Universitatea de Petrol-Gaze Ploiesti

Facultatea de Stiinte Economice

Domeniul:
Specializarea: Economia Comertului, Turismului si Serviciilor

Studiu de caz realizat Sibiu

Coordonatori: Nume studenti : Sisiila Alexandra

Conf.univ.dr. Daniela Angela Buzoianu Parvu Georgiana
Lect. univ.dr. Valia Maria Miha Ionita Ilie

Anul universitar 2016-2017

Grupa 50107
Cuprins:
CAP 1. Prezentarea municipiului Sibiu

1. Scurt istoric
2. Resursele orasului
2.1 Populatia
3. Incadrarea geografica a orasului si descrierea judetului Sibiu
4. Piata fortei de munca

CAP 2 . Aspecte cu privire la poluarea si gestiunea mediului in orasul Sibiu

1 Situatia actuala cu privire la poluarea orasului

1.1 Poluarea Solului

1.2 Poluarea Aerului
1.3 Poluarea Apei
1.4 Poluarea Fonica

2. Factoirii poluanti

3. Inteprinzatori

CAP 3 . Politici ecologice utilizate , calcularea si reducerea poluarii in Sibiu

1. Masuri impotriva poluarii

1.1 Energia Soarelui
1.2 Energia Eoliana
1.3 Energia Raurilor
2. Impactul asupra mediului si sanatatii populatiei
3. Concluzii si propuneri

Capitolul I
Prezentarea Judetului Sibiu

Sibiu este municipiul de reședință al județului cu același nume, Transilvania, România, format

din localitățile componente Păltiniș și Sibiu (reședința). Sibiul este un important centru cultural și
economic din sudul Transilvaniei, cu o populație de 147.245 locuitori conform recensământului
din 2011.

Stațiunea de iarnă Păltiniș se află la 37 km distanță de centrul municipiului, iar lacul

glaciar Bâlea se află la aproximativ 100 km distanță de oraș.

Municipiul Sibiu a reprezentat și reprezintă unul dintre cele mai importante și înfloritoare orașe
din Transilvania, fiind unul dintre principalele centre ale coloniștilor sași stabiliți în zonă. Orașul
a fost capitală a Transilvaniei între anii 1692-1791 și 1849-1865. A cunoscut în ultimii ani o
renaștere economică și culturală semnificativă. Sibiul este în prezent unul dintre orașele cu cel
mai mare nivel de investiții străine din România

Municipiul Sibiu este unul din cele mai importante orașe din Transilvania cu un remarcabil
potențial de dezvoltare economică Orașul se află în zona temperat-continentală, cu influențe
termice datorate zonei depresionare și a munților care îl înconjoară la sud și sud-vest . Cu cei
147.245 de locuitori permanenți (2011) și 30.000 de locuitori temporari, în special studenți,
Sibiul este cel mai mare oraș din județ. Comunitatea locală este alcătuită din grupuri etnice
diverse. Marea majoritate a populației este reprezentată de români (94%) care conviețuiesc cu
germanii, descendenți ai coloniștilor care au emigrat în secolul al XII-lea din zona Luxemburg,
Aceeași diversitate caracterizează și viața religioasă.Structura socială a orașului este bazată pe o
experiența de viața istorică și multiculturală, diversitatea locuitorilor săi, aparținand diferitelor
grupuri etnice, generații și stiluri de viață, dând orașului o aură specială.
1. Scurt istoric

Atestari documentare bazate pe cercetari arheologice din jurul Sibiului, mentioneaza tinuturile
locale incepand cu anul 1191. In timp, Sibiul a avut diverse denumiri, cum ar fi: Prepositus
Cibiniensis (1192 - 1196), Praepositus Scibiniensis (1211), vila Hermanni (1223), Hermannstadt
(1366), Sibiu (1482). Exista multiple dezvoltari ulterioare a Cetatii Sibiului, cum ar fi si in
perioada medievala caracterizata printr-o dezvoltare economica intensa, marcata de activitatea
breslelor, dar si ulterior continuata (in a doua jumatate a secolului al XIX-lea) prin activititati
economice si extinderea in afara zidurilor.

De asemenea, si dezvoltarea urbanistica a avut o dinamica pe masura, Sibiul devenind un oras

vibrant la inceputul secolului XX. Denumirea orasului este schimbata oficial in Sibiu, incepand
cu anul 1919, moment in care si strazile primesc denumiri romanesti. Perioada comunista nu a
alterat foarte mult orasul vechi, Sibiul devenind resedinta judetului cu acelsi nume, in anul 1968.
In prezent, Sibiul reprezinta un semnificativ centru istoric, reprezentat prin multiple edificii si
locatii foarte valoroase din punct de vedere istoric.

2.Resursele orasului Sibiu

Resurse ale subsoluluGazele naturale (metan). Pe teritoriul judeţului Sibiu se găsesc cam din
structurile gazifere ale Transilvaniei (de ex. anticlinalul Ruşi, Copşa Mica, Nou Săsesc, Bazna
etc.). Roci utile şi materiale de construcţii se intilnesc in zona montană şi anume calcare
cristaline marmoreene (langă Porumbacu de Sus, Poplaca, Sibişel etc.), calcare tectonice pentru
var la Cristian etc. In zona sedimentară sunt prezente argilele comune la Dumbrăveni, Mediaş,
Bazna, Agnita etc., nisipuri şi pietrişuri in albia minoră şi majoră a raurilor Olt, Cibin, Hirtibaciu,
Sadu.

2.1. Populatia

Cu o populație totală de 375.992 locuitori în 2012 (rezultat preliminar al recensământului

populației), județul Sibiu se situează pe poziția 23 în rândul celor 41 județe ale României.
Densitatea populației este de 78,3?? locuitori/kmp, sub cea înregistrată la nivel național dar peste
media regională. În ultimii 20 ani, populația județului s-a redus cu 15,2%, înregistrând unul din
cele mai severe ritmuri de declin, iar până în anul 2050, potrivit prognozelor demografilor,
județul Sibiu ar mai putea pierde alte 13% din populația actuală. Evoluția structurii pe grupe de
vârstă pune în evidență un accentuat proces de îmbătrânire demografică, ponderea vârstnicilor
mărindu-se de la 8,9% în 1990 la 12,5% în anul 2010, prognoza pentru 2050 fiind de 28,9%.

Sursa: Institutul Național de Statistică

Evolutia numarului populatiei judetului Sibiu

Cu toate că în cea mai mare parte a perioadei 1990-2009 natalitatea a depășit mortalitatea, iar pe
întregul interval s-a înregistrat un spor natural de 3518 persoane, populația județului Sibiu a
continuat să scadă, îndeosebi în anii 90, ca urmare a unui intens proces migrațional.
Restructurarea economică a unităților industriale din perioada comunistă a dus la dispariția a
numeroase locuri de muncă, afectând în special localitățile urbane mici (Cisnădie, Dumbrăveni,
Copșa Mică, Avrig). O altă cauză ce a determinat reducerea numărului total al populației a fost
emigrarea de mare amploare,la începutul anilor 90, a populației de etnie germană. În total, în
perioada 1990-2010, soldul negativ cumulat al migrației interne și externe este de aproximativ 70
mii persoane.
3.Incadrarea geografica a orasului si descrierea judetului Sibiu

Sibiul este asezat în partea centrală a României și în partea sudică a Regiunii Centru ,5433 kmp
(2,3 % din teritoriul țării).
Unități administrativ-teritoriale: 11 orașe și municipii (reședința de județ este Sibiu), 53
comune și 177 sate
Relieful: Forma predominantă de relief este cea de podiş – Podişul Hârtibaciului şi Podişul
Secaşelor, subunităţi ale Podişului Târnavelor - acesta ocupând mai bine de jumătate din
suprafaţa judeţului. În partea de sud se află Munții Făgăraşului, Munţii Cindrelului și Munţii
Lotrului, iar la contactul dintre zona montană şi cea de podiș se află depresiunile Făgăraşului şi
Sibiului. Altitudinea minimă: 228 m (Lunca Târnavei), iar altitudinea maximă: 2535 m (Vârful
Negoiu din Munții Făgărașului)

Clima: temperat-continentală cu nuanțe climatice în funcție de particularitățile reliefului: climat

umed și răcoros în zona montană și climat blând, mai cald și uscat în zona de deal și podiș.

Principalele forme de turism: turism cultural, turism de afaceri, turism balnear, turism montan,
turism de agrement, agroturism (Mărginimea Sibiului). Obiective turistice: centrul medieval
restaurat al municioiului Sibiu (oraș declarat în 2007 capitală culturală a Europei), Muyeul
Brukenthal și Muzeul Civilizației Populare Tradiționale ASTRA (unul dintre cele cinci cele mai
importante muzee din România), centrul municipiului Mediaș, reședința de vară a baronului
Brukenthal de la Avrig, biserici săsești fortificate (dintre acestea Biertan și Valea Viilor parte a
patrimoniului UNESCO), sporturi de iarnă (la Păltiniș și Rășinari), stațiuni balneoclimaterice
(Bazna și Ocna Sibiului), rezervații naturale (Parcul Natural Cindrel), Mărginimea Sibiului și
Valea Hârtibaciului.
4.Piața forței de muncă
Numărul populației active a județului Sibiu a scăzut de la 200,8 mii persoane în 1995 la 186,4
mii în 2011. În mod similar, în perioada 1995-2011, s-au redus populația ocupată, de la 181,5
mii persoane la 175,6 mii persoane și forța de muncă salariată, de la 138,9 mii persoane la
115,9 mii persoane. Aceste evoluții au determinat scăderi semnificative ale ratei de activitate și
ale ratei de ocupare a populației în vârstă de muncă.
Numărul șomerilor și rata șomajului au avut evoluții determinate în mare parte de ciclurile
economice, cu scăderi în perioadele de creștere economică (1995-1996, 2000-2007) și creșteri în
perioadele de recesiune (1997-1999, 2008-2009). Ca o consecință a reducerii numărului
populației ocupate și a variației numărului de persoane inactive, rata de dependență economică
a populației a înregistrat o evoluție oscilantă în perioada 1995-2009, ajungând la 1437‰ la
finele perioadei sus menționate.
 Sursa: Institutul Național de Statistică
… date nedisponibile

CAP 2 . Aspecte cu privire la poluarea si gestiunea mediului in orasul Sibiu

1 Situatia actuala cu privire la poluarea orasului

Pamântul are o piele, iar această piele are boli, de exemplu, una dintre aceste boli se numeşte
om..” Friedrich Wilhelm Nietzsche Poluarea solului Solul este un sistem dinamic care
îndeplineşte funcţii vitale pentru supravieţuirea ecosistemelor terestre, interacţionând cu
activitatea umană. Ca o interfaţă între pământ, aer şi apă, solul este o sursă neregenerabilă,
formată din particule minerale, substanţe organice, apă, aer şi organisme vii. Pe Terra, uscatul
reprezintă 38% din întreaga suprafaţă.

1.1.Poluarea Solului

In judeţul Sibiu suprafaţa administrativă a Sibiului este 543,248 ha. Terenul principal este
format din teren agricol şi vegetaţie forestieră. Sondajele recente care au fost întreprinse asupra
poluării solului în Copşa Mică şi Mediaş, din care am obţinut o serie de rezultate, arată
gravitatea poluării de către metale grele şi efectele lor asupra terenurilor agricole şi forestiere şi
efectul indirect asupra sistemelor biologice. Deşeurile urbane sunt o problemă de interes actual,
luânda în considerare atentarea asupra sănătăţii şi pericolul pentru mediul înconjurător, şi conţin
unele materiale reciclate şi energie recuperată, care are scopul de a determina economisirea
resurselor naturale reducând consumul de materiale şi energie. Terenurile agricole ocupă o parte
mică, aproximativ 10%. Studiile la nivelul judeţului Sibiu au relevat o serie de rezultate care
arată că fenomenul de poluare cu metale grele este extins la o suprafaţă relativ mare. Rezultatele
analitice au dezvăluit următoarele: Punctele cele mai afectate sunt acelea în apropierea sitului;
în timp ce distanţa de la punctul de generare creşte, emisiile poluante încărcate cu metale grele
scad. Din cauza poluării istorice, îmbunătăţirea calităţii solului necesită foarte mult timp, efort
fizic şi mari investiţii financiare deocamdată inexistente. Copşa Mică Conform mai multor studii
de mediu, Copşa Mică este nu numai cel mai poluat oraş din România, dar şi cel mai poluat din
Europa. Copşa Mică este unul dintre siturile cu cel mai înalt grad de poluare cu metale grele din
România, întreaga zonă fiind cunoscută la nivel naţional şi internaţional pentru lipsa unui
echilibru ecologic din cauza unei fabrici pentru topirea metalelor neferoase care utilizează
tehnologii periculoase, şi anume Sometra. Copşa Mică a fost unul dintre oraşele cele mai poluate
din Europa în anii 1990 şi rămâne cel mai poluat oraş din România în prezent. În spatele aceste
poluări au stat două fabrici- Carbosin, care a produs negru de fum şi Sometra, o topitorie
metalurgică neferoasă. Carbosin se închide în 1993, dar topitoria este încă operaţională. G.R.E

Metode de combatere a poluării solului

Dezvoltarea unei agriculturi ecologice Împăduriri şi restaurarea habitatelor Adoptarea de noi

tehnologii în agricultură Controlarea activităţilor potenţial poluante Refolosire şi Reciclare
Folosirea mai multor produse biodegradabile şi ambalaje Sancţionarea mai drastică pentru cei
care poluează, încurajând astfel atât companii, cât şi persoane fizice să acţioneze cât mai
responsabil.

1.2Poluarea aerului

Principala sursă a poluării aerului în Sibiu este traficul. Influenţa directă pe care aerul o are
asupra sănătăţii omului o reprezintă schimbările organismului care apar la persoanele expuse
unor asemenea poluanţi. Putem spune că în general sănătatea populaţiei din Sibiu nu este afectată
de calitatea aerului. În oraşele cu densitate ridicată a populaţiei şi a traficului populaţia prezintă
probleme de sănătate cum ar fi: alergii, probleme respiratorii, infecţii etc. Efecte negative:
oraşele mari sau aglomeraţiile urbane dense sunt afectate în cea mai mare măsură autovehiculele
care funcţionează cu motor cu combustie,sunt un factor poluant care este luat din ce în ce mai
mult în seamă arderea combustibilului da nastere la fum care, emanat in atmosfera, se
disperseaza.

În Sibiu Aerul este factorul cel mai influenţat când vine vorba de poluanţi. Poluarea aerului este
cauzată de emisiile de poluanţi provenite de la sursele staţionare şi mobile(trafic) mai ales in
oraşele mari. Sibiul incă se confruntă cu poluarea datorită emanaţilor traficului. Din acest punct
de vedere, el este considerat unul dintre oraşele un nivel al poluării mediu. Principalele surse de
poluare în ţară sunt Sometra si Copşa Mică. Datorită concentraţiilor frecvente de Pb, Cd şi Zn,
pragul total de alertă al punctelor de colectare este direct influenţat de aceste companii.

2.3Poluarea apei

Cauzele poluării apei: Scurgeri accidentale de reziduri de la fabrici şi deversări deliberate a unor
poluanţi; Scurgeri de produse petroliere; Pesticidele şi ierbicidele administrate în lucrările
agricole care se deplasează prin sol până la pânză freatică; Scurgerile provenite de la
combinatele zootehnice.Deşeurile şi reziduurile menajere; Depunerile de poluanţi din atmosferă,
ploile acide Sarea presărată în timpul iernii pe şosele, care este purtată prin sol de apa de ploaie
şi zăpada topită.
2.4Poluarea fonică

Este zgomotul excesiv sau dezagreabil care poate perturba activitatea sau echilibrul vieţii umane,
respectiv animale. Zgomotul exterior este reprezentat de: zgomotul aeroporturilor, al concertelor
etc. Construirea neadecvată a clădirilor poate duce la această poluare, deoarece industrile şi
blocurile rezidenţiale sunt poziţionate foarte aproape unul de celălalt. Zgomotul interior este
cauzat de: maşini, şantiere şi în mod special în unele locuri de muncă.

Poluarea fonică în Sibiu

Maşinile sunt principala cauză a poluării fonice în Sibiu, mai ales că acestea sunt în număr din ce
în ce mai mare. Cu ajutorul programului de monitorizare a acestei poluări, au fost efectuate
măsurători la diferite ore şi perioade din cursul anului în zonele cele mai afectate ale oraşului. În
toate acestea, limitele normale au fost depăşite. Alte surse de poluare fonică, identificate în anul
2002, includ micile firme care lucrează în zonele rezidenţiale.

2. Factoirii poluanti

Poluarea apei,a solului si a aerului

Poluarea este un fenomen prin care apa , aerul si solul se incarca cu substante straine ,
daunatoare vietii . Exista 3 feluri de poluare : -poluarea apei
                                                                                    -poluarea aerului                  
                                                                                     -poluarea solului 
Aceste 3 feluri de poluare sunt legate intre ele .Daca aerul este poluat de industrie si de
masini ,ploia aduce pe sol aceste substante poluand-l, de asemenea infiltrandu-se prin sol pana
la panza freatica.
                        Biodegradarea consta in degradarea unor substante sub influenta unor factori
biologici.
                         Aruncarea gunoaielor in locuri nepotrivite este un mod de poluare a
solului,produse aruncate degradandu-se intr-un timp indelungat .De exemplu:  -plasticul se
degradeaza in cateva sute de ani 
  -saticla in mii de
ani                                                                                                                 
  -hartia in  cateva luni 
  -aluminiul intre 10-100 ani
                                     Poluarea aerului si a solului se  poate face si din surse naturale
,constand din reziduri vegetale, animale  si emanatii vulcanice.
                                     Industria chimica , a textilelor, a lemnului si a hartiei,  mineritul si
siderurgia  sunt cele care polueaza cel mai mult .
                                    De asemenea mijloacele de transport polueaza aerul prin gazele toxice
(oxizi ai carbonului ,compusi volatili ai plumbului sai chiarv pulberi  de plumb).
                                    O alta modalitate de poluare este spalarea masinilor in rauri ,poluandu-
se apa cu resturi de benzina ,praf si depuneri toxice de pe masini.
                             In 2007 peste 30.000 de pasari si un numar urias de pesti au pierit in  Marea
Neagra ca urmare a petrolului deversat, dupa  ce 5 nave au naufragiat din cauza unor furtuni
violente .
                                    Explozia reactorului nuclear de la Cernobal a poluat extrem de grav
mediul inconjurator avand consecinte chiar si dupa 20 de ani de la accident (imultindu-se
alarmant  cazurile de cancer alte boli, datorita compusilor toxici eliberati in aer de explozie).
                                    Orasul Sibiu nu are o industrie asa de poluanta ca la Copsa Mica acum
cativa ani.
                                     Traficul rutier intens din  orasul Sibiu  este unul din factorii principali
de poluare a zonei.
                                     Urmarile poluarii mediului sunt catastrofele naturale si imbolnavirea
oamenilor.
                                      Aproape 90% din totalitatea necesarului de hrana provine din soluri
infestate si ape poluate , imbolnavind oameni si animale.
                                       Incinerarea gunoaielor polueaza mediul inconjurator de aceea
depozitarea gunoiului pe rampe ecologice este o rezolvare ,dar nu cea mai buna.
                                        Reciclarea (hartie , sticla , plastic ,fier) este o solutie pentru
reducerea poluarii.
                                        Sortarea prealabila a deseurilor pe categorii si transportarea lor la
centrele de industrializare reprezinta o solutie eficienta pentru diminuarea poluarii.
                                          In acest sens implicarea chimiei are un rol important in protejarea
mediului .Pentru diminuarea poluarii s-au luat masuri prin inchiderea fabricilor poluante cum
este cea de la Copsa Mica  care producea negru de fum.In industria constructiilor de masini s-
au luat masuri pentru ca masinile noi construite sa polueze mai putin.
                                            Periodic autoritatile organizeaza cate o zi de colectare a
deseurilor (peturi, hartii, sticle ) din parcuri si zonelor verzi.
                                               Pentru a avea un mediu inconjurator mai curat este foarte
important sa prevenim poluarea.

3. Inteprinzatori

Cele mai mari zece afaceri antreprenoriale din judeţul Sibiu, în care trăiesc aproximativ 400.000
de oameni, au împreună rulaje de circa 2 miliarde de lei (aproximativ 460 milioane de euro în
2014), venituri adunate de acţionari cu ajutorul a circa 6.500 de angajaţi.Cea mai mare companie
antreprenorială la nivel de judeţ este firma Compa, controlată de Asociaţia Salariaţilor (54,5%),
iar printre acţionarii minoritari se numără şi fondurile de pensii private ale NN. Producătorul de
componente auto Compa din oraşul Sibiu a avut în 2014 în jur de 1.660 de angajaţi şi este unul
dintre cei mai mari exportatori cu capital românesc. Aproximativ 90% din producţia companiei
sibiene merge la export. Compania a avut venituri totale de 421 mil. lei (circa 109 mil. euro) în
2014, în creştere cu 14% faţă de anul anterior şi un profit net de 31 milioane de lei (circa 6
milioane de euro). Însă pentru anul trecut, compania a raportat venituri totale de 491 mil. lei
(circa 109 mil. euro), în creştere cu 14% faţă de anul precedent şi un profit net de 28 mil. lei
(peste 6 mil. euro). Topul celor mai mari afaceri antreprenoriale din Sibiu este completat de
businessuri diverse, din domenii ce variază de la turism la benzinării şi de la panificaţie la farma.

CAP 3 . Politici ecologice utilizate , calcularea si reducerea poluarii in Sibiu

1.Masuri impotriva poluarii

În elaborarea programului de acţiune pentru mediu s-a plecat de la stabilirea iniţială a stării
mediului faţă de care să se poată măsura şi compara schimbările realizate. Baza de pornire pentru
evaluarea stării mediului este Raportul anual privind starea mediului pentru 2013 din care s-au
identificat problemele legate de factorii specifici de mediu privind apa, aerul, solul, deşeuri,
zgomotul dar şi de probleme care au caracter transversal: - sursele de poluare şi impactul lor
asupra mediului natural (staţii de epurarea a apelor uzate, rampe de depozitare deşeuri); - accesul
populaţiei la resursele naturale (apă potabilă, oportunităţi de recreere); - managementul şi
folosirea raţională a resurselor naturale locale, inclusiv utilizarea terenurilor, degradarea unor arii
naturale valoroase, pierderea sau diminurea unor resurse naturale); Pe baza analizei stării
mediului s-a întocmit lista cu problemele de mediu identificate. La finalizarea procesului de
planificare, aspectele care au suferit modificări majore din Profilul de mediu al judeţului Sibiu .

1.1Energia Soarelui
 In ultimul timp a crescut interesul pentru problema folosirii energiei solare, si chiar daca
aceasta sursa adera la cele ce pot fi renovate, atentia care i se acorda, ne face sa privim
posibilitatile sale aparte. Posibilitatile potentiale ale energeticii bazate pe folosirea radiatiei
solare, sunt destul de mari. Sa accentuam, ca folosirea doar a 0.0125 % din aceasta cantitate
posibila ar fi destul pentru a asigura necesitatile energeticii mondiale moderne, iar folosirea
0.5 % ar asigura pe deplin necesitatile omenirii. Cu parere de rau, e putin probabil ca aceste
resurse potentiale enorme sa fie utilizate in proportii mari. Una din cele mai serioase
piedici esteintesitate joasa a radiatiei solare. Chiar si la cele mai bune conditii atmosferice
(latitudini sudice, cer senin), densitatea fluxului radiatiei solare este de 250 W/m². De aceea,
pentru ca colectorii de radiatie solara ,,sa stranga" pe an, energia necesara pentru satisfacerea
necesitatilor omenirii, ei trbuie amplasati pe o suprafata de 130000 km²! Necesitatea folosirii
colectorilor de marimimari, duce la cheltuieli materiale enorme. Cel mai simplu colector de
radiatie solara o prezinta o foaie de metal (de obicei de aluminiu) innegrita, inauntrul careia
se gasesc tevi prin care circula lichid. Lichidul incalzit de energia solara, strinsa de
colector,este folosit nemijlocit. Conform calculelor, pentru fabricarea colectorilor de radiatie
solara pentru 1 km², sunt necesare 10000 tone de aluminiu. Din cele scrise este clar, ca exista
diferiti factori, care limiteaza puterea energeticii solare. Energetica solara este foarte
costisitoare deoarece necesita cheltuieli materiale foarte mari. Utilizarea in proportii mari a
energiei solare duce la necesitati gigante de materiale si ca urmare de forte de munca pentru
extragerea materiei prime, obtinerea materialelor, fabricarea heliostatelor, colectoarelor si a
altor utilaje cat si transportarea lor. Dar pana cand, energia electrica, obtinuta din razele
solare,este mai scumpa, decat cea primita prin metodele traditionale? Savantii spera ca
experimentele pe care ei le efectueaza la instalatii si centrale experimentale, vor rezolva nu
numai problemele tehnice, dar si cele economice.  

1.1Energia eoliana

Energia maselor de aer este enorma. Rezervele de energie eoliana intrec de 100 ori rezervele

hidroenergetice a tuturor raurilor de pe Pamant. Pe Globul Pamantesc permanent sufla vantul -
de la o adiere slaba, ce aduce racoarea mult dorita in arsita verii, pana la puternice uragane, care
aduc pierderi si distrugeri colosale. Oceanul de aer in care traim se afla in perturbatie
continua.Vanturile, ce sufla pe teritoriul tarii noastre, pot satisface necesitatile electroenergetice
ale ei! De ce o asa sursa bogata, accesibila si curata, se utilizeaza atat de putin? In zilele noastre
motoarele, ce folosesc vantul, acopera doar a mia parte din necesitatile energetice
mondiale. Tehnica secolului XX a deschis noi perspective pentru energetica eoliana si au aparut
o multime de proiecte de agregate eoliene, mult mai performante ca morile de vant.

1.2 Energia raurilor.

Rezervele acestui tip de energie, pe Pamant, sunt impresionante. Nu in zadar unii savanti
considera ca planeta noastra ar fi trebuit numita nu Pamant, ci Apa, deoarece trei patrimi din
suprafata planetei sunt acoperite de apa. Un mare acumulator de energie este Oceanul Planetar,
inghitind o parte a energiei ce vine de la Soare. Aici sunt valuri mari, se intampla fluxuri si
refluxuri, apar curente oceanice. Se nasc rauri mari, ce duc mase mari de apa in mari si oceane.
Intai oamenii s-au invatat sa folosesca energia raurilor. Iar cand a inceput secolul de aur al
energiei electrice, s-a revolutionat roata de apa transformandu-se in turbina de apa. Generatoarele
electrice, producatoare de energie, aveau nevoie sa fie rotite, acest lucru usor putea fi efectuat de
apa, cu atat mai mult ca experienta in acest domeniu exista. Se poate considera ca
hidroenergetica moderna s-a nascut in 1891. Atuurile hidroenergeticii sunt evidente: innoirea
rezervelor de energie de insasi natura, exploatarea simpla, nepoluarea mediului inconjurator.
Chiar si experienta in constructie si exploatare a rotii de apa va fi de mare ajutor
hidroenergeticilor. Insa constructia unui dig pentru o centrala hidroelectrica mare a devenit o
problema mult mai greu de realizat, decat constructia un dig pentru o roata de apa mica. Pentru a
pune in functiune hidroturbinele puternice, trebuie adunat intr-o parte a digului o mare cantitate
de apa. Pentru constructia acestui dig este nevoie de atata material incat volumul piramidelor
egiptene comparative cu el ar parea foarte mic. De aceea, in secolul XX, au fost construite doar
cateva centrale hidroelectrice. In Rusia sunt cele mai marihidrocentrale din lume, ele produc
practic oceane intregi de energie, si au devenit centre in jurul carora s-au construit complexe
industriale mari. Insa oamenilor le slujeste doar o mica parte din potentialul hidroenergetic al
Pamantului. Anual curente gigante de apa, formate de la ploi si de la topirea zapezilor, se scurg
in mari nefolosite. Daca ar fi posibil sa fie retinute cu ajutorul digurilor, civilizatia umana ar
primi rezeve colosale de energie.
 2.Impactul asupra mediului si sanatatii populatiei

Mediul inconjurator reprezinta mediul natural care a fost transformat de oameni. El cuprinde
relieful,apa,aerul,vegetatia si solul. Acestea sunt elementele mediului natural asupra carora a
intervenit omul prin activitatile sale. Fiecare element reprezinta un rol deosebit in crearea
mediului natural. In acelasi timp,toate sunt in legatura unele cu altele.Astfel,relieful influenteaza
clima.La randul ei,clima impreuna cu relieful,determina raspandirea vegetatiei,iar aceasta din
urma,a faunei pentru a pastra acea unitate numita mediu natural. Pentru a trai mai bine,oamenii
au creat asezari,au cultivat terenuri,au construit drumuri si uzine,adica au transformat treptat
mediul natural. Mediul natural poate fi folosit in sprijinul omului,dar cu conditia sa nu fie distrus.
Din pacate exista numeroase exemple de distrugere a plantelor si animalelor,de poluare a
aerului,a apei si a solului. De cele mai multe ori,vorbind despre impactul omului asupra mediului
inconjurator se fac referiri la poluare. In realitate,actiunea omului depaseste mult sfera poluarii si
de accea este mai corect sa vorbim de cai diferite de deterirorare a mediului. Exista o serie de
surse majore de deteriorare ca urmare al activitatii omului. Aceste cat de deteriorare nu
actioneaza separat in timp si spatiu, ci de cele mai multe ori agresiunea se exercita simultan
asupra diferitelor componente ale mediului. Poluarea este una din aceste cai. Poluarea reprezinta
patrunderea in mediul natural a unor poluanti naturali,dar mai ales artificiali rezultati din
activitatea umana,indeosebi din industrie,agricultura,transporturi,care reprezinta deseuri ale
activitatii umane. Exemple de poluare: - administrarea ingrasamintelor chimice poate avea
urmari nedorite pentru mediul inconjurator; substantele chimice patrund in panza de apa freatica
si de aici in fantani sau izvoare,amenintand sanatatea oamenilor si a animalelor

Dintre numeroasele probleme de mediu care ameninta planeta noastra, o problema majora o
constituie, fara nici o îndoiala, deseurile.

Fiecare dintre noi, mic sau mare, arunca zilnic în pubela sa obiecte care nu ne mai servesc, care
sunt goale sparte sau uzate.

Serviciul de salubrizare actioneaza o singura data pe saptamâna, golind pubela care adesea
depaseste marginile si le depoziteaza în afara orasului, în locurile numite "gropi de gunoi".
Depozitarea deseurilor, pe lânga faptul ca este un proces tehnologic destul de scump, mai
prezinta un dezavantaj: polueaza mediul.

Solutia nu consta în depozitarea acestora pe locuri virane, pe spatiile verzi sau în parcuri, ci
în colectarea selectiva si reciclarea lor.
Aceasta metoda de colectare selectiva si reciclare permite recuperarea substantelor valoroase.
Fiecare dintre noi, ca reprezentat al comunitatii, are puterea si obligatia de a influenta procesul
de ecologizare a propriului oras sau a zonei und 313f516d e îsi petrece vacanta.. Solutia este la
îndemâna noastra si consta în depozitarea selectiva a deseurilor. Mai precis, trebuie sa
depozitam deseurile în locurile special amenajate si, pe cât posibil, pe urmatoarele categorii:

·   hârtie si cartoane (ziare, reviste, tiparituri, cutii de detergenti, de cereale etc.), ce pot fi

vândute la tonetele special amenajate ;

·   sticle PET si alte materiale plastice (pungi, folii, cutii de iaurt, butelii de la produse
cosmetice si de curatenie etc.), ce pot fi reciclate;

·   sticle si cioburi, vânzarea ambalajelor din sticla la centrele care se ocupa cu

achizitionarea acestora;

·   deseuri feroase (fier, tabla s.a) si doze metalice, ce pot fi valorificate la punctele

"REMAT";

·   deseuri umede (resturi vegetale, animale etc.)

Metode non formale

Metodele non formale de participare publica sunt non legale (nu ilegale). De exmplu:

·   educationale (de ex.: publicarea de buletine informative, organizarea de ateliere de

lucru, competitii, tabere, expozitii, lucrul în scoli, tururi pe biciclete, seminarii, campanii etc.);

·   presiuni directe (de ex: trimiterea de petitii, plângeri, colectare de semnaturi,

demonstratii, folosirea mass-mediei);

3.Concluzii si propuneri
Municipiul Sibiu va deveni un oraş ce asigură locuitorilor săi un mediu sigur şi curat, atractiv
utilizând eficient resursele energetice şi umane. Decizia autorităţilor de a-şi îndeplinii
angajamentul asumat asigură dezvoltarea durabilă a oraşului atât pentru generaţiile prezente cât
şi pentru cele viitoare.

In Sibiu s-a atestat prima școală, s-a publicat prima enciclopedie, a apărut prima moară de hârtie

din România, se tipărește prima carte în limba română din Ardeal, orașul deține cel mai vechi
ierbar din România în Muzeul de Istorie Naturală și tot în Sibiu apare prima grădină zoologică…