
Pentru pregătirea masteranzilor în
terapia durerii, de mare utilitate s-a dovedit
a fi Centrul pentru Studiul și Terapia Durerii
(cu finanțare de la Banca Mondială), cu
sectoarele sale preclinic și clinic care au
oferit baza materială a acumulării cunoș-
tințelor necesare. Tot pentru pregătirea
studenților și a masteranzilor, colectivul
disciplinei de farmacologie-algeziologie din
Iași, împreună cu alte cadre academice de la
Târgu Mureș și Bacău, au publicat o serie de
manuale și un tratat de algeziologie (finanțat
cu un grant CNCSIS). Cu prilejul unor mani-
festări științifice tradiționale organizate sub
egida Asociației de Algeziologie din România
(AAR) – Zilele medicamentului și congrese
de durere –, s-au ținut cursuri intensive de
actualități în terapia durerii.
Altă serie de cursuri s-a ținut ca urmare
a implementării granturilor IASP (nouă la
număr), pe teme de educație în domeniul
durerii, care s-au adresat asistenților ATI,
asistenților de medicină internă și chirurgie,
asistentelor de farmacie, rezidenților de
medicină și farmacie precum și medicilor
pediatri. Cu fondurile din granturi s-au
realizat și site-uri de algeziologie și s-au
publicat volume cu conținutul prelegerilor.
Realizări în acest domeniu mai există și
prin alte câteva centre universitare, dar din
păcate predarea algeziologiei nu s-a gene-
ralizat ca în alte țări. Acțiunile menționate
nu au fost popularizate suficient și nu se
integrează într-o strategie coerentă asupra
formării de specialiști în domeniu. Pentru a
acoperi nevoia de algeziologi, în domeniul
atât de dificil al terapiei durerilor cronice
severe, sunt necesare: recunoașterea durerii
cronice ca boală în sine și introducerea ei
în nomenclatorul Ministerului Sănătății,
cu toate implicațiile ce rezultă din aceasta;
recunoașterea necesității de formare a unor
specialiști în terapia durerii – algeziologi;
constituirea cadrului academic necesar
pregătirii acestor specialiști; planificarea,
construirea și bugetarea unor centre specia-
lizate pentru terapia durerii cronice (clinici
sau spitale).
Prof. dr. Ostin C. MUNGIU
Durerea: un demers complex
deseori când intervenția terapeutică este mai
dificilă și mai puțin eficientă.
În funcție de structurile care generează
stimulul dureros, distingem durerea peri-
ferică, cu originea în structurile dotate cu
nociceptori (care stau la originea senza-
ției dureroase), durerea neurogenă (în care
impulsurile percepute ca durere iau naștere
în structuri nervoase) și durerea psihogenă.
Durerea periferică poate fi somatică (super-
ficială, care ia naștere în piele, sau profundă,
care ia naștere în structurile osoase, articulare
sau musculare) și viscerală (care ia naștere în
viscere). Durerea neurogenă poate fi perife-
rică (care ia naștere în nervi sau rădăcinile
nervoase) și centrală (talamică). Durerea
psihogenă este o durere imaginară, dar în
același timp reală, căci afectează la fel ca
toate celelalte tipuri de durere calitatea vieții
pacientului. Fiecare dintre aceste tipuri de
durere are caracteristici proprii care ușurează
demersul diagnostic.
În ceea ce privește mecanismele de
producere a durerii în suferințele de organ
visceral sau de structuri osteoarticulare,
acestea sunt relativ limitate, fiind reprezen-
tate de spasmul musculaturii organelor cavi-
tare, de distensia capsulei unor organe, de
ischemia de organ sau de inflamație. Durerea
de origine neurală este cauzată de inflamație
sau de compresia unor structuri nervoase.
Educația pacientului pentru terapia durerii
A implica un pacient în terapia durerii
sale este un proces complicat, dar necesar.
Etimologic, a implica înseamnă a atrage
după sine, iar, adaptat la terapia durerii,
implicarea pacientului înseamnă includerea
acestuia în luarea unei decizii terapeutice și
în aplicarea ei, pentru a obține un rezultat
– dispariția sau ameliorarea durerii. Altfel
spus, implicarea presupune un proces activ,
în care medicul propune, atrage, convinge și
acceptă ca pacientul să participe într-o acti-
vitate coordonată de el – tratarea durerii.
Scopul terapiei durerii ar trebui să fie
dispariția sau ameliorarea durerii, dar acest
deziderat este foarte greu de atins, mai ales
pentru durerea cronică, cand scopul devine
chiar parcurgerea completă a planului tera-
peutic împreună cu pacientul. În acest ultim
caz, este foarte importantă disponibilitatea
doctorului de a implica pacientul, dar și
disponibilitatea pacientului de a fi implicat
în decizii și în planul terapeutic. Ambii
actori trebuie să vrea și să poată participa la
acest proces.
Din partea medicului, este nevoie de
empatie în orice moment al managemen-
tului unui astfel de pacient. Empatia medi-
cului este un element-cheie în terapia
durerii acute și, mai ales, cronice. Medicul
trebuie să explice pacientului ce va putea
face tratamentul în cazul său și care sunt
limitele acestuia. Trebuie să aducă la cunoș-
tința pacientului toate alternativele tera-
peutice și să explice ce înseamnă fiecare,
lăsându-i acestuia dreptul de a alege. Paci-
entul trebuie informat și educat de medic
asupra efectelor pe termen scurt și lung ale
medicamentului ales, astfel încât să poată
discerne între cele ușoare, neamenințătoare
de viață și cele grave, pentru care pacientul
trebuie să anunțe medicul. Cu alte cuvinte,
în cazul durerii, mai ales cronice, medicul
trebuie să-i ofere pacientului informații
despre boala sa, despre terapiile disponibile
și despre efectele adverse. Toate acestea în
scopul educației terapeutice, cu speranța
creșterii autonomiei pacientului și a cali-
tății vieții (1).
În ceea ce privește pacientul, disponibi-
litatea sa de a se implica în terapia durerii
este diferită în funcție de caracterul acut sau
cronic al acesteia. În durerea acută, nepre-
văzutul situației, neașteptarea suferinței
și speranța vindecării complete îl fac mult
mai compliant și disponibil decât în durerea
cronică. De exemplu, în durerea postope-
ratorie, pacientul este interesat anterior
apariției ei de posibilitățile terapeutice și
își dorește „să doarmă și să nu știe nimic”.
Adică, în viziunea lui, nu vrea să conștienti-
zeze durerea, chiar dacă ea există, mai mult
sau mai puțin.
În medicina perioperatorie, consultul
preanestezic are rolul de a prezenta pacien-
tului, în concordanță cu capacitățile psiho-
logice ale acestuia (pentru a nu deveni un
motiv suplimentar de anxietate) posibilită-
țile de terapie a durerii postoperatorii, posi-
bilități care s-au dezvoltat mult în ultimul
timp și pot să împiedice dezvoltarea meca-
nismelor răspunzătoare de cronicizarea
unor dureri acute (2). În prezent, nu mai
există pacient imobilizat la pat și desfigurat
de durere pe secțiile de terapie intensivă și
chirurgie, posibilitățile de tratament fiind
extrem de variate, atât în chirurgia clasică,
cât mai ales în chirurgia cu protocol ERAS
(enhanced recovery after surgery) (3).
Protocolul ERAS presupune formarea
unei echipe multidisciplinare în scopul
diminuării răspunsului la stres al organis-
mului unui pacient care a suferit o inter-
venție chirurgicală (3). Protocolul are la
Desigur, la fiecare tip de durere, aceste meca-
nisme pot coexista. Între acestea, inflamația
duce la scăderea pragului de sensibilitate
dureroasă a unor terminații nervoase și
astfel unele structuri nedureroase pot deveni
sensibile prin inflamație.
Cunoașterea acestor mecanisme gene-
rale de apariție a durerii, a structurilor care
permit perceperea senzației de durere și
transmit această senzație către structurile
nervoase superioare și prelucrarea senzației
dureroase la aceste niveluri superioare cu
participare afectivă permit o abordare tera-
peutică rațională și eficientă. Este evident că
o durere cauzată de spasm va ceda la medi-
cație antispastică sau că o durere cauzată
de un proces inflamator – la tratarea cauzei
inflamației și/sau la medicația antiinflama-
toare.
Terapia strict anestezică generală
produce o sedare profundă la nivelul siste-
mului nervos central și prin aceasta duce la
pierderea – pe durata sedării – a percepției
dureroase. În terapia durerii, are o utilizare
limitată la perioada efectuării unor acte
medicale dureroase.
Terapia anestezică locală blochează
transmiterea nervoasă a tuturor stimu-
lilor, inclusiv a celor dureroși, în terito-
riul nervilor interesați. În principiu, aceste
substanțe blochează canalele de sodiu voltaj-
dependente și astfel transmiterea nervoasă.
DOSAR: TERAPIA DURERII
bază acțiuni medicale bazate pe dovezi și
este centrat pe starea de bine a pacientului,
fiind alcătuit din mai multe faze periopera-
torii. În faza prespital, se iau în considerare
educarea pacientului și stabilirea planului
de management al durerii postoperatorii;
în faza preoperatorie, se insistă pe elemente
de anestezie regională care se vor aplica în
faza intraoperatorie, alături de profilaxia
grețurilor și vărsăturilor postoperatorii și se
încearcă limitarea opioidelor și adoptarea
analgeziei multimodale. Analgezia multi-
modală se continuă în faza postoperatorie,
când mobilizarea și alimentarea precoce
sunt, de asemenea, importante pentru
reabilitarea precoce a pacientului (3).
În tratamentul durerii, folosirea scalelor
de durere este un element care, pe lângă
cuantificarea mult mai bună a suferinței
fizice, a crescut implicarea pacientului
în controlul propriei dureri. În funcție de
percepția acestuia asupra durerii, trata-
mentul este individualizat și eficiența
lui poate fi urmărită mai precis. Un alt
element care a crescut implicarea pacien-
tului în terapia durerii este dispozitivul PCA
(patient-controlled analgesia), care lasă
pacientului libertatea de a-și administra
singur doza de analgezic atunci când are
nevoie. Acest dispozitiv a contribuit nu doar
la creșterea satisfacției pacientului, ci mai
ales la scăderea dozelor de analgezice utili-
zate, urmată implicit de reducerea efectelor
adverse ale analgezicelor, mai ales ale opioi-
delor (4).
Dacă pentru pacientul cu durere acută
s-au făcut multiple progrese în ceea ce
privește controlul durerii și colaborarea
lui cu medicul este foarte bună, pacientul
cu durere cronică este greu de implicat în
planul terapeutic. Greutatea survine din
cauza unor factori care țin atât de acesta,
cât și de medic, însă implicarea sa în
terapia durerii este un deziderat și o obli-
gație despre care se discută mult în ultimul
timp. Tendința este de a crește consilierea
în toate domeniile, de a ajuta beneficiarul
serviciilor să își dea seama ce vrea și să folo-
sească în mod optim ceea ce primește. În
domeniul medical, este dreptul pacientului
să știe despre boala și despre terapia bolii
lui sau să refuze să știe (Legea nr. 46/2003,
art. 13 – Legea drepturilor pacientului).
El are dreptul la consiliere și are dreptul
să înțeleagă ce se întâmplă cu organismul
său, iar medicul are obligația de a explica
și de a-l face să înțeleagă. În domeniul
durerii cronice, lucrurile sunt însă mult mai
complicate. Mecanismele fiziopatologice
ale durerii cronice sunt greu de înțeles chiar
și de medicul fără specializare în domeniul
managementului durerii. Variațiile indivi-
duale de răspuns la terapia antialgică, mai
ales opioidă, sunt extrem de diferite. Unele
sunt chiar dictate genetic, ceea ce face cu
atât mai dificilă înțelegerea lor cu cât în
practica clinică nu este dezvoltată analiza
genetică. De asemenea, pentru unele tipuri
de durere cronică, cum este durerea neuro-
patică, există proceduri inovative, mai puțin
cunoscute de alte specializări.
La pacienții terminali, mai ales oncolo-
gici, ținta nu mai este vindecarea, ci paliația,
iar prioritățile tratamentului se transformă
din a întreține viața fără boală în a întreține
calitatea vieții, cu boală fără durere. Însă în
terapia bolilor terminale există încă multe
limitări, care se transferă și asupra posi-
bilităților de control al durerilor asociate.
Aceste limitări sunt asumate uneori eroic de
medicul curant, care își asumă incapacitatea
actuală a sistemului de sănătate în ceea ce
privește tratarea tuturor bolilor și a simpto-
Analgezicele
antiinflamatorii duc
de regulă la o scădere
a sintezei de prosta-
glandine. Acestea din
urmă scad pragul de
stimulare a nocicep-
torilor, fiind astfel
responsabile de
durerea inflamatorie.
Desigur, intervin și
alte citokine active în
reacția inflamatorie. Ion I. Bruckner este profesor
A n a l g e z i c e l e de medicină internă. A condus
opioide acționează clinica medicală a Spitalului
Clinic Colțea București
asupra unui receptor și este președintele Societății
opioid (receptorul µ, Române de Medicină Internă.
alți receptori opioizi
sunt cei δ și κ). Acești receptori au liganzi
peptidici endogeni și participă, în afară de
transmiterea excitației dureroase, și la modu-
larea funcțiilor gastrointestinale, la emoții
(reacția de răsplată) și la funcția cognitivă.
Aceasta explică numeroasele efecte secun-
dare ale acestei categorii de anal­gezice.
Este evident că o discuție despre durere
este un demers complex, că diagnosticul
durerii este o acțiune uneori dificilă și că
tratamentul durerii trebuie diferențiat în
funcție de cauza și mecanismul acesteia.
Prof. dr. Ion I. BRUCKNER
melor în ansamblu.
Dacă în stadiile
inițiale ale unei boli
terminale coope-
rarea cu pacientul
este realizabilă și
dezirabilă, în stadiile
terminale aceasta
de cele mai multe
ori nu este posibilă.
Durerea cronică
surpă integritatea Alida Moise este medic primar
ființei umane, ATI cu competență în terapia
coerența persona- durerii și șef de secție la
Spitalul de Urgență MAI
lității, demnitatea
„Prof. dr. Dimitrie Gerota”
umană. Pacientul
astfel afectat va
București.
vorbi cu greu despre
ceea ce-i macină
propria ființă, iar
medicul nu este
întotdeauna pregătit
și dotat emoțional
să înțeleagă efec-
tele dezastruoase
ale durerii cronice.
Fără empatie, întot-
deauna va fi greu
să discutăm despre
Otilia Radu este medic
efectele psihoso-
rezident ATI la Spitalul
ciale ale bolilor și Județean de Urgență Brașov.
mai ales despre
efecte teribile ale durerii cronice incomplet
controlate. Va fi greu să-i însoțim pe acești
pacienți pe drumul suferinței lor. De multe
ori, în durerea cronică poate părea că te
lupți cu morile de vânt și din această cauză
subiectul este greu de discutat uneori. De
aceea, durerea cronică este tratată de echipe
multidisciplinare, în care psihologul este o
componentă importantă. Atât pacientul, cât
și medicul curant trebuie să aibă educația
și înțelegerea necesare de a accepta rolul
major al consilierii psihologice și a susține
implicarea psihologului și tipul de ajutor pe
care numai el poate să îl ofere.
Planul terapeutic al durerii cronice
cuprinde, pe lângă terapia antialgică, și alte
clase de medicamente adjuvante (corticos-
teroizi, antidepresive, anticonvulsivante
etc.) (5), precum și tehnici diverse, cum sunt
fizioterapia, terapia laser, stimularea trans­
cutanată, neuromodularea non-invazivă
etc. (6). Pacientul trebuie implicat în acest
plan de terapii adjuvante, trebuie deter-
minat să apeleze la tot ceea ce îi recomandă
medicul și să nu rezume terapia doar la
medicație. Uneori poate fi dificil de convins,
pentru că terapiile adjuvante necesită
răbdarea pe care pacientul cu durere cronică
nu o mai are. Dar el trebuie educat de medic
să înțeleagă limitările în timp ale medicației
și faptul că aceste limitări pot fi scăzute prin
folosirea rațională a antialgicelor, apelând
la terapiile adjuvante. În acest sens, este
necesară educarea medicală a pacientului,
care trebuie să înțeleagă efectele adverse
ale medicației antialgice și noțiuni de
tahifilaxie.
Tot în capitolul de educare a pacien-
tului în terapia durerii, dar în alt registru
de pacienți, trebuie acordată o atenție
specială durerii de la naștere. Deși viitoarele
mame se bucură de posibilitatea alegerii
asumate în ceea ce privește modul cum va
decurge nașterea, beneficiind de consilierea
medicului obstetrician, în prezent există o
tendință din ce în ce mai mare a acestora
de a apela la cursuri pentru viitoare mame
ținute de diverse persoane cu pregătire și
experiență mai mult sau mai puțin certifi-
cate, care le promit o naștere „naturală”,
„bio”. Practica exclude utilizarea medi-
cației antialgice și anestezice la naștere,
experiența dureroasă fiind asociată cu sufe-
rința ancestrală feminină și apartenența
la grup. Această modă este rodul formelor
de educație medicală la care gravidele pot
apela deoarece sunt disponibile, dar care
poate dăuna întregului proces al nașterii.
Ține doar de medici să explice paci-
enților care se confruntă cu durerea toate
avantajele și dezavantajele deciziilor pe
care ei le iau în privința tratamentului anti-
algic. O educație medicală atentă trebuie
oferită tuturor pacienților care se confruntă
sau urmează să se confrunte cu un anumit
tip de durere, iar medicul este elementul
central din cadrul procesului de educare al
pacienților.
Dr. Alida MOISE,
dr. Otilia RADU
Bibliografie
1. Stafie C. Educația terapeutică și responsabilizarea
pacienților cu boli cronice. Rev Rom Bioetică.
2009;7(2):35-9
2. Copaciu E. (coord.). Recomandări de bună practică
medicală ale Societății Române de Anestezie Terapie
Intensivă și ale Asociației Române pentru Studiul
Durerii în domeniul analgeziei postoperatorii. ARSD,
2010
3. Ljungqvist O et al. Enhanced Recovery After Surgery:
A Review. JAMA Surg. 2017 Mar 1;152(3):292-8
4. Momeni M et al. Patient-controlled analgesia
in the management of postoperative pain. Drugs.
2006;66(18):2321-37
5. Ripamonti CI et al. Management of cancer pain:
ESMO Clinical Practice Guidelines. Ann Oncol. 2012
Oct;23 Suppl 7:vii139-54
6. Egan M et al. Physiotherapy and physical therapy in
pain management. Schmerz. 2015 Oct;29(5):562-8

DOSAR: TERAPIA DURERII
Serviciul de tratament acut al durerii: o necesitate sau doar un lux?
Serviciul de tratament acut al durerii este de
departe unul din cele mai importante subiecte în
ceea ce privește tratamentul pacientului internat.
Motivele sunt complexe și bine cunoscute.
Durerea acută reprezintă cel mai des întâlnit
simptom pe care îl acuză pacientul în spital. Ba,
mai mult, o bună parte a pacienților care apelează
la camera de gardă a unui spital prezintă un
tablou clinic în care durerea acută e simptomul
predominant; multe din afecțiunile acute pentru
care pacientul apelează la ajutorul spitalului –
infarctul miocardic, pancreatita acută, pleuro-
pneumonia etc. – se însoțesc de o durere acută
și în multe cazuri durerea e simptomul inițial al
afecțiunii. La toate acestea se adaugă cazuistica
traumatologică, în care durerea este simptom
principal și necesită tratament imediat.
Tratamentul neorganizat al durerii acute e
departe de a fi satisfăcător. Un studiu publicat
în anul 2002 (1), o metaanaliză a 800 de articole
publicate pe acest subiect, indică prezența durerii
acute într-o proporție ridicată, chiar atunci când
s-au luat primele măsuri de tratament și aceasta
din cauză că pacientul în durere nu se încadra
într-un sistem care să fi permis urmărirea sa
continuă și ajustarea tratamentului în funcție de
situația în care se găsea în orice moment.
Comisia americană de acreditare a institu-
țiilor spitalicești (JCAHO) a abordat în urmă cu
ani subiectul tratamentului durerii acute, iar cele
mai recente modificări ale deciziei sale din aprilie
2016 indică dreptul inalienabil al pacientului
internat de a fi tratat în orice moment în care
durerea provoacă suferință, iar gradul de durere
evaluat la intervale regulate și tratat ca atare.
De câțiva ani buni, Asociația internațională
pentru studiul durerii (IASP) a propus evaluarea
gradului de durere ca un al cincilea semn vital
ce trebuie urmărit pe toată durata spitalizării,
alături de temperatură, ritm respirator, frecvență
cardiacă și presiune arterială. Realitatea de zi
cu zi e, din păcate, alta. Durerea acută e deseori
neglijată și pacientul internat continuă să sufere,
fără ca un organism bine pus la punct să conducă
tratamentul analgezic și să aplice fiecărui pacient
metoda terapeutică cea mai potrivită.
Durerea acută produce o situație trauma-
tică, de stres psihologic, și fără discuție ea ocupă
primul loc pe lista temerilor pacientului internat,
înainte de teama de grețuri și vărsături sau de
disconfortul produs de aplicarea unei perfuzii
intravenoase (2).
În cele ce urmează ne vom axa pe proiectul
înființării unui sistem care să se ocupe emina-
mente de tratamentul analgezic al pacientului
internat. O descriere amănunțită a metodelor
de tratament antidureros în perioada spitali-
zării pacientului depășește intențiile acestei
prezentări.
Efectele negative
ale durerii acute
Tendința generală e de a minimaliza influ-
ența negativă pe care o poate avea durerea acută.
Credința după care „durerea nu ucide” a creat o
atmosferă nedorită privitor la atitudinea corpului
medical față de consecințele unei dureri acute
netratate.
Pe lângă cunoscutele efecte negative psiho-
logice, printre care anxietatea, afectarea ritmului
circadian și insomnia și chiar scăderea capacității
cognitive și a memoriei faptelor recente, durerea
acută afectează o serie de organe și sisteme, unele
cu consecințe ce pot fi dezastruoase (tabelul 1).
Efectele durerii acute asupra sistemului
respirator se explică prin inabilitatea, în prezența
durerii, de a menține o activitate normală a
mușchilor respiratori, ceea ce produce reducerea
volumului curent și incapacitatea de a tuși, de a
elimina secrețiile traheobronșice acumulate și de
a respira adânc, deschizând alveolele cu tendință
la colabare. Aceste fenomene fiziopatologice au
ca efect apariția atelectaziei, ce produce hipoxie
urmată de multe ori de pneumonie.
În ceea ce privește efectul durerii acute
asupra sistemului cardiovascular, augmentarea
activității sistemului nervos simpatic și hiperse-
creția de catecolamine reprezintă baza fiziopa-
tologică a modificărilor hemodinamice, și anume
tahicardia, creșterea consumului de oxigen la
nivelul miocardului, urmată de fenomene carac-
teristice ischemiei coronariene prin afectarea
balanței dintre aport și consumul de oxigen.
Pe lângă efectele acute prezentate în
tabel, unul din elementele cele mai greu
de tratat este durerea neuropatică posto-
peratorie, care poate continua luni și chiar
ani de zile.
Un recent studiu danez publicat în presa
britanică (3), referitor la durerea persistentă după
tratamentul fracturilor articulațiilor gleznei și
Tabelul 1. Efectele negative ale durerii acute
Sistemul afectat Consecințele
Respirator Atelectazie
Pneumonie
Scăderea capacității vitale
forțate
Cardiovascular Tahicardie
Hipertensiune arterială
Creșterea rezistenței
vasculare periferice
Aritmii
Ischemie coronariană
Gastrointestinal Grețuri și vărsături
Ileus paralitic
Întârzierea reluării
alimentației per os
Urinar Oligurie
Retenție urinară
Endocrin și Augmentarea
metabolism metabolismului bazal
Afectarea funcției
imunologice
Nervos central Neuropatie cronică
postoperatorie
Capacitatea de Întârziată
reabilitare
Cost Tratamentul tuturor
efectelor de mai sus
mâinii, indică o proporție de aproape 20% din cei
peste 300 de pacienți investigați la care durerea
postoperatorie a persistat la un an după inter-
venția chirurgicală.
Inexistența unui sistem de urmărire continuă
a nivelului durerii la pacientul internat poate
duce și la complicații catastrofale. Un caz întâlnit
într-unul din spitalele israeliene ilustrează
în mod clar această deficiență. Pacientul, de
profesie medic, aflat în perioada postoperatorie
imediată, fusese conectat la un sistem de anal-
gezie continuă prin cateter epidural, dar perfuzia
analgezică fusese în mod greșit reglată la un ritm
exagerat, ceea ce a provocat un exces de substanță
anestezică în canalul epidural, provocând pares-
tezii la nivelul membrelor superioare. Din fericire,
acest efect neașteptat a trezit vigilența pacien-
tului și în felul acesta a fost evitată o complicație
dintre cele mai serioase, cu posibile consecințe
grave. Analiza acestui caz indică în mod clar lipsa
de experiență a personalului sanitar mediu din
secție și absența unui serviciu permanent care să
urmărească evoluția pacientului și modul în care
este tratată durerea postoperatorie.
Soluția: serviciul de
tratament al durerii acute
De-a lungul vremii, diverse instituții și orga-
nizații spitalicești au încercat să găsească un
remediu eficient pentru rezolvarea problemei
durerii acute, fără rezultate clare și suficient de
satisfăcătoare. Lărgirea gamei de medicamente
analgezice nu a făcut decât să complice situația,
pentru că ea a produs o confuzie în rândurile
echipelor terapeutice și mai ales teamă de efecte
secundare. Încercări izolate de a trata o durere
acută pe cale instrumentală, cum ar fi analgezia
epidurală continuă, s-au soldat nu o dată cu
complicații legate de ineficiența sistemului de
urmărire și supraveghere a pacientului.
De aceea, în 1988, două articole publicate
aproape concomitent (4, 5) au propus înfi-
ințarea unui serviciu de tratament al durerii
acute (STDA), prezentând posibilele avan-
taje ale unei asemenea inițiative (tabelul 2).
Unul din articolele amintite a fost însoțit de
un editorial (6) în care pentru prima oară a fost
Tabelul 2. Avantajele creării serviciului de tratament
al durerii acute
Îmbunătățirea confortului pacientului
Reducerea duratei spitalizării
Diminuarea procentului complicațiilor
pulmonare
Reducerea procentului de grețuri și vărsături
Reducerea numărului de cazuri de retenție
urinară
Încadrarea pacientului într-un ulterior sistem
de reabilitare
definit STDA: „o echipă de experți aparținând
secției de anestezie, care să se dedice trata-
mentului durerii postoperatorii timp de 24 ore
pe zi”.
La puțin timp după apariția publicațiilor
amintite, bulgărele de zăpadă, inițiat în Statele
Unite, a căpătat dimensiuni impresionante. Un
an mai târziu, Royal College of Anaesthetists
a preluat inițiativa, după care, în 1992, a fost
publicat primul protocol comun anglo-american
privitor la înființarea de STDA în spitalele publice.
Rezultatele nu au întârziat să apară. În
1994, 73% din spitalele americane aveau
deja un STDA, iar cinci ani mai târziu, în
1999, peste 80% din spitalele britanice
incluseseră în program dezvoltarea unui
asemenea serviciu.
Ideologia care vine în sprijinul iniția­
tivei de a crea un STDA e prezentată în
tabelul 3. Ea cuprinde nu numai educația perso-
Tabelul 3. Principalele noțiuni legate de înființarea unui
serviciu de tratament al durerii acute
Scop
– asigurarea tratamentului durerii acute în
mod optimal;
– individualizarea tratamentului în funcție de
caracteristicile pacientului și tipului durerii de
care suferă;
– reacția imediată la orice problemă/
complicație care se ivește, legată de
tratamentul durerii.
Funcționalitate
– echipă medicală, dedicată tratamentului
durerii acute;
– tratament și prezență continue, 24 de ore pe
zi, șapte zile pe săptămână;
– vizite zilnice la patul bolnavului și oferirea
de consultații la cererea personalului secției
clinice.
Educație
– un sistem care să se refere la tot personalul
secțiilor clinice, medici și asistente medicale;
– cursuri periodice și verificarea cunoștințelor
individuale privitoare la metodele de
tratament și posibilele complicații;
– existența unui sistem de înregistrare a
tuturor cazurilor tratate și a complicațiilor
ivite;
– crearea unui cadru de discuții periodice cu
prezentare de date statistice și cazuri speciale.
nalului medical, dar și un sistem de înregistrare
a tuturor cazurilor tratate, precum și un cadru
de discuții periodice a acelor cazuri care prezintă
situații speciale.
Așa cum scria Breivik în 2002, scopul STDA
e de a reduce proporția de suferință inutilă, prin
tratarea tuturor pacienților internați și care
prezintă un sindrom dureros acut, prin utilizarea
în mod judicios a metodelor moderne de trata-
ment al durerii și evitarea complicațiilor acute și
de lungă durată.
Organizarea unui serviciu de
tratament al durerii acute
Acum mai bine de un deceniu, presa ameri-
cană de specialitate (7) a stabilit lista elemen-
telor necesare pentru buna funcționare a unui
STDA (tabelul 4). În mod special, s-a pus accentul
pe evaluarea regulată a nivelului durerii prin
Tabelul 4. Lista elementelor necesare pentru buna
funcționare a unui serviciu de tratament al durerii acute
– Personal dedicat, care să acopere nevoile
spitalului 24 ore pe zi și 7 zile pe săptămână.
– Evaluarea sistematică și regulată a nivelului
durerii acute la fiecare pacient aflat în această
situație.
– Cooperarea cu secțiile clinice în care durerea
acută e simptomul predominant: chirurgie,
medicină
internă etc.
– Atenție specială pregătirii cadrelor medii, care
vor avea o funcție importantă în supravegherea
continuă a pacientului aflat în durere acută.
– Controlul periodic al rezultatelor tratamentului
și crearea de protocoale, ce pot fi modificate
de la o perioadă la alta, în funcție de analiza
rezultatelor.
– Dotarea secțiilor clinice cu echipamentele de
monitorizare adecvate.
– Educația pacientului în cazul în care se
hotărăște aplicarea unei metode analgezice care
presupune participarea sa activă.
folosirea binecunoscutei scale VAS (visual analog
scale), de la 1 la 10, o metodă simplă care are
darul nu numai să stabilească gradul de sufe-
rință a pacientului, dar și să aprecieze evoluția
eficienței tratamentului de la o oră la alta. Apli-
carea acestor principii are rezultate favorabile
pentru evoluția postoperatorie, așa cum indică
un studiu efectuat pe pacienți aflați după o inter-
venție pe colon (8). Rezultatele arată că aplicarea
unui protocol executat și controlat de echipa de
tratament al durerii acute a produs reapariția mai
rapidă a tranzitului intestinal, precum și redu-
cerea duratei de spitalizare.
În vederea introducerii unui sistem orga-
nizat de tratament al durerii acute la pacientul
internat, trebuie luate în discuție câteva trepte
ce par importante pentru asigurarea succesului.
E vorba, în primul rând, de recunoașterea impor-
tanței creării unui STDA, nu numai la nivelul
secțiilor clinice, dar și (sau mai ales!) la nivelul
administrației instituției spitalicești, care va
fi nevoită să ofere tot sprijinul organizatoric,
material și financiar în acest scop. Urmează orga-
nizarea unei echipe profesionale multidiscipli-
nare, din care nu trebuie să lipsească cel puțin
doi medici specialiști ATI, un specialist dintr-un
alt domeniu (preferabil chirurg sau internist), o
asistentă medicală interesată să se dedice acestei
activități și (dacă se poate) un farmacist care să
ofere nu numai expertiza necesară, dar și legătura
cu farmacia, care va trebui să pregătească solu-
țiile analgezice necesare, în funcție de recoman-
dările de rigoare, aplicate la realitatea fiecărui
spital.
Nu mai puțin importantă este ideea de a
stabili scorul maxim al durerii pentru orice pacient
internat, cu intenția de a face totul ca acest scor să
nu fie depășit la niciun pacient în niciun moment.
O serie de spitale americane au introdus ideea
scorului maxim de 3 (pe scala de la 1 la 10) ca
obiectiv fundamental și ca dovadă a profesionalis-
mului și eficienței tratamentului durerii acute. În
atmosfera permanentei concurențe dintre insti-
tuțiile spitalicești, criteriul tratamentului orga-
nizat al durerii acute capătă o importanță greu
de subapreciat.
Principiul tratamentului oferit de STDA
se bazează pe necesitarea evitării efectului „în
fierăstrău”, adică administrarea unui medicament
sau a unei soluții analgezice urmată de repe-
tarea administrării doar în momentul reapariției
durerii. Acest principiu enunță necesitatea trata-
mentului continuu, care previne în orice moment
durerea la un nivel peste cel acceptat.
În sfârșit, un loc important pe lista
pregătirilor pentru înființarea unui STDA îl ocupă
procesul de educație, nu numai a echipei de
tratament, dar și a tuturor celor care funcțio-
Tabelul 5. Funcția membrilor echipei STDA
Poziție Sarcini
Director – stabilește direcțiile de
funcționare;
– coordonează activitatea de
colaborare a secțiilor clinice;
– revizuiește protocoalele
și analizează rezultatele
obținute.
Medic – conduce vizitele la patul
specialist pacientului;
– răspunde de efectuarea
tehnicilor de analgezie
regională;
– coordonează procesul de
educație în secțiile clinice.
Asistentă – asigură continuitatea
medicală tratamentului printr-o
coordonatoare strânsă colaborare cu
personalul mediu din fiecare
secție;
– participă la procesul de
educație a personalului
secțiilor clinice;
– funcționează în calitate
de consilier al directorului
privitor la protocoale;
Asistentă – răspunde la chemările
medicală de urgență și informează
clinică personalul de gardă
– e responsabilă pentru
registrul pacienților și
înregistrarea rezultatelor și
incidentelor;
– modifică tratamentul
stabilit, după consultarea
unuia din medicii echipei.
Farmacist – controlează dozajul
drogurilor analgezice;
– e responsabil de evitarea
incompatibilităților
farmaceutice;
– asigură eficiența economică
a tratamentului printr-un
control continuu al costului.
nează în secțiile clinice, medici și personal mediu,
de la care se așteaptă un spirit de colaborare
perfectă.
Coordonarea activității STDA cade în obliga-
țiile echipei a cărei componență a fost amintită
mai sus, care are ca sarcină primordială stabilirea
de protocoale terapeutice, dar și urmărirea atentă
a rezultatelor obținute.
Tabelul 5 indică funcția fiecărui membru al
echipei. Trebuie remarcat că niciun participant la
proiect nu poate fi încadrat în această funcție fără
completul său asentiment și fără a fi sigur/ă că
se poate dedica scopului pentru care a fost înfi-
ințat STDA.
Funcționalitatea STDA
Pentru a exemplifica sistemul de funcționare
a unui STDA, vom discuta cazul unui pacient
chirurgical aflat în momentul suturării plăgii
operatorii.
În cazul în care se plănuiește folosirea unei
metode pentru care e necesară participarea activă
a pacientului (așa-numita analgezie controlată
de pacient), metoda va fi discutată în prealabil
cu pacientul, căruia i se vor da toate informa-
țiile necesare. Medicul ATI a discutat din timp
cu operatorul și împreună au stabilit metoda
oportună de tratament continuu al durerii posto-
peratorii. Decizia e transmisă imediat secției de
chirurgie și echipei STDA, preferabil asistentei
medicale clinice.
Tratamentul durerii va începe încă din sala de
trezire, care are un rol esențial întrucât perso-
nalul ei e cel care va putea verifica dacă metoda
propusă și dozajul stabilit dau rezultatele aștep-
tate. Înainte de transferul pacientului în secția
clinică, personalul acesteia va fi informat despre
reacția pacientului la tratamentul propus și
despre starea sa generală.
Pacientul va fi preluat de o asistentă medicală
din secția de chirurgie, iar sarcina ei va cuprinde:
completarea fișei de tratament; informarea medi-
cului chirurg responsabil pentru pacient despre
situația acestuia; controlul stării pacientului și
nivelului durerii la maximum fiecare două ore;
permanenta legătură cu echipa STDA, privitor la
starea pacientului și apariția unor incidente sau
complicații.
Asigurarea securității
pacientului
Noțiunea cea mai importantă legată de
buna funcționare a STDA e permanenta grijă
pentru siguranța pacientului și evitarea compli-
cațiilor legate de funcțiile vitale. Oricât de
corectă și atentă ar fi supravegherea pacien-
tului, nu trebuie uitat că el se va afla în cea mai
mare parte a timpului departe de ochii vigilenți
ai personalului medical și de aceea e obliga-
toriu a se lua toate măsurile necesare pentru
prevenirea accidentelor. Lanțul de măsuri include
în primul rând o perfectă individualizare a
protocolului aplicat fiecărui pacient, în funcție
de nivelul durerii, durata necesității tratamen-
tului, dar mai ales situația medicală a pacientului.
Un exemplu edificator e situația în care pacientul
prezintă episoade de instabilitate cardiovascu-
lară produsă de deshidratare, funcție cardiacă
afectată sau prezența unei stări de sepsis. Devine
clar în această conjunctură că amploarea trata-
mentului analgezic trebuie redusă la un nivel
care să nu afecteze și mai mult funcția cardiacă a
pacientului. În aceeași situație se află pacientul
care se complică printr-o hemoragie postopera-
torie. În acest caz, foarte probabil că tratamentul
durerii va fi amânat până la rezolvarea, într-un
fel sau altul, a sângerării. Un caz special este cel
al pacientului aflat după o intervenție chirur-
gicală de urgență sau imediat după declanșarea
semnelor de infarct miocardic, însoțit de dureri
serioase precordiale. În aceste situații nu poate
fi vorba de a încerca a obține cooperarea pacien-
tului, care foarte probabil se află într-o stare de
agitație ce nu permite un minim grad de înțele-
gere și colaborare.
Dar, în marea majoritate a cazurilor, și aici ne
referim la internările elective, pacientul se află
într-o conjunctură care permite și chiar obligă la
luarea de măsuri care să obțină perfecta înțele-
gere a protocolului de tratament al durerii. Acest
precept e cu atât mai important cu cât decizia e
de a aplica o metodă care presupune intervenția
activă a pacientului, așa cum s-a amintit mai sus.
O serie de măsuri legate de asigurarea securi-
tății pacientului se referă la modul în care secția
clinică e pregătită pentru a participa la trata-
mentul efectiv al durerii acute și la colaborarea cu
membrii echipei STDA. În primul rând e vorba de
o completă acceptare a secției clinice de a incor-
pora pacienții săi în sistemul de funcționalitate
al STDA. Fără această acceptare clară și lipsită de
echivoc, nu e permis a include pacienții secției în
proiectul condus de STDA. Dar în plus e nevoie și
de existența unui personal suficient, mai ales în
turele de seară și de noapte, care să poată efectua
un control eficient și continuu al pacienților care
primesc tratament analgezic. Acest control e
crucial pentru evitarea accidentelor periculoase.
În același timp, o corectă echipare a secțiilor
clinice cu echipamentele necesare monitorizării
instrumentale e, de asemenea, extrem de impor-
tantă. Fiecare pacient aflat sub tratament anal-
gezic continuu trebuie conectat la un oximetru,
iar saturația trebuie menținută la un nivel normal
în tot timpul tratamentului. În prezent există
aparatură relativ ieftină care permite monitori-
zarea nivelului CO2 în aerul expirat folosind un
sistem de administrare a oxigenului care permite
măsurarea concomitentă a nivelului CO2.
Dificultăți în calea
funcționării corecte a STDA
Obstacolele în calea bunei funcționalități a
unui asemenea serviciu se împart în trei cate-
gorii: logistice, legate de educația personalului și,
respectiv, care privesc costul punerii în funcțiune
și permanentizarea activității STDA.
VIAȚA MEDICALĂ
Nr. 1 u 5 ianuarie 2018 5
Problemele logis-
tice se referă la perena
lipsă de personal, o
problemă care trebuie
rezolvată înainte de a
planifica un serviciu de
acest tip. Acest aspect
deficitar al activității
spitalicești e cunoscut
în foarte multe părți ale
globului și nu-și poate
găsi rezolvarea fără
o perfectă înțelegere
Gabriel M. Gurman
a importanței asigu-
este profesor de ATI la
rării tratamentului Universitatea „Ben Gurion”
analge­zic pentru din Beer Șeva, Israel,
fiecare pacient președinte al Societății
internat. Fără asigu- europene de computing și
rarea unei perma- tehnologie în ATI (ESCTAIC) și
nențe, 24 de ore pe redactor șef al newsletterului
Societății europene de
zi și șapte zile pe
anesteziologie (ESA).
săptămână, în ceea
ce privește suprave-
gherea pacientului tratat pentru durere
acută, nu poate fi vorba de înființarea unui
asemenea serviciu.
A doua problemă logistică e legată de lipsa
de interes sau de cooperare a secției clinice.
STDA nu poate funcționa în vacuum! Perfecta
cooperare cu absolut toți membrii personalului
medical ai secției clinice respective este condiția
sine qua non pentru a iniția un asemenea proiect.
A nu se uita că, în cazul unei complicații sau al
unui accident, responsabilitatea etică și medi-
co-legală se împarte în mod egal între cele două
instanțe, secția clinică și STDA. De aceea, perfecta
cooperare între cei doi factori va asigura o bună
funcționalitate a sistemului și va evita eșecuri și
incidente neplăcute. Cooperarea secției clinice e
un deziderat care are rolul de a rezolva și proble-
mele legate de lipsa de educație a personalului
medical. Campania de educare a personalului
include cursuri teoretice și exerciții practice, la
care prezența întregului personal, fără excepție, e
extrem de importantă. Absența înțelegerii impor-
tanței tratamentului antidureros explică în cele
mai multe cazuri lipsa de interes sau chiar indo-
lența unora, ceea ce implică în mod decisiv aban-
donarea proiectului STDA.
Discuția despre obstacolul legat de costul
tratamentului antidureros organizat la nivel
spitalicesc e de fapt o reîntoarcere la problema
insuficienței personalului medical, mai ales cel
mediu. În acest punct se concentrează marea
parte a costului tratamentului antidureros inițiat
de STDA.
Aici e locul pentru a discuta noți-
unea de cost față de avantajul material al
introducerii funcției unui STDA. Într-un
studiu elocvent referitor la cost, Stadler
et al. (9) au calculat suma de bani economisită
prin introducerea unui STDA față de costul trata-
mentului pentru fiecare pacient inclus în studiu,
având în vedere efectul pozitiv al reducerii peri-
oadei de internare a pacientului aflat sub trata-
ment antidureros continuu. Rezultatul a fost
cel așteptat: suma economisită prin aplicarea
tratamentului continuu de către un STDA bine
organizat a depășit 350 de euro/zi pentru fiecare
pacient tratat în mod organizat.
Concluzii
În această prezentare am încercat să atingem
acele puncte importante fără de care nu se poate
vorbi de inițierea unui serviciu de tratament
permanent și continuu al durerii acute pentru
pacientul spitalizat.
Durerea acută se însoțește în multe cazuri de
efecte negative nedorite, mai ales în cazul paci-
entului în vârstă, multitarat, supus unei inter-
venții chirurgicale majore sau suferind de o afec-
țiune acută care-i poate, prin ea însăși, pune în
pericol viața.
Cooperarea echipei interesate să inițieze un
STDA eficient cu administrația instituției spita-
licești și cu secțiile clinice ai căror pacienți sunt
candidați potențiali pentru tratamentul analgezic
continuu e crucială pentru succesul proiectului.
Monitorizarea clinică și instrumentală e
extrem de importantă pentru evitarea inci-
dentelor și accidentelor, care unele pot pune în
pericol siguranța pacientului.
În cazuri elective, o perfectă înțelegere a noți-
unii de tratament continuu din partea pacientului
e absolut necesară. Pacientul care cooperează cu
echipa STDA beneficiază în mod clar de avanta-
jele oferite de metoda propusă și contribuie în
mod clar la scăderea procentului de incidente
nedorite.
Obstacolele în calea creării STDA sunt
multiple, dar în niciun caz insurmontabile.
Prof. dr. Gabriel M. GURMAN
Bibliografie
1. Dolin SJ et al. Effectiveness of acute postoperative
pain management: I. Evidence from published data. Br J
Anaesth. 2002 Sep;89(3):409-23
2. Macario A et al. Which clinical anesthesia outcomes
are both common and important to avoid? The
perspective of a panel of expert anesthesiologists.
Anesth Analg. 1999 May;88(5):1085-91
3. Friesgaard KD et al. Persistent pain is common
1 year after ankle and wrist fracture surgery: a
register-based questionnaire study.Br J Anaesth. 2016
May;116(5):655-61
4. White PF. Use of patient-controlled analgesia
for management of acute pain. JAMA. 1988 Jan
8;259(2):243-7
5. Ready LB et al. Development of an anesthesiology-
based postoperative pain management service.
Anesthesiology. 1988 Jan;68(1):100-6
6. Saidman LJ. The anesthesiologist outside the
operating room: a new and exciting opportunity.
Anesthesiology. 1988 Jan;68(1):1-2
7. Klein SM. Beyond the hospital: continuous
peripheral nerve blocks at home. Anesthesiology. 2002
Jun;96(6):1283-5
8. Bradshaw BG et al. Standardized perioperative care
protocols and reduced length of stay after colon surgery.
J Am Coll Surg. 1998 May;186(5):501-6
9. Stadler M et al. A cost-utility and cost-effectiveness
analysis of an acute pain service. J Clin Anesth. 2004
May;16(3):159-67
6 VIAȚA MEDICALĂ
Nr. 1 u 5 ianuarie 2018
COLEGI CU HIPOCRATE
Gânduri la început de drum
Acum te las, fii sănătos,/Și vesel de
Crăciun./ Dar nu uita, când ești voios/Române,
să fii bun!
Am ales acest mesaj transmis în fiecare
lună a lui „Undrea”, prin colinde. Este o
strofă care mă impresionează prin actuali-
tatea și importanța sa, chiar dacă mesajul
este mai complex. Doamne ajută ca acest
nou an să aducă mai multă bunătate, mai
multă colegialitate, mai mult spirit de
unitate în a face ceva bun în și pentru țara
noastră!
Voi deschide rubrica din acest an cu
câteva citate de la studenți: „Am fost, inițial,
surprins când am citit mesajul dumnea-
voastră, consternat că, așa cum ați spus, au
trecut mai bine de două luni și jumătate din
anul universitar și m-am întrebat imediat
«Ce am reușit eu să fac în această perioadă?
Am reușit eu oare să clădesc măcar puțin din
imensul necesar de cunoștințe care să mă
definească ulterior ca pe un doctor bun?»
Sunt întrebări pe care mi le-am pus datorită
dumneavoastră. Mulțumesc mult [...].”
Evaluare, autoevaluare, feedback – este
foarte important să aplicăm aceste principii
în cadrul procesului de învățământ. Încerc
să transmit tuturor celor cu care lucrez acest
mesaj și este foarte bine atunci când există o
reacție.
„Vorbind cu unul dintre părinți, acesta a
rămas plăcut surprins de dedicația dumnea-
voastră față de noi, studenții – dedicație care
se poate citi printre rânduri –, dar și de pasi-
unea față de această meserie. Sunt senti-
mente pe care mi-a cerut să vi le transmit
cu bucurie în suflet, spunându-mi că trebuie
să prețuiesc profesorii care pun problema
studentului ca viitor doctor și viitor coleg în
această țară și care caută să educe și omul
din spatele halatului alb.” Este important să
încercăm să nu discutăm cu viitorii colegi
doar despre materie sau o parte a materiei, ci
să îi ajutăm cât mai mult în dezvoltarea lor.
„V-am ascultat sfaturile: trebuie să muncim,
să muncim cu adevărat, lăsând deoparte
superficialitatea de care mulți tineri pot da
dovadă. Tind să cred că asta ține cumva de
generație și de conjunctura în care ne aflăm
ca societate în România și probabil și în alte
țări”.
„Știu ce înseamnă să organizezi un
proiect de voluntariat și înțeleg comple-
xitatea din spatele orelor petrecute cu
studenții și pentru studenți. Conștientizez
că nu vă este ușor să organizați bisăptă-
mânal câte un cerc care să se încadreze
în programul studenților, în zilele și la
LA VEST DE OCCIDENT
Jerbe prin voluntariat
Morrill Worcester avea 12 ani și câștiga
ceva bani când, înainte și după școală,
distribuia ziare la abonații din micul său
oraș Harrington, statul Maine. A câștigat
un concurs organizat de ziarul local pentru
o excursie la Cimitirul militar național din
Arlington, Virginia. A fost profund impresi-
onat de această vizită și a rămas marcat pe
viață de impresia pe care i-au făcut-o cimi-
tirul și ceremoniile care îi onorează pe mili-
tarii americani căzuți la datorie.
După terminarea școlii, a înființat
un mic business care vindea decorații de
Crăciun, inclusiv coroane de brad cu fundă
roșie. În anul 1992 a avut un surplus de
5.000 de jerbe, pe care s-a gândit să le dăru-
iască pentru decorarea de Crăciun a cimi-
tirului Arlington. A dus jerbele cu mijloace
proprii și le-a pus la 5.000 de morminte, cu
câteva zile înainte de sărbătoare. A conti-
Acreditarea unităților sanitare
Legea drepturilor pacientului nr.
46/2003 consfințește faptul că pacienții
au dreptul la îngrijiri medicale de cea mai
înaltă calitate de care societatea dispune, în
conformitate cu resursele umane, financiare
și materiale. În aceeași lege, se precizează
că intervențiile medicale asupra pacientului
se pot efectua numai dacă există condițiile
de dotare necesare și personal acreditat.
Drepturile pacienților se transformă în tot
atâtea obligații pentru furnizorii de servicii
de sănătate.
Problema oricărui sistem de
sănătate este reprezentată de
asigurarea și menținerea cali-
tății serviciilor de îngrijire acor-
date pacienților. Acreditarea
confirmă faptul că o unitate
medicală dispune de resursele și
competențele profesionale nece-
sare pentru a acorda îngrijiri medi-
cale în specialitățile pe care le are în
structură. Ea confirmă faptul că o unitate
medicală poate face ceea ce spune că face.
Prin urmare, pacienții vor avea o mai mare
încredere în a se adresa unei unități medi-
cale acreditate decât unei unități neacredi-
tate.
Acreditarea este un proces necesar atât
pentru unitățile de stat, cât și pentru cele
private, care vor să intre în relații contrac-
orele pe care tot ei le-au propus. Am auzit
numai păreri bune din partea celor care au
fost prezenți. Eu nu am reușit să ajung la
edițiile cercului pentru că simultan am luat
parte la un alt proiect. M-a surprins plăcut
că dumneavoastră ați răspuns în primele
săptămâni ale cercului tocmai la întrebările
pe care eu mi le puneam atunci când m-am
înscris la acel proiect. Și ați făcut asta fără a
cere vreo sumă de bani (cum a fost în cazul
proiectului la care am participat), ci doar din
dorința de a ajuta studenții să se dezvolte și
să fie capabili să poată participa la diferite
congrese fără a se simți stânjeniți. Sper ca
în timp să vă dați seama că munca dumnea-
voastră chiar este apreciată de mulți dintre
noi, și că mai târziu, când vom fi colegii
dumneavoastră, o să apreciem și mai mult
profesorii cărora le pasă.”
Iar altcineva mi-a scris următoarele:
„Încep mesajul meu cu o mărturisire. De
ieri de când v-am citit articolul, am căutat o
cale de a-mi găsi propriile cuvinte legate de
toate acestea. Apoi am preferat să meditez
puțin la propriile mele alegeri, la ceea ce
simt și la ceea ce poate nu am reușit să fac
sau să transmit. În primul rând, domnule
profesor, vreau să vă mulțumesc pentru
dedicația dumneavoastră, ca lider, doctor,
profesor, coleg și părinte moral al tuturor
celor ce se regăsesc în cuvintele dumnea-
voastră. Și nu suntem puțini aceia care vă
văd așa. Poate că nu ne remarcăm cu toții,
dar vă spun din cele auzite printre colegii
mei. Dar să nu mai vorbim de majoritate, ci
de mine, de «dușmanul meu ce mă face să
lupt», de ceea ce m-a făcut pe mine și mă
face în continuare să vă privesc acțiunile,
vorbele bune și critica la adresa defectelor
noastre cu încredere, cu admirație și cu un
mare «mulțumesc».
Sigur vă aduceți aminte că am venit
la dumneavoastră cu o mare rugăminte.
În lipsa ajutorului pe care mi l-ați oferit
mi-ar fi fost tare greu să mă descurc. Eu
am avut unele probleme, inclusiv o infecție
cu Staphylococcus aureus, infecție ce s-a
agravat din cauza nerespectării regulilor pe
care ni le predați, reguli complet ignorate de
medicul care m-a tratat. De exemplu, abia
după patru luni de la operație și trei ture cu
antibiotice diferite mi-a fost făcută o anti-
biogramă. Abia după trei antibiotice dife-
rite doctorul meu a aflat ce anume provoca
infecția. Amuzant, nu? Deloc! Am auzit la
cursurile dumneavoastră și în cadrul labo-
ratoarelor de microbiologie fix ceea ce m-ar
fi salvat și m-ar fi scăpat de dureri. Amuzant
nuat să facă acest lucru în fiecare an. Între
timp, i s-au alăturat și câțiva membri de
familie și un prieten din localitate, care avea
o companie de transport și s-a oferit să ajute
cu camioanele lui.
După un număr de ani, unul dintre
voluntari a pus pe internet o fotografie cu
mormintele decorate și a adăugat un mic
text. Efectul a fost exploziv: mii de oameni
s-au oferit să ajute. Chiar s-a înființat o
asociație, „Jerbe pe cuprinsul Americii”,
care a colectat donații și a organizat parti-
ciparea voluntarilor. Multe companii au
oferit suport financiar și câteva firme mari
de transport au pus la dispoziție sute de
camioane. Școlile și cluburile s-au înscris ca
voluntari, la fel multe familii.
Zeci de mii de donatori individuali au
putut să adauge o jerbă cu o contribuție de
15 dolari. Tradiția decorării anuale s-a extins
tuale cu casele de asigurări de sănătate.
Până în anul 2017, au fost supuse evaluării
în vederea acreditării doar unitățile sani-
tare cu paturi. Începând cu anul 2018, vor fi
evaluate și cabinetele medicale din ambula-
toriu și cele de medicina familiei.
Prin ordin al ministrului sănătății sunt
stabilite, anual, standardele, procedura și
metodologia de evaluare și acreditare a
unităților sanitare. Autoritatea Națională
de Management al Calității în Sănătate, prin
ordin al președintelui său, adoptă instru-
mentele de lucru utilizate în cadrul
procesului de acreditare.
În actualul context,
Ordinului Asistenților Medicali
Generaliști, Moașelor și Asis-
tenților medicali din România
(OAMGMAMR) îi revin nume-
roase responsabilități, pentru
că în cadrul instrumentelor de
acreditare au fost incluse și criterii
de evaluare care trebuie implementate de
OAMGMAMR. Unul dintre acestea se referă
la planul de îngrijire – instrument de lucru
în competența exclusivă a asistentului
medical.
Planul de îngrijire este un document
medical completat de asistenții medicali, el
nefiind parte a foii de observație a pacien-
tului, dar se alătură foii de observație clinică
este cum acum eu știu că este necesar,
pentru binele pacientului, ca analizele să fie
făcute înainte de administrarea antibioti-
celor, amuzant este că acum știu noțiunile
ce țin de alegerea corectă a antibioticelor,
că acum știu ce ar trebui să facă un doctor
bun. Și cine sunt eu? Un biet viitor coleg al
dumneavoastră, un biet student în anul al
doilea.
Și de aceea vă mulțumesc, domnule
profesor, vă mulțumește copilul din mine
și pacientul neputincios. Vă mulțumesc că
vă luptați zi de zi cu sistemul, cu studenții
nepăsători, că ne deschideți mintea ca să
înțelegem cât de importante sunt acțiu-
nile noastre, ale viitorilor doctori. Datorită
dumneavoastră, viitorii chirurgi poate nu
vor uita peste ani cursurile de microbio-
logie și importanța informațiilor predate în
cadrul acestei materii.
Ca viitor medic, vă mulțumesc pentru
însuflețirea pe care ne-o dați mereu,
pentru îndemnul de a fi mai buni, de a nu
fi fraieri, de a face mereu mai mult decât ne
este cerut, de a căuta dreptatea, de a căuta
binele general, nu doar al nostru. Vă implor,
domnule profesor, să nu vă opriți vreodată
din a da aceste lecții studenților! Cuvintele
dumneavoastră, lecțiile de moralitate, grija
dumneavoastră față de studenți sunt poate
chiar singura șansă a multora dintre noi de
a ne trezi.
Voluntariatul este una dintre pasiu-
nile mele. Coordonez un proiect și încerc
să îl tratez la modul cel mai serios, nu este
pentru mine ceva «în plus». Din cauza unor
probleme însă, trebuie să îmi regândesc
fiecare pas, fiecare oră de voluntariat, a
trebuit să renunț la multe pasiuni și să mă
ocup doar de ceea ce promisesem deja că o
să fac. A fost destul de dureros pentru mine
să aud un coleg vorbind cu drag despre cât
de frumos este la cercul de microbiologie,
despre cât de multe a învățat de la dumnea-
voastră și despre cât de multă deschidere
este în acel grup de colegi.
Și tot mai vreau să spun ceva. Citesc arti-
colele dumneavoastră din «Viața medicală»
de foarte mult timp, de pe vremea când
doar aspiram la studenție și la facultatea de
medicină. [...] Ceea ce scrieți dumneavoastră
transmite un mesaj important, de trezire, de
reflectare, de creștere a simțului datoriei. Vă
mulțumesc!”
Aceștia sunt colegii de care avem nevoie.
Prof. dr. Mircea-Ioan POPA,
UMF „Carol Davila“ București
la cimitirele militare
din alte localități
și la monumentele
dedicate armatei
americane de pe tot întinsul Statelor Unite.
În 2017, când Ziua națională a jerbelor
pentru eroi a fost la 16 decembrie, 75.000 de
voluntari au ajutat la decorarea a 1.400 de
locuri de comemorare. Peste 24 de milioane
de jerbe au fost transportate și aranjate cu
pietate și emoție la baza monumentelor
funerare, împărțind sărbătoarea creștină
cu toți eroii care au făcut sacrificiul suprem
pentru țară. O minunată tradiție plecată
de la gândurile bune ale unui cetățean
obișnuit.
Dr. Martin S. MARTIN,
Tennessee, SUA
generală. Se utilizează doar în cazul spita-
lizărilor continue. Pentru a veni în sprijinul
unităților sanitare cu paturi, un grup de
lucru constituit din asistenți medicali din
Baia Mare, coordonat de Viorica Totorean –
vicepreședinte al OAMGMAMR –, a realizat
un ghid de elaborare a planului de îngrijire.
Potrivit acestei echipe, beneficiarii
direcți ai ghidului sunt pacienții, prin
timpul mărit acordat evaluării lor și prin
îngrijirile personalizate care vor putea fi
aplicate în baza acestui plan de îngrijire.
Ceilalți beneficiari sunt: echipa de îngri-
jire, în cadrul căreia se pot defini mai clar
sarcinile de lucru pe baza competențelor
specifice obținute prin absolvirea școlilor
de profil; angajatorii, care vor avea pacienți
mulțumiți și echipe medicale funcționale;
școlile sanitare, care vor vedea în sfârșit
legătura teoriei cu practica clinică; socie-
tatea, care va simți din partea asistenților
medicali efectele unei îngrijiri ordonate,
gândită științific, umană și eficientă. În anul
2018, OAMGMAMR, prin filialele județene,
se va preocupa de pregătirea personalului
de îngrijire, prin cursuri de educație medi-
cală continuă, cu tema planul de îngrijire.
Steluța ȘTEFAN-EFTIMIE,
președinta filialei Călărași
Modelul spaniol ar trebui
să ne dea de gândit
O constatare cinică din presa anglo-
saxonă spune că „good news is no news”.
Știrile pozitive nu sunt căutate, nu fac
audiențe. De ce ar fi
diferit publicul din
România? Un expe-
riment făcut de o
televiziune genera-
listă, care în 2001
a înlocuit știrile
despre accidente
și violuri cu infor-
mații utile, cultură
și economie, nu a rezistat decât două săptă-
mâni. Postul respectiv era să dea faliment:
nu doar că scăzuse audiența, dar nu se mai
uita nimeni!
Unde vedem, însă, diferența: este
adevărat că în Occident știrile negative
privesc politicienii, vedetele mondene sau
faptul divers, de la accidente la violențe
în baruri, dar presa nu se rezumă la știri.
Publicul este interesat de propria educație,
caută informații utile, și mai ales vrea să afle
cauzele problemelor. Câtă deosebire față de
modul în care este tratat la noi un subiect pe
care îl știm prea bine.
„Știrile” medicale sunt gustate de public
în special în momentele în care personalul
medical este găsit vinovat, este
atacat sau identificat drept țap
ispășitor. Dacă în presa main-
stream există încă jurnaliști profe-
sioniști care păstrează echilibrul,
se documentează și reflectă toate
pozițiile, în noile media domină
sentințele pronunțate înainte
chiar de citirea știrii. Vizualizând
întâmplător anumite știri pe Facebook, am
observat că în momentul în care se distri-
buia o postare despre un medic/act medical,
multe persoane comentau înfierând perso-
nalul implicat, fără să verifice veridicitatea
celor postate, exacerbând știrea respectivă
cu propriile frustrări sau prejudecăți.
Să ne întoarcem la exemplul presei occi-
dentale. Recent, a apărut o știre despre o
româncă decedată la urgențe într-un spital
din Spania, după o așteptare de peste 12 ore
pentru a fi examinată. Indubitabil, o eroare a
sistemului medical spaniol, probabil în urma
unei erori umane. Autoritățile spaniole au
așteptat întâi poziția spitalului, nu s-au
grăbit să promită sancțiuni, înainte chiar de
a ști despre ce e vorba, doar pentru a arăta că
„taie în carne vie”, ca să se pună la adăpost
ei, oficialii. De ce să ne reproșeze nouă lipsa
unei intervenții preventive, de la alocarea
resurselor pentru dotări sau personal până
la control? Nu mai bine aruncăm totul pe
spital sau pe medici? Rapid, ca în Vestul
sălbatic, unde câștigă pistolarul care trage
primul. Nu mai contează cine are dreptate,
important e că am arătat spre un „vinovat”,
presa are pe cine pune la zid, iar „vinovatul”
nu mai este credibil, trebuie să se apere, nu
ne mai poate ataca pe noi. Reacția spita-
lului spaniol a apărut imediat, încercând să
lămurească cauzele pentru care s-a produs
acea eroare și, bineînțeles, să ia măsuri. Nu
au încercat să se scuze, invocând caracterul
accidental al acestei situații: asistentele au
ÎN PRIMA LINIE
Comparații matematice
Criza actuală în care se găsește asistența
medicală primară (AMP) pare să lase indife-
rente Casa Națională de Asigurări de Sănă-
tate și Ministerul Sănătății, concluzie la care
se ajunge ușor prin analiza datelor concrete
din sistem. Comparând sumele alocate AMP
cu cele destinate, pentru cheltuieli proprii,
CNAS și caselor județene, constatăm că
AMP primește cu doar 2% mai mult din
bugetul FNUASS, față de cât primește
CNAS, în condițiile în care din acești bani:
1) AMP este obligată să întrețină 11.500
de sedii, CNAS și casele județene, doar 43;
2) AMP trebuie să asigure venitul/salariul
a cel puțin 23.000 de persoane, CNAS și
casele județene, salariul doar pentru 3.500
de persoane; 3) cheltuielile de birotică în
cabinetele medicale individuale din AMP
sunt cu mult mai mari decât la nivel de
CNAS și case județene – acolo nu e nevoie
de cititoare de carduri, semnătură digitală,
formulare cu regim special, nu trebuie să se
tipărească zilnic în jur de 200.000 de rețete
(consum mare de hârtie, imprimantă, toner);
4) AMP are nevoie de 11.500 de abonamente
de internet și telefonie, în timp ce CNAS
și casele județene au nevoie doar de 43 de
astfel de abonamente; 5) pentru a funcționa,
sediile AMP au nevoie de materiale sanitare,
medicamente și aparatură medicală, pe
când CNAS și casele județene nu au nevoie
de așa ceva; 6) cabinetele din AMP trebuie
să aibă contract pentru deșeuri medicale,
CNAS și casele județene nu au nevoie; 7)
medicii și asistentele din AMP au nevoie de
OPINII
chemat persoana din sala de așteptare și,
neprimind răspuns, au presupus că plecase.
Fraza-cheie a fost, în opinia mea: „vom
căuta cauzele incidentului, astfel încât
astfel de situații să nu se mai repete”.
Stați așa! Nu este înfierat medicul, nici
măcar o asistentă? Nu se poate! Păi, cum, nu
avem un medic sau o asistentă pe care să îi
„rumenim” un pic, să spunem: da, „nu a dat
nimic și de aceea nu este examinată, că știm
noi că așa merge treaba la medic” sau „nu se
mai satură medicii ăștia și tot nu se uită la
pacient”.
Dezamăgitor este că și autoritățile
române preiau atitudinea presei și, dacă se
întâmplă vreo eroare, prima măsură luată
este penalizarea persoanelor implicate.
De altfel, subliminal, și cererea drepturilor
de către personalul medical pare că este
„faultată” acum de sistem. Medicii sunt
puși să muncească mai mult decât prevede
Codul Muncii, li se pun în cârcă 48 de ore
obligatorii pe săptămână, probabil ca să fie
„disciplinați”, invocându-se (culmea!) că se
asigură acoperirea gărzilor, deși nu a existat
această problemă. Activitatea medicală și
chiar cea educațională sunt din ce în ce mai
centralizate, iar rezidenții sunt coordonați
acum doar de șefii de disciplină, parcă toate
aceste restricții sunt făcute ca
să li se ia gândul de la a mai cere
ceva, inclusiv să își desfășoare
activitatea în siguranță, respec-
tând ghidurile de diagnostic și
tratament și nu restricțiile admi-
nistrative. Cine să mai analizeze
obiectiv situația și să vadă că una
din cauzele accidentelor și inci-
dentelor este chiar suprasolicitarea și că
nu poți reglementa munca cu viața unui
om precum pe cea cu hârtii sau cu utilaje?
Fără a mai aminti celelalte lipsuri de sistem.
Asistența medicală primară este pusă în
pericol la început de an pentru că modifică-
rile legislative făcute pe „repede înainte” nu
sunt coerente și, ce să vezi, scad veniturile
în loc să le mențină măcar la cota de avarie
actuală. Multe probleme interesează direct
activitatea membrilor Colegiului Medicilor
și probabil că vor trebui soluționate (și) cu
ajutorul Colegiului Medicilor, deși semna-
lele lansate până acum de acesta nu au avut
ecou în modificările legislative.
Deși la început de an ar trebui să fim mai
optimiști, reglementările privind activitatea
medicală în România nu ne oferă argumente
în acest sens. Cât despre „good news” în
relația societății cu medicii... Așteptăm de
prea mult timp schimbarea mentalităților
și a prejudecăților, observând că acestea
sunt induse și întreținute, dacă nu agravate.
Exemplul Spaniei, țară europeană, „latină”,
cu foarte mulți români integrați acolo ar
trebui să ne fie model acasă. Pot să mă uit
azi în ochii fiului meu și să îi spun că poate
să dea la Medicină pentru că o să fie bine?
Mai bine îi îndrept privirea spre Vest. Spre
Spania, de exemplu...
Conf. dr. Horia BUMBEA,
vicepreședinte al Colegiului Medicilor din
Municipiul București
cel puțin 23.000 de contracte de malpraxis,
în timp ce angajații CNAS și ai caselor jude-
țene, nu; 8) în AMP trebuie asigurată în mod
obligatoriu educația medicală continuă a cel
puțin 23.000 de persoane, ceea ce pentru
CNAS și casele județene nu există această
obligativitate.
Cât de distorsionat s-a defalcat bugetul
CNAS în defavoarea AMP o subliniază și
faptul că salariul de director al unei case
județene este mai mare decât bugetul unui
cabinet de medicina familiei cu 1.800 de
înscriși, cu medic primar, grad profesional
care presupune o pregătire și examene pe o
perioadă de 15 ani.
În aceste condiții, este evident semnalul
dat de decidenți în ceea ce privește modul în
care înțeleg rolul AMP în cadrul sistemului
de asigurări de sănătate, precum și ordinea
priorităților și a valorilor din acest sistem de
asigurări de sănătate. Această ordine a prio-
rităților și a valorilor stabilită de decidenți
corespunde oare și priorităților asiguraților?
Oare și pentru ei este mult mai important
să existe asigurator și mai puțin important
să existe prestatori de servicii medicale de
medicină primară?
Klára SOÓS SZABÓ,
medic de familie, Harghita
Medicii de familie, dar și cei de alte specialități,
interesați să publice la această rubrică
sunt invitați să ne scrie la adresa
inprimalinie@viata-medicala.ro
 VIAȚA MEDICALĂ
REUNIUNI MEDICALE Nr. 1 u 5 ianuarie 2018 7

De la simplu la complex, în medicina familiei

Recent, la București a avut loc cea de-a
șaptea ediție a Conferinței regionale de
medicina familiei, organizată de Asociația
Medicilor de Familie București. Medici de
familie de pe întreg teritoriul României și
din străinătate au dezbătut problemele de
care se lovesc în activitatea lor curentă,
pornind de la cele legate de vaccinare
până la necesitatea pregătirii continue și
diagnosticarea corectă și cât mai rapidă a
pacienților.
Bolile intestinale
inflamatorii
Dr. Ligia Moșneagă (București) a vorbit
despre bolile intestinale inflamatorii (BII)
și rolul medicului de familie în descope-
rirea acestora. BII reprezintă o afecțiune
cronică de etiologie neprecizată, probabil
mediată imun. Rectocolita ulcero-hemora-
gică (RCUH) și boala Crohn (BC) reprezintă
cele două tipuri majore de BII, cu un impact
major asupra vieții pacienților.
Drept cauză pricipală a BII a fost detec-
tată interacțiunea dintre predispoziția gene-
tică și/sau factorii de mediu, care determină
un răspuns imun neadecvat la microbiota
comensală endogenă sau la enteropatogeni.
Astfel, apare o inflamație intestinală persis-
tentă și exacerbată.
Boala debutează în general la persoane
tinere, cu vârsta cuprinsă între 15 și 30 de
ani, iar ulterior la persoanele cu vârsta între
60 și 80 de ani, incidența fiind în creștere
rapidă la copii. În Europa, incidența RCUH
este de 1,5–20 de cazuri/100.000, iar a bolii
Crohn de 0,7–10 cazuri/100.000. Prevalența
celor două afecțiuni este mai crescută în
mediul urban și la populația cu un nivel
socio-economic crescut.
Este îngrijorător faptul că simptomele
sunt insuficient cunoscute, de multe ori
fiind similare altor boli gastrointestinale. BII
evoluează în pusee, cu perioade de remisie.
Este foarte important de menționat că BII
pot avea numeroase complicații, printre
care: stenoze, ocluzii, malabsorbție, fistule,
abcese, cancer colorectal sau megacolon
toxic. De obicei, aproximativ 50% dintre
pacienți necesită intervenții chirurgicale.
Diagnosticul se pune de cele mai multe ori
tardiv, iar tratamentul este suboptimal.
Simptomele rectocolitei ulcerohemo-
ragice se manifestă exclusiv în zona colo-
nului, inflamația fiind localizată la nivelul
mucoasei. Extensia leziunilor este unidi-
recțională, de la rect spre valva ileo-cecală.
În cazul bolii Crohn, localizarea poate fi în
orice segment al tractului digestiv, infla-
mația fiind transmurală, ocazional granu-
lomatoasă. Leziunile au o localizare discon-
tinuă, asimetrică, segmentară. Această
afecțiune poate duce la complicații intesti-
nale și extraintestinale.
La cabinetul medicului de familie, evalu-
area unui pacient cu BII presupune anam-
neză, evaluare clinică, iar ulterior investi-
gații biochimice. În cele din urmă, pacientul
trebuie îndrumat către un medic specialist,
care să continue procedurile de investigare
și să-i stabilească diagnosticul.
Medicul de familie trebuie să facă isto-
ricul complet al unui astfel de pacient,
pornind de la modul și momentul de debut
al simptomelor, intoleranțe, călătorii
recente, medicație (dacă pacientul a luat
sau ia antibiotice), apendicectomie în ante-
cedente, prezența factorilor de risc (fumat),
istoric familial, gastroenterite recente, până
la stres psihic, depresie sau alte boli.
Simptomele unui pacient cu BII sunt:
diaree nocturnă cu sânge, mucus sau puroi,
durere abdominală cronică
(peste trei luni), afectare
perineală cronică (fisuri,
fistule, abcese), manifes-
tări extraintestinale (arti-
culare, cutanate, oftalmo-
logice), scădere ponderală
(peste 20%), stare febrilă și
sindrom inflamator asociat.
Semnele de severitate a
bolii sunt: tahicardia, febra
și frisoanele, deshidratarea,
starea septică, distensia
abdominală.
În cazul BII, pot exista
și manifestări extraintestinale, cum ar fi
afecțiunile reumatologice (artrita perife-
rică, spondilita anchilozantă, sacroileita),
oculare (conjunctivita, uveita, irita anteri-
oară, episclerita)și dermatologice (eritem
nodos, pioderma gangrenosum, psoriazis,
leziuni perianale, stomatita).
Semnele generale pe care persoa-
nele care suferă de BII le prezintă constau
în amețeli, vărsături, febră, tahicardie,
paloarea tegumentelor, scădere ponderală,
anorexie, fatigabilitate, până la retardul
creșterii și întârziere în maturizarea sexuală
la copii.
Tratamentul unor astfel de afecțiuni are
ca scop principal inducerea și menținerea
remisiunii. Medicul specialist are rolul de
a iniția terapia și managementul terapeutic
al unui astfel de pacient. Abordarea tera-
peutică trebuie făcută în echipă de o arie
largă de specialiști, pornind de la gastroen-
terolog, chirurg, reumatolog, dermatolog,
oftalmolog, nutriționist, până la psiholog.
În ceea ce privește medicul de familie,
acesta trebuie să cunoască clasele terape-
utice și medicația curentă a pacientului cu
BII. Totodată, este extrem de important ca
medicul de familie să recunoască reacțiile
adverse medicamentoase.
Anemiile copiilor
Dr. Adela Iancu (București) a vorbit
despre rolul medicului de familie în abor-
darea anemiilor la copii. Anemia este un
sindrom clinico-biologic caracterizat prin
scăderea numărului de eritrocite și a hemo-
globinei (Hb) cu două deviații standard față
de valorile admise ca normale pentru vârsta
și sexul respectiv, având mecanisme patoge-
nice diferite.
O clasificare patogenică a anemiilor se
poate face prin: deficit de producere a hema-
tiilor la nivelul măduvei hematopoietice,
distrugere crescută a hematiilor – hemoliză
–, pierdere crescută de hematii (hemoragii
manifeste/oculte) sau sechestrare crescută
a hematiilor la nivelul splinei.
După modul de instalare, anemiile
se clasifică în anemii acute sau cronice.
În cazul anemiilor acute pot fi prezente:
hemoragii acute, anemii hemolitice, anemii
prin invazia măduvei hematogene. În ceea
ce privește anemiile cronice, acestea se pot
manifesta prin: carență de fier, hemoglobi-
nopatii, anemii diseritopoietice congenitale
sau sideroblastice.
Ca primă etapă în diagnosticul anemi-
ilor, este foarte greu de spus dacă mai întâi
se face anamneza sau hemograma. De cele
mai multe ori, în fața unei hemograme este
dificil să se pună diagnosticul de anemie,
astfel că anamneza rămâne foarte impor-
tantă. Din punct de vedere clinic, este
foarte greu să pui diagnosticul unei anemii.
În momentul în care pacientul prezintă
paloare, înseamnă că anemia este deja
severă. „Dacă observăm un icter, bineînțeles
că ne putem gândi la o hemoliză. Apariția
echimozelor ne poate sugera prezența unei
trombocitopenii. Adenopatiile prezente
ne pot duce cu gândul la malignități sau la
infecții sistemice”, explică dr. Adela Iancu.
Cele mai frecvente anemii microcitare
ale copilului sunt reprezentate de anemia
feriprivă, sindroamele talasemice minore
sau majore, intoxicația cu plumb și anemia
sideroblastică. În cazul copiilor sugari, cea
mai frecventă anemie rămâne anemia feri-
privă. De cele mai multe ori, deficiența de fier
este premergătoare acestui tip de anemie.
Consecințele carenței de fier în rândul
sugarilor determină diminuarea performan-
țelor cognitive, afectarea comportamen-
tului, dezvoltarea fizică, și totodată ar putea
avea o influență în apariția bolii ADHD. În
rândul adolescenților, lipsa de fier ar putea
să ducă la alterarea statusului imunitar și
poate afecta consumul de energie la nivel
muscular și capacitatea fizică.
Beneficiile vaccinării
În cadrul sesiunii organizate de Grupul
de vaccinologie, prof. dr. Evelina Moraru
(Iași) a vorbit despre beneficiile vaccinului
pneumococic conjugat 13-valent. Programul
național de vaccinare antipneumococică
în România a început la 1 octombrie 2017,
bolile pneumococice reprezentând prin-
cipala cauză de decese la copii, la nivel
mondial. Bolile cauzate de această bacterie
pot fi ușor prevenite prin vaccinare. În anul
2015, 55,8% din decesele prin infecții acute
de tract respirator inferior (IACRI) la copiii
mai mici de cinci ani s-au datorat pneumo-
niei pneumococice.
În momentul de față, România are cea
mai mare rată de mortalitate infantilă
dintre toate țările UE (9%). Aproximativ 27,5
% din decesele la copiii de sub un an sunt
cauzate de afecțiuni ale tractului respirator
inferior. În ceea ce privește copiii cu vârsta
mai mică de cinci ani, 29% din decese sunt
cauzate de pneumonie. Pneumococul este
principalul agent bacterian al pneumoniei
și al infecțiilor din sfera ORL. În primii doi
ani de viață, copiii au cel mai mare risc de
infecții pneumococice, iar sugarii sunt cei
mai susceptibili la bolile invazive pneu-
mococice. Antigenele polizaharidice, cum
sunt cele pneumococice, nu pot induce
producția de anticorpi la copiii cu vârsta de
doi-trei ani.
Dacă un copil mai mic de doi ani va
face una dintre bolile pneumococice, el nu
va avea imunitate în urma bolii. Mai mult,
există riscul ca acesta să contacteze din nou
boala respectivă.
Toate vaccinurile pneumococice conju-
gate au fost inițial autorizate în schema
trei plus unu (trei doze la sugar și un rapel
în cel de-al doilea an de viață). În schimb,
schema doi plus unu a fost adoptată doar
în contextul unui program de imunizare de
rutină.
Eficiența și impactul programelor de
vaccinare au fost demonstrate prin redu-
cerea bolii pneumococice invazive, inclusiv
cu tulpini rezistente la antibiotice, redu-
cerea pneumoniei, reducerea otitei medii
acute, a portajului nazofaringian și a bolilor
la populația nevaccinată – protecție indi-
rectă, de colectivitate.
Dr. Gindrovel Dumitra (Dolj) a vorbit
tot despre problema vaccinării, mai exact
despre programul de vaccinare antip-
neumococică. Vaccinul pneumococic este
indicat pentru imunizarea activă în vederea
prevenirii infecției invazive, pneumoniei și
otitei medii acute, cauzate de Streptococcus
pneumoniae la sugari și copii cu vârsta
cuprinsă între șase săptămâni și 17 ani.
Vaccinul este indicat și pentru imunizarea
activă în vederea prevenirii infecției inva-
zive la adulți cu vârsta de peste 18 ani.
Schema din programul național de
imunizare pentru copiii de două luni, patru
luni și 11 luni este doi plus unu – două doze
primare și o doză de rapel – dacă imunizarea
se face pe scară largă. La copiii cu vârsta
între unu și doi ani se administrează doar
două doze, iar la copiii mai mari de doi ani se
administrează o singură doză, ca și în cazul
adulților, nefiind stabilită necesitatea unei
doze de rapel. Dr. Gindrovel Dumitra preci-
zează că este foarte important ca vaccinu-
rile diferite administrate pe cale injectabilă
să fie aplicate în locuri diferite. Mai mult,
administrarea paracetamolului în aceeași zi
cu vaccinarea poate reduce răspunsul imun
la vaccin.
În studiile clinice, cele mai frecvent
raportate reacții adverse la vaccinul antip-
neumococic au fost reacțiile locale la locul
de inoculare, febră, iritabilitate, scăderea
apetitului și/sau tulburări de somn. În
prezent, în lume au fost distribuite peste un
miliard de doze de vaccin antipneumococic,
fără semnale semnificative de siguranță
raportate. Acest aspect reiterează faptul că
vaccinul este sigur, rolul său fiind unul de
protecție și nu de îmbolnăvire.
Sindromul Marshall (PFAPA)
Dr. Daniela Ștefănescu (București) a
vorbit despre sindromul Marshall la copii,
modul de diagnostic și tratament al acestuia.
Sindromul Marshall a fost descris pentru
prima oară în anul 1987 și se manifestă
prin episoade de febră înaltă (39–40°C),
recurentă (la intervale de patru-opt săptă-
mâni), și care are o durată de trei-șase zile.
În aceste perioade, se pot observa simptome
precum alterarea stării generale, cefalee,
artralgii, mialgii, grețuri, vărsături, dureri
abdominale, hepato-splenomegalie. De
obicei, boala debutează înainte de vârsta
de cinci ani, pacienții fiind asimptomatici
între episoadele febrile. În schimb, dezvol-
tarea somatică și neurologică este normală.
Evoluția bolii este de obicei până la vârsta
de 9–11 ani, dar uneori este întâlnită și la
adulți. În general copiii care vin la medic cu
o astfel de afecțiune au avut și alte cazuri
familiale raportate (în 14% din cazuri, boala
a fost prezentă și la părinți). În schimb,
nu s-a constatat existența unei predilecții
etnice sau geografice a bolii. Partea proastă,
adaugă dr. Daniela Ștefănescu, este că
diagnosticul este foarte rar stabilit. Mani-
festările clinice sunt adesea interpretate ca
infecții faringiene și tratate în mod inutil cu
antibiotic. „Pentru orice copil care prezintă
febră repetitivă asociată cu faringită, afte,
adenopatii și culturi faringiene negative,
trebuie luat în considerare acest diagnostic
posibil și trebuie evitat un tratament inutil
cu antibiotice.”
Tratamentul bolii poate include uneori
și fluoroquinolone, oxazolidinone, anti-
micotice, dar în general este simptomatic.
Nu există nicio terapie specifică pentru a
vindeca sindromul PFAPA, scopul tratamen-
tului fiind acela de a controla simptomele
din timpul episoadelor febrile. Boala poate
dura câțiva ani, iar cu timpul intervalele
dintre atacurile febrile cresc. Creșterea și
dezvoltatea copilului nu sunt afectate, iar în
timp, în cele mai multe cazuri, boala dispare
de la sine.
Daniela Ștefănescu a subliniat și faptul
că chiar dacă suferă de o astfel de afecțiune,
copilul poate fi vaccinat, iar medicul curant
trebuie să fie informat și să ofere sfaturile
corespunzătoare înainte de a administra
vaccinurile vii atenuate.
Diana MĂRCULESCU

EDUCAȚIE MEDICALĂ CONTINUĂ LA DISTANȚĂ: „PRACTICA MEDICALĂ – ACTUALITĂȚI”

Săptămânalul „Viața medicală“ vă invită să participați la programul de educație medicală continuă la distanță  (EMCD) „Practica Întrebări EMCD nr. 1/2018
medicală – actualități”, organizat în parte­neriat cu Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila“ București, creditat de Colegiul
Medi­cilor din România cu 10 credite EMC. Programul EMCD se adresează membrilor CMR. Coordonatorul programului este
acad. Constantin Popa. Sănătate publică și management 6. Fac parte din echipa serviciului de tratament
Regulament al durerii acute următorii, mai puțin:
1. Prevalența globală a durerii lombare este de: a. brancardierul;
La programul EMCD poate participa orice medic membru al Colegiului Medicilor din România. Săptămânalul „Viața medicală“ va publica, în a. 1%;
numerele 1–10/2018, câte un chestionar cu zece întrebări, numerotate de la 1 la 100 (câte zece pe număr). Întrebările, formulate pe baza articolelor b. medicul specialist;
științifice publicate în numerele respective, vor avea un singur răspuns corect (complement simplu). Participanții sunt obligați să răspundă la toate b. 9,4%; c. asistenta medicală coordonatoare;
întrebările, pentru a fi incluși în calculul final al punctajului. Vor fi declarați promovați participanții care răspund corect la cel puțin 75 de întrebări c. 15%; d. asistenta medicală clinică.
(75% din total). Aceștia vor primi, la finalul programului, un certificat eliberat de organizatori, care va face dovada promovării programului EMCD d. 50%.
„Practica medicală – actualități” și a obținerii celor 10 credite EMC acordate de CMR. 7. Evaluarea regulată a nivelului durerii se
Obligațiile participanților. Medicii participanți la programul EMCD „Practica medicală – actualități” vor trimite redacției răspunsurile la 2. Costul median al preparatelor opioide în
întrebările publicate în săptămânalul „Viața medicală“, precum și talonul de participare cu toate câmpurile completate, printr-una din următoarele
realizează prin:
țările în curs de dezvoltare este de:
modalități: a. indicele gleznă-braț;
a. aproximativ o treime din venitul mediu
l prin e-mail, săptămânal, la adresa: emc@viata-medicala.ro, pentru fiecare număr în parte; răspunsurile vor fi trimise sub forma unei liste b. scala VAS;
pe cap de locuitor;
cuprinzând numărul întrebării și litera corespunzătoare răspunsului corect, pentru fiecare întrebare; toate datele cerute în talonul de participare c. scala Glasgow;
vor fi introduse în corpul mesajului; mesajelor primite la adresa de mai sus li se răspunde automat cu o confirmare de primire. b. sub 5%;
c. două treimi din venitul mediu pe cap de d. ecografie.
l prin poștă, lunar, la adresa: „Viața medicală“, Calea Victoriei nr. 21–23, etaj 6, cam. 64–66, sector 3, București, specificând pe
plic: „Pentru Programul EMCD Practica medicală – actualități”; în același plic vor fi introduse toate taloanele de participare publicate în locuitor;
luna respectivă, cu toate câmpurile completate; taloanele publicate în numerele din luna februarie vor fi trimise împreună cu taloanele din d. sub 1%. 8. Avantajele creării serviciului de tratament al
2 și 9 martie 2018. durerii acute sunt următoarele, cu o excepție:
Certificatele de participare vor fi trimise de redacția noastră, către participanții declarați promovați, la adresa indicată de aceștia în talon. Expertiza medicală a capacității de a. reducerea duratei spitalizării;
Expedierea certificatelor de absolvire se va face după data de 15 aprilie 2018. muncă b. reducerea procentului de grețuri și
Organizatorii nu vor fi responsabili pentru taloanele de participare incomplete sau ilizibile. Pentru întrebări și detalii suplimentare, vărsături;
contactați-ne la adresa: emc@viata-medicala.ro sau la tel.: 021.315.60.60. 3. În bolile arterelor periferice se iau în consi- c. diminuarea procentului de complicații
derație următoarele, cu o excepție: pulmonare;
a. durerea ischemică de repaus; d. reducerea complicațiilor cardiovascu-
TALON DE PARTICIPARE EMCD „Practica medicală – actualități”, nr. 1/2018 b. claudicația intermitentă la sub 200 m lare.
de mers;
c. angina pectorală; Medicină internă
Dr. ………………………………………… ……………………………………………………………………….……………………...................................
(nume) (prenume)
d. claudicația intermitentă la peste 200 m
de mers. 9. În funcție de structurile care generează
stimulul dureros putem distinge următoarele
Medic ……………………………………… ……………………………………………………..……………………………………................................... 4. Durerea tridimensională cuprinde următoa- tipuri de durere, cu o excepție:
(gradul profesional) (specialitatea)
rele tipuri de dureri, cu o excepție: a. periferică;
a. senzorial-discriminativă; b. distală;
Date de contact: tel. …………………………………… e-mail ………………………………………………………….............................................. b. afectiv-motivațională; c. neurogenă;
Cod numeric personal: c c c c c c c c c c c c c c. cognitiv-evaluativă; d. psihogenă.
d. difuză.
Certificatul de participare va fi expediat la adresa: Nume………………………………………………………………………………………..... 10. Inflamația determină:
Anestezie-terapie intensivă
a. scăderea pragului de sensibilitate a
localitatea ................................................., strada ...................................................................nr. ......, bl. ........, sc. … et....,
5. Efectele durerii acute asupra sistemului unor terminații nervoase;
ap.  ....., sector/județ ............................, cod poștal .........………………. cardiovascular sunt următoarele, cu o excepție: b. creșterea pragului de sensibilitate a
a. tahicardie; unor terminații nervoase;
Răspunsuri: b. aritmii; c. scăderea pragului de sensibilitate a unor
1. c 3. c 5. c 7. c 9. c c. scăderea capacității vitale forțate; structuri nervoase centrale;
2. c 4. c 6. c 8. c 10. c d. creșterea rezistenței vasculare perife- d. creșterea pragului de sensibilitate a
rice. unor structuri nervoase centrale.
8 VIAȚA MEDICALĂ
Nr. 1 u 5 ianuarie 2018
CONSILIUL DE
ADMINISTRAȚIE
AL SPITALULUI CLINIC
MUNICIPAL
CLUJ-NAPOCA
organizează
CONCURS
pentru ocuparea funcției de manager –
persoană fizică.
Concursul se va organiza în conformitate
cu prevederile Ordinului M.S. nr. 1520/2016.
Concursul va avea loc la sediul Spitalului
Clinic Municipal Cluj-Napoca, str. Tăbăcarilor
nr. 11, în perioada 25 ianuarie – 2 februarie
2018.
Persoanele fizice care se înscriu la concurs
trebuie să îndeplinească cumulativ următoa-
rele condiții:
a) cunosc limba română, scris și vorbit;
b) sunt absolvenți ai unei instituții de învă-
țământ superior medical, economico-financiar
sau juridic;
c) sunt absolvenți ai unor cursuri de
perfecționare în management sau manage-
ment sanitar, agreate de Ministerul Sănătății și
stabilite prin ordin al ministrului sănătății, ori
sunt absolvenți ai unui masterat sau doctorat
în management sanitar, economic ori adminis-
trativ organizat într-o instituție de învățământ
superior acreditată, potrivit legii;
d) au cel puțin 2 ani vechime în posturi
prevăzute cu studii universitare de lungă
durată, conform legii;
e) nu au fost condamnate pentru săvârșirea
unei infracțiuni comise cu intenție, cu excepția
situației în care a intervenit reabilitarea;
f) sunt apte din punct de vedere medical
(fizic și neuropsihic);
g) nu au împlinit vârsta standard de pensi-
onare, conform legii.
Concursul se va desfășura în două etape
după cum urmează:
a) etapa de verificare a îndeplinirii de către
candidați a condițiilor stabilite în anunțul de
concurs, etapă eliminatorie, la 25 ianuarie
2018, ora 13,00;
– rezultatul verificării dosarelor de
înscriere se va afișa la sediul spitalului, și
concomitent pe pagina de internet a spitalului,
la 25 ianuarie 2018, ora 15,00;
– contestațiile privind proba de verificare
a condițiilor stabilite în anunțul de concurs se
pot depune până la 26 ianuarie 2018, ora 15,00,
la Serviciul Resurse Umane;
– rezultatul contestațiilor se va afișa la
sediul spitalului și concomitent pe pagina de
internet a spitalului, la 29 ianuarie 2018, ora
15,00;
b) etapa de susținere publică și de evaluare
a proiectului de management se va desfășura
la 31 ianuarie 2018, ora 10,00, în Sala de Raport
a Spitalului Clinic Municipal Cluj-Napoca.
– rezultatul în urma desfășurării probei de
susținere publică și evaluarea proiectului de
management se afișează la sediul spitalului și
se publică pe pagina de internet a spitalului la
31 ianuarie 2018, ora 13,00;
– contestațiile privind proba de susținere
publică și de evaluare a proiectului de mana-
gement se pot depune până la 1 februarie 2018,
ora 13,00 la Serviciul Resurse Umane;
– rezultatul contestațiilor se va afișa la
sediul spitalului și concomitent pe pagina de
internet a spitalului, la 1 februarie 2018, ora
15,00;
Înscrierea la concurs a candidaților se face
la sediul Spitalului Clinic Municipal Cluj-Na-
poca, la 23 ianuarie 2018, ora 13,00, la Servi-
ciul Resurse Umane al spitalului.
Dosarul de înscriere trebuie să conțină în
principal următoarele documente:
a) cererea de înscriere la concurs în care
candidatul menționează funcția pentru care
dorește să candideze;
b) copia certificată pentru conformitate a
actului de identitate, aflat în termen de valabi-
litate;
c) copia certificată pentru conformitate a
diplomei de licență sau echivalente;
d) copia certificată pentru conformitate a
documentelor care atestă absolvirea cursurilor
de perfecționare în management sau manage-
ment sanitar ori a diplomei de masterat sau
doctorat în management sanitar, economic sau
administrativ, organizat într-o instituție de
învățământ superior acreditată, potrivit legii;
e) curriculum vitae;
f) adeverința care atestă vechimea în
posturi cu studii universitare de lungă durată
sau copie certificată pentru conformitate a
carnetului de muncă;
g) cazierul judiciar sau declarația candi-
datului prin care acesta își exprimă consim-
țământul pentru obținerea extrasului de pe
cazierul judiciar de către comisia de concurs,
conform Legii nr. 290/2004 privind cazierul
judiciar, republicată, cu modificările și comple-
tările ulterioare;
h) adeverința din care rezultă că este apt
medical, fizic și neuropsihic;
i) declarația pe propria răspundere privind
necolaborarea cu Securitatea înainte de anul
1989;
j) copie certificată pentru conformitate a
actelor (certificat de căsătorie etc.) prin care
candidatul și-a schimbat numele, după caz;
k) proiectul de management realizat de
candidat;
l) declarație pe propria răspundere a
candidatului că proiectul de management este
conceput și realizat integral de candidat;
m) declarație pe propria răspundere că în
ultimii 3 ani nu a fost constatată de instituția
competentă existența conflictului de interese
ori starea de incompatibilitate cu privire la
candidat;
n) declarație pe propria răspundere privind
conformitatea cu originalul a copiilor de pe
documentele depuse la dosarul de înscriere.
La 30 ianuarie 2018, ora 10,00, candidații
interesați vor putea efectua o vizită în cadrul
Spitalului Clinic Municipal Cluj-Napoca, sub
îndrumarea directorului medical al spitalului.
Orice persoană care-și manifestă intenția
de a participa la susținerea publică a proiec-
tului de management va transmite solicitarea
de participare și eventualele întrebări pe
adresa de e-mail a spitalului office@scmcj.ro
până la data de 30 ianuarie 2018, ora 10,00.
Bibliografie: Legea nr. 95/2006 privind
reforma în domeniul sănătății, republicată.
Tema proiectului de management este la
alegerea candidatului din următoarea listă de
5 teme, care va fi adaptată la situația Spitalului
Clinic Municipal Cluj-Napoca;
a) planificarea și organizarea serviciilor de
sănătate la nivelul spitalului;
b) siguranța și satisfacția pacientului;
c) managementul calității serviciilor medi-
cale;
d) managementul resurselor umane;
e) performanța clinică și financiară a acti-
vităților spitalului.
Relații suplimentare se pot obține la
tel.: 073.540.6105 între orele 10,00 și 12,00,
persoană de contact: ec. Daniela Pintea, sau pe
adresa de e-mail: runos@scmcj.ro
SPITALUL JUDEȚEAN
DE URGENȚĂ BISTRIȚA
(JUDEȚUL
BISTRIȚA-NĂSĂUD)
scoate la
CONCURS
în conformitate cu prevederile Ord. m.s. nr.
869/2015, cu completările și modificările
ulterioare, următoarele posturi:
 un post de medic rezident ultimul an în
specialitatea ORL la Secția ORL;
 un post de medic primar confirmat în
specialitatea Radiologie-imagistică medicală
pentru Laboratorul de Radiologie și imagistică
medicală.
Dosarul de înscriere la concurs va cuprinde
următoarele acte:
 cerere în care se menționează postul
pentru care dorește să concureze;
 copie xerox de pe diploma de medic și
adeverință/certificat de confirmare în gradul
profesional;
 copie a certificatului de membru al orga-
nizației profesionale cu viza pe anul în curs;
 dovada/înscrisul din care să rezulte că
nu i-a fost aplicată una din sancțiunile prevă-
zute la art. 455 alin. (1) lit. e) sau f), la art. 541
alin. (1) lit. d) ori e), respectiv la art. 628 alin.
(1) lit. d) sau e) din Legea nr. 95/2006 privind
reforma în domeniul sănătății, republicată, cu
modificările ulterioare;
 acte doveditoare pentru calcularea
punctajului prevăzut în Anexa nr. 3 la ordin;
 cazierul judiciar;
 certificat medical din care să rezulte că
este apt din punct de vedere fizic și neurop-
sihic pentru exercitarea activității pentru
postul pentru care candidează;
 chitanță de plată a taxei de concurs;
 copia actului de identitate în termen de
valabilitate.
Taxa de concurs este de 150 de lei.
Tematica de concurs și bibliografia sunt
cele pentru examenul de medic specialist/
primar postate pe site-ul MS.
Înscrierile la concurs se fac la sediul
unității, în termen de 15 zile calendaristice de
la apariția acestui anunț, iar concursul se orga-
nizează în perioada cuprinsă între 31 și 90 de
zile de la publicarea în „Viața medicală”.
Relații suplimentare se pot obține la Servi-
ciul RUNOS, tel.: 0263.21.48.18.
SPITALUL MUNICIPAL
„COSTACHE NICOLESCU”
DRĂGĂȘANI
(JUDEȚUL VÂLCEA)
scoate la
CONCURS
în conformitate cu prevederile Ord. m.s. nr.
869/2015, cu completările și modificările ulte-
rioare, un post de medic specialist confirmat
în specialitatea Boli infecțioase la Comparti-
mentul Boli infecțioase, pe o perioadă deter-
minată de 2 ani.
Dosarul de înscriere la concurs va cuprinde
următoarele acte:
 cerere în care se menționează postul
pentru care dorește să concureze;
 copie xerox de pe diploma de medic și
adeverință/certificat de confirmare în gradul
profesional;
 copie a certificatului de membru al orga-
nizației profesionale cu viza pe anul în curs;
 dovada/înscrisul din care să rezulte că
nu i-a fost aplicată una din sancțiunile prevă-
zute la art. 455 alin. (1) lit. e) sau f), la art. 541
alin. (1) lit. d) ori e), respectiv la art. 628 alin.
(1) lit. d) sau e) din Legea nr. 95/2006 privind
reforma în domeniul sănătății, republicată, cu
modificările ulterioare;
 acte doveditoare pentru calcularea
punctajului prevăzut în Anexa nr. 3 la ordin;
 cazierul judiciar;
 certificat medical din care să rezulte că
este apt din punct de vedere fizic și neurop-
sihic pentru exercitarea activității pentru
postul pentru care candidează;
 chitanță de plată a taxei de concurs;
 copia actului de identitate în termen de
valabilitate.
Taxa de concurs este de 150 de lei.
Tematica de concurs va fi cea pentru
examenul de medic specialist, afișată pe
site-ul MS.
Înscrierile la concurs se fac la sediul
unității, în termen de 10 zile calendaristice de
la apariția acestui anunț, iar concursul se orga-
nizează în maximum 30 de zile lucrătoare de
la publicarea în „Viața medicală”, dar nu mai
devreme de 6 zile lucrătoare de la încheierea
înscrierilor.
Relații suplimentare se pot obține la
Biroul RUNOS, tel.: 0250.81.22.02/03/01;
e-mail: spitaldrag@yahoo.com
SPITALUL DE BOLI
CRONICE SMEENI
(JUDEȚUL BUZĂU)
scoate la
CONCURS
în conformitate cu prevederile Ord. m.s. nr.
869/2015, cu completările și modificările
ulterioare, următoarele posturi:
 un post de medic specialist confirmat în
specialitatea Medicină internă la Secția Medi-
cină internă;
 un post de medic specialist confirmat
în specialitatea Pediatrie la Compartimentul
Pediatrie;
 un post cu jumătate de normă de medic
specialist confirmat în specialitatea Epidemio-
logie la Compartimentul SPIAAM.
Dosarul de înscriere la concurs va cuprinde
următoarele acte:
 cerere în care se menționează postul
pentru care dorește să concureze;
 copie xerox de pe diploma de medic și
adeverință/certificat de confirmare în gradul
profesional;
 copie a certificatului de membru al orga-
nizației profesionale cu viza pe anul în curs;
 dovada/înscrisul din care să rezulte că
nu i-a fost aplicată una din sancțiunile prevă-
zute la art. 455 alin. (1) lit. e) sau f), la art. 541
alin. (1) lit. d) ori e), respectiv la art. 628 alin.
(1) lit. d) sau e) din Legea nr. 95/2006 privind
reforma în domeniul sănătății, republicată, cu
modificările ulterioare;
 acte doveditoare pentru calcularea
punctajului prevăzut în Anexa nr. 3 la ordin;
 cazierul judiciar;
 certificat medical din care să rezulte că
este apt din punct de vedere fizic și neurop-
sihic pentru exercitarea activității pentru
postul pentru care candidează;
 chitanță de plată a taxei de concurs;
 copia actului de identitate în termen de
valabilitate.
Taxa de concurs este de 150 de lei și se
achită la casieria unității.
Tematica de concurs va fi afișată la sediul
spitalului și pe site-ul acestuia.
Înscrierile la concurs se fac la sediul
unității, în termen de 15 zile calendaristice de
la apariția acestui anunț, iar concursul se orga-
nizează în perioada cuprinsă între 31 și 90 de
zile de la publicarea în „Viața medicală”.
SPITALUL DE BOLI
CRONICE SMEENI
(JUDEȚUL BUZĂU)
scoate la
CONCURS
în conformitate cu prevederile Ord. m.s.p. nr.
1.406/2006, coroborat cu prevederile art. 184
din Legea nr. 95/2006, funcția de șef Secția
Medicină internă.
Dosarul de înscriere la concurs va cuprinde
următoarele acte:
 cerere în care se menționează funcția
pentru care dorește să candideze;
 copie xerox de pe diploma de studii;
 adeverință din care să reiasă confirmarea
în gradul profesional;
 acte doveditoare pentru calcularea
punctajului prevăzut în Anexa nr. 2 la normele
menționate;
 declarație pe propria răspundere a
candidatului, din care să rezulte că nu a fost
condamnat penal pentru fapte ce-l fac incom-
patibil cu funcția pentru care dorește să concu-
reze;
 declarație pe propria răspundere a
candidatului, din care să rezulte că nu se află
în stare de incompatibilitate;
 certificat privind starea de sănătate;
 dovadă/adeverință din care să rezulte că
în ultimii 2 ani nu a fost sancționat de condu-
cerea unităților în care și-a desfășurat activi-
tatea sau de Colegiul Medicilor din România;
 copie xerox a autorizației de liberă prac-
tică sau a certificatului de membru al Cole-
giului Medicilor din România;
 copia carnetului de muncă sau, după
caz, o adeverință care să ateste confirmarea în
specialitate și vechimea în specialitate;
 un proiect de management privind
evoluția viitoare a secției;
 chitanță de plată a taxei de concurs.
Taxa de concurs este de 100 de lei și se
achită la casieria unității.
La concurs se pot prezenta medici cu o
vechime de cel puțin 5 ani în specialitatea
postului, specialitate pe care o practică în mod
curent și în care sunt confirmați prin ordin al
m.s.p. (vechimea în specialitate decurge de la
data confirmării și încadrării ca medic specia-
list).
Persoanele sancționate în ultimii 2 ani de
unitățile la care au fost angajate sau de Cole-
giul Medicilor din România, precum și cele
POSTURI SCOASE LA CONCURS
cărora le-a încetat contractul de administrare
în condițiile stabilite la art. 5, lit. b), c) sau d)
nu pot participa la concurs.
Concursul sau examenul va consta în
următoarele probe: interviu – susținerea
proiectului de management, probă scrisă,
probă clinică sau practică.
Proba scrisă a concursului se susține după
subiecte din Legea nr. 95/2006 privind reforma
în domeniul sănătății, cu modificările și
completările ulterioare și legislația secundară
aferentă.
Proba clinică sau proba practică se susține
pe baza metodologiei stabilite pentru obți-
nerea titlului de medic specialist.
Tematica de concurs va fi afișată la sediul
spitalului și pe site-ul acestuia.
Înscrierile la concurs se fac la sediul
unității, în termen de 15 zile de la apariția
acestui anunț, iar concursul se organizează
după 30 de zile de la publicarea în „Viața
medicală”.
REPUBLICARE
SPITALUL MUNICIPAL
CÂMPULUNG (JUDEȚUL
ARGEȘ)
scoate la
CONCURS
în conformitate cu prevederile Ord. m.s. nr.
869/2015, cu completările și modificările
ulterioare, următoarele posturi:
 un post de medic în specialitatea Obste-
trică-ginecologie la Secția Obstetrică-gineco-
logie;
 un post de medic în specialitatea Epide-
miologie la C.P.I.A.A.M.;
 un post de medic în specialitatea Pedia-
trie la Secția Pediatrie;
 trei posturi de medic în specialitatea
Medicină de urgență la Compartimentul
Primiri Urgențe;
 un post de medic în specialitatea ORL la
Compartimentul ORL;
 două posturi de medic în specialitatea
Oncologie medicală la Compartimentul Onco-
logie medicală;
 un post de medic în specialitatea Reuma-
tologie la Compartimentul Reumatologie;
 două posturi de medic în specialitatea
ATI la Secția ATI;
 două posturi de medic în specialitatea
Radiologie-imagistică medicală pentru Labo-
ratorul de Radiologie și imagistică medicală.
La concurs se pot prezenta medici cu
drept de liberă practică, specialiști sau primari
confirmați în specialitatea respectivă, rezi-
denți aflați în ultimul an de pregătire în speci-
alitatea în care se publică postul.
Dosarul de înscriere la concurs va cuprinde
următoarele acte:
 cerere în care se menționează postul
pentru care dorește să concureze;
 copie xerox de pe diploma de medic și
adeverință/certificat de confirmare în gradul
profesional;
 copie a certificatului de membru al orga-
nizației profesionale cu viza pe anul în curs;
 dovada/înscrisul din care să rezulte că
nu i-a fost aplicată una din sancțiunile prevă-
zute la art. 455 alin. (1) lit. e) sau f), la art. 541
alin. (1) lit. d) ori e), respectiv la art. 628 alin.
(1) lit. d) sau e) din Legea nr. 95/2006 privind
reforma în domeniul sănătății, republicată, cu
modificările ulterioare;
 acte doveditoare pentru calcularea
punctajului prevăzut în Anexa nr. 3 la ordin;
 cazierul judiciar;
 certificat medical din care să rezulte că
este apt din punct de vedere fizic și neurop-
sihic pentru exercitarea activității pentru
postul pentru care candidează;
 chitanță de plată a taxei de concurs;
 copia actului de identitate în termen de
valabilitate.
Taxa de concurs este de 150 de lei.
Tematica de concurs este cea pentru
examenul de medic specialist.
Înscrierile la concurs se fac la sediul
unității, în termen de 15 zile calendaristice de
la apariția acestui anunț, iar concursul se orga-
nizează în perioada cuprinsă între 31 și 90 de
zile de la publicarea în „Viața medicală”.
Relații suplimentare se pot obține la Biroul
RUNOS, tel.: 0248.51.01.00, int. 101.
SPITALUL ORĂȘENESC
CUGIR (JUDEȚUL ALBA)
scoate la
CONCURS
în conformitate cu prevederile Ord. m.s. nr.
869/2015, cu completările și modificările ulte-
rioare, un post de medic specialist confirmat
în specialitatea Boli infecțioase la Comparti-
mentul Boli infecțioase.
Dosarul de înscriere la concurs va cuprinde
următoarele acte:
 cerere în care se menționează postul
pentru care dorește să concureze;
 copie xerox de pe diploma de medic și
adeverință/certificat de confirmare în gradul
profesional;
 copie a certificatului de membru al orga-
nizației profesionale cu viza pe anul în curs;
 dovada/înscrisul din care să rezulte că
nu i-a fost aplicată una din sancțiunile prevă-
zute la art. 455 alin. (1) lit. e) sau f), la art. 541
alin. (1) lit. d) ori e), respectiv la art. 628 alin.
(1) lit. d) sau e) din Legea nr. 95/2006 privind
reforma în domeniul sănătății, republicată, cu
modificările ulterioare;
 acte doveditoare pentru calcularea
punctajului prevăzut în Anexa nr. 3 la ordin;
 cazierul judiciar;
 certificat medical din care să rezulte că
este apt din punct de vedere fizic și neurop-
sihic pentru exercitarea activității pentru
postul pentru care candidează;
 chitanță de plată a taxei de concurs;
 copia actului de identitate în termen de
valabilitate.
Taxa de concurs este de 150 de lei și se
achită la sediul spitalului.
Tematica de concurs este cea pentru
examenul de medic specialist.
Înscrierile la concurs se fac la sediul
unității, în termen de 15 zile calendaristice de
la apariția acestui anunț, iar concursul se orga-
nizează în perioada cuprinsă între 31 și 90 de
zile de la publicarea în „Viața medicală”.
Relații suplimentare se pot obține la Biroul
RUNOS, tel.: 0786.225.608.
REPUBLICARE
SPITALUL CLINIC
COLȚEA BUCUREȘTI
scoate la
CONCURS
în conformitate cu prevederile Ord. m.s. nr.
869/2015, cu completările și modificările ulte-
rioare, două posturi de medic în specialitatea
Medicină sportivă – Ambulatoriul pentru
sportivi.
La concurs se pot prezenta medici cu
drept de liberă practică, specialiști sau primari
confirmați în specialitatea respectivă, rezi-
denți aflați în ultimul an de pregătire în speci-
alitatea în care se publică postul.
Dosarul de înscriere la concurs va cuprinde
următoarele acte:
 cerere în care se menționează postul
pentru care dorește să concureze;
 copie xerox de pe diploma de medic și
adeverință/certificat de confirmare în gradul
profesional;
 copie a certificatului de membru al orga-
nizației profesionale cu viza pe anul în curs;
 dovada/înscrisul din care să rezulte că
nu i-a fost aplicată una din sancțiunile prevă-
zute la art. 455 alin. (1) lit. e) sau f), la art. 541
alin. (1) lit. d) ori e), respectiv la art. 628 alin.
(1) lit. d) sau e) din Legea nr. 95/2006 privind
reforma în domeniul sănătății, republicată, cu
modificările ulterioare;
 acte doveditoare pentru calcularea
punctajului prevăzut în Anexa nr. 3 la ordin;
 cazierul judiciar;
 certificat medical din care să rezulte că
este apt din punct de vedere fizic și neurop-
sihic pentru exercitarea activității pentru
postul pentru care candidează;
 chitanță de plată a taxei de concurs;
 copia actului de identitate în termen de
valabilitate.
Taxa de concurs este de 150 de lei.
Tematica de concurs este cea pentru
examenul de medic specialist.
Înscrierile la concurs se fac la sediul
unității, în termen de 15 zile calendaristice de
la apariția acestui anunț, iar concursul se orga-
nizează în perioada cuprinsă între 31 și 90 de
zile de la publicarea în „Viața medicală”.
REPUBLICARE
SPITALUL MUNICIPAL
DE URGENȚĂ ROMAN
(JUDEȚUL NEAMȚ)
scoate la
CONCURS
în conformitate cu prevederile Ord. m.s. nr.
869/2015, cu completările și modificările
ulterioare, un post de medic în specialitatea
Oncologie medicală la Compartimentul Onco-
logie medicală.
La concurs se pot prezenta medici cu
drept de liberă practică, specialiști sau primari
confirmați în specialitatea respectivă, rezi-
denți aflați în ultimul an de pregătire în speci-
alitatea în care se publică postul.
Dosarul de înscriere la concurs va cuprinde
următoarele acte:
 cerere în care se menționează postul
pentru care dorește să concureze;
 copie xerox de pe diploma de medic și
adeverință/certificat de confirmare în gradul
profesional;
 copie a certificatului de membru al orga-
nizației profesionale cu viza pe anul în curs;
 dovada/înscrisul din care să rezulte că
nu i-a fost aplicată una din sancțiunile prevă-
zute la art. 455 alin. (1) lit. e) sau f), la art. 541
alin. (1) lit. d) ori e), respectiv la art. 628 alin.
(1) lit. d) sau e) din Legea nr. 95/2006 privind
reforma în domeniul sănătății, republicată, cu
modificările ulterioare;
 acte doveditoare pentru calcularea
punctajului prevăzut în Anexa nr. 3 la ordin;
 cazierul judiciar;
 certificat medical din care să rezulte că
este apt din punct de vedere fizic și neurop-
sihic pentru exercitarea activității pentru
postul pentru care candidează;
 chitanță de plată a taxei de concurs;
 copia actului de identitate în termen de
valabilitate.
Taxa de concurs este de 150 de lei.
Tematica de concurs este cea pentru
examenul de medic specialist.
Înscrierile la concurs se fac la sediul
unității, în termen de 15 zile calendaristice de
la apariția acestui anunț, iar concursul se orga-
nizează în perioada cuprinsă între 31 și 90 de
zile de la publicarea în „Viața medicală”.
Relații suplimentare se pot obține la Servi-
ciul RUNOS, tel.: 0233.74.25.11.

POSTURI SCOASE LA CONCURS
SPITALUL CLINIC
COLȚEA BUCUREȘTI
scoate la
CONCURS
în conformitate cu prevederile Ord. m.s. nr.
869/2015, cu completările și modificările
ulterioare, un post de farmacist specialist –
Farmacie generală.
Dosarul de înscriere la concurs va cuprinde
următoarele acte:
 cerere în care se menționează postul
pentru care dorește să concureze;
 copie xerox de pe diploma de farmacist
și adeverință/certificat de confirmare în gradul
profesional;
 copie a certificatului de membru al orga-
nizației profesionale cu viza pe anul în curs;
 dovada/înscrisul din care să rezulte că
nu i-a fost aplicată una din sancțiunile prevă-
zute la art. 455 alin. (1) lit. e) sau f), la art. 541
alin. (1) lit. d) ori e), respectiv la art. 628 alin.
(1) lit. d) sau e) din Legea nr. 95/2006 privind
reforma în domeniul sănătății, republicată, cu
modificările ulterioare;
 acte doveditoare pentru calcularea
punctajului prevăzut în Anexa nr. 3 la ordin;
 cazierul judiciar;
 certificat medical din care să rezulte că
este apt din punct de vedere fizic și neurop-
sihic pentru exercitarea activității pentru
postul pentru care candidează;
 chitanță de plată a taxei de concurs;
 copia actului de identitate în termen de
valabilitate.
Taxa de concurs este de 150 de lei.
Tematica de concurs este cea pentru
examenul de farmacist specialist.
Înscrierile la concurs se fac la sediul
unității, în termen de 15 zile calendaristice de
la apariția acestui anunț, iar concursul se orga-
nizează în perioada cuprinsă între 31 și 90 de
zile de la publicarea în „Viața medicală”.
UNITATEA MILITARĂ
01969 CÂMPIA TURZII
din cadrul Ministerului Apărării Naționale
scoate la
CONCURS
în conformitate cu prevederile Ord. m.s. nr.
869/2015, cu completările și modificările ulte-
rioare, un post de medic Medicină generală cu
drept de liberă practică la Cabinetul medical
(locația Giarmata) servicii medicale,
Grupul 71 Sprijin.
Condițiile generale pentru ocuparea
postului sunt:
1) deținerea cetățeniei române, a cetățe-
niei altor state membre ale Uniunii Europene
sau a statelor aparținând Spațiului Economic
European și a domiciliului în România;
2) cunoașterea limbii române, scris și
vorbit;
3) vârsta minimă reglementată de prevede-
rile legale;
4) deținerea capacității depline de exer-
cițiu;
5) deținerea unei stări de sănătate cores-
punzătoare postului, atestată pe baza adeve-
rinței medicale eliberate de medicul de familie
sau de unitățile sanitare abilitate;
6) persoana care dorește să candideze
trebuie să nu fi fost condamnată definitiv
pentru săvârșirea unei infracțiuni contra
umanității, contra statului ori contra autori-
tății, de serviciu sau în legătură cu serviciul,
care împiedică înfăptuirea justiției, de fals ori
a unor fapte de corupție sau a unei infracțiuni
săvârșite cu intenție, care ar face-o incompati-
bilă cu exercitarea postului, cu excepția situa-
ției în care a intervenit reabilitarea.
Condițiile specifice pentru ocuparea
postului sunt:
1) să fie absolvenți cu diplomă de licență ai
unei instituții de învățământ superior medical
acreditate;
2) să dețină certificat de membru al cole-
giului de profil cu drept de liberă practică,
potrivit reglementărilor în vigoare;
3) nivelul de acces la informații clasificate
este secret de serviciu, fiind necesar acordul
scris al persoanei care dorește să candideze
privind verificarea în vederea obținerii auto-
rizației de acces la informații clasificate sau a
certificatului de securitate, în situația în care
va fi declarată „admis”;
4) abilitatea de comunicare și colaborare în
echipă, flexibilitate în gândire, inițiativă, spirit
de observație, capacitate de analiză și sinteză.
Candidații vor depune la sediul Unității
Militare nr. 01930 „E”, str. Aviatorilor nr. 7,
com. Ghiroda, jud. Timiș, dosarul de înscriere
la concurs care va cuprinde următoarele docu-
mente:
 cerere de înscriere la concurs adresată
comandantului Unității Militare 01969 – docu-
ment tipizat;
 copia diplomei de medic;
 copia certificatului/adeverinței de confir-
mare în gradul profesional, conform cerințelor
postului;
 copia certificatului de membru al orga-
nizației profesionale cu viza pe anul în curs;
 copia poliței de asigurare malpraxis,
după caz;
 dovada/înscrisul din care să rezulte că
nu i-a fost aplicată una din sancțiunile prevă-
zute la art. 455 alin. (1) lit. e) sau f), la art. 541
alin. (1) lit. d) ori e), respectiv la art. 628 alin.
(1) lit. d) sau e) din Legea nr. 95/2006 privind
reforma în domeniul sănătății, republicată, cu
modificările ulterioare;
 acte doveditoare pentru calcularea
punctajului prevăzut în Anexa nr. 3 la Ord. m.s.
nr. 869/2015;
 acordul scris al persoanei care dorește să
candideze privind verificarea în vederea obți-
nerii autorizației de acces la informații clasi-
ficate sau a certificatului de securitate, cores-
punzător fișei postului, în condițiile în care
este declarată „admis” la concurs;
 curriculum vitae, model european;
 certificat de cazier judiciar sau o decla-
rație pe propria răspundere că persoana care
dorește să candideze nu are antecedente
penale care să-l facă incompatibil cu funcția
pentru care candidează;
 copia actului de identitate sau orice
alt document care atestă identitatea, potrivit
legii, după caz;
 copii ale documentelor de studii;
 copii ale certificatelor care atestă specia-
lizări/atestări;
 copie a carnetului de muncă sau, după
caz, o adeverință care să ateste vechimea în
muncă, în meserie și/sau specialitatea studi-
ilor;
 adeverință medicală care să ateste starea
de sănătate corespunzătoare, eliberată cu cel
mult șase luni anterior derulării concursului
de către medicul de familie al candidatului sau
de către unitățile sanitare abilitate;
 orice alt document care să confirme
îndeplinirea criteriilor generale și specifice
pentru ocuparea postului.
 chitanță de plată a taxei de concurs.
Taxa de concurs este de 150 de lei.
Actele prevăzute a fi depuse în copie se
prezintă însoțite de documentele originale
pentru a fi certificate pentru conformitate cu
originalul de către Compartimentul Resurse
Umane, iar documentele tipizate se asigură
candidaților prin grija structurii care organi-
zează selecția.
Procedura de selecție presupune
par­curgerea următoarelor etape:
– înscrierea la concurs se face la sediul
Unității Militare nr. 01930 „E”, str. Aviato-
rilor nr. 7, com. Ghiroda, jud. Timiș, termenul
limită de depunerea dosarelor: 25.01.2018,
ora 10,00;
– afișarea rezultatelor verificării îndepli-
nirii condițiilor de participare la concurs se
face la sediul unității organizatoare în cel mult
5 zile lucrătoare de la expirarea termenului
pentru selecția dosarelor de concurs;
– contestațiile privind dosarele respinse se
adresează, în termen de două zile lucrătoare,
din momentul afișării rezultatelor, comandan-
tului Unității Militare nr. 01930 „E” (termen de
soluționare a contestațiilor: două zile lucră-
toare de la depunere);
– concursul se organizează în perioada
cuprinsă între 31 și 90 de zile de la publicarea
în „Viața medicală”.
Candidații declarați „admis” în urma
selecției dosarelor de concurs pot participa la
concursul pentru ocuparea postului vacant.
Informații suplimentare privind condi-
țiile generale și specifice pentru ocuparea
postului, locul, data și ora desfășurării
probelor eliminatorii de aptitudini, precum și
organizarea concursului se pot obține la sediul
unității care a scos postul la concurs și de pe
site-ul: www.roaf.ro
Persoană de contact Marcel Molnar, tel.:
0745.879.672.
REPUBLICARE
SPITALUL MUNICIPAL
MOTRU
(JUDEȚUL GORJ)
scoate la
CONCURS
în conformitate cu prevederile Ord. m.s. nr.
869/2015, cu completările și modificările
ulterioare, următoarele posturi:
 un post de medic în specialitatea Medi-
cină internă;
 un post de medic în specialitatea Medi-
cină de laborator;
 un post de medic în specialitatea Radio-
logie-imagistică medicală;
 un post de medic în specialitatea Psihia-
trie;
 un post de medic Medicină generală
cu atestat în Asistență medicală de urgență
prespitalicească.
La concurs se pot prezenta medici cu
drept de liberă practică, specialiști sau primari
confirmați în specialitatea respectivă, rezi-
denți aflați în ultimul an de pregătire în speci-
alitatea în care se publică postul.
Dosarul de înscriere la concurs va cuprinde
următoarele acte:
 cerere în care se menționează postul
pentru care dorește să concureze;
 copie xerox de pe diploma de medic și
adeverință/certificat de confirmare în gradul
profesional;
 copie a certificatului de membru al orga-
nizației profesionale cu viza pe anul în curs;
 dovada/înscrisul din care să rezulte că
nu i-a fost aplicată una din sancțiunile prevă-
zute la art. 455 alin. (1) lit. e) sau f), la art. 541
alin. (1) lit. d) ori e), respectiv la art. 628 alin.
(1) lit. d) sau e) din Legea nr. 95/2006 privind
reforma în domeniul sănătății, republicată, cu
modificările ulterioare;
 acte doveditoare pentru calcularea
punctajului prevăzut în Anexa nr. 3 la ordin;
 cazierul judiciar;
 certificat medical din care să rezulte că
este apt din punct de vedere fizic și neurop-
sihic pentru exercitarea activității pentru
postul pentru care candidează;
 chitanță de plată a taxei de concurs;
 copia actului de identitate în termen de
valabilitate.
Taxa de concurs este de 150 de lei și se
achită la casieria spitalului.
Tematica de concurs și bibliografia sunt
afișate pe site-ul MS.
Înscrierile la concurs se fac la secretariatul
spitalului, str. Carol Davila nr. 4, în termen
de 15 zile calendaristice de la apariția acestui
anunț, iar concursul se organizează în peri-
oada cuprinsă între 31 și 90 de zile de la publi-
carea în „Viața medicală”.
Relații suplimentare se pot obține la tel.:
0253.41.00.03, int. 113 – Biroul RUNOS.
SPITALUL MUNICIPAL
„DR. EUGEN NICOARĂ”
REGHIN
(JUDEȚUL MUREȘ)
scoate la
CONCURS
în conformitate cu prevederile Ord. m.s. nr.
869/2015, cu completările și modificările ulte-
rioare, un post de medic specialist confirmat
în specialitatea Boli infecțioase la Secția Boli
infecțioase.
Dosarul de înscriere la concurs va cuprinde
următoarele acte:
 cerere în care se menționează postul
pentru care dorește să concureze;
 copie xerox de pe diploma de medic și
adeverință/certificat de confirmare în gradul
profesional;
 copie a certificatului de membru al orga-
nizației profesionale cu viza pe anul în curs;
 dovada/înscrisul din care să rezulte că
nu i-a fost aplicată una din sancțiunile prevă-
zute la art. 455 alin. (1) lit. e) sau f), la art. 541
alin. (1) lit. d) ori e), respectiv la art. 628 alin.
(1) lit. d) sau e) din Legea nr. 95/2006 privind
reforma în domeniul sănătății, republicată, cu
modificările ulterioare;
 acte doveditoare pentru calcularea
punctajului prevăzut în Anexa nr. 3 la ordin;
 cazierul judiciar;
 certificat medical din care să rezulte că
este apt din punct de vedere fizic și neurop-
sihic pentru exercitarea activității pentru
postul pentru care candidează;
 chitanță de plată a taxei de concurs;
 copia actului de identitate în termen de
valabilitate.
Taxa de concurs este de 150 de lei.
Tematica de concurs se va afișa la sediul
spitalului.
Înscrierile la concurs se fac la sediul
unității, în termen de 15 zile calendaristice de
la apariția acestui anunț, iar concursul se orga-
nizează în perioada cuprinsă între 31 și 90 de
zile de la publicarea în „Viața medicală”.
SPITALUL MUNICIPAL
MOTRU
(JUDEȚUL GORJ)
scoate la
CONCURS
în conformitate cu prevederile Ord. m.s. nr.
869/2015, cu completările și modificările
ulterioare, un post de farmacist cu drept de
liberă practică.
Dosarul de înscriere la concurs va cuprinde
următoarele acte:
 cerere în care se menționează postul
pentru care dorește să concureze;
 copie xerox de pe diploma de farmacist
și adeverință/certificat de confirmare în gradul
profesional;
 copie a certificatului de membru al orga-
nizației profesionale cu viza pe anul în curs;
 dovada/înscrisul din care să rezulte că
nu i-a fost aplicată una din sancțiunile prevă-
zute la art. 455 alin. (1) lit. e) sau f), la art. 541
alin. (1) lit. d) ori e), respectiv la art. 628 alin.
(1) lit. d) sau e) din Legea nr. 95/2006 privind
reforma în domeniul sănătății, republicată, cu
modificările ulterioare;
 acte doveditoare pentru calcularea
punctajului prevăzut în Anexa nr. 3 la ordin;
 cazierul judiciar;
 certificat medical din care să rezulte că
este apt din punct de vedere fizic și neurop-
sihic pentru exercitarea activității pentru
postul pentru care candidează;
 chitanță de plată a taxei de concurs;
 copia actului de identitate în termen de
valabilitate.
Taxa de concurs este de 150 de lei și se
achită la casieria spitalului.
Tematica de concurs și bibliografia vor fi
afișate la sediul spitalului.
Înscrierile la concurs se fac la secretariatul
spitalului, str. Carol Davila nr. 4, în termen
de 15 zile calendaristice de la apariția acestui
anunț, iar concursul se organizează în peri-
oada cuprinsă între 31 și 90 de zile de la publi-
carea în „Viața medicală”.
Relații suplimentare se pot obține la tel.:
0253.41.00.03, int. 113 – Biroul RUNOS.
PRIMĂRIA
MUNICIPIULUI
ODORHEIU SECUIESC
(JUDEȚUL HARGHITA)
scoate la
CONCURS
în conformitate cu prevederile Ord. m.s. nr.
869/2015, cu completările și modificările
ulterioare, două posturi de medic specialist
confirmat în specialitatea Medicină de familie
cu drept de liberă practică la Compartimentul
Asistență medicală comunitară și școlară din
municipiul Odorheiu Secuiesc (medic școlar).
Dosarul de înscriere la concurs va cuprinde
următoarele acte:
 cerere în care se menționează postul
pentru care dorește să concureze;
 copie xerox de pe diploma de medic și
adeverință/certificat de confirmare în gradul
profesional;
 copie a certificatului de membru al orga-
nizației profesionale cu viza pe anul în curs;
 dovada/înscrisul din care să rezulte că
nu i-a fost aplicată una din sancțiunile prevă-
zute la art. 455 alin. (1) lit. e) sau f), la art. 541
alin. (1) lit. d) ori e), respectiv la art. 628 alin.
(1) lit. d) sau e) din Legea nr. 95/2006 privind
reforma în domeniul sănătății, republicată, cu
modificările ulterioare;
 acte doveditoare pentru calcularea
punctajului prevăzut în Anexa nr. 3 la ordin;
 cazierul judiciar;
 certificat medical din care să rezulte că
este apt din punct de vedere fizic și neurop-
sihic pentru exercitarea activității pentru
postul pentru care candidează;
 chitanță de plată a taxei de concurs;
 copia actului de identitate în termen de
valabilitate.
Taxa de concurs este de 150 de lei și se
achită la casieria instituției.
Tematica de concurs și bibliografia se vor
afișa la sediul Primăriei.
Înscrierile la concurs se fac la sediul
unității, în termen de 15 zile calendaristice de
la apariția acestui anunț, iar concursul se orga-
nizează în perioada cuprinsă între 31 și 90 de
zile de la publicarea în „Viața medicală”.
Relații suplimentare se pot obține la sediul
Primăriei sau la tel.: 0266.21.83.83, int. 1804.
SPITALUL MUNICIPAL
BRAD
(JUDEȚUL HUNEDOARA)
scoate la
CONCURS
în conformitate cu prevederile Ord. m.s. nr.
869/2015, cu completările și modificările ulte-
rioare, funcția de farmacist-șef la Farmacia cu
circuit închis a spitalului.
Dosarul de înscriere la concurs va cuprinde
următoarele acte:
 cerere în care se menționează funcția
pentru care dorește să candideze;
 copie xerox de pe diploma de farmacist
și adeverință de confirmare în gradul profesi-
onal;
 copie a certificatului de membru al orga-
nizației profesionale cu viza pe anul în curs;
 dovada/înscrisul din care să rezulte că
nu i-a fost aplicată una din sancțiunile prevă-
zute la art. 455 alin. (1) lit. e) sau f), la art. 541
alin. (1) lit. d) ori e), respectiv la art. 628 alin.
(1) lit. d) sau e) din Legea nr. 95/2006 privind
reforma în domeniul sănătății, republicată, cu
modificările ulterioare;
 acte doveditoare pentru calcularea
punctajului prevăzut în Anexa nr. 3 la ordin;
 cazierul judiciar;
 certificat medical din care să rezulte că
este apt din punct de vedere fizic și neurop-
sihic pentru exercitarea activității pentru
postul pentru care candidează;
 chitanță de plată a taxei de concurs;
 copia actului de identitate în termen de
valabilitate.
Taxa de concurs este de 150 de lei și se
achită la casieria spitalului.
La concurs se pot înscrie numai candidații
care au obținut minimum două puncte din cele
prevăzute la pct. 9 din Anexa nr. 3 la ordin.
La concurs se pot prezenta farmaciști cu
minimum 2 ani experiență profesională.
Pentru proba scrisă un subiect va fi din
legislația sanitară (Legea nr. 95/2006).
Înscrierile la concurs se fac la sediul
unității, str. Spitalului nr. 10, în termen de 15
zile calendaristice de la apariția acestui anunț,
iar concursul se organizează în perioada
cuprinsă între 31 și 90 de zile de la publicarea
în „Viața medicală”.
Tematica, bibliografia și relații suplimen-
tare se pot obține la Biroul RUNOS.
SPITALUL GENERAL CF
BRAȘOV
scoate la
CONCURS
în conformitate cu prevederile Ord. m.s. nr.
869/2015, cu completările și modificările ulte-
rioare, un post de medic primar confirmat în
specialitatea Obstetrică-ginecologie la Cabi-
netul de Obstetrică-ginecologie din cadrul
Ambulatoriului de specialitate CF Tg. Mureș.
Dosarul de înscriere la concurs va cuprinde
următoarele acte:
 cerere în care se menționează postul
pentru care dorește să concureze;
 copie xerox de pe diploma de medic și
adeverință/certificat de confirmare în gradul
profesional;
 copie a certificatului de membru al orga-
nizației profesionale cu viza pe anul în curs;
 dovada/înscrisul din care să rezulte că
nu i-a fost aplicată una din sancțiunile prevă-
zute la art. 455 alin. (1) lit. e) sau f), la art. 541
alin. (1) lit. d) ori e), respectiv la art. 628 alin.
(1) lit. d) sau e) din Legea nr. 95/2006 privind
reforma în domeniul sănătății, republicată, cu
modificările ulterioare;
 acte doveditoare pentru calcularea
punctajului prevăzut în Anexa nr. 3 la ordin;
 cazierul judiciar;
 certificat medical din care să rezulte că
este apt din punct de vedere fizic și neurop-
sihic pentru exercitarea activității pentru
postul pentru care candidează;
 chitanță de plată a taxei de concurs;
 copia actului de identitate în termen de
valabilitate.
VIAȚA MEDICALĂ
Nr. 1 u 5 ianuarie 2018 9
Taxa de concurs este de 150 de lei.
Tematica de concurs este cea pentru
examenul de medic primar.
Înscrierile la concurs se fac la sediul
unității, bd. 15 Noiembrie nr. 60, în termen
de 15 zile calendaristice de la apariția acestui
anunț, iar concursul se organizează în peri-
oada cuprinsă între 31 și 90 de zile de la publi-
carea în „Viața medicală”.
Relații suplimentare se pot obține la Biroul
RUNOS, tel.: 0268.47.59.49, int. 104.
SPITALUL CLINIC
JUDEȚEAN DE URGENȚĂ
„PIUS BRÂNZEU”
TIMIȘOARA
scoate la
CONCURS
în conformitate cu prevederile Ord. m.s. nr.
869/2015, cu completările și modificările
ulterioare, următoarele posturi:
 un post de medic specialist confirmat în
specialitatea ATI la Secția clinică – temporar
vacant până la 17 august 2019;
 un post cu jumătate de normă de medic
specialist confirmat în specialitatea Ortopedie
și traumatologie la Secția clinică Ortopedie și
traumatologie I – temporar vacant până la 30
aprilie 2018.
Dosarul de înscriere la concurs va cuprinde
următoarele acte:
 cerere în care se menționează postul
pentru care dorește să concureze;
 copie xerox de pe diploma de medic și
adeverință/certificat de confirmare în gradul
profesional;
 copie a certificatului de membru al orga-
nizației profesionale cu viza pe anul în curs;
 dovada/înscrisul din care să rezulte că
nu i-a fost aplicată una din sancțiunile prevă-
zute la art. 455 alin. (1) lit. e) sau f), la art. 541
alin. (1) lit. d) ori e), respectiv la art. 628 alin.
(1) lit. d) sau e) din Legea nr. 95/2006 privind
reforma în domeniul sănătății, republicată, cu
modificările ulterioare;
 acte doveditoare pentru calcularea
punctajului prevăzut în Anexa nr. 3 la ordin;
 cazierul judiciar;
 certificat medical din care să rezulte că
este apt din punct de vedere fizic și neurop-
sihic pentru exercitarea activității pentru
postul pentru care candidează;
 chitanță de plată a taxei de concurs;
 copia actului de identitate în termen de
valabilitate.
Taxa de concurs este de 150 de lei.
Tematica de concurs va fi cea pentru
examenul de medic specialist.
Înscrierile la concurs se fac la sediul
unității, în termen de 10 zile calendaristice de
la apariția acestui anunț, iar concursul se orga-
nizează în maximum 30 de zile lucrătoare de
la publicarea în „Viața medicală”, dar nu mai
devreme de 6 zile lucrătoare de la încheierea
înscrierilor.
SERVICIUL DE
AMBULANȚĂ JUDEȚEAN
ALBA
scoate la
CONCURS
în conformitate cu prevederile Ord. m.s. nr.
869/2015, cu completările și modificările
ulterioare, următoarele posturi:
 un post de medic primar confirmat în
specialitatea Medicină de familie, cu atestat
în Asistență medicală de urgență prespitali-
cească – temporar vacant pe o perioadă de un
an;
 un post de medic primar confirmat în
specialitatea Medicină de familie, cu atestat
în Asistență medicală de urgență prespitali-
cească – temporar vacant până la 24.09.2018.
Dosarul de înscriere la concurs va cuprinde
următoarele acte:
 cerere în care se menționează postul
pentru care dorește să concureze;
 copie xerox de pe diploma de medic și
adeverință/certificat de confirmare în gradul
profesional;
 copie a certificatului de membru al orga-
nizației profesionale cu viza pe anul în curs;
 dovada/înscrisul din care să rezulte că
nu i-a fost aplicată una din sancțiunile prevă-
zute la art. 455 alin. (1) lit. e) sau f), la art. 541
alin. (1) lit. d) ori e), respectiv la art. 628 alin.
(1) lit. d) sau e) din Legea nr. 95/2006 privind
reforma în domeniul sănătății, republicată, cu
modificările ulterioare;
 acte doveditoare pentru calcularea
punctajului prevăzut în Anexa nr. 3 la ordin;
 cazierul judiciar;
 certificat medical din care să rezulte că
este apt din punct de vedere fizic și neurop-
sihic pentru exercitarea activității pentru
postul pentru care candidează;
 chitanță de plată a taxei de concurs;
 copia actului de identitate în termen de
valabilitate.
Taxa de concurs este de 150 de lei și se
achită la casieria instituției.
Tematica și bibliografia de concurs vor fi
afișate la sediul unității.
Înscrierile la concurs se fac la sediul insti-
tuției, Calea Moților nr. 83, Biroul RUNOS, în
termen de 10 zile calendaristice de la apariția
acestui anunț, iar concursul se organizează în
maximum 30 de zile lucrătoare de la publi-
carea în „Viața medicală”, dar nu mai devreme
de 6 zile lucrătoare de la încheierea înscrie-
rilor.
Relații suplimentare se pot obține la tel.:
0258.83.42.11.
10 VIAȚA MEDICALĂ
Nr. 1 u 5 ianuarie 2018
INSTITUTUL
DE MEDICINĂ LEGALĂ
TIMIȘOARA
scoate la
CONCURS
în conformitate cu prevederile Ord. m.s. nr.
869/2015, cu completările și modificările
ulterioare, un post de chimist debutant la
Compartimentul de Toxicologie medico-le-
gală.
Dosarul de înscriere la concurs va cuprinde
următoarele acte:
 cerere în care se menționează postul
pentru care dorește să concureze;
 copie xerox de pe diploma de chimist și
adeverință/certificat de confirmare în gradul
profesional;
 copie a certificatului de membru al orga-
nizației profesionale cu viza pe anul în curs;
 dovada/înscrisul din care să rezulte că
nu i-a fost aplicată una din sancțiunile prevă-
zute la art. 39 alin. (1) lit. c) sau d) din Legea nr.
460/2003 privind exercitarea profesiunilor de
biochimist, biolog și chimist, înființarea, orga-
nizarea și funcționarea OBBCSSR;
 acte doveditoare pentru calcularea
punctajului prevăzut în Anexa nr. 3 la ordin;
 cazierul judiciar;
 certificat medical din care să rezulte că
este apt din punct de vedere fizic și neurop-
sihic pentru exercitarea activității pentru
postul pentru care candidează;
 chitanță de plată a taxei de concurs;
 copia actului de identitate în termen de
valabilitate.
Taxa de concurs este de 150 de lei.
Tematica de concurs va fi afișată la sediul
institutului.
Înscrierile la concurs se fac la sediul
unității, în termen de 15 zile calendaristice de
la apariția acestui anunț, iar concursul se orga-
nizează în perioada cuprinsă între 31 și 90 de
zile de la publicarea în „Viața medicală”.
DIRECȚIA DE ASISTENȚĂ
SOCIALĂ ROMAN
(JUDEȚUL NEAMȚ)
scoate la
CONCURS
în conformitate cu prevederile Ord. m.s. nr.
869/2015, cu completările și modificările
ulterioare, următoarele posturi:
 un post de medic Medicină generală cu
drept de liberă practică la Serviciul Asistență
medicală comunitară și școlară;
 un post de medic Medicină generală cu
drept de liberă practică la Centrul rezidențial
pentru persoane vârstnice – Casa Bunicilor.
Dosarul de înscriere la concurs va cuprinde
următoarele acte:
 cerere în care se menționează postul
pentru care dorește să concureze;
 copie xerox de pe diploma de medic și
adeverință/certificat de confirmare în gradul
profesional;
 copie a certificatului de membru al orga-
nizației profesionale cu viza pe anul în curs;
 dovada/înscrisul din care să rezulte că
nu i-a fost aplicată una din sancțiunile prevă-
zute la art. 455 alin. (1) lit. e) sau f), la art. 541
alin. (1) lit. d) ori e), respectiv la art. 628 alin.
(1) lit. d) sau e) din Legea nr. 95/2006 privind
reforma în domeniul sănătății, republicată, cu
modificările ulterioare;
 acte doveditoare pentru calcularea
punctajului prevăzut în Anexa nr. 3 la ordin;
 cazierul judiciar;
 certificat medical din care să rezulte că
este apt din punct de vedere fizic și neurop-
sihic pentru exercitarea activității pentru
postul pentru care candidează;
 chitanță de plată a taxei de concurs;
 copia actului de identitate în termen de
valabilitate.
Taxa de concurs este de 150 de lei.
Tematica de concurs va fi afișată la sediul
instituției.
Înscrierile la concurs se fac la sediul
unității, în termen de 15 zile calendaristice de
la apariția acestui anunț, iar concursul se orga-
nizează în perioada cuprinsă între 31 și 90 de
zile de la publicarea în „Viața medicală”.
Relații suplimentare se pot obține la tel.:
0233.74.47.71.
SPITALUL MILITAR
DE URGENȚĂ „DR.
ALEXANDRU GAFENCU”
CONSTANȚA
scoate la
CONCURS
în conformitate cu prevederile Ord. m.s. nr.
869/2015, cu completările și modificările ulte-
rioare, un post de medic specialist confirmat
în specialitatea Medicina muncii la Cabi-
netul de Medicina muncii din Ambulatoriul
integrat, cu timp parțial de muncă – personal
civil.
Dosarul de înscriere la concurs va cuprinde
următoarele acte:
 cerere în care se menționează postul
pentru care dorește să concureze;
 copie xerox de pe diploma de medic și
adeverință/certificat de confirmare în gradul
profesional;
 copie a certificatului de membru al orga-
nizației profesionale cu viza pe anul în curs;
 dovada/înscrisul din care să rezulte că
nu i-a fost aplicată una din sancțiunile prevă-
zute la art. 455 alin. (1) lit. e) sau f), la art. 541
alin. (1) lit. d) ori e), respectiv la art. 628 alin.
(1) lit. d) sau e) din Legea nr. 95/2006 privind
reforma în domeniul sănătății, republicată, cu
modificările ulterioare;
 acte doveditoare pentru calcularea
punctajului prevăzut în Anexa nr. 3 la ordin;
 cazierul judiciar;
 certificat medical din care să rezulte că
este apt din punct de vedere fizic și neurop-
sihic pentru exercitarea activității pentru
postul pentru care candidează;
 chitanță de plată a taxei de concurs;
 copia actului de identitate în termen de
valabilitate.
Taxa de concurs este de 150 de lei.
Tematica de concurs este cea pentru
examenul de medic specialist.
Înscrierile la concurs se fac la sediul
unității, în termen de 15 zile calendaristice de
la apariția acestui anunț, iar concursul se orga-
nizează în perioada cuprinsă între 31 și 90 de
zile de la publicarea în „Viața medicală”.
Relații suplimentare se pot obține la Biroul
Resurse Umane. Persoană de contact, p.c.c.
Marius Ilie, tel.: 0241.66.03.90, int. 106.
SPITALUL MUNICIPAL
MANGALIA
(JUDEȚUL CONSTANȚA)
scoate la
CONCURS
în conformitate cu prevederile Ord. m.s. nr.
869/2015, cu completările și modificările
ulterioare, un post de medic primar confirmat
în specialitatea Ortopedie și traumatologie la
Secția Ortopedie-traumatologie.
Dosarul de înscriere la concurs va cuprinde
următoarele acte:
 cerere în care se menționează postul
pentru care dorește să concureze;
 copie xerox de pe diploma de medic și
adeverință/certificat de confirmare în gradul
profesional;
 copie a certificatului de membru al orga-
nizației profesionale cu viza pe anul în curs;
 dovada/înscrisul din care să rezulte că
nu i-a fost aplicată una din sancțiunile prevă-
zute la art. 455 alin. (1) lit. e) sau f), la art. 541
alin. (1) lit. d) ori e), respectiv la art. 628 alin.
(1) lit. d) sau e) din Legea nr. 95/2006 privind
reforma în domeniul sănătății, republicată, cu
modificările ulterioare;
 acte doveditoare pentru calcularea
punctajului prevăzut în Anexa nr. 3 la ordin;
 cazierul judiciar;
 certificat medical din care să rezulte că
este apt din punct de vedere fizic și neurop-
sihic pentru exercitarea activității pentru
postul pentru care candidează;
 chitanță de plată a taxei de concurs;
 copia actului de identitate în termen de
valabilitate.
Taxa de concurs este de 150 de lei.
Tematica de concurs este cea pentru
examenul de medic primar.
Înscrierile la concurs se fac la sediul
unității, în termen de 15 zile calendaristice de
la apariția acestui anunț, iar concursul se orga-
nizează în perioada cuprinsă între 31 și 90 de
zile de la publicarea în „Viața medicală”.
SPITALUL DE
RECUPERARE
CARDIOVASCULARĂ
„DR. BENEDEK GEZA”
COVASNA
scoate la
CONCURS
în conformitate cu prevederile Ord. m.s. nr.
869/2015, cu completările și modificările
ulterioare, următoarele posturi:
 un post de chimist pentru Laboratorul de
Analize medicale, pentru punctul de lucru str.
Gabor Aron;
 un post de chimist principal pentru
Laboratorul de Analize medicale, pentru
punctul de lucru Int. Buzăului.
Dosarul de înscriere la concurs va cuprinde
următoarele acte:
 cerere în care se menționează postul
pentru care dorește să concureze;
 copie xerox de pe diploma de chimist și
adeverință/certificat de confirmare în gradul
profesional;
 copie a certificatului de membru al orga-
nizației profesionale cu viza pe anul în curs;
 dovada/înscrisul din care să rezulte că
nu i-a fost aplicată una din sancțiunile prevă-
zute la art. 39 alin. (1) lit. c) sau d) din Legea nr.
460/2003 privind exercitarea profesiunilor de
biochimist, biolog și chimist, înființarea, orga-
nizarea și funcționarea OBBCSSR;
 acte doveditoare pentru calcularea
punctajului prevăzut în Anexa nr. 3 la ordin;
 cazierul judiciar;
 certificat medical din care să rezulte că
este apt din punct de vedere fizic și neurop-
sihic pentru exercitarea activității pentru
postul pentru care candidează;
 chitanță de plată a taxei de concurs;
 copia actului de identitate în termen de
valabilitate.
Taxa de concurs este de 150 de lei.
Tematica de concurs și bibliografia se vor
găsi la secretariatul comisiei de concurs.
Înscrierile la concurs se fac la sediul
unității, în termen de 15 zile calendaristice de
la apariția acestui anunț, iar concursul se orga-
nizează în perioada cuprinsă între 31 și 90 de
zile de la publicarea în „Viața medicală”.
Relații suplimentare se pot obține la tel.:
0267.34.02.15.
SPITALUL ORĂȘENESC
NOVACI
(JUDEȚUL GORJ)
scoate la
CONCURS
în conformitate cu prevederile Ord. m.s. nr.
869/2015, cu completările și modificările
ulterioare, două posturi de medic specia-
list confirmat în specialitatea Neurologie la
Cabinetul de Neurologie din cadrul Ambula-
toriului integrat.
Dosarul de înscriere la concurs va cuprinde
următoarele acte:
 cerere în care se menționează postul
pentru care dorește să concureze;
 copie xerox de pe diploma de medic și
adeverință/certificat de confirmare în gradul
profesional;
 copie a certificatului de membru al orga-
nizației profesionale cu viza pe anul în curs;
 dovada/înscrisul din care să rezulte că
nu i-a fost aplicată una din sancțiunile prevă-
zute la art. 455 alin. (1) lit. e) sau f), la art. 541
alin. (1) lit. d) ori e), respectiv la art. 628 alin.
(1) lit. d) sau e) din Legea nr. 95/2006 privind
reforma în domeniul sănătății, republicată, cu
modificările ulterioare;
 acte doveditoare pentru calcularea
punctajului prevăzut în Anexa nr. 3 la ordin;
 cazierul judiciar;
 certificat medical din care să rezulte că
este apt din punct de vedere fizic și neurop-
sihic pentru exercitarea activității pentru
postul pentru care candidează;
 chitanță de plată a taxei de concurs;
 copia actului de identitate în termen de
valabilitate.
Taxa de concurs este de 150 de lei și se va
achita la sediul unității.
Înscrierile la concurs se fac la sediul
unității, în termen de 15 zile calendaristice de
la apariția acestui anunț, iar concursul se orga-
nizează în perioada cuprinsă între 31 și 90 de
zile de la publicarea în „Viața medicală”.
Tematica de concurs, bibliografia și
relații suplimentare se pot obține la Serviciul
RUNOS și juridic, str. Grupului nr. 1, sau la tel.:
0253.46.64.82, int. 112.
REPUBLICARE
CASA JUDEȚEANĂ
DE PENSII TULCEA
scoate la
CONCURS
în conformitate cu prevederile Ord. m.s. nr.
869/2015, cu completările și modificările
ulterioare, un post de medic în specialitatea
Expertiză medicală a capacității de muncă la
Compartimentul Expertiză medicală Tulcea.
La concurs se pot prezenta medici cu
drept de liberă practică, specialiști sau primari
confirmați în specialitatea respectivă, rezi-
denți aflați în ultimul an de pregătire în speci-
alitatea în care se publică postul.
Dosarul de înscriere la concurs va cuprinde
următoarele acte:
 cerere în care se menționează postul
pentru care dorește să concureze;
 copie xerox de pe diploma de medic și
adeverință/certificat de confirmare în gradul
profesional;
 copie a certificatului de membru al orga-
nizației profesionale cu viza pe anul în curs;
 dovada/înscrisul din care să rezulte că
nu i-a fost aplicată una din sancțiunile prevă-
zute la art. 455 alin. (1) lit. e) sau f), la art. 541
alin. (1) lit. d) ori e), respectiv la art. 628 alin.
(1) lit. d) sau e) din Legea nr. 95/2006 privind
reforma în domeniul sănătății, republicată, cu
modificările ulterioare;
 acte doveditoare pentru calcularea
punctajului prevăzut în Anexa nr. 3 la ordin;
 cazierul judiciar;
 certificat medical din care să rezulte că
este apt din punct de vedere fizic și neurop-
sihic pentru exercitarea activității pentru
postul pentru care candidează;
 chitanță de plată a taxei de concurs;
 copia actului de identitate în termen de
valabilitate.
Taxa de concurs este de 150 de lei.
Înscrierile la concurs se fac la sediul
unității, în termen de 15 zile calendaristice de
la apariția acestui anunț, iar concursul se orga-
nizează în perioada cuprinsă între 31 și 90 de
zile de la publicarea în „Viața medicală”.
Tematica de concurs, bibliografia și relații
suplimentare se pot obține la Comparti-
mentul Resurse Umane și Comunicare, tel.:
0240.53.10.63, persoană de contact Marilena
Litvinov, inspector.
INSTITUTUL CLINIC
FUNDENI BUCUREȘTI
scoate la
CONCURS
în conformitate cu prevederile Ord. m.s. nr.
869/2015, cu completările și modificările ulte-
rioare, un post de medic specialist confirmat
în specialitatea Medicină de laborator la
Compartimentul Analize medicale hemato-
logice.
Dosarul de înscriere la concurs va cuprinde
următoarele acte:
 cerere în care se menționează postul
pentru care dorește să concureze;
POSTURI SCOASE LA CONCURS
 copie xerox de pe diploma de medic și
adeverință/certificat de confirmare în gradul
profesional;
 copie a certificatului de membru al orga-
nizației profesionale cu viza pe anul în curs;
 dovada/înscrisul din care să rezulte că
nu i-a fost aplicată una din sancțiunile prevă-
zute la art. 455 alin. (1) lit. e) sau f), la art. 541
alin. (1) lit. d) ori e), respectiv la art. 628 alin.
(1) lit. d) sau e) din Legea nr. 95/2006 privind
reforma în domeniul sănătății, republicată, cu
modificările ulterioare;
 acte doveditoare pentru calcularea
punctajului prevăzut în Anexa nr. 3 la ordin;
 cazierul judiciar;
 certificat medical din care să rezulte că
este apt din punct de vedere fizic și neurop-
sihic pentru exercitarea activității pentru
postul pentru care candidează;
 chitanță de plată a taxei de concurs;
 copia actului de identitate în termen de
valabilitate.
Taxa de concurs este de 150 de lei.
Tematica de concurs este cea pentru
examenul de medic specialist.
Înscrierile la concurs se fac la sediul
unității, Serviciul RUNOS, camera 10, în
termen de 15 zile calendaristice de la apariția
acestui anunț, iar concursul se organizează în
perioada cuprinsă între 31 și 90 de zile de la
publicarea în „Viața medicală”.
Relații suplimentare se pot obține la Servi-
ciul Resurse Umane la tel.: 021.319.50.87.
SPITALUL CLINIC
JUDEȚEAN DE URGENȚĂ
BRAȘOV
scoate la
CONCURS
în conformitate cu prevederile Ord. m.s. nr.
869/2015, cu completările și modificările
ulterioare, următoarele posturi:
 un post de medic specialist confirmat în
specialitatea ATI la Secția clinică ATI;
 un post de medic primar confirmat în
specialitatea Obstetrică-ginecologie la Cabi-
netul de Obstetrică-ginecologie – Ambulato-
riul integrat.
Dosarul de înscriere la concurs va cuprinde
următoarele acte:
 cerere în care se menționează postul
pentru care dorește să concureze;
 copie xerox de pe diploma de medic și
adeverință/certificat de confirmare în gradul
profesional;
 copie a certificatului de membru al orga-
nizației profesionale cu viza pe anul în curs;
 dovada/înscrisul din care să rezulte că
nu i-a fost aplicată una din sancțiunile prevă-
zute la art. 455 alin. (1) lit. e) sau f), la art. 541
alin. (1) lit. d) ori e), respectiv la art. 628 alin.
(1) lit. d) sau e) din Legea nr. 95/2006 privind
reforma în domeniul sănătății, republicată, cu
modificările ulterioare;
 acte doveditoare pentru calcularea
punctajului prevăzut în Anexa nr. 3 la ordin;
 cazierul judiciar;
 certificat medical din care să rezulte că
este apt din punct de vedere fizic și neurop-
sihic pentru exercitarea activității pentru
postul pentru care candidează;
 chitanță de plată a taxei de concurs;
 copia actului de identitate în termen de
valabilitate.
Taxa de concurs este de 150 de lei.
Tematica de concurs este cea pentru
examenul de medic specialist/primar.
Înscrierile la concurs se fac la sediul
unității, în termen de 15 zile calendaristice de
la apariția acestui anunț, iar concursul se orga-
nizează în perioada cuprinsă între 31 și 90 de
zile de la publicarea în „Viața medicală”.
SPITALUL CLINIC
JUDEȚEAN DE URGENȚĂ
CLUJ-NAPOCA
scoate la
CONCURS
în conformitate cu prevederile Ord. m.s. nr.
869/2015, cu completările și modificările ulte-
rioare, un post de medic specialist confirmat
în specialitatea Medicină de urgență la
Unitatea clinică de Primire Urgențe – UPU
(SMURD).
Dosarul de înscriere la concurs va cuprinde
următoarele acte:
 cerere în care se menționează postul
pentru care dorește să concureze;
 copie xerox de pe diploma de medic și
adeverință/certificat de confirmare în gradul
profesional;
 copie a certificatului de membru al orga-
nizației profesionale cu viza pe anul în curs;
 dovada/înscrisul din care să rezulte că
nu i-a fost aplicată una din sancțiunile prevă-
zute la art. 455 alin. (1) lit. e) sau f), la art. 541
alin. (1) lit. d) ori e), respectiv la art. 628 alin.
(1) lit. d) sau e) din Legea nr. 95/2006 privind
reforma în domeniul sănătății, republicată, cu
modificările ulterioare;
 acte doveditoare pentru calcularea
punctajului prevăzut în Anexa nr. 3 la ordin;
 cazierul judiciar;
 certificat medical din care să rezulte că
este apt din punct de vedere fizic și neurop-
sihic pentru exercitarea activității pentru
postul pentru care candidează;
 chitanță de plată a taxei de concurs;
 copia actului de identitate în termen de
valabilitate.
Taxa de concurs este de 150 de lei.
Tematica de concurs poate fi găsită pe site-
ul: www.ms.ro la rubrica: Specialiști/Concur-
suri/Examene și concursuri naționale/Tema-
tica examenului pentru medici specialiști.
Înscrierile la concurs se fac la sediul
unității, în termen de 15 zile calendaristice de
la apariția acestui anunț, iar concursul se orga-
nizează în perioada cuprinsă între 31 și 90 de
zile de la publicarea în „Viața medicală”.
Relații suplimentare se pot obține la Servi-
ciul RUNOS, tel.: 0264.59.27.71, int. 1120.
REPUBLICARE
SPITALUL ORĂȘENESC
BECLEAN (JUDEȚUL
BISTRIȚA-NĂSĂUD)
scoate la
CONCURS
în conformitate cu prevederile Ord. m.s. nr.
869/2015, cu completările și modificările
ulterioare, următoarele posturi:
 un post de medic în specialitatea Recu-
perare, medicină fizică și balneologie la
Compartimentul BFT;
 un post de medic în specialitatea ATI la
Compartimentul ATI;
 un post de medic în specialitatea Medi-
cină de urgență la Compartimentul Primiri
Urgențe;
 un post de medic în specialitatea Neona-
tologie la Compartimentul Neonatologie;
 un post de medic în specialitatea Pedia-
trie la Compartimentul Pediatrie;
 un post de medic în specialitatea Epide-
miologie la Compartimentul SPLIAAM;
 un post de medic în specialitatea Medi-
cină de laborator pentru Laboratorul de
Analize medicale;
 un post de medic în specialitatea Radio-
logie-imagistică medicală pentru Laboratorul
de Radiologie și imagistică medicală;
 un post de medic în specialitatea Neuro-
logie la Cabinetul de Neurologie din cadrul
Ambulatoriului integrat;
 un post de medic în specialitatea Pedia-
trie la Cabinetul de Pediatrie din cadrul Ambu-
latoriului integrat;
 un post de medic în specialitatea Obste-
trică-ginecologie la Cabinetul de Planificare
familială din cadrul Ambulatoriului integrat.
La concurs se pot prezenta medici cu
drept de liberă practică, specialiști sau primari
confirmați în specialitatea respectivă, rezi-
denți aflați în ultimul an de pregătire în speci-
alitatea în care se publică postul.
Dosarul de înscriere la concurs va cuprinde
următoarele acte:
 cerere în care se menționează postul
pentru care dorește să concureze;
 copie xerox de pe diploma de medic și
adeverință/certificat de confirmare în gradul
profesional;
 copie a certificatului de membru al orga-
nizației profesionale cu viza pe anul în curs;
 dovada/înscrisul din care să rezulte că
nu i-a fost aplicată una din sancțiunile prevă-
zute la art. 455 alin. (1) lit. e) sau f), la art. 541
alin. (1) lit. d) ori e), respectiv la art. 628 alin.
(1) lit. d) sau e) din Legea nr. 95/2006 privind
reforma în domeniul sănătății, republicată, cu
modificările ulterioare;
 acte doveditoare pentru calcularea
punctajului prevăzut în Anexa nr. 3 la ordin;
 cazierul judiciar;
 certificat medical din care să rezulte că
este apt din punct de vedere fizic și neurop-
sihic pentru exercitarea activității pentru
postul pentru care candidează;
 chitanță de plată a taxei de concurs;
 copia actului de identitate în termen de
valabilitate.
Taxa de concurs este de 150 de lei.
Tematica de concurs este cea pentru
examenul de medic specialist.
Înscrierile la concurs se fac la sediul
unității, în termen de 15 zile calendaristice de
la apariția acestui anunț, iar concursul se orga-
nizează în perioada cuprinsă între 31 și 90 de
zile de la publicarea în „Viața medicală”.
Relații suplimentare se pot obține la tel.:
0263.34.30.65.
PRECIZĂRI
 La anunțul Spitalului Clinic de Urgență
„Bagdasar-Arseni” București, publicat în
„Viața medicală“ nr. 49 din 8.12.2017, se vor
exclude din documentele obligatorii pentru
dosarul de înscriere următoarele acte: copie
legalizată de pe diploma de doctor în ramura
de știință corespunzătoare postului, precum
și de pe alte diplome sau titluri științifice ori
academice. Perioada de înscriere la concurs
începe de la publicarea prezentei precizări.
 Anunțul Institutului Regional de
Gastroenterologie-Hepatologie „Prof. dr.
Octavian Fodor” Cluj-Napoca, publicat în
„Viața medicală“ nr. 50 din 15.12.2017, se
anulează.
 Anunțul Spitalului Județean de
Urgență Vâlcea, publicat în „Viața medicală“
nr. 51–52 din 22.12.2017, se anulează.
 La anunțul Institutului Regional de
Gastroenterologie-Hepatologie „Prof. dr.
Octavian Fodor” Cluj-Napoca, publicat în
„Viața medicală“ nr. 51–52 din 22.12.2017, se
va citi: un post de biolog pentru Laboratorul
de Analize medicale, temporar vacant până
la 30.04.2019. Înscrierile la concurs se fac la
sediul unității, în termen de 10 zile calen-
daristice de la apariția acestei precizări, iar
concursul se organizează în maximum 30 de
zile lucrătoare de la publicarea precizării în
„Viața medicală”, dar nu mai devreme de 6 zile
lucrătoare de la încheierea înscrierilor.

MEDIC-MEDICINĂ-CULTURĂ
SCENA CA O LUME
Un an cu bune și cu rele
Anul 2017 a abundat în spectacole,
punând la grea încercare spectatorul pasi-
onat de teatru, care a fost nevoit să alerge
de la un spectacol la altul, de la un festival
la altul. Fiecare teatru, fiecare orășel și chiar
sat au organizat un soi de festival, mai mare
sau mai mic, vorba lui Moromete, după posi-
bilitățile financiare. Lângă spectacole seri-
oase, bine structurate, au existat și așa-zise
minuni care să extazieze lumea, că altfel ar
fi fost mare plictiseală. Multe, câtă frunză și
iarbă, cum a zis poetul, în mai toate orașele
din țară, cele mai multe fiind însă în Bucu-
rești. Anul care tocmai s-a încheiat a prile-
juit Capitalei să detroneze interesul aproape
unanim pentru festivalul de la Sibiu, care a
avut destule spectacole bune, interesante.
Atât bucureștenii, cât și turiștii români
și străini (majoritatea spectacolelor au
fost titrate în limba engleză) s-au putut
bucura și de producții din celelalte orașe
ale țări: FestCO, Fest(in) pe Bulevard, Festi-
valul național de Teatru, Festivalul Bucu-
reștii lui Caragiale, Festivalul național de
teatru independent, Festivalul de animație
„Animʼest”, Festivalul de teatru pentru
deținuți, Festivalul național de teatru
„Tanța și Costel”, Festivalul internațional
de teatru idiș, chiar și, țineți-vă bine, Festi-
valul de dramaturgie „Rodica Popescu Bită-
nescu”, cu cele cinci piese anemice jucate la
Teatrul Național
Una peste alta, a fost un an cu o
producție teatrală destul de bună, în care au
intrat și așa-zisele spectacole „rele”. „Regele
moare”, de exemplu, „Regele Lear”, „Livada
de Vișini”, „Crima din strada Lourcine” de la
Teatrul Național București, sau spectacolele
semnate de Radu Afrim la Iași și Craiova,
„Măcelăria lui Iov”, „Dacă am gândi cu voce
cuvin aplaudați pentru curajul de a înfrunta
opinia curentă, conform căreia dramaturgia
română actuală nu există sau este depășită.
Păcat însă că autorul între timp a decedat.
Un eveniment singular care trebuie
neapărat amintit e schimbarea directorilor
de teatru în urma unui concurs. Dorina
Lazăr a fost destituită după 19 ani la condu-
cerea Teatrului Odeon. La fel, după lupte
crâncene și îndelungate cu colectivul, a
fost numit și un director, tot în urma unui
concurs, la Teatrul „Sică Alexandrescu”
din Brașov, în persoana actorului Dan
Cogălniceanu.
Ce era de arătat s-a arătat. Despre ce
a fost mai răsărit s-a scris. Au fost destule
spectacole. Și bune, și rele. Pe mai toate
critica de specialitate, oamenii conde-
iului, le-au disecat, le-au analizat. Dar
festivalurile au constituit bomboana de pe
tort a anului. Au mai fost și evenimente
precum turneul Teatrului Național „Mihai
Eminescu” din Chișinău, care a adus un
dramaturg aproape uitat – Gib Mihăescu –
și deschiderea unui Teatru de vară în curtea
TVR, care atunci când ploua se muta într-
unul din studiourile destinate spectacolelor
altor teatre, dar și producțiilor proprii. De la
Grădina Oteteleșanu și de la Grădina Boema,
demolată imediat după evenimentele din
decembrie ʼ89, Bucureștiul n-a mai avut un
Teatru de vară. Mai putem vorbi de o serie
de dramatizări, adaptări, asezonări, ajustări:
„Breaking News” (Ultima oră) la Teatrul de
Comedie ,„Frații Karamazov” la Teatrul Mic,
care se zbate dramatic de câtva timp nepu-
tând utiliza sala deoarece clădirea teatrului
are bulină roșie pe ea. Apariția unor cărți
de teatru, precum „Capriciile destinului” de
Vera Molea în dialog cu Lucian Giurchescu,
sau „Parisul Personal” de George Banu.
Apoi, apariția a două teatre noi – Teatrul
Dramaturgilor și Teatrul Principal (la sala
Dalles) – care, probabil, vor însemna ceva în
viața teatrală a orașului și a țării. Desigur,
trebuie amintită și producția puzderiei de
teatre particulare din care se detașează
Unteatru condus de doi regizori pasionați:
Andrei și Andreea Grosu.
Ar fi inacceptabil dacă în aceste însem-
nări n-am aminti despre dispariția a patru
stele, patru extraordinare actrițe care prin
talentul și personalitatea lor au dominat
scena teatrului românesc actual: Olga
Tudorache, Tatiana Iekel, Cristina Stamate,
Stela Popescu. Dumnezeu să le odihnească!
Trebuie amintit și spectacolul, pe care
majoritatea dintre noi nu-l va uita mulți
ani, oferit de TVR la funerariile celui care
a fost, fără tăgadă, actor principal în actul
istoric de la 23 August 1944: regele Mihai I
al României.
„Ai plecat Sire/ ca un om neîntinat/
ca un rege neînfricoșat/ Te-ai dus în eter/
acolo sus în cer/ Ai plecat tăcut și îngân-
durat/ ca o șoaptă/ ca un murmur/ ca un
gând duios/ai plecat majestuos/ai fost ca un
părinte blând/ și milos ca un bun gând/ și
te-ai dovedit/ eminamente cinstit/ arătând
românului efemer/ ce înseamnă un caracter/
Ne-ai părăsit Majestate/ Te-ai dus în
eternitate și ne-ai lăsat cu comuniștii în
activitate/ Iartă-ne majestate”.
Candid STOICA
Dialogul surzilor
în medicina primară
O mare parte dintre medicii de familie
nu vor mai oferi servicii medicale în
contract cu casele de asigurări de sănătate.
Societatea Națională de Medicina Familiei
(SNMF) și Federația Națională a Patrona-
telor Medicilor de Familie (FNPMF) anunță,
printr-un comunicat publicat la 3 ianuarie,
că vor continua protestul legat de refuzul
de a semna prelungirea actualelor contracte
prin acte adiționale. Potrivit conducerii
celor două organizații, jumătate din medicii
de familie lucrează deja în afara acestor
contracte: „În fiecare an am fost împinși să
semnăm acte adiționale cu mare întârziere.
(...) Am decis să renunțăm la aceste practici
păguboase”. Casa Națională de Asigurări de
Sănătate (CNAS) a anunțat, însă, că până la
data de 3 ianuarie, „circa 70% din medicii de
familie din întreaga țară [în București 90%]
au semnat actele adiționale de prelungire a
contractelor încheiate cu casele de asigurări
de sănătate”.
Și ministrul sănătății spune că este preo-
cupat de rezolvarea revendicărilor medicilor
de familie. El anunță, tot printr-un comu-
nicat de presă, că a avut câteva întâlniri pe
această temă cu reprezentanții lor, în urma
cărora ar fi identificat o serie de măsuri
menite să ducă la debirocratizarea actului
medical. Totodată, Florian Bodog declară
că a solicitat conducerii CNAS să prezinte,
până la 10 ianuarie, un set de propuneri
legislative necesare procesului de debiro-
cratizare, care să facă obiectul unui proiect
de Ordonanță ce urmează să fie înaintat
Guvernului spre adoptare până la sfârșitul
VIAȚA MEDICALĂ
Nr. 1 u 5 ianuarie 2018 11
acestei luni. De asemenea, acesta a decis ca
la următoarea sesiune de contractare orga-
nizată de CNAS anul acesta, să-i invite și pe
cei peste 250 de medici care au promovat,
în ultimul an, ca specialiști în medicina
primară, să încheie contracte cu casele de
asigurări. „Este hilar să ameninți că medicii
de familie vor fi imediat înlocuiți, în condi-
țiile crizei grave de personal și a incapa-
cității caselor de a asigura măcar medici
înlocuitori”, reacționează SNMF. În plus,
mulți medici de familie se plâng de presiuni
din partea caselor județene de asigurări
de sănătate pentru semnarea actelor
adiționale.
Ce vor ei, de fapt? Potrivit comunica-
tului transmis de SNMF și FNPMF, princi-
palele revendicări ale acestora ar fi: asigu-
rarea condițiilor necesare bunei desfășurări
a activității medicului de familie în scopul
îmbunătățirii asistenței medicale a popula-
ției; creșterea bugetului alocat medicinei
de familie, pentru echilibrarea finanțării în
sistemul public de sănătate; recunoașterea
importanței rolului medicului de familie
și respectarea drepturilor constituționale
ale medicilor și pacienților. Susținători ai
protestului medicilor de familie sunt și
Colegiul Medicilor din România, sindicatul
Promedica, unele colegii județene ale medi-
cilor, precum și asociații de pacienți din
România. Revendicările in extenso au fost
transmise și președinției României.
Dan Dumitru MIHALACHE

Revenirea lui Brâncuși

tare”. La fel cele de la Teatrul de Comedie,
precum „Suflete moarte” și „Kimberly”,
„Micul prinț”, „Shylock”, sau Săptămâna
Mălăele, cu „Cafeneaua” și „O scrisoare
pierdută”. E de amintit, în multitudinea de
piese bulevardiere de la Nottara, un stimabil
spectacol cu „Dʼale carnavalului”, semnat de
Claudiu Goga.
Au mai ținut trează atenția publicului,
de-a lungul anului, spectacolele lui Andrei
Șerban de la Odeon și de la Bulandra, cu
„Soldatul de ciocolată” și „Carusel”, dar și
cele de la Opera Română din București cu
„Don Juan” și, mai ales, „Văduva Veselă”.
Aceasta din urmă a fost anunțată ca ceva
nemaivăzut, însă a suscitat destule reacții
negative din partea celor care s-au dus cu
sacul la pomul lăudat.
Ar mai fi de adăugat ca un fenomen
singular apariția în repertoriul Teatrului
Național „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca a
unei piese scrise de autor român – „Play-
list”, de Constantin-Cristian Buricea-Mli-
narcic – care se referă la realitățile din
România socialistă multilateral dezvoltată
și apoi la epoca de tranziție de după eveni-
mentele din decembrie 1989. „Playlist” este
povestea derulată de-a lungul a nouăspre-
zece ani – între 1989 și 2008 – unei familii
româno-maghiare trecută prin „epoca de
aur”, fără lumină, căldură, cu alimentele
raționalizate, ajunsă, în cele din urmă, în
plină democrație, o democrație în care
vechii securiști sunt acum oameni de afaceri
prosperi.
În sfârșit, pe scena unui teatru din
România a apărut o piesă scrisă de un
dramaturg român și un spectacol cu o piesă
care are curajul să rememoreze – onorabil,
de multe ori cu haz sau cu sarcasm – eveni-
mente la care o bună parte dintre noi am fost
martori, evenimente al căror adevăr încă
nu a ieșit la iveală. De la piesele „Curve de
lux” de Radu Iftimovici și „Comedie roșie”
de Constantin Turturică, a trecut peste un
deceniu. În acest timp, niciun teatru bucu-
reștean n-a catadicsit să mai aducă pe scenă
un text al unui autor român de asemenea
factură anticomunistă, care să dezvăluie
acid „fericirea” trăită de majoritatea româ-
nilor în timpul regimului comunist, urmată
de pătrunderea elementelor securiste în
viața care a urmat după ce s-a reinstaurat
democrația. Iată însă că echipa de la Teatrul
Național „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca,
în urma unui lung travaliu de decantare la
care au contribuit mai multe colective de
creație, a scos la iveală această piesă. Se
PUBLICITATE
În urmă cu aproape o lună, Moș Nicolae
făcea un dar însemnat iubitorilor de cultură,
mai ales celor pasionați de arta românească
modernă. La Muzeul Național de Artă al
României (MNAR) se redeschidea pentru
La intersecția dintre muzică și medicină
Lucrările Simpozionului internațional
„Muzică și Medicină” s-au desfășurat în
ambianța deosebită oferită de noua aulă a
filialei din Timișoara a Academiei Române.
Ajunsă la cea de-a șaptea ediție, manifes-
tarea a inclus în program, pe lângă prezen-
tările participanților români, și lucrări ale
unor invitați din Marea Britanie, Germania,
Serbia și Republica Moldova.
Tematica a fost amplă și interesantă, iar
numeroasele puncte de intersecție dintre
cele două domenii au fost puse în evidență
încă de la primele prezentări. Victor Velter
a prezentat o „radiografie scientometrică
a duetului muzică și medicină”, așa cum
poate fi găsită pe Web of Science.
Un subiect tradițional în cadrul acestor
conferințe – influența ambientului muzical
asupra organismului uman –, a avut parte și
în acest an de o atenție deosebită. Au fost
prezentate sistemele de echipamente Brain-
circuitul obișnuit – în cadrul Galeriei de artă printr-un contract încheiat cu Ministerul
românească modernă – sala „Constantin Culturii.
Brâncuși”. Această reintegrare a sălii „Brâncuși”
Numărul mare de evenimente din acea în circuitul de vizitare a fost un foarte bun
perioadă – unele triste, altele pline de veselie prilej pentru specialiștii de la MNAR și cola-
–, au estompat boratorii lor să reamenajeze complet spațiul
puțin acest moment expozițional în așa fel încât să pună mai
cultural impor- bine în valoare cele 14 opere expuse și, în
tant, care înseamnă același timp, să facă mai accesibile informa-
că publicul larg se țiile despre artist și creațiile sale. Intrând
poate bucura din în sala reamenajată am avut o senzație de
nou, după un an de déjà vu, căci atmosfera aduce mult cu cea
absență, de câteva a spațiului dedicat lui Brâncuși la Centrul
opere importante Pompidou din Paris.
ale sculptorului Un element suplimentar de noutate perioada 1902–1910. Activitatea ulterioară
român din perioada este reprezentat de expunerea, pentru a maestrului Brâncuși este reprezentată
sa de formare și de prima dată, a unui desen al maestrului, un doar de macheta Porții sărutului (1935) și
tranziție. Printre „Nud” feminin (1924), din colecția Cabi- de un scaun (1938), asemeni celor ce încon-
acestea se numără netului de gravură și desen al MNAR. Din joară „Masa tăcerii” de la Târgu Jiu.
și bine cunoscuta și motive legate de conservare și microclimat, Toți vizitatorii MNAR sunt acum invi-
intens mediatizata acesta va fi prezentat publicului doar pentru tați să treacă pragul sălii „Brâncuși”, pentru
lucrare „Cumințenia perioade scurte de timp, câte trei luni în
a pătrunde astfel în universul de creație al
pământului”, care fiecare an.
acestui mare artist.
se află în custodia Majoritatea creațiilor expuse – între
muzeului, cu acordul care se găsește și o schiță de portret a gene-
proprietarilor, ralului doctor Carol Davila –, datează din Dr. Raluca BULEA
Light, folosite în studii privind neuroplasti- poca). Despre abordarea complexă a „creie- lare la muzicieni, derulat în cadrul proiec-
citatea și undele cerebrale în muzica binau- rului muzical” și legătura dintre cogniție, tului „Funcție și armonie” de la Oradea. S-au
rală. Acestea au aplicații în sistemele de percepție și emoție a vorbit Andrada Crișan mai prezentat lucrări ale unor colective din
relaxare, respectiv pentru (Cluj-Napoca). Timișoara și Târgu Mureș privind riscurile
monitorizarea undelor Personal, am susținut o și bolile profesionale specifice cântăreților
cerebrale în cadrul studiilor lucrare despre reprezen-
de strană (dr. Ion Alexandru Ardeleanu),
privind interfața creier– tarea sonică a secvențelor performanța vocală în condiții de boală
computer. moleculare, aducând în (conf. dr. Mariana Șarba), afecțiunile instru-
De asemenea, au fost sală armonia unor secvențe mentiștilor profesioniști (Iulia Roman) și
prezentate mai multe proteice și ADN. O întreagă prevenția în practica vocală (Diana Matei).
lucrări privind impactul sesiune a fost apoi dedi- Sesiunea s-a încheiat cu o sinteză
pozitiv al pregătirii muzi- cată unui subiect prezent privind terapia prin practica muzicală,
cale asupra abilităților în toate edițiile acestei
susținută de conf. dr. Veronica Demenescu
cognitive (Cosima Stitzl, manifestări – afecțiuni
(Timișoara) – organizatoarea simpozio-
Universitatea Westmin- specifice profesiilor muzi-
nului – și Cosima Stitzl. Trebuie menționat
ster), dezvoltării neuropsi- cale. Andrada Ciupeiu a
că lucrările prezentate vor fi publicate în
homotorii (prof. dr. Cristina prezentat rezultatele unui
al doilea număr al revistei The Romanian
Dan, prof. dr. Sanda Moldo- studiu complex privind
vanu, Timișoara) și compe- abordarea diagnostică și Journal of Music and Medicine.
tențelor de comunicare terapeutică a sindroamelor
(dr. Diana Sârb, Cluj-Na- cranio-cervico-mandibu- Prof. dr. Gheorghe-Ioan MIHALAȘ

Cabinet medical individual situat în București, zona Doamna Ghica, Caut coleg sau colegă pentru cabinet stomatologic cu trei scaune, cu laborator tehnică dentară și radiologie digitală,
într-un oraș din Germania de Nord, la 70 km de Hamburg, Hanovra, Bremen.
angajează asistentă medicală cu autorizație de liberă practică, cu
Colaborare pe termen îndelungat, opțiune de preluare a cabinetului.
experiență medicală și cunoștințe operare calculator.
Condiție: stăpânirea perfectă a limbii germane. Telefon dupa ora 20: 0049-5191-5435.
CV-uri la adresa: catinca_frusina@yahoo.com
Clinică medicală particulară, Roznov, Piatra Neamț
Predau CMI și praxis la 15 km de
cu aparatură de ultimă generație, angajează medici specialiști, cu normă
București. Tel.: 0773.726.003.
întreagă (carte de muncă), din 1 ianuarie 2018, în următoarele specialități:
Cardiologie, Gastroenterologie, Oftalmologie, Reumatologie, Endocrinologie, Clinica Medicală Hipocrat 2000
Neurologie și Psihiatrie. Tel.: 0233.219.463, 0744.638.704. angajează în contract cu CASMB
medici
Angajează medic Medicină de laborator și biolog SC EUROMEDICA HOSPITAL SA BAIA MARE, pentru specialitățile Cardiologie,
pentru laboratorul din Târgu Jiu. județul Maramureș, str. George Coșbuc nr. 48, tel./fax: 0262.27.51.88,
Neurologie, Medicină de laborator,
angajează medici specialiști, cu normă întreagă,
Se oferă salariu atractiv și locuință de serviciu. în următoarele specialități: Ginecologie, Medicină internă, Radiologie
și medic generalist pentru serviciul de
Relații la tel: 0724.018.889, l Pediatrie – 1 post l Neonatologie – 1 post l Medicină internă – 1 post
l Endocrinologie – 1 post l Urologie – 1 post Ambulanță.
sau CV pe adresa de e-mail: targu.jiu@bioclinica.ro CV-ul se va depune la sediul societății sau prin fax la numărul: 0262.27.51.88. E-mail: hr.hipocrat2000@gmail.com
12 VIAȚA MEDICALĂ
Nr. 1 u 5 ianuarie 2018 MEDICINA ALTFEL

Darul Regelui ÎNTRE GHILIMELE

Și-a fost să se ridice în sfârșit și țara
aceasta îngenuncheată de-atâtea dureri și
suferință! Nebănuit și neașteptat s-a ridicat,
ca întotdeauna de-a
lungul istoriei sale,
din amarul ei sufle-
tesc plin de negrăite
pătimiri și jertfe. Dar
nu legitima revoltă
pentru sfintele-i
drepturi încălcate
de cinismul și indi-
ferența unei istorii
nedrepte a ridicat-o din pustia unei lumi
în derivă, ci un tulburător suspin țâșnit din
adâncurile ei, ce s-a înălțat ca o coloană de
demnitate românească în plin deșert sufle-
tesc. Și-atunci, parcă pentru câteva clipe,
țara aceasta întinată de atâtea cumplite
nedreptăți, a fost spălată de ploaia de lacrimi
căzute din ochii triști plini de neștiute sufe-
rințe ai oamenilor-dureri ce o locuiau.
Surprinsă, țărâna jertfei noastre neîn-
trerupte a tresărit și ea ca-n fața unei neaș-
teptate binecuvântări. Apa aceasta curată a
pătimirii românești s-a adunat apoi toată
într-un fluviu de suferință mută ce-a stră-
bătut încet și sigur, netulburat de istorie,
pământul plin de răni deschise și nevinde-
cate. Pe valurile mângâietoare ale acestui
fluviu de durere, plutea legănată ușor în
voia brizei-suspin ce-o înconjura din toate
părțile o bărcuță fără de vâsle pe care în
sfârșit destinul o lăsase în pace ca să-și
găsească liniștea în brațele lui Dumnezeu.
Era sicriul regal! Legănat încet de valuri-
le-lacrimă, el se-ndrepta ca-ntr-un dulce
somn spre Cetatea Eternă. În felul acesta,
într-un suspin comun mare cât o țară, își
conducea pe ultimul lui drum pe ultimul lui
Rege, poporul român.
Lumina candelei sufletești a Suvera-
nului se stinsese de mult și, totuși, în mod
neașteptat și tainic, acum nenumărate
lumini se-aprindeau rând pe rând în inimile
slujitorilor săi ca într-o nebănuită Înviere.
Cu „suferința pre suferință călcând”, acești
oameni-durere luau lumină unii de la alții,
putând astfel pentru întâia oară să se vadă
între ei și să prefacă pentru o clipă întreaga
țară într-o strălucitoare Biserică. Suveranul
de care se despărțeau cu atâta durere în
inimi nu le adusese nicio victorie militară,
nicio izbândă politică, nicio prosperitate
de viață, ci doar o simplă cruce de lemn.
Pe ea era scris doar atât „Mihai I – Rege”.
Ca un vârf de corabie prin ceața de lacrimi
a mulțimii înainta încet, tăcut și cutremu-
rător de singură crucea. În urma ei, tăcuți
ca niște umbre ale durerii, veneau unul
după altul, în pas de Liturghie, oamenii
bisericii, preoții. Călcau încet parcă sfin-
țind în șoaptă drumul pe care mergeau.
Pe afetul de tun războinic ce se târa acum
smerit și cuprins parcă de somnul veșniciei,
era așezat sicriul suveranului. Acoperit de
drapelul țării ca de năframa plină de durere
a întregului său popor, ținea deasupra-i cu
degetele nevăzute coroana regală rămasă
acum fără stăpân. În spatele lui, ca niște
lungi alei de plopi străbătuți de freamătul
unei surde dureri, veneau în pas legănat
abia auzit, ce parcă picurau suspine în aerul
trist, soldații armatei române. Mergeau în
neauzită cadență ca și cum n-ar fi vrut să
tulbure somnul cel veșnic al Regelui lor.
Nimic din pasul victorios de altădată, din
marșul triumfal aclamat de mulțime. Ceva
se strecura sfios ca un murmur de cură-
țenie și forță sufletească. Erau soldații-la-
crimi ai Majestății Sale. Orașul întreg era o
sfântă catedrală ce oficia în tragică durere
marea Despărțire. Pentru o clipă, cerul
plumburiu se dădu la o parte ca soarele să
lumineze destinul cenușiu al acelor oameni.
Aerul vibra de tristețe ca lacrima atârnată
pe geana unui copil. De o parte și de alta a
cortegiului funerar se-nălțau în aer, ca niște
păsări eliberate din cușca propriului suflet,
mii de cruci făcute de degetele tremurânde
ale unui popor învins în destinul său istoric,
dar care acum în sfârșit, după atâta timp, își
murmura nebiruita lui credință.
Suveranii de dinainte, demnii lui stră-
moși, aduseseră rând pe rând acestui popor
libertatea, gloria militară, unirea ființei
naționale și, odată cu ea, onoarea de a fi
român în lume. Dar el, „bietul” Rege de azi,
pe care lumea-l conducea cu o cumplită jale
pe ultimul drum, ce-ar fi putut să le ofere?
Nimic din toate astea! El, cel din urmă
dintre toți, cel umilit, cel prigonit, cel lovit
în demnitatea regală de a fi, cel exilat, el,
regele rămas fără de țară! Și-atunci, nepu-
tând să le dăruiască supușilor săi nimic din
ceea ce un rege le poate oferi, se gândi să-și
smulgă din piept singura lui avere. „Averea”
cu care-și părăsise țara și cu care acum se-n-
torcea din exil, o simplă cruce de lemn. Iar
poporul acesta românesc, privind-o, ca la un
semn îngenunche și țâșni în lacrimi. Căci ei
își vedeau în ea propria lor crucificare.
Era darul Majestății Sale Mihai I pentru
poporul lui român.
Dan PURIC
Lumea remediilor naturale sau de sinteză
este guvernată de tendințe care fluctuează
sezonier sau ca o consecință directă a
bugetelor publicitare alocate pentru orele
de vârf. Produsul sezonului la români este
crema de gălbenele: Te-ai fript cu ciorbă? Dă
cu cremă de gălbenele. Ți-ai rupt o mână? Dă
cu cremă de gălbenele. Ai mâncat prea multe
sarmale? Du-te la patinoar sau pe pârtie,
rupe-ți o mână și apoi dă-te cu cremă de
gălbenele. (M. G.)
Deputatul USR Emanuel Ungureanu a declarat
miercuri că Lucan a fost ajutat de miniștri,
politicieni, procurori, judecători și oameni
din SRI, construind rețele de tip mafiot prin
care făcea trafic de organe. Este evident faptul
că Lucan trebuia să fie ajutat. Nu ai cum
să construiești un imperiu al organelor de
unul singur, nici măcar dacă ești tu însuți un
organ... al legii, bineînțeles. (O. R.)
Obiceiurile tradiționale de Anul Nou includ,
dar nu se rezumă la: să porți ceva roșu, să ai
bani în buzunar, să mănânci pește, nu pui. Și
desigur, să experimentezi cel puțin una din
următoarele: colică biliară, comă alcoolică,
indigestie, intoxicație alimentară. (M. G.)
Doina Pană, ministrul apelor și pădurilor
din Guvernul României, a demisionat (doar)
din guvern, din motive de sănătate. Să i se
tragă cumva de la navigarea, alături de Victor
Ponta și Liviu Dragnea, pe vestitele ape ce
au inundat țara acum câțiva ani, când fostul

ESENȚE TARI
premier i se adresa într-un fel anume? Sau,
poate a rămas și ea fără medic de familie,
tocmai acum după sărbători, când bucatele

Examenul clinic și comunicarea cu pacientul alese își arată colții. La Parlament, de unde
încă nu a demisionat se poate să fie mâncare
mai „subțire”. Nu doar ca preț. (D. D. M.)
Autoarea citatului alăturat nu este asculți plămânii? Întrebarea mea provocă Importanța educației din facultatea de se ocupă de repararea defecțiunii unui
foarte cunoscută în literatura de specia- o ușoară nesiguranță. – Bineînțeles, nu pe medicină nu poate fi subestimată. Așa cum automobil. Într-o farmacie populară din cartierul C.
litate. N-a publicat mult și nici nu oferă toți, ci mai ales pe cei mai vârstnici și dacă un tânăr pianist va „trage” după el elemen- În prezent, se vorbește și se scrie din clienții cumpără, în aceste zile, articole
necesare „în caz de ceva”, pentru finalul de an.
prezentări care să nu sunt presat de timp și în sala de aștep- tele (pozitive și negative) acumulate în ce în ce mai mult despre influența stării
La ghișeu, o doamnă cu atitudine patronală
facă vâlvă în lumea tare nu s-au adunat prea mulți pacienți... primii ani de studiu, tot așa fiecare din noi psihologice a pacientului chirurgical asupra îi spune unui senior, care susține contrariul,
medicală. Dar, dacă Aș fi vrut să-l întreb și cum stăm cu luarea părăsește școala de medicină cu un bagaj evoluției postoperatorii și postanestezice. că extraveralul se dă numai pe rețetă încă de
ne luăm după conți- anamnezei, cu măsurarea tensiunii arteriale comportamental care reflectă cele predate Nenumărate studii indică efectul salutar al când era ea atâtica și umbla „pe aici, printre
nutul unui articol și cu auscultarea cordului – da, la pacientul și însușite de-a lungul anilor. Și atunci, te gândirii pozitive a pacientului aflat în fața picioarele bunicului”. Câteva pensionare
recent publicat, se vârstnic, pentru a decela o eventuală tulbu- întrebi: ce pot oferi din punct de vedere unei intervenții elective. Toate posibilele zâmbitoare și nostime intră în față și întrerup
pare că e vorba de rare de ritm, cu sau fără legătură cu afecți- educativ anii de practică medicală de după efecte negative ale perioadei postoperatorii mica dispută ca să ureze farmacistelor
o excelentă clini- unea acută. absolvire? Oare continua influență a celor (nivelul durerii, întârzierea reluării tranzi- sănătate, iar acestea, la fel de drăgălașe,
ciană, posesoarea Recent, am avut ocazia să discut, la o ce posedă mai multă experiență clinică tului intestinal, mobilizarea întârziată) vor mulțumesc și le poftesc să vină și la anul.
De ce nu? (M. G. C.)
unui deosebit de ceașcă de cafea, cu un coleg care a apelat poate schimba în bine atitudinea tânărului fi în mare măsură estompate de o atitudine
dezvoltat simț al examenului fizic și mai la ajutorul medicinii ambulatorii pentru medic aflat la începutul carierei sale profe- pozitivă, care depinde nu numai de perso-
ales un talentat dascăl. Detaliile pe care le o afecțiune intercurentă. Colegul se arătă sionale? nalitatea bolnavului, ci și de modul cum a
oferă cititorului dau senzația că autoarea se bulversat. Prin forța împrejurărilor, ajunsese Eu sunt adeptul educației continue, fost el pregătit în vederea actului operator.
referă la o atitudine demult perimată față de în cabinetele a trei medici: cel de familie, bazate nu pe dogme și lecții „de la catedră”, Pregătirea psihologică nu se face prin
pacientul aflat pe patul de spital sau în cabi- pneumologul și specialistul în boli infecți- ci în primul rând pe exemplul pe care corespondență și nici folosind fraze tipice,
netul medicului. Sfaturi cum ar fi obligati- oase. Primii doi se mulțumiră cu ceva mai suntem obligați să-l dăm celor din jur. A dinainte cunoscute și așteptate, urmate de
vitatea de a descălța orice pacient și a nu mult decât o succintă anamneză, urmată de nu se uita, noi, dascălii, ne aflăm în perma- semnătura pacientului pe formularul de
uita a-i scoate ciorapii (în scopul decelării trimiterea la examene de laborator și radi- nență în obiectivul celor mai tineri. Și chiar consimțământ informat.
unui focar infecțios la un pacient diabetic) ologice, care evidențiaseră în mod corect dacă tendința lor e de a critica unele mani- Literatura de specialitate indică nece-
sau examenul limbii pentru a găsi semne de diagnosticul. Doar cel de al treilea, la care festări ce li se par incorecte, pericolul constă sitatea de a depista la timp un anumit tip
deshidratare par a fi luate din tratatele de ajunsese pentru o recomandare legată în posibilitatea că până la urmă vom fi de personalitate care, neluat în conside-
semiologie de acum un secol. Osler s-ar fi de continuarea tratamentului antibiotic, copiați și defectele noastre profesionale vor rare, se acompaniază de o evoluție posto-
bucurat mult să descopere în această docto- îl supuse la un complet examen clinic și deveni un fapt obișnuit în atitudinea celor peratorie furtunoasă. Specialiștii o numesc
riță un asemenea urmaș! o anamneză amănunțită, cu care ocazie ce ne înconjoară. personalitate de tip „D” (de la distress), defi-
Fără să fiu implicat în mod activ în ultimii descoperise o incompatibilitate între unul Mă uit în spate și nu mă pot opri de la nită ca o tendință de a accentua aspectele
ani în procesul de educație a studentului în din medicamentele pe care pacientul-coleg a enumera noianul de noțiuni, comporta- negative ale existenței zilnice, iritabilitate,
medicină, am senzația clară că s-a creat o le lua în mod curent și antibioticul prescris. mente și atitudini față de pacient acumu- inhibiție socială și lipsă de siguranță de
discrepanță serioasă între ceea ce studentul Sunt convins că voi fi înțeles de majo- late în anii de internat ATI petrecuți în sine. Depistarea la timp a acestei inclinații
e învățat în primii ani clinici și felul cum e ritatea celor care vor citi aceste rânduri. psihologie negative
obligat (de împreju- necesită discuții cu
rări!) să acționeze în pacientul în cauză,
„Când un student în primul an clinic ajunge în în încercarea de
fața pacientului, mai Gabriela Firea a declarat că Uber și Taxify
ales a celui ambula- secția mea, ochii îi strălucesc și privirea sa indică a-i ameliora starea trebuie să „intre în legalitate”. În acest fel,
toriu. Personal, mă entuziasm și interes. Iar atunci când îi plasez cu ajutorul cuvin- primăria poate garanta că mașinile sunt
simt terorizat de telor și al medica- verificate din punct de vedere tehnic și
în urechi stetoscopul pentru prima oară, un ției preoperatorii, conducătorii auto au pregătirea necesară și
ideea că mă repet
de fiecare dată când moment de tăcere totală e urmat de un zâmbet pentru a diminua comportamentul adecvat pentru servicii de
taximetrie. Putem deduce, deci, că șansele ca
îmi iau libertatea de larg și generos, produs de faptul că a putut auzi astfel pericolul unei
Uber să fie interzis cresc exponențial, pentru
a aborda un subiect evoluții postopera-
bătăile unui cord străin.” că șoferii Uber nu înjură, nu vorbesc fără să fie
legat de atitudinea torii dificile. întrebați, nu miros ciudat și nu sunt îmbrăcați
clinică a medicului În Israel, situ- indecent, comportament pe care, evident,
care „respiră” în (Melissa Walton-Shirley) ația prezintă o Gabriela Firea îl consideră adecvat pentru
fiecare moment doar fațetă deosebită, serviciile de taximetrie, din moment ce nu are
datele oferite de sistemul de computerizare Pericolul unei asemenea atitudini din legată de bariera nicio critică la adresa acestor șoferi. (O. R.)
a fișei medicale. Frecventele mele întâlniri partea unui coleg mai în vârstă (ca de limbă, întâlnită
de foarte multe ori în instituțiile medicale. Librăriile Humanitas au realizat un top al
din ultimii ani cu clinica îmi oferă certi- mine!) e senzația pe care o degajă, cea de „umbra” profesorului Theodor Burghele, de
În prezența unei emigrații constante din celor mai furate cărți în anul 2017. Pe un
tudinea că într-adevăr am devenit sclavii aer de superioritate pe care o induce o astfel la care am învățat o mulțime de lucruri, cele onorabil loc șase în preferințele celor care
propriilor noastre instrumente. de discuție. A persevera într-o asemenea mai multe pozitive, dar mai ales unele care diverse colțuri ale lumii, soluția nu e simplă,
au ales să nu plătească pentru un produs
Cunosc replicile ce ar putea veni din direcție poate produce un efect invers decât mi-au arătat necesitatea aplicării discernă- deși se încearcă diverse metode organiza- din librărie se află „Anatomia și fiziologia
diferite colțuri ale profesiei noastre. Nu cel dorit, pentru că, până la urmă, chiar mântului logic și evitarea unor greșeli cu torice de a ameliora comunicarea cu paci- omului”. Ori avem foarte mulți studenți
demult, am avut ocazia de a discuta cu un dacă de partea medicului în vârstă se află posibile consecințe negative. Dar, dacă aș fi entul. Dar aceste dificultăți nu pot justifica mediciniști, ori bolnavii români au decis că
mai tânăr coleg despre importanța utili- ani și ani de experiență clinică, avantajul întrebat care e elementul ce mi-a fost infil- lipsa de atenție a medicului față de individul au șanse mai bune dacă învață să se trateze
zării stetoscopului (de care vorbea Melissa colegului tânăr e capacitatea sa de a se trat în sânge de dascălii mei de acum mai bolnav aflat în îngrijirea sa. O discuție prac- singuri. (M. G.)
Walton-Shirley). Stimatul meu coleg îmi informa online, de a fi la curent cu tot ce bine de jumătate de secol, n-aș avea niciun tică, o anamneză atentă, un sfat adaptat
la caracteristicile personalității fiecărui Se aude că, interogat amical de un coleg
aduse ca suprem argument exemplul detec- s-a publicat „ieri” și cu rezultatele statis- semn de întrebare: atitudinea umană față
pacient sunt elementele de bază ale comu- dacă s-a uitat la strania melopee manelistică
tării unei pneumonii banale nu prin simpla tice ale ultimului studiu clinic. Oare cum de pacient și arta comunicării cu cel aflat în filmată în ilustra sală a bibliotecii de la
auscultare a toracelui, ci prin efectuarea poate fi convins tânărul specialist că între îngrijirea mea. nicării. Doar așa se poate câștiga încrederea
Facultate, doctorul X ar fi spus că nu,
unei radiografii pulmonare anteroposte- cele două atitudini nu există, de fapt, nicio Într-o lume în care robotica câștigă pacientului în tratamentul propus și în
deoarece i-a fost imposibil să își tulbure
rioare. – Câte asemenea cazuri aș fi putut contradicție? Pericolul e clar: orice discuție teren în activitatea medicală cotidiană (și competența medicului curant. simțămintele formate în mulți ani pentru
ignora dacă nu trimiteam pacientul la pe acest subiect va aduce argumente de o chiar și în sala de operații), pericolul e de a acest loc, deși, ca meloman, ar fi auzit că în
examen radiologic? – Deci trimiți la radi- parte sau de alta, iar la sfârșitul ei cei doi se considera pacientul un robot cu probleme Prof. dr. Gabriel M. GURMAN, această încropeală ar evolua un „Zavaioc
ografie fiecare pacient subfebril prezen- vor despărți așa cum s-au întâlnit, fără să se patologice ce trebuie rezolvate, ceva similar Omer, Israel în fustă”. Probabil că sondajele vor
tând catar nazal și tuse iritativă? Fără să-i fi convins unul pe altul. cu atitudinea tehnicianului de garaj care gurman@bgu.ac.il continua. (M. G. C.)

ABONAMENTE PENTRU ANUL 2018 LA „VIAȚA MEDICALĂ“ după 5 ianuarie

200 de lei
pentru abonamentul pe 12 luni
(100 de lei – 6 luni; 50 de lei– 3 luni)
Prețul include TVA și taxele poștale de expediere
a ziarului.
Pentru informații suplimentare:
E-mail: abonamente@viata-medicala.ro,
Tel.: 021.315.60.60
(L-V între 9.00 și 16.00)
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați
astfel:
l membrii CMR – 5 ore de EMC
l membrii CMDR – 5 ore de EMC
l membrii CFR – 5 ore de EFC
l membrii OBBCSSR – 7 puncte FPC
l membrii OAMGMAMR – 5  ore de EMC.
TALON DE ABONAMENT
Achitați contravaloarea abonamentului:
 prin mandat poștal  prin Ordin de plată 
direct la sediul redacției.
Nume ...................................................... Prenume .............................................................. CNP*................................................. Completați talonul alăturat și trimiteți-l, însoțit
de dovada plății (copie după ordinul de plată sau
Ocupația/Specialitatea .................................................................................... E-mail ......................................................................... mandatul poștal, chitanță e-banking) și, după caz,
Adresa de expediție: Str. ...................................................................... Nr. ........., Bloc ....................., Sc. ........., Et. ......, Ap. ........., copia carnetului de student/adeverinței de rezi-
dent:  prin poștă, la adresa redacției, Viața Medi-
Localitatea ............................................................................Județul/Sector ....................................... Telefon ..................................... cală Românească, Calea Victoriei nr. 21–23, etaj 6,
sector 3, cod poștal 030023, București, cu
Am achitat suma de ................... de lei, cu ordinul de plată/mandatul poștal nr. ............................................ din data de ......../......../2018 mențiunea pe plic Abonament   prin e-mail:
abonamente@viata-medicala.ro (se vor tri­mite
în contul Viața Medicală Românească nr. RO09INGB0000999906229895, deschis la ING Bank N.V. Amsterdam - sucursala Victoriei, CIF documentele scanate). Viața Medicală Românească
își declină responsabi­litatea pentru eventualele erori
RO4197070, reprezentând contravaloarea unui abonament la „Viața medicală“ pe ................ luni. Abonamentul va începe din luna de completare a taloanelor.
........................... 2018. *CNP-ul este necesar pentru emiterea facturii și
pentru a beneficia de punctele EMC/EFC/FPC.