CURS 1 ISDR

Organizarea politica si institutiile juridice ale geto-dacilor

Primele atestari ale existentei si activitatii omului in spatial Carpato-

Danubiano-Pontic.
Oamenii la inceputul existentei lor pe teritoriul tarii noastre, cu
aproximativ 50.000 de ani i.Hr. traiau in cetesi isi asigurau hrana prin
vanatoare,pescuit si cules. Aparitia pietrei slefuite face trecerea de la
ceata la ginta matilineala ce reprezenta o uniune cu character personal
care avea in frunte femeia , persoana cea mai in varsta din ginta. Mai
multe ginti de obicei intre 2 si 4 formau formau o fratire iar mai multe
fratrii alcatuiau un trib.
La sfarsitul sec 3 inceputul sec al 2 lea al mileniului 2 i.Hr, patrund in
spatial carpato dunarean triburi nomade de indo-europeni care s-au
sedentarizat si au fost asimilati de autohtoni. Utilizarea bronzului la
scara larga a transformat organizarea sociala facand trecerea de la
conducerea de tip matriahal la cea de tip patriahal fiind necesara
organizarea de natura militara cee ace a dus la sporirea rolului
barbatului in interiorul tribului cu modificarile de natura sociala
aferente.Familia patriahala, reunea zeci de indivizi care alcatuiau
membri gintii,aceasta fiind condusa de barbatul cel mai in varsta ajutat
de un sfat al membrilor gintii si de o adunare generala alcatuita din toti
mb comunitatii.
Pe teritoriul romaniei,civilizatia fierului se dezvolta incepand cu secolul
al 11-lea i.Hr. iar purtatori ai acestor civilizatii au fost mb triburilor
tracice de origine indo-europeana. Ramura Nordica a blocului tracic, a
fost alcatuita din geto-daci. Este nume care desemna acelasi popor,geti
fiind de greci iar daci fiind numiti de romani.Prima mentiune despre
geto-daci ii apartine lui Herodot care pe langa faptul ca ii numea ‘’cei
mai drepti si buni dintre toti’’. Tot Herodot spunea ca : “Dacii sunt ce
mai drepti si au un zeu al lor numit Zamolxis iar acesta le-a indus geto-
dacilor idea de nemurire.Zamolxis a fost un sclav sub ordinea lui
Pitagora,fiind destept a fost eliberat si s0a intors pe meleagurile natale
unde le0a indus geto-dacilor credinta si ideologica conform careia viata
de pe pamant urmeaza viata vescina”.
Istoricul Strabo arata ca dacii si getii vorbesc aceeasi limba, si ca ocupa
un teritoriu intins intre Tisa,Dunare,Marea Neagra si Nistru, cu
depasirea acestor repere inspre Balcani,Bug si Campia Panonica.
Tolemeu este cel care a realizat prima harta a zonei ocupate de geto-
daci.
Un episode imp in existenta geto-dacilor este lupta acestora cu
Darius(imparatul Persiei) care in expeditia sa impotriva Scitilor
aproximativ in anul 514 i.Hr. a trecut si prin teritoriile ocupate de geto-
daci cu o armata numeroasa (800.000 de Soldati din unii istorici) din
aceasta expeditie rezulta ca tracii care locuiesc in cetatile Apolonia si
Mesemviria s-au predate lui Darius, in schimb getii au rezultat luptei cu
acesta.
O alta perioada importanta din istoria geto-dacilor se refera la coloniile
grecesti.In perioada sec al 7-lea i.Hr pe tarmul Marii Negre, se
intemeiaza primele colonii grecesti care au drept scop obtinerea unei
influente economice in zona. Populatia greceasca fiind superioasa ca
civilizatie populatiei geto-dacilor exercita o influenta evidenta asupra
acestora, influenta care se reflecta nu numai in modul de organizare
social ci si in numismatica aparuta in perioada respective in aceasta
zona care poarta influente grecesti evidente.Colonistii greci dezvolta
comertul si schimbul, asltfel Hristia devine o colonie cunoscuta in
negotul cu peste iar la Atena, sclavii vanduri de geti sau daci erau foarte
apreciati si numerosi. Getii cumparau din coloniile grecesti obiecte de
podoaba,tesaturi fine si mirodenii.
- O alta perioada de consemnat este cea din sec al 4-lea i.Hr cand in
Balcani se afirma o putere noua,regatul Macedoniei.
Gloria acestui regat,se definitiveaza incepand cu anul 1336 cand
Alexandru cel Mare creeaza unul din cele mai mari imperii din
istorie. In anul 335 i.Hr. Alexandru cel Mare porneste o expeditie la
nord de Dunare atacand triburile din zona Olteniei de astazi cu
scopul de a-si securiza granita de nord a imperiului fata de
amenintarea getilor.Despre aceasta expeditie avem date oferite de
Ptolemeu din Lagos care afirma faptul ca la nord de dunare armata
macedoneasca a gasit belsug,campuri care trebuiau taiate cu lancea
pt a trece prin ele.
- Primul rege dac este Dromihete, apare ca domnind in anul 300
inaintea erei noastre.A intrat in conflict cu Lisimah, succesorul lui
Alexandru Macedon, Lisimah a pornit o campanie impotriva lui
Dromihete tot pt a-si asigura granita de nord a imperiului insa de
data aceasta luptele s-au finalizat cu Victoria getilor si o alianta
incheiata intre Lisimah si Dromihete,alianta intarita prin casatoria
lui Dromihete cu fiica lui Lisimah.

- Statul geto-dac

Aparitia statului geto-dac are legatura directa cu ascentiunea la

putere a regelui Burebista, considerat a fiind intemeietorul
statului dac incepand cu mijlocul secolului 1 i.Hr. Aparitia statului
geto-dac are ca baza urmatoarele elemente:
1. Cresterea puterii economice a nr populatiei si diferentierea
acestei populatii in clase si grupuri sociale. In societatea geto-
daca, populatia era impartita dupa avere in 2 categorii sociale.
a. Tarabostes= nobilimea b. Pileati sau Homatii=populatia
libera=dacii liberi
2. Aparitia unei personalitati marcante in persoana regelui
Burebista, avand calitati politice,militare,diplomatice si
organizatorice
3. Existenta unei conjuncture externe favorabile marcata de
slabirea fortei vecinilor ( celtii si ilirii ) macinati de conflicte cu
romanii.
4. Politica externa, dinamica si agresiva promovata de Burebista
care, inainte de toate, a fost un ciceritor. Pentru ca unele
triburi geto-dace s-au supus de buna-voie,celelalte au fost
cucerite. In anul 48 i.Hr l-a sprijinit pe Pompei impotriva lui
Cezar. Cezar si Burebista isi pierd viata in acelasi an,ca urmare a
unor conspiratii.
Sfarsitul violent al lui Burebista urmat de destramarea statului sau
a dus la slabirea puterii internepana in anul 87cand Decebal
reuseste sa uniface o parte din triburile care au alcatuit o parte
din regautl lui Burebista fiind recunoscut drept conducatorul
Daciei nu numai pe plan intern ci si pe plan extern in cadrul
Imperiului Roman prin pacea pe care Decebal o incheie cu
imparatul Dominitian. Aceasta pace a fost punctul de pornire a
razboaielor pe care Decebal le-a purtat cu Traian. Aceasta pace
din perspectiva lui Traian a fost o pace rusinoasa deoarce Decebal
primea din partea impr roman bani si emsteri pt a-si construe
cetati,drumuri sip t a consolida aparatul de stat. Acest lucru pt
 Traian a fost inadmisibil, motiv pt care a rupt orice relatie cu
Dacia, considerat nul,declarand razboi impotriva lui Decebal.

Organele centrale ale statului geto-dac:

- In aceasta perioada ( atat sub conducerea lui Burebista cat si sub
conducerea lui Decebal ) forma de guvernamant a fost monarhia
in stadiu incipient. In fruntea statului era regale,ajutat de un vice-
rege, ales de regula din randul clerului.Se observa ca institutia
regalitatii a devenit ereditara din moment ce atat Burebista cat si
Decebal erau fii de regi. La succesiunea tronului, puteau veni si
fratii regelui precum si marele preot.
Astfel la moartea lui Scorilo,tronul Daciei a devenit fratele
acestuia, Durpaneus caruia i-a succedat Decebal fiul lui Scorilo.
La moartea lui Burebista,tronul i0a revenit lui Deceneu, care era
mare preot si cel mai apropiat sfetnic al regelui.Institutia
monarhiei in Dacia,a dobandit o identitate proprie conferita de
urmatoarele elemente:
1. Regele Dac reprezenta varful erarhiei aparatului de stat,
provenind din patura instarita a nobilimii si evidentiat in timp
de succesele militare dobandite.
2. Regele exercita si putere religioasa fie de unul singur,cum a fost
cazul lui Deceneu, fie impreuna cu alta persoana, cazul lui
Decebal si a marelui preot Vezinas.
3. Regele Dac detinea monopolul asupra minelor de aur,atribut
care ii confera o mare autoritate si o evidenta stabilitate in
sustinerea financiara a demersurilor sale de conducator
suprem.
Tot la nivel central,regale isi organiza un consiliu format din
sfetnici si dregatori recrutati din randul nobilimii si armatei,care se
bucurau de stabilitate si continuitate in exercitarea atributiilor pe
 care le aveau.Sfetnicii se grupau in 2 categorii: Sfetnici cu atributii
civile si cei cu atributii militare, aspect care pune in evidenta
organizarea riguroasa a administratiei centrale.

Organizarea militara:
- armata a constitui unul din elementele esentiale a statului dac
conferindui stabilitate,unitate si forta de reactive in ciuda
numeroaselor atacuri atat interne cat si externe.
Oastea lui Burebista avea un efectiv de 200 de mii de oameni in
momentul mobilizarii generale,aceste date fiind oferite de Strabo.
Armata era alcatuita din toti barbatii apti de lupta,organizati in
detasamente conduse de comandanti care proveneau din randul
nobilimii. Din punct de vedere al armamentului acesta era
clasificat in 2 categorii: arme ofesive dintre
acestea:spada,lancea,sica=pumnalul de lupta propriu dacilor.Si
falcsul=sabia dacica incovoiata cu tais dublu A doua categorie:
defensive: scutul,si platosele din piele

Organizarea religioasa:

Intreaga viata in Dacia era dominate de religie,clerul constituit

intr0o adevara casta a jucat un rol important nu numai in plan
religios cat si in plan politic.Seful erarhiei clericale,era marele
preot care indeplinea si functia de prim loctitor al regelui si
conducator spiritual al populatiei. Sistemul religioas dac, era
guvernat de 3 principii:

1. Identificarea pana la confuzie intre rege,mare preot si zeitate

2. Tentinta de a divinize monarhul
 3. Importanta marelui preot a carui autoritate se dovedeste uneori
mai mare decat a regelui.
Religia dacilor avea caracter politeist si a stat la baza
reglementarilor de natura normative in perioada monarhiei.

Dreptul Geto-Dac:

In spatial Carpato-Danubiano-Pontic isi gaseau aplicabilitatea pe lnga

obiceiurile autohtone si cele imprumutate din reglementarile
romane.In timpul lui Burebista, cutuma reprezenta principalul izvor de
drept,astfel ca din punct de vedere normative: vointa sociala,
concentrate in mana clasei dominante era cea care stabilea dreptul.
Istoricul Iordanes afirma ca pe langa dreptul cutumiar, in statul geto-
dac, a fost elaborate de-a lungul timpului un system de legi.Acestea
erau emise de monarh in calitate de autoritate centrala avand dublata
autoritatea de inspiratia divina pe care acesta o afirma, astlfel incat
regulile erau impuse in plan social,pe linia divinitatii.
Legile scrise, purtau pecetea regelui dar si a marelui preot. In sistemul
de drept geto-dac, erau reglementate urmatoarele institutii:
1. Institutia propietatii, avand drept principal obiect pamantul si
minele de aur, argint si sare.Marii propietari erau Tarabostes ,
acestia avand monopol nu numai asupra exploatarii bunurilor din
propietate private, dar si asupra comertului cu produsele
obtinute.Alaturi de propietatea private exista si o propietate
colectiva, devalmasa apartinand obstei teritoariale.Pamantul
obstilor era impartit in loturi si atribuit fiecarei familii pe termen
de un an. In anul urmator loturile erau redistribuite prin tragere la
 sorti,evitandu-se astfel generarea ideii de propietate
private.Propietatea devalmasa, apartinea dacilor comati(pletosi)
2. Familia, despre aceasta ne ofera informatii Herodot, Horatiu si
Ovidiu.Unele surse afirma faptul ca in perioada prestatala familia
geto-daca era poligama.Pe masura dezvoltarii relatiilor sociale,si a
consolidarii dreptului de propietate private, familia devine
monogama din nevoia ca bunurile de care dispune barbatul sa se
poata transmite prin mostenire unei anumite clase de
succesori.Familia geto-daca era patrilineara(descendenta se
stabilea dupa tata iar copii chiar si dupa moartea
mamei,ramaneau in familia paterna.)
3. Obligatiile si contractele, datorita comertului practicat pe
teritoriul Daciei, atat de autohtoni cat si de populatiile vecine cu
precadere grecii stabiliti la marea neagra, dar si romanii veniti din
imperiu, se poate afirma ca din puncta de vedere juridic era
cunoscut contractual de vanzare-cumparare (existand circulatie
monetara) dar si trocul folosindu-se in special sarea ca produs de
schimb.