4.

3 Avantaje și dezavantaje ale panourilor fotoelectrice

Avantaje:

România are un potențial anual de utilizare a energiei solară în sisteme fotovoltaice de 1200
GWh. Prin utilizarea acestuia ar fi eliminate consumul a 103,2 mii de tone echivalent petrol. Un
avantaj major al panourilor solare este faptul că au teoretic o durata de viață nelimitată.

Dezavantaje:

Preț mare de achiziție la producători/distribuitori și implicit cost ridicat de producție. Un alt

dezavantaj este că sunt funcționale numai în timpul zilei.

4.4 Energia electrică produsă de o sursă fotoelectrică

Spectrul puterii specifice Pλ al luminii solare prezintă o variație largă (curba 1, fig. 4.4.1) [1],
cu un maxim în zona lungimilor de undă λ=500···550mm. Atât ochiul iman (curba 2, fig 4.4.1) cât
și siliciul, cel mai utilizat material pentru realizarea celulelor fotoelectrice, prezintă sensibilitate
numai pentru o parte din spectrul energetic emis de soare, cu un maxim în zona 550···600mm[2].

Fig. 4.4.1-Spectrul optic al lumiinii solare (curba 1) și sensibilitatea

Spectrală a ochiului uman (curba 2)

Curba de emisivitate indicată în figura 1 (curba 1) se referă la un cer senin și la ora

prânzului. Pe parcursul zilei spectrul luminii solare se modifică, astfel încât și randamentul celulei
solare este diferit pe parcursul zilei.
 Prezența norilor, a nebulozităților, a poluării atmosferice precum și unele ecranări
întâmplătoare determină ca energia produsă în urma conversiei energiei solare să aibă un puternic
caracter de variabilitate.

Ca un exemplu, în figura 4.4.2 este indicată curba înregistrată a puterii active generată de o
instalație fotoelectrică, cu o putere nominală de 30 kWp, pe durata a 35000 minute (circa 25 zile).
Curba din figura 4.4.2 pune în evidență, în mod clar, variabilitatea sursei, în funcție de condițiile
atmosferice din fiecare zi.

Fig. 4.4.2-Variația puterii generată de o instalație fotoelectrică cu puterea

Nominală de 30 kWp, pe durata a 25 zile

În figura 4.4.3 sunt prezentate curbele puterii generate pentru două zile semnificative, una
pentru o zi senină (fig. 3a)) și a doua pentru o zi înorată.
 Fig. 4.4.3- Puterea generată de o instalație fotoelectrică cu putere nominală de

30kWp pe durata unei zile.

Cele două curbe din figura 4.4.3 au fost determinate pe parcursul a două zile consecutive între orele
7 și 8.

Variabilitatea puterilor generate pe parcursul unei zile, chiar pe durata unei zile însorite,
pune în evidență necesitatea utilizării unui sistem de stocare. Soluția actuală de conectare la rețeaua
electrică și folosirea acesteia ca sursă de acoperire a necesarului de energie pe durata lipsei sursei
solare, nu este posibilă decât în cazul unor puteri reduse a instalației fotoelectrice și existența unui
număr redus a acestor instalații. Studii efectuate pe instalația fotoelectrică analizată permit
elaborarea de criterii pentru conectarea la rețeaua electrică publică a instalațiilor solare.

Instalația este conectată la rețeaua publică prin intermediul unui invertor trifazat, prevăzut cu
filtre la ieșire. În acest fel, factorul de distorsiune de curent electric este redus, variațiile sale fiind
determinate atît de variația tensiunii la bare cât și a puterii debitate (fig.5). De asemenea, nesimetria
curentului enectric pe cele trei faze este nesemnificativă, fiind determinată în special de nesimetria
redusă a tensiunii în rețeaua publică la care este conectată instalația
 Pe durata de monitorizare (609 ore), instalația fotoelectrică a produs 3654kWh, ceea ce
corespunde unei puteri medii de 6 kW. Rezultă un factor de utilizare a instalației de 0,2.

Este total nepoluantă, are garanție 25 de ani, a costat circa 270.000 de euro, iar investiția se
amortizează în 15-20 de ani. Este centrala solară de curent electric fixată pe acoperișul Facultății de
Inginerie Electrică București. Fiindcă produce energie curată, operatorul ar trebui să primească în
curând și certificat verde.

Costul unui Kw/h este de 0,3, eurocenți, în condițiile în care investiția va fi amortizată în
următorii 10 ani.

4.5 Conscluzii

Proiectul de la Universitatea Politehnică din București demonstrează că tehnologia

panourilor solare fotovoltaice este încă prea scumpă de aplicat în România la scară largă. Aplicațiile
de acest timp potr fi însă eficiente din punct de vedere al costurilor în regiunile fără acces la rețeaua
națională de transmisie a energiei electrice. De asemenea, o dată cu internalizarea externalităților in
cadrul tuturor tipurilor de producție energetică, sistemele fotovoltaice se pot dovedi competitive.