Ministerul Educatiei,Culturii si Cercetarii al

Republicii Moldova
Universitatea Tehnica a Moldovei
Facultatea Calculatoare, Informatica si
Microelectronica
Departamentul Informatica si Ingineria sistemelor

Raport
Lucrarea de laborator nr.2
La Circuite si Dispozitive Electronice

Tema:Studierea fenomenului de rezonanta in circuitul

oscilant.

A efectuat
st.grupei CR-181

Averificat Tincovan Serghei

lect. univ.

2019
 Scopul lucrarii:Cercetarea fenomenului de rezonanta a tensiunilor si
rezonantei curentilor in circuitul oscilant LC, determinarea frecventei
rezonante si factorul de calitate a circuitului.
Mersul lucrarii: Ansamblăm schema conform figurii reprezentate
mai jos, ce reprezintă un circuitoscilant in serie, conectând în calitate de
multimetru și volmetru, multimetrele cu limite de măsurare de 200 mA
și 2 V în regim de curent alternativ și de tensiune, respectiv. În procesul
de măsurare, limitele pentru aparatele de măsură ar trebuie alese fiind
optimale. Generatorul și osciloscopul trebuie conectate prin calburi
coaxiale. Comutatorul din centrul machetei este setată în poziția ”Serie”,
comutatorul S - în poziția de sus.

Figura 2.1 Circuit electric pentru cercetarea caractersiticilor circuitului

oscilant LC in serie.
Pornim generatorul și aplicăm o tensiuni sinusoidală U1=0.1 V cu o
frecvență egală cu valoarea calculată f0. Încet reglând frecvența
generatorului la U1=0.1 V, determinăm valoarea la care curentul I din
circuit și tensiunea U2 de pe condensator ating valorile maxime.
Frecvența găsităo introducem în Tabelul 2.1.

Calculul rezonantei de tensiune in circuitul oscilant in serie.

Tabelul numarul 2.1

L C r f0 ρ Q
calculat masurat
Mh nF Ω Hz Ωh -
3.05 45.7 4.4 13487.99 13620 244.93 55.66
 Model de calcul:

L 3.05
ρ=
√ √
C
=
45.7
ρ 244.94
= √ 0.066 = 0.24494 ∙ 103 = 244.94 (Ωh) (1)

Q = r = 4.4 = 55.66 (2)

1 1
f0 = 2 π √ L ∙ C = 2∙ 3.14 √ 3.05∙ 45.7 = 0,013487.99∙ 106 = 13487.99 (Hz) (3)

Măsurăm la frecvența de rezonanță și înregistrăm în raport valorile

efective ale curentului în circuit în circuit și tensiunile pe inductanță și
pe condensator (consecutiv). Calculăm rezistențele reactive XL, XC și
rezistența totală a circuitului ZK pe baza rezultatelor măsurate și le
comparăm cu valorile teoretice.
1
XL = 2𝛑f0L (4) XC = 2π f 0C (5)
Model de calcul:

UC = 5.49 V UL = 5.88 V I = 8.6 mA

UL 5.88
XL = I = 8.6 ∙10−3
=683.72 (Ω) (4*)

UL 5.49
XC = I = 8.6 ∙10−3
=638.37 (Ω) (5*)

U L+UC 5.88+5.49 11.37

ZK = I = 8.6 ∙ 10−3
=¿
8.6 ∙10−3
=1322.09 (Ω) (6)

Deconectăm de la circuitul din Figura 2.5 miliampermetru, închidem

circuitul cu comutatorul S.
În timpul cercetării caracteristicilor menținem U1m = 0.1 V. Măsurarea
tensiunilor U1m, U2m se efectuează cu ajutorul osciloscopului (regim cu 2
canale, sincronizare internă). Valorile frecvenței generatorului îl alegem
în așa mod, pentru a descoperi caracterul de rezonanță al
caracteristicilor, inclusiv frecvențele limită ale benzii de trecere la care
valorile
U2m=0.707U2m max.

Coala
DIIS 0714.6 181.12 nc 3
ModCoala N.Document Semnat Data van S.

97113 NE
 Rezultatele măsurărilor le introducem în Tabelul 2.2.

Determinarea caracteristicilor de rezonanta pentru circuitul oscilant LC

in serie.
Tabelul nr. 2.2
f, Hz fj f0 fs
13.2 13.245 13.3 13.28 13.62 13.9 14.4 14.45 14.6
8 4
U2m, V
0.4 0.45 0.5 0.622 0.88 0.62 0.5 0.45 0.4
2
KU (f) =
U2m 4 4.5 5 6.22 8.8 6.22 5 4.5 4
U1m
K (f) =
KU 0.45 0.51 0.57 0.71 1 0.71 0.57 0.51 0.45
K Umax

U 2 90.5 ∙ 10−3
ZK = I = =14596.7(Ω) = 14.6 (kΩ) (7)
6.2 ∙10−6
Desenăm în raport formele de undă a tensiunilor U1m și U2m,
estimăm calitativ și explicăm schimbul de fază între ele la f=f0, f<f0 și
f>f0.
După datele din Tabelul 2.2 construim graficele CF K(f), K(f) =
KU
KU max
-coeficientul de transfer normalizat al tensiunii și determinarea valorilor
f0
experimentale f0, ∆f =fJ-fS, Q= ∆ f
2. Cercetăm fenomenul rezonanței curentului într-un circuit oscilant
paralel (Figura 2.2).

Coala
DIIS 0714.6 181.12 08 6
ModCoala N.Document Semnat Data nc
van S.
Semnat. Data
 Figura 2.2 Circuit electric pentru cercetarea caractersiticilor circuitului
oscilant LC in paralel.

Asamblăm circuitul pentru examinarea circuitului paralel (fig. 2.2),

comutatorul din centrul machetei îl setăm în poziția ”Paralel”, S1, S2 de
deconectat. Conectăm generatorul de semnale armonice, multimetrele ăn
modul de măsurare a curentului și tensiunii alternativee cu limitele 20 V
și 200 mA, respectiv. În procesul de măsurare, limitele pentru
dispozitivele de măsură trebuie alese fiind optimale.
Aplicăm la intrarea circuitului tensiunea U1 = 5V și schimbând lent
frecvența generatorului în vecinătatea valorii f0 calculată în punctul 1.1,
atingem valoarea maximă a tensiunii U2 și valoarea minimă a curentului
I din circuit.În timpul cercetării caracteristicilor menținem U1m = 5V.
Măsurarea tensiunilor U1m, U2m le efectuăm cu ajutorul osciloscopului
(regim cu 2 canale, sincronizare internă, nivelul ABT).
U2m= 0.707U2m max.
Rezultatele măsurărilor le introducem în Tabelul 2.3.

Determinarea caracteristicilor de rezonanta pentru circuitul oscilant LC

in serie.
Tabelul nr. 2.3
f, Hz 13 13.4 13.6 fj f0 fs 14.16 14.4 15
13.41 13.64 13.76
U2m, RS=∞ 5 10 15 17.67 25 17.67 15 10 5
mV
RS=30 4 9.5 13.25 15.75 20.5 15 14.5 10 5
kΩ

Asamblăm schema din fig. 2.1 comutatorul din centrul machetei în

poziția ”Serie”, comutatorul S – în poziția de jos. Setăm la generator
impulsuri dreptunghiulare, cu amplitudinea de 1 V și frecvența f≈f0/50,
la osciloscop – (regim cu 2 canale, sincronizare internă, nivelul ABT).
Prin reglarea frecvenței de mișcare a comurarorului ”время/дел”,
primit pe ecran o caracteristică tranzitorie a tensiunii de ieșire a
circuitului. Desenăm în raport oscilogramele tensiunii U1m și U2m.

Coala
 7
ModCoala N.Document Semnat Data van S.
Semnat. Data 97113 NE

Măsurăm perioada oscilațiilor libere în circuit și calculăm frecvența

acestora.

Oscilogramele tensiunilor U1m si U2m la frecventa de rezonanta a

circuitelor studiate:

Fig.2.3.Oscilograma tensiunii U1m si la U2m frecventa de rezonanta a

cicuitului in serie.
 DIIS 0714.6 181.12 7
ModCoala N.Document Semnat Data van S.
Semnat. Data 97113 NE
Fig.2.4.Oscilograma tensiunii U1m si la U2m frecventa de rezonanta a
cicuitului in paralel.

Concluzii:
În această lucrare de laborator am cercetat fenomenul de rezonanță a
tensiunilor și rezonanței curentului în ciruitul oscilant LC, am determinat
frecvența rezonantă și factorul de calitate a circuitului.
Circuitul oscilant LC (bobină-condensator) se bazează pe schimbul
permanent de energie între aceste elemente. Astfel, condesatorul cedează
energia sa electrică sub forma unui curent care parcurge bobina,
generând astfel o energie magnetică pe care o cedează condensatorului,
prin intermediul tensiunii electrice ce se produce. În acest mod
condensatorul se reîncarcă cu energie electrică și procesul se reia.
In tablelul nr.1 am determinat frecventa f0 =13487.99 care in raport cu
frecventa masurata s-a dovedit a fi mai mica pe contul ratei de
validare,adica eroarea admisibila(ε=0.12).La fel am determinat si
factorul de calitate Q=55.66,indeplinind condita >>1.
In tabelul nr.2 am determinat prin masurari frecventa de rezonanta in
raport cu tensiunea U=1V,mentinind aceasta tensiune constanta si
determinind frecventa de jos fj(13.28Hz), f0(13.62Hz) si frecventa de sus
fs(13.94Hz).
In tabelul nr.3 am indicat in urma masurarilor efectuate am determinat
aceleasi frecvente de rezonanta doar ca pentru tensiunea U=5V,care la
fel am mentinut-o constanta si am obtinut urmatoarele date:fj(13.41Hz),
f0(13.64Hz) si frecventa de sus fs(13.76).Observam o mica deviere pentru
a doua masurare intrucit am urmarit careva dezbateri in procesul de
masurare, astfel fiind influentat si rezultatul insa in limitele
admisibilului.
Ajungem la concluzia că caracteristica fundamentală a circuitului
oscilant o constituie Diagrama conectării
dacă excitația sa sinusoidală (tensiune sau
curentul).Astfel în circuit Rezistenței
se vor dezvolta fenomene periodice (curenți
sau tensiuni),cu același caracter sinusoidal și cu aceeași frecvență cu a
sursei. Conform fenomenului de rezonanță, putem constata că energia
este absorbită în același ritm în care este cedată. Mai exact, bobina
cedează energie în ritmul în care o absoarbe condesatorul și reciproc.

Coala