Atrezia de esofag este o malf cong a segment superior de tract digestiv.

Se defineste ca o
intrerupere a continuitatii esofag.
Se deosebesc 7 tipuri:
1) cel mai grav si se intilneste frt rar – lipseste totalmente esofag, in loc.caruia este un
cordon lung (intrauterin – viu, dupa nastere – decedeaza => incompatibil cu viata)
2) 85% - atrezie de esofag cu fistula eso-traheala inf., iar partea superioara – sac orb =>
part.super. se opreste la nivel C7 sau Th1-2; part.inf => mai putin dezvoltata, poate
comunica cu sist.aeric desinestat. sau printro fistula; comunica la nivel.traheii, bifurcatiei sai
bronhiei pe dreapta.
A doua forma este atunci cand partea sup. si inf. se termina sub forma de sac orb si nu
comunica cu sist.aeric
3)ambele capetele a esofag. se termn cu sac orb si ambele comun.prin fistula cu
sistem.aeric
4)

Frecventa atreziei de esofag a NN: 0,4-3,5 la 10.000 nou-nascuti.

Mai frecv. genul masculin, mai rar fetitele. 1:2,6 cazuri.

Etiologie:
Nu se cunoaste. Se incrimineaza diversi factori.

Semne clinice – diferite, dar dg se apreciaza antenatal si are urm.componente:

- ecogenit. sporita a esofag.
- hidramnios
- anomal. ale altor organe si sisteme.

La nasterea naturala (nu prin cezariana) si nu va fi imediat copilul aplicat la san.

Semne clinice: copilul se naste viu, dar obs.ca din cav.naso-bucala – elim.spumoase bine
aerate, de cul.albicioasa sau verzuie (verzuie – prezenta fistulei eso-traheale inferioare).
Cauza eliminarilor: lipsa continuitatii esofagului (nu este hipersecretie, el elimina norma, doar
ca secretiile nu patrund in stomac, fiind stagnate in cav.naso-bucala, patrund in plamani....si
are loc inundarea cailor respiratorii de aceste secretii. Prin urmare, se inundeaza caile
resp.superioare si se vor asocia 3 simptome: tuse, stridor, cianoza). Al doilea mec. : ca
rezultat al regurgitatiei, continut.din stomac (HCl) se reintoarce prin esofag.inferior in
sist.aeric => se schimba PH pulm., distructia pulmonilor (au loc 2 mecanisme : atelectazie
pulmonara + distructia brohopulmonara si inflamatia).

Daca copilul din neatentie se aplica la san, starea lui va fi si mai grava (atelectazie mai
mare).

2 tehnici de diagnostici ptr confirmare si/sau suspectare:

1) utilizarea sondei naso-faringiene (se introd.prin narina...in caz de atrezie, ea se stopeaza
la 10-12cm de linia dentara), dar aceasta proba poate fi fals-pozitiva, deoarece ea se poate
stagna in esofag in partea superioara. Proba cu aer (Elefant) – la part.distala a sondei se
aplica o seringa cu aer, se introd.prin sonda data, in caz de stopaj..aerul iese cu sunet pe
gura si pe nas.
2) radiografia toracica si abdominala, cu sonda introdusa in stomac => se face din fata si
profil; vom urmari urmatoarele : nivelul de stopare a sondei nazogastrice (C7, Th1-2); care
este situatia plamanilor? sunt sau nu opacitati? din cauza atelectaziei pot fi prezente; se va
aprecia starea cordului...daca nu este dilatat; starea timusului – daca nu este marit in volum.
La fel, putem vedea aer in stomac – in prezenta fistulei traheala inferioara.

Copilul se va pozitiona in decubit cu capul mai ridicat (se vor miscora elim.din stomac in
plamani);
Se face oxigenarea pacientului.
Nu se alimenteaza pacientul.
Nu necesita perfuzie, dar se introduce un ATB de spectru larg (profilax.pneumoniei, a
inf.bacteriene).

Transportarea pacientului se face intr-un transport special, cu aspiratia secretiilor, cu

incalzirea acestuia, fiind adus intr-o institutie specializata.

Se va aprecia echilibr.acido-bazic (se afla in acidoza).

Se face hemoleucograma (copii NN au hemoconcentratie, sunt crescute Hb si Er.) + Leu,
VSH.
Sunt bine-venite si probele hepatice.

Pacienti cu hemoconcentratie nu pot fi luati la operatie, e necesara o hemodilutie.

Daca la pac.dati se suspecta o anomalie a apar.cardiac (inima cu 2-3 cameri), e necesar
consultul cardiologului. Daca avem o atrezie de duoden, jejun...se opereaza simultan.