Sistem de Protectie Catodica La Conductele Metalice Ingropate

STANDARD DE FIRMA
SISTEM DE PROTECTIE CATODICA LA CONDUCTELE

METALICE INGROPATE
CONPET
Revizia 1
STANDARD DE FIRMA CONPET

PROIECTAREA, EXECUTIA, PUNEREA IN FUNCTIUNE SI MENTENANTA SISTEMELOR DE
PROTECTIE ANTICOROZIVA rev. 1
CUPRINS
1. SCOPUL LUCRARII .................................................................................................... 4
2. DEFINIŢII SI ABREVIERI ............................................................................................. 4

2.1. DEFINITII GENERALE .......................................................................................................................... 4
2.2. DEFINITII SPECIFICE ........................................................................................................................... 4
2.3. ABREVIERI............................................................................................................................................ 8
3. STANDARDE SI NORME ............................................................................................ 9
4. GENERALITATI PRIVIND COROZIUNEA................................................................. 11

4.1. INTRODUCERE .................................................................................................................................. 11
4.2. COROZIUNEA ELECTROLITICA ....................................................................................................... 12
4.3. COROZIUNEA GALVANICA ............................................................................................................... 12
4.4. CONSIDERENTE FINALE PRIVIND COROZIUNEA .......................................................................... 13
5. PROTECTIA ANTICOROZIVA ................................................................................... 13

5.1. PROTECTIA PASIVA .......................................................................................................................... 13
5.2. PROTECTIA ACTIVA .......................................................................................................................... 15
5.2.1 Protectie catodica galvanica ................................................................................................................ 15
5.2.2 Protectie catodica cu injectie de curent ............................................................................................... 16
5.2.3 Comparatie intre caracteristicile sistemelor de protectie catodica ...................................................... 16
5.3. LUCRARI CONEXE ............................................................................................................................. 17
6. BAZELE PROIECTARII PROTECTIEI ANTICOROZIVE ........................................... 17

6.1. GENERALITATI ................................................................................................................................... 17
6.2. CULEGERE DATE IN TEREN ............................................................................................................ 18
6.2.1 Rezistivitate sol.................................................................................................................................... 18
6.2.2 pH sol .................................................................................................................................................. 19
6.2.3 Date geografice ................................................................................................................................... 19
6.2.4 Instalatii care pot genera surse de curenti de dispersie in cc sau in ca .............................................. 19
6.2.6 Alte sisteme de protectie catodica....................................................................................................... 20
6.2.7 Posibilitatea de alimentare cu energie electrica .................................................................................. 20
6.2.8 Acoperirea retelei GSM pentru transmiterea de date .......................................................................... 20
6.3. DURATA DE VIATA ............................................................................................................................ 20
6.4. POTENTIALE DE PROTECTIE........................................................................................................... 21
6.5. DENSITATE DE CURENT DE PROTECTIE ....................................................................................... 21
6.6. NECESARUL DE CURENT DE PROTECTIE ..................................................................................... 23
7. PROIECTAREA PROTECTIEI ANTICOROZIVE ....................................................... 24

7.1. PROIECTAREA PROTECTIEI PASIVE .............................................................................................. 24
7.1.1 Strat de primer - epoxy ........................................................................................................................ 26
7.1.2 Strat de material adeziv ....................................................................................................................... 26
7.1.3 Strat exterior de polietilena/polipropilena extrudata ............................................................................ 26
7.2. PROIECTAREA PROTECTIEI CATODICE ........................................................................................ 27
7.2.1 Selectia tipului sistemului de protectie catodica .................................................................................. 28
7.2.2 Sistem de protectie catodica cu anozi galvanici .................................................................................. 29
7.2.2.1 Anodul galvanic de zinc ........................................................................................................... 31
7.2.2.2 Anodul galvanic de magneziu .................................................................................................. 31
7.2.3 Sistem de protectie catodica cu injectie de curent (SPC) .................................................................. 32
7.2.3.1 Cabina SPC ............................................................................................................................. 33
PROIECTARE, EXECUTIA, PUNEREA IN FUNCTIUNE SI MENTENANTA SISTEMELOR DE
Pagina 2 din 172
7.2.3.2 Electrod de referinta ................................................................................................................ 40
7.2.3.3 Priza anodica ........................................................................................................................... 47
7.2.3.4 Cabluri ..................................................................................................................................... 47
7.2.3.5 Prize de potential si/sau cutii de distributie .............................................................................. 49
7.2.3.6 Imbinari electroizolante monobloc ........................................................................................... 52
7.2.3.7 Legari la pamant (ale cabinei SPC si ale conductei) ............................................................... 54
7.2.3.8 Sistem de teletransmisie date pentru priza de potential .......................................................... 55
7.2.3.9 Modul de conectare al cablurilor la conducta/tub de protectie................................................. 55
7.2.4 Sisteme de protectie catodica in cazul a doua sau mai multe conducte paralele ............................... 56
7.2.4.1 Protectia catodica cu anozi galvanici ....................................................................................... 56
7.2.4.2 Protectia catodica cu injectie de curent (SPC) ........................................................................ 56
8. EXECUTIA PROTECTIEI ANTICOROZIVE ............................................................... 57

8.1. EXECUTIA PROTECTIEI PASIVE ...................................................................................................... 57
8.2. EXECUTIA PROTECTIEI CATODICE ................................................................................................ 64
9. PUNEREA IN FUNCTIUNE A PROTECTIEI ANTICOROZIVE .................................. 72

9.1. PUNEREA IN FUNCTIUNE A PROTECTIEI PASIVE ......................................................................... 72
9.2. PUNEREA IN FUNCTIUNE A PROTECTIEI CATODICE ................................................................... 74
10. MENTENANTA PROTECTIEI ANTICOROZIVE..................................................... 82

10.1. MENTENANTA PROTECTIEI PASIVE ............................................................................................... 82
10.2. MENTENANTA PROTECTIEI CATODICE ......................................................................................... 84
11. FOI DE DATE ELEMENTE PROTECTIE CATODICA............................................ 89
12. FORMATE BULETINE DE VERIFICARE LA PUNEREA IN FUNCTIUNE A

PROTECTIEI ANTICOROZIVE ....................................................................................... 122
13. FORMATE FISE MASURATORI SI TABELE MASURA PENTRU MENTENANTA

PROTECTIEI ANTICOROZIVE ....................................................................................... 136

Pagina 3 din 172
1. SCOPUL LUCRARII
Prezentul standard descrie principiile de baza pentru controlul coroziunii

conductelor metalice ingropate prin intermediul protectiei anticorozive si prezinta modul de
proiectare, executie, punere in functiune si mentenanta a sistemelor de protectie
anticoroziva instalate.
Prezentul standard se aplica conductelor de transport titei, gazolina si etan operate
de CONPET SA Ploiesti.
In conformitate cu prevederile prezentului standard toate conductele metalice
pentru transportul titeiului, gazolinei si etanului trebuie protejate impotriva coroziunii.
Prezentul standard nu se aplica conductelor din incinta statiilor de depozitare sau
pompare titei, gazolina, etan si nici rezervoarelor pentru depozitarea titeiului sau gazolinei.
Prevederile prezentului standard sunt cerinte obligatorii pentru toti contractorii care
desfasoara activitati in domeniul proiectarii, executiei, punerii in functiune si mentenantei
sistemelor de protectie anticorosiva pentru conductele metalice ingropate apartinand
Companiei.
In contextul in care caracteristici particulare ale proiectului impun abateri de la
prezentul standard, un document continand aceste abateri va fi inaintat pentru aprobare
reprezentantilor Companiei.
Elaborarea prezentului standard s-a facut cu respectarea standardelor si
normativelor romanesti si europene in vigoare precum si cu respectarea standardelor si
normativelor internationale in vigoare. La elaborarea prezentului standard s-a tinut cont de
prevederile asociatiilor de profil internationale.
2. DEFINIŢII SI ABREVIERI
2.1. DEFINITII GENERALE
In cadrul prezentului standard se vor utiliza urmatoarele definitii generale:

Companie
Compania reprezinta entitatea legala care emite comanda catre contractor sub
forma unui contract pentru prestarea unui serviciu platit – CONPET SA.
Reprezentantul Companiei
Reprezentantul companiei reprezinta persoana fizica sau entitatea legala care
supervizeaza efectuarea serviciului (proiectare, executie, punere in functiune sau
mentenanta) in numele CONPET SA.
Contractor
Contractorul reprezinta persoana fizica sau entitatea legala care executa serviciul
de proiectare, executie, punere in functiune sau mentenanta pentru CONPET SA.
2.2. DEFINITII SPECIFICE
In cadrul prezentului standard se vor utiliza urmatoarele definitii specifice:

Pagina 4 din 172
Agresivitatea solului
Ansamblul proprietatilor fizico-chimice ale solului care favorizeaza aparitia
coroziunii metalului conductelor ingropate.
Anod galvanic
Electrod construit dintr-un metal (aliaj metalic), cu un potential electrochimic mai
negativ decat otelul carbon din care este construita conducta metalica.
Anod priza anodica

Electrodul construit dintr-un metal (aliaj metalic), prin care un flux de curent electric
trece in cadrul unui dispozitiv electric polarizat si care se consuma in timpul functionarii.
Backfill
Material de rezistivitate electrica redusa ce are capacitatea de a retine umezeala si
care inconjoara anozii ingropati (galvanici sau ai prizei anodice) in scopul de a reduce
rezistenta de contact intre anozi si solul ce inconjoara anozii si de a permite trecerea
curentului.
Bacterii sulfat reducatoare

Tip de bacterii a caror prezenta in soluri lipsite de aciditate, alcalinitate sau oxigen
provoaca activarea lor.
Catod
Electrod construit din metal – conducta otel carbon.
Conductor
Material (metal, aliaj metalic sau carbon) care permite trecerea curentului electric
de-a lungul intregii sale lungimi.
Coroziune
O reactie de natura chimica sau electrochimica intre metalul conductei si mediul
inconjurator (sol sau fluid transportat) avand ca rezultat degradarea treptata a metalului.
Curent de dispersie
Curent generat in sol de catre sisteme de protectie catodica, linii electrice,
tramvaie, etc, care utilizeaza pe o anumita lungime conductele metalice ingropate spre
sursa care i-a generat si care provoaca coroziuni extreme la locul in care parasesc
conducta.
Curent de protectie catodica

Curent necesar pentru asigurarea protectiei catodice a unei conducte metalice
ingropate.
Defect de izolatie
Lipsa de material din cadrul izolatiei folosita pentru acoperirea exterioara a
conductelor metalice ingropate, unde metalul conductei este in contact direct cu solul.

Pagina 5 din 172
Densitate de curent
Necesarul de curent de protectie catodica raportat la unitatea de suprafata din
conducta metalica.
Desprindere catodica
Lipsa de contact intre izolatia unei conducte si metalul conductei datorata aplicarii
supraprotectiei catodice.
Electrod
Un conductor in contact cu un electolit (solul).
Electrod de referinta nepolarizabil (Cu/CuSO4)

Electrod care se foloseste ca referinta in masuratorile pentru protectia catodica a
conductelor metalice ingropate, care exista in 2 variante constructive (portabil si
permanent) si care este construit din cupru imersat intr-o solutie saturata de sulfat de
cupru.
Electrolit
Un lichid sau o componenta a unui lichid in sol in care curentul electric circula prin
deplasarea ionilor.
Gradient de potential
O diferenta de potential intre doua puncte separate din cadrul aceluiasi camp
electric.
Imbinare electroizolanta monobloc

Componenta a conductelor, fara suruburi, sudata intr-un tot unitar si care are rolul
de a asigura discontinuitate electrica.
Managementul coroziunii
Set complet de metode necesar a fi implementate pentru prevenirea potentialelor,
consecinte datorate coroziunii si pentru verificarea acestor metode.
Potential natural/Potential de coroziune

Potentialul conductei fata de sol masurat anterior aplicarii protectei catodice.
Potential “On”
Potentialul conductei fata de sol masurat cu sistemul de protectie catodica in
functiune.
Potential “Off”
Potentialul conductei fata de sol masurat imediat dupa (maximum 3 sec.)
intreruperea simultana a tuturor surselor de protectie catodica care pot influenta
potentialul conductei.
Potential de protective
Potentialul Off al conductei masurat fata de sol, situat intre -850 mV si – 1200 mV

Pagina 6 din 172
in soluri aerobe si intre -950 mV si -1250 mV in soluri anaerobe masurate fata de
electrodul nepolarizabil de Cu/CuSO4.
Un alt criteriu acceptabil este ca polarizarea conductei sa fie de minim -100 mV fata
de potentialul natural al conductei. Acest criteriu este aplicabil pentru o temperatura a
metalului conductei de maxim 350C.
Priza anodica
Ansamblu alcatuit din anozi ingropati inconjurati de backfill care se conecteaza la
borna pozitiva a unei statii de protectie catodica si care are rolul de a asigura curentul
necesar protectiei catodice.
Priza de potential
Constructie amplasata pe traseul conductei metalice care are rolul de a asigura
masurarea potentialelor si continuitatea circuitelor electrice de injectie curent sau legare la
pamant.
Protectie activa/Protectie catodica

Protectie electrochimica prin intermediul careia metalul conductei este polarizat
catodic pana la momentul obtinerii valorii potentialului de echilibru al metalului.
Protectie pasiva
Sistem de izolatie aplicat unei conducte pentru asigurarea protectiei impotriva
coroziunii prin separarea metalului de mediul inconjurator.
Punct de injectie
Locul de conexiune pe conducta a cablului de curent de la sursa de curent de
protectie catodica.
Rezistenta de dispersie
Valoarea rezistentei fata de sol a legarilor la pamant, a grupurilor de anozi de
sacrificiu sau a prizelor anodice.
Rezistivitatea solului
Media rezistentelor electrice intre fetele opuse ale unui cub cu latura de 1 metru de
sol la locatia unde se doreste a se executa masuratoarea – se masoara in Ωm.
Statie de protectie catodica

O sursa de curent continuu care are rolul de a asigura curentul continuu pentru
protectia catodica a conductelor metalice ingropate.
Sunt
Un rezistor cu o valoare cunoscuta a rezistentei folosit pentru masurarea caderii de
tensiune si cu ajutorul caruia se calculeaza valoarea curentului in amperi.
Zona anodica
Suprafata cu lipsa de izolatie dintr-o conducta metalica ingropata prin care curentul
electric iese spre sol.

Pagina 7 din 172
Zona catodica
Suprafata cu lipsa de izolatie dintr-o conducta metalica ingropata prin care curentul
electric intra din sol.
2.3. ABREVIERI
In cadrul prezentului standard se vor utiliza urmatoarele abrevieri:
ASTM Standard American
BS Standard Britanic
cc Curent Continuu
ca Curent Alternativ
CIPS Close Interval Potential Survey (Masurare Potentiale la Intervale Mici)
Cu/CuSO4 Electrod Nepolarizabil de Cu/CuSO4
DCVG Direct Current Voltage Gradient (Gradient de Potential in Curent

Continuu)
DIN Standard German
EN Norma Europeana
FBE Fusion Bonded Epoxy (tip de izolatie de rasini epoxidice)
ICORR Institute of Corrosion (UK)
IE Imbinare Electroizolanta monobloc
IS Isolating spool (spool electroizolant)
IR Cadere de potential cu ajutorul careia se masoara severitatea

defectelor de izolatie in cadrul metodei DCVG
ISO Standard International
LEA Linie Electrica Aeriana
LES Linie Electrica Subterana
m Metru
mA Miliamper

Pagina 8 din 172
mV Milivolt
MMO Mixed Metal Oxide (tip de anozi – Titaniu/Oxid de Titaniu)
NACE National Association of Corrosion Engineers (Asociatia Nationala a

Inginerilor de Coroziune – USA)
PP Priza de Potential
RTU Remote Terminal Unit (Unitate Terminala Comandata de la Distanta)

SPC Statie de protectie catodica
STAS (SR) Standard Romanesc
UG Under Ground (Subteran)
UPS Uninterruptible Power Supply (Sursa de Alimentare Neintrerupta)
3. STANDARDE SI NORME
Ultima editie sau revizie a standardelor mentionate mai jos va trebui luata in
considerare.
STAS 7335/1 – 1986:

Protectia contra coroziunii. Constructii metalice ingropate. Terminologie
STAS 7335/2 – 1988:

Protectia contra coroziunii a constructiilor metalice ingropate. Semne conventionale
STAS 7335/4 – 1977:

Protectia contra coroziunii. Constructii metalice ingropate. Electrod de
referintaCu/CuSO4
STAS 7335/8 – 1985:

Protectia contra coroziunii a constructiilor metalice ingropate. Prize de potential
STAS 7335/9 – 1988:

Protectia contra coroziunii a constructiilor metalice ingropate. Protectia catodica si
legarea la pamant cu anozi reactivi metalici. Prescriptii generale
SR 7335-11 - 2001:
Protectia contra coroziunii. Constructii metalice ingropate. Prescriptii pentru
executia si montarea statiilor de protectie catodica cu redresor
SR 7335-12 - 1998:
Protectia contra coroziunii. Constructii metalice ingropate. Protectia catodica a
conductelor din otel

Pagina 9 din 172
SR EN 12068 - 2002:
Protectie catodica. Acoperiri organice exterioare pentru protectia impotriva
coroziunii conductelor de otel imersate sau ingropate in conjunctie cu protectia catodica.
Benzi si material contractile
SR EN 12501-1 - 2003:
Protectie anticoroziva a metalelor si aliajelor. Risc de coroziune in soluri. Partea 1:
Generalitati
SR EN 12954 - 2002:
Protectia catodica a structurilor metalice ingropate sau imersate. Principii generale
SR EN 13509 - 2004:
Tehnici de masurare in protectia catodica
SR EN 14161 - 2015:
Industriile petrolului si gazelor naturale. Sisteme de transport prin conducte
Normativ I 14 - 1976:
Normativ pentru protectia contra coroziunii a constructiilor metalice ingropate
ASTM B418-12 - 2016 rev. 16A:

Specificatie pentru anozi galvanici de zinc
DIN 30 670 - 2012:

Izolatii de polietilena pentru conducte si fitinguri. Cerinte si teste
DIN 30 672 - 2000:

Izolatii externe pentru protectia anticoroziva a conductelor ingropate sau imersate
pentru conducte cu temperaturi de operare pana in 500C – Benzi si materiale
termocontractile
DIN 30 678 - 2013:

Izolatii de polipropilena pentru conducte de otel si fitinguri
EN 15280 - 2013:
Evaluarea coroziunii in curent alernativ susceptibila de a aparea la conductele
metalice ingropate protejate catodic
EN 60079-14 - 2008:
Atmosfere explozive - Partea 14. Proiectarea, selectarea si constructia instalatiilor
electrice.
ISO 15589 - 2015:

Industria petroliera, petrochimica si de gaze naturale. Protectia catodica a
sistemelor de conducte. Partea 1 - Conducte ingropate

Pagina 10 din 172
ISO 8501-1 - 2007:
Pregatirea stratului metalic inainte de aplicarea vopselurilor sau a produselor
aferente. Partea 1
ISO 15257 - 2017:

Protecție catodică. Niveluri de competență a persoanelor din domeniul protecției
catodice. Baze pentru schemă de certificare.
ISO 21809-1 - 2011:

Industria de petrol si gaze. Izolatii externe pentru conductele ingropate sau
imersate folosite in sistemele de transport. Partea 1 Izolatii de polietilena si polipropilena
extrudata aplicate in 3 straturi.
ISO 21809-3 - 2016:
imersate folosite in sistemele de transport. Partea 3 Izolatii de pentru suduri
aplicate in teren.
ISO 21809-1 - 2011:

imersate folosite in sistemele de transport. Partea 4 Izolatii de polietilena aplicate in
2 strate.
NACE SP 0169 - 2007:

Controlul coroziunii externe la conductele ingropate sau imersate
NACE SP 0177 - 2014:

Atenuarea influentei curentilor alternativi asupra structurilor metalice si a sistemelor
de protectie anticoroziva
NACE SP 0207 - 2007:

Efectuarea investigatiilor CIPS si DCVG pe conducte metalice ingropate sau
imersate
NACE SP 0286 - 2007:

Izolarea electrica a conductelor protejate catodic
SIS 055900 - 1980:

Standard de pregatire a suprafetelor metalice in vederea vopsirii
4. GENERALITATI PRIVIND COROZIUNEA
4.1. INTRODUCERE
Majoritatea metalelor utilizate in industrie nu sunt stabile electrodinamic si tind sa
revina la starea lor initiala in care exista in natura.

Pagina 11 din 172
Coroziunea prezinta actiunea comuna sau separata a factorilor de natura chimica,
galvanica, electrodinamica sau microorganica ce provoaca degradarea sau distrugerea in
timp a structurilor metalice ingropate, imersate sau supraterane.
Natura a conferit fiecarui metal un nivel natural al potentialului electric. Cand doua
metale avand niveluri diferite ale potentialului sunt puse in contact, va apare un curent
electric.
Exista doua mecanisme in urma caruia un metal intr-un electrolit va coroda:
coroziune electrolitica si coroziune galvanica.
4.2. COROZIUNEA ELECTROLITICA

Coroziunea electrolitica este rezultatul aparitiei unui curent continuu dintr-o sursa
externa, curent care intra si apoi iese dintr-o structura metalica prin intermediul unui
electrolit.
In locul unde curentul intra in structura metalica, acea parte de regula nu va fi
afectata prezentand practic un grad de protectie.
In locul unde curentul iese din structura metalica, va apare coroziunea.
In cazul structurilor metalice ingropate (conducte) acest tip de coroziune se mai
numeste si coroziune cauzata de curentii de dispersie sau de curentii vagabonzi ce apar
datorita prezentei surselor de curent continuu ca de pilda, tramvaie, surse de protectie
catodica etc.
4.3. COROZIUNEA GALVANICA

Coroziunea galvanica este un tip de coroziune ce este generata de diferentele
electrice de potentiale care apar atunci cand un metal este introdus intr-un electrolit.
Aceste diferente de potential pot apare in urmatoarele cazuri: cuplarea unor metale
de potentiale diferite, variatii in cadrul electrolitului, neomogenitati ale metalului sau
combinatii ale celor precizate anterior.
 Coroziune galvanica datorata cuplarii unor metale de potentiale diferite

In momentul in care doua metale de potentiale diferite sunt introduse intr-un electrolit si
sunt cuplate prin intermediul unui conductor va fi generat curent electric si unul dintre
metale se va coroda.
Sensul curentului va fi dinspre metalul ce se corodeaza prin electrolit (sol) catre
metalul ce nu se corodeaza si inapoi prin conductor.
Metalul ce se corodeaza la zona unde curentul paraseste metalul catre electrolit se
numeste anod.
Metalul care primeste curent prin intermediul electrolitului se numeste catod.
 Coroziune galvanica datorata variatiei din cadrul electrolitului

Coroziunea unui metal introdus intr-un electrolit poate apare si datorita unor
diferente ce pot exista in cadrul electrolitului (sol) si anume, rezistivitatea solului,
concentratia de oxigen din cadrul solului, umezeala solului sau concentrari diferite de ioni.
Variatia acestor parametrii poate produce curent intre doua locatii ale aceleiasi
structuri metalice prin intermediul electrolitului (sol).
Zona din metal unde curentul paraseste metalul se numeste zona anodica in vreme
ce zona din metal ce primeste curent se numeste zona catodica.

Pagina 12 din 172
 Coroziune galvanica datorata unor neomogenitati ale metalului
Coroziunea unui metal introdus intr-un electrolit poate apare si datorita unor
imperfectiuni care pot apare in structura metalului, a unor imperfectiuni din timpul turnarii
metalului sau a diferentei de timp cand doua piese din acelasi tip de metal au fost
introduse in electrolit.
Zona din metal unde curentul paraseste metalul se numeste zona anodica in vreme
ce zona din metal ce primeste curent se numeste zona catodica.
Aceste portiuni cu imperfectiuni vor fi de regula anodice, in vreme ce suprafetele
adiacente vor fi catodice.
4.4. CONSIDERENTE FINALE PRIVIND COROZIUNEA

Atat coroziunea electrolitica cat si coroziunea galvanica prezinta similaritati in
sensul ca aparitia coroziunii este intotdeauna in zonele anodice.
Diferenta esentiala intre cele doua tipuri de coroziune este aceea ca in cazul
coroziunii electrolitice prezenta activitatii umane este cea care genereaza coroziune (prin
intermediul curentilor) in vreme ce coroziunea galvanica genereaza in mod natural curent.
O alta diferenta intre cele doua tipuri de coroziune este data si de polaritate.
In cadrul unei celule electrolitice anodul este electrodul pozitiv, in vreme ce in
cadrul unei celule galvanice anodul este electrodul negativ.
A fost astfel stabilt faptul ca un curent electric poate genera coroziune, dar si
coroziunea poate genera curent electric.
Dupa cum se vede din cadrul acestor procese este posibil sa se previna coroziunea
prin utilizarea unui curent electric. Acesta este in fapt principiul protectiei active (protectie
catodica).
5. PROTECTIA ANTICOROZIVA
Protectia anticoroziva a unei conducte metalice ingropate prezinta doua
componente principale: protectia pasiva si protectia activa si o componenta auxiliara,
respectiv lucrari conexe.
Protectia pasiva si protectia activa reprezinta metode complementare si nu se
exclud intre ele.
Protectia pasiva este reprezentata de izolatia anticoroziva cu rol de separare a
metalului conductei de electrolit (sol).
Protectia activa este reprezentata de ansamblul proceselor care previn coroziunea
prin utilizarea unui curent electric.
Lucrarile conexe sunt reprezentate de ansamblul lucrarilor ce protejeaza conducta
impotriva sarcinilor electrostatice, a curentilor de dispersie din sol proveniti de la surse
exterioare, a curentilor de protectie catodica ce se pot manifesta in mod negativ la
interiorul conductei datorita fluidului transportat precum si impotriva descarcarilor
atmosferice care pot afecta conducta in portiunile aeriene.
5.1. PROTECTIA PASIVA

Protectia anticoroziva pasiva a unei conducte este realizata de izolatie. Avand in
vedere tipul de fluide transportat prin conductele operate de Companie, respectiv (in mod

Pagina 13 din 172
normal) titei pur, etan sau gazolina actiunea coroziva asupra metalului conductei se
exercita numai la exteriorul conductei.
In prezentul standard se va face referire numai la protectia pasiva ce se aplica la
exteriorul conductelor metalice.
In functie de electrolitul cu care sunt inconjurate conductele se disting doua tipuri
de izolatie: izolatie anticoroziva in cazul in care conductele sunt montate ingropat si
vopsire in cazul in care conductele sunt montate aerian.
In cazul in care conductele sunt montate ingropat, izolatia aplicata conductelor are
rolul de a separa suprafata metalului conductelor de electrolitul cu care sunt inconjurate
(sol).
Vopsirea nu face obiectul prezentului standard.
In prezent pe plan mondial exista mai multe tipuri de izolatii anticorozive pentru
conductele metalice ingropate.
Cele mai utilizate dintre acestea sunt urmatoarele:
 Izolatie pe baza de bitum de petrol care consta in aplicarea in fabrica pe
suprafata exterioara a conductelor metalice a unui strat de primer (citom) si
apoi a unuia sau mai multor strate de bitum (functie de tipul izolatiei) armate
cu fibra de sticla. Zonele de sudura ale conductelor se izoleaza prin
aplicarea in teren a izolatiei de bitum.
 Izolatie pe baza de benzi de polietilena aplicate la rece care consta in
aplicarea in fabrica pe suprafata exterioara a conductelor metalice a unuia
sau mai multor straturi de benzi de polietilena peste stratul de primer care se
aplica pe suprafata exterioara a conductei. Zonele de sudura ale cupoanelor
de conducta se izoleaza prin aplicarea in teren a benzilor de polietilena
aplicate la rece.
 Izolatie pe baza de rasini epoxidice (FBE – Fusion Bonded Epoxy) care
consta in aplicarea in fabrica pe suprafata exterioara a conductelor metalice,
in principiu prin sprayere a unui singur strat de rasina epoxidica. Zonele de
sudura ale cupoanelor de conducta se izoleaza prin aplicarea in teren a
rasinilor epoxidice.
 Izolatie pe baza de poliuretan care consta in aplicarea in fabrica pe
suprafata exterioara a conductelor metalice, in principiu prin sprayere a
unuia sau mai multor strate de poliuretan. Zonele de sudura ale cupoanelor
de conducta se izoleaza prin aplicarea in teren a poliuretanului bicomponent
prin sprayere sau pensulare.
 Izolatie pe baza de polietilena sau polipropilena extrudata care consta in
aplicarea numai in fabrica pe suprafata exterioara a conductelor metalice a
unui strat de primer si a unui strat de adeziv si polietilena /polipropilena in
cazul izolatiei in 2 straturi sau a unui strat de primer, a unui strat de adeziv si
a unui strat de polietilena/polipropilena in cazul izolatiei in 3 straturi. Acest tip
de izolatie nu se aplica in teren.
 Izolatie pe baza de polietilena/polipropilena termocontractila. Acest tip de
izolatie consta in aplicarea unor benzi sau mansoane termocontractile pe
suprafata exterioara a conductelor metalice. Acest tip de izolatie se foloseste
in general la izolarea in teren a zonelor de sudura, la izolarea unor
componente metalice de dimensiuni complexe etc.

Pagina 14 din 172
Conductele operate de Companie in marea lor majoritate prezinta izolatie de bitum.
Inlocuirile de conducte practicate insa in ultimii ani s-au executat cu conducte preizolate
cu polietilena extrudata si materiale termocontractile.
Prezentarea tipurilor de izolatie admisa, a modului de alegere, a modului de
aplicare, a modului de verificare si de reparare este prezentata in cadrul Capitolului 7.1.
5.2. PROTECTIA ACTIVA

Pentru completarea protectiei pasive si pentru prelungirea duratei ei de viata, se
completeaza protectia pasiva cu protectie activa (protectie catodica).
Considerentele teoretice prezentate in cadrul Capitolului 4.4 indica faptul ca
principiul protectiei catodice este relativ simplu de inteles.
Cu toate acestea modul practic in care se realizeaza proiectarea pentru diferite
aplicatii poate varia in mod considerabil bazat pe tipul conductei necesar a fi protejata si
pe conditiile caracteristice intalnite.
Protectia catodica este o metoda electrica de prevenire a coroziunii structurilor
(conductelor) metalice montate intr-un electrolit (sol).
Exista doua metode de aplicare a protectiei catodice pentru conductele metalice
ingropate:
 Protectie catodica galvanica;
 Protectie catodica cu injectie de curent.
5.2.1 Protectie catodica galvanica

Protectia catodica galvanica se bazeaza pe diferenta de potential intre doua metale
diferite instalate in acelasi electrolit. Metalul care se consuma in favoarea conductei de
protejat se numeste anod galvanic sau anod de sacrificiu si prezinta un potential mai
electronegativ decat otelul carbon ce intra in componenta conductelor metalice.
Principiul de functionare este prezentat in Figura 1.
Materialele din care se confectioneaza in mod normal anozii galvanici sunt: zinc,
magneziu si aluminiu sau aliaje ale acestor metale.
Se va acorda o atentie deosebita la componentele de aliere astfel incat sa se
asigure functionarea corespunzatoare a anozilor galvanici.
Figura 1

Pagina 15 din 172
5.2.2 Protectie catodica cu injectie de curent
Protectia catodica cu injectie de curent se bazeaza pe utilizarea unei surse externe
de curent continuu. In cadrul acestui tip de protectie catodica anozii sunt instalati in
electrolit si sunt conectati la borna pozitiva a sursei de curent continuu, in timp ce structura
metalica necesar a fi protejata (conducta) se conecteaza la borna negativa a sursei de
curent continuu.
Deoarece in majoritatea covarsitoare a cazurilor sursa de curent continuu este
reprezentata de un ansamblu transformator-redresor (Statie de Protectie Catodica) acest
tip de protectie catodica se numeste protectie catodica cu injectie de curent.
Principiul de functionare este prezentat in Figura 2.
Figura 2
Materialele din care se confectioneaza in mod normal anozii din cadrul prizelor
anodice sunt: fonta silicioasa, fonta silicioasa aliata cu crom, Anodeflex, MMO (diverse
variante constructive) etc.
Tipul prizelor anodice sunt: prize anodice de suprafata verticale, prize anodice de
suprafata orizontale si prize anodice verticale forate.
5.2.3 Comparatie intre caracteristicile sistemelor de protectie catodica
Tabelul 1
Protectie galvanica Protectie cu injectie de curent
Nu necesita sursa de curent electric Necesita sursa de curent electric
Are potential de iesire fix Are potential de iesire variabil
Furnizeaza curent de iesire fix Furnizeaza curent de iesire variabil
Iesire curent limitat (normal max. 50 Iesire curent nelimitat (depinde de tipul
mA)/anod cabinei SPC)
In mod normal se foloseste in soluri cu Poate fi folosit in orice tip de soluri
rezistivitati mici sau medii
In mod normal folosit pentru structuri cu Poate fi folosit pentru orice tip de structuri
suprafata mica si foarte bine izolate
Pret scazut per unitate Pret ridicat per unitate

Pagina 16 din 172
Pret ridicat per unitatea de suprafata Pret scazut per unitatea de suprafata
protejata (m2) protejata (m2)
Intretinere usoara Intretinere relativ complicata
Nu cauzeaza curenti de dispersie Poate cauza curenti de dispersie
Indiferent de tipul de protectie catodica folosit, curentul pleaca de la anodul folosit

catre structura metalica de protejat (conducta).
Cand curentul intra in structura metalica de protejat (conducta) potentialul metalului
devine mai negativ.
Protectia catodica este obtinuta atunci cand negativarea conductei este suficienta
pentru a opri procesul de coroziune.
Pentru prevenirea coroziunii prin aplicarea protectiei catodice trebuie ca pe intreaga
lungime de protejat curentul sa treaca din electrolit catre metal.
In cazul in care pe o anumita portiune din suprafata metalica curentul trece din
metal catre electrolit, in zona respectiva va aparea un proces de coroziune accelerata.
5.3. LUCRARI CONEXE

Lucrarile conexe din cadrul protectiei anticorozive sunt urmatoarele:
 Legarea la pamant a conductei impotriva descarcarilor atmosferice, a
sarcinilor electrostatice sau a curentilor de dispersie;
 Legarea la pamant a cabinei SPC;
 Legarea la pamant a estacadelor de sprijin ale conductei la supratraversari;
 Izolarea conductei fata de tuburile de protectie (unde este necesar);
 Izolarea interioara a imbinarilor electroizolante.
6. BAZELE PROIECTARII PROTECTIEI ANTICOROZIVE
6.1. GENERALITATI
Toate proiectele pentru sistemele de protectie anticoroziva pentru conductele
metalice ingropate apartinand Companiei se vor executa in conformitate cu prevederile
prezentului standard.
In cazul conductelor metalice noi (a tronsoanelor de conducta ce se inlocuiesc),
proiectarea sistemelor anticorozive se executa in acelasi timp cu proiectarea conductelor.
In cazul conductelor metalice existente reproiectarea sistemelor de protectie
anticorozive consta in reabilitarea defectelor mari de izolatie (protectie pasiva) si in
reabilitarea partiala sau totala a protectiei anticorozive active (protectia catodica).
Proiectarea, executia, punerea in functiune si mentenanta sistemelor de protectie
anticoroziva vor fi efectuate in conformitate cu prevederile prezentului standard, a
specificatiilor proiectului si a specificatiilor standardelor mentionate in cadrul Capitolului 3.
Toate materialele si echipamentele folosite pentru protectia anticoroziva trebuie sa
asigure functionarea in conditii de operare continua pentru intreaga durata de viata a
sistemului de protectie si trebuie sa fie in concordanta cu protectia mediului.

Pagina 17 din 172
6.2. CULEGERE DATE IN TEREN
Inainte de a se executa proiectarea sistemelor de protectie anticoroziva o vizita
(site survey) pentru culegerea datelor din teren este obligatorie.
Aceasta vizita in teren va cuprinde in mod obligatoriu culegerea de informatii si
efectuarea de masuratori privind urmatoarele aspecte:
 Rezistivitate sol;
 pH sol;
 Date geografice, respectiv intersectii sau paralelism cu: rauri, drumuri, cai
ferate, linii electrice aeriene, canalele de irigatii etc;
 Instalatii care pot genera surse de curenti de dispersie;
 Alte structuri metalice aeriene sau ingropate: conducte, cabluri, rezervoare
etc;
 Alte sisteme de protectie catodica;
 Posibilitatea de alimentare cu energie electrica;
 Acoperirea retelei GSM pentru transmiterea de date.
Vizita in teren si culegerea de date va trebui sa fie efectuata pentru fiecare din
aspectele prezentate mai sus dupa cum urmeaza:
6.2.1 Rezistivitate sol

Pentru stabilirea tipului de izolatie si a sistemului de protectie catodica necesar a se
aplica conductei, este obligatoriu sa se determine rezistivitatea solului. In fapt rezistivitatea
solului se masoara pentru a se determina agresivitatea solului fata de metalul conductei.
Agresivitatea solului este invers proportionala cu rezistivitatea solului.
Rezistivitatea solului este necesar a fi masurata pentru determinarea sistemului de
protectie catodica, pentru calculul numarului de anozi, pentru stabilirea locatiei in care sa
se monteze anozii, pentru stabilirea tipului izolatiei si reprezinta alaturi de polarizare o
rezistenta in cadrul circuitului de protectie catodica.
Rezistivitatea solului se determina prin masuratori de la suprafata solului, de-a
lungul traseului conductei la fiecare 500 m si de fiecare data in urmatoarele cazuri: ori de
cate ori cand la suprafata solului se observa modificari vizibile ale structurii solului, la
intersectii cu rauri, cu linii ferate electrificate, cu drumuri asfaltate si cu linii electrice
aeriene.
Masuratorile vor fi efectuate prin metoda Wenner (a celor 4 electrozi egali) si se vor
realiza la adancimi de 1m si 2m – adancimi intre care se ingroapa conducta in mod
obisnuit. In cazul in care conducta se ingroapa la adancimi mai mari de 2 m, masuratori
suplimentare vor fi efectuate la adancimea de ingropare a conductei.
Rezultatele obtinute in urma masuratorilor rezistivitatii solului vor fi concretizate intr-
o diagrama a rezistivitatii solului care este reprezentata in Figura 3.
In cazul in care conducta a fost deja instalata (conducta existenta) masuratorile
rezistivitatii solului se efectueaza la o distanta de circa 2 m de locatia conductei si
perpendicular pe axul acesteia. In cazul in care nu se cunoaste adancimea de ingropare a
conductei in mod obligatoriu aceasta se va determina in locul unde se efectueaza
masuratori cu ajutorul detectoarelor tip Tranzotest.
In locatia de amplasare a prizei anodice masuratorile de rezistivitate a solului se
executa cu aparate speciale capabile sa efectueze aceste masuratori pana la adancimi de
circa 80 -90 m.
Pentru evaluarea rezistivitatii solului pe diferite strate (la diferite adancimi) se va
utiliza metoda de calcul Barnes pentru determinarea exacta a valorilor.
Pagina 18 din 172
Este strict interzis a se executa masuratori in cazul in care solul este inghetat sau in
cazul in care exista strat de zapada.
La momentul executarii masuratorilor rezistivitatii solului se va acorda o atentie
deosebita in cazul obtinerii unor valori mici. Valorile mici pot fi datorate prezentei in sol a
unor structuri metalice (cabluri, conducte metalice etc). In acest caz se va efectua o noua
masuratoare a rezistivitatii solului la o distanta de 2-3 lateral fata de pozitia primei
masuratori. In cazul in care valorile sunt apropiate se vor lua in considerare primele valori
masurate, in cazul in care valorile difera cu mai mult de 50% se vor lua in considerare
noile valori masurate.
Toate aparatele de masura utilizate pentru determinarea rezistivitatii solului trebuie
sa fie verificate si sa detina certificate de etalonare care se prezinta Companiei la
solicitarea acesteia.
In cadrul Tabelului 2 este prezentat modul de interdependenta intre rezistivitatea
solului si agresivitatea solului.
Tabelul 2
Rezistivitatea solului Agresivitatea solului
ρ (Ωm)
sub 5 foarte mare
5 - 20 mare
20 - 100 medie
peste 100 mică
6.2.2 pH sol
pH-ul solului se verifica doar in solurile banuite a fi contaminate cu bacterii sulfat
reducatoare sau produsi chimici acizi.
Valoarea pH-ului se determina cu aparate dedicate (pH-metru pentru sol) de către
laboratoare autorizate.
La o valoare a pH-ului cuprinsa intre intre 5,5 si 8,5 bacteriile sulfat reducatoare
devin active, reduc sulfatii si produc hidrogen sulfurat care este foarte coroziv.
In solurile ca mlaştini, turbării sau zone cu dejectii animaliere ce nu sunt
neutralizate se considera prezenta activa a bacteriilor sulfat reducătoare fara alte analize.
6.2.3 Date geografice
Toate raurile, drumurile, caile ferate, liniile electrice aeriene, canalele de irigatii etc
vor trebui mentionate pentru stabilirea masurilor privind protectia anticoroziva activa si
pasiva ce se va realiza la conducta metalica ingropata.
De asemenea orice alta informatie relevanta referitoare la tipul de teren in care se
va monta conducta metalica ingropata va trebui specificata.
6.2.4 Instalatii care pot genera surse de curenti de dispersie in cc sau in ca

Prezenta curentilor de dispersie este considerata implicita in urmatoarele cazuri:
Traseul conductei se afla la o distanta mai mica de 30 m de orice cale ferata
electrificata sau de orice linie electrica aeriana de inalta tensiune (pana in 20 kV);
Traseul conductei se afla la o distanta mai mica de 100 m de orice linie electrica
aeriana mai mare de 20 kV;
Traseul conductei se afla la o distanta mai mica decât inaltimea celui mai apropiat
stâlp pentru LEA sub 1 kV.

Pagina 19 din 172
Traseul conductei se afla in vecinatatea unor hale de electroliza sau a unor sectii
de sudura electrica.
6.2.5 Alte structuri metalice ingropate: conducte, cabluri, rezervoare etc

Alte structuri metalice aeriene sau ingropate trebuie sa fie pozitionate pe planurile
topografice.
In zonele in care se exista probabilitate mare sa existe conducte ingropate se
recomanda ca acestea sa fie detectate cu metode de la suprafata solului si sa fie
pozitionate pe planurile topografice.
6.2.6 Alte sisteme de protectie catodica

In cazul in care se observa la suprafata solului, pe culoarul conductei, prize de
potential, cabine SPC sau alte elemente caracteristice sistemelor de protectie catodica, in
mod obligatoriu se va efectua determinarea traseului exact al conductelor ale caror
elemente de protectie catodica au fost observate.
In mod obligatoriu se vor efectua citiri ale potentialelor acestor conducte la cea mai
apropiata locatie de acces (priza de potential, traversare aeriana etc).
Se recomanda ca alti posibili operatori de conducte sa fie contactati in vederea
determinarii existentei unor alte conducte ingropate.
In cazul existentei unor conducte protejate catodic care intersecteaza sau merg
paralel cu traseul conductei proiectate, in mod obligatoriu se vor efectua masuratori de
potential ce vor fi utilizate la punerea in functiune a sistemului de protectie catodica.
6.2.7 Posibilitatea de alimentare cu energie electrica

In cazul in care protectia catodica se va realiza cu ajutorul statiilor de protectie
catodica in mod obligatoriu la alegerea locului de amplasare a cabinei SPC se va tine cont
de posibilitatea alimentarii cu energie electrica astfel incat se vor alege locatii cat mai
apropiate de o linie electrica.
In mod obligatoriu sursa de curent (linia electrica) trebuie sa apartina unui furnizor
de energie electrica si nu unei persoane particulare sau firme private.
In cazul in care la locatia la care se impune amplasarea cabinei SPC nu exista
decat posibilitatea alimentarii dintr-o sursa de curent (linie electrica) apartinand unei
persoane particulare sau unei firme private, cu aprobarea scrisa a Companiei se poate
executa bransament pentru alimentarea cabinei SPC.
6.2.8 Acoperirea retelei GSM pentru transmiterea de date

La stabilirea locatiei cabinei SPC se va tine cont de puterea semnalului retelelor de
telefonie mobila (GSM) cu care Compania are stabilite relatii contractuale.
La locatia unde se doreste a se realiza amplasarea cabinei SPC in mod obligatoriu
se vor efectua masuratori pentru determinarea semnalului retelelor GSM.
6.3. DURATA DE VIATA

Durata de viata a izolatiei conductei in mod firesc se considera a fi durata de viata a
conductei metalice ingropate.
Durata de viata a protectiei catodice se considera a fi durata de viata a conductei
metalice, in cazul in care in cadrul temei de proiectare nu este specificat altfel. In mod
normal durata de viata a sistemelor de protectie catodica se considera a fi de minim 40 de
ani.
Pagina 20 din 172
La stabilirea duratei de viata a protectiei catodice se va tine cont de faptul ca in
cazul protectiei catodice cu anozi galvanici durata de viata a anozilor este de aproximativ
5-7 ani.
6.4. POTENTIALE DE PROTECTIE

Dupa cum s-a specificat in cadrul capitolului 5.2.3 - protectia catodica este obtinuta
atunci cand negativarea conductei este suficienta pentru a opri procesul de coroziune.
Potentialele Off cuprinse intre -850 mV si – 1200 mV in cazurilor solurilor aerobe,
masurate fata de electrodul nepolarizabil de Cu/CuSO4 sunt considerate potentiale de
protectie.
Potentialele Off cuprinse intre -950 mV si – 1250 mV in cazurilor solurilor anaerobe
sau a solurilor cu prezenta de bacterii sulfat reducatoare masurate fata de electrodul
nepolarizabil de Cu/CuSO4 sunt considerate potentiale de protectie.
Se va acorda o deosebita atentie ca potentialele Off sa nu depaseasca valoarea de
-1200 mV, in caz contrar putand apare desprinderea catodica a izolatiei conductei.
6.5. DENSITATE DE CURENT DE PROTECTIE

Densitatea de curent de protectie reprezinta necesarul de curent de protectie pe
unitatea de suprafata.
Densitatea de curent de protectie este un criteriu de care se va tine seama la
proiectarea sistemelor de protectie catodica, dar principalul criteriu de protectie catodica
este cel descris in cadrul capitolului 6.4.
Densitatea de curent pentru otel neizolat este de 10 mA/m2 pentru soluri cu
rezistivitati pana in 50 Ωm si de 5 mA/m2 pentru soluri cu rezistivitati mai mari de 50 Ωm la
temperaturi ale solului pana in 300C. Pentru temperaturi mai mari se considera o majorare
de 25% ale valorilor specificate mai sus pentru fiecare crestere de 10 0C a temperaturii.
Exista patru ipostaze care pot apare:
 Conducta noua: protectie catodica temporara

Densitatea de curent necesara pentru protectia catodica temporara a
conductelor izolate cu benzi de polietilena aplicate la rece, polietilena sau
polipropilena extrudata este de 0.05 mA/m 2. Aceasta valoare trebuie luata in
calcul in cazul in care nu este specificata o alta valoare in cadrul temei de
proiectare;
 Conducta noua: protectie catodica permanenta

Densitatea de curent necesara pentru protectia catodica permanenta (30
ani) a conductelor izolate cu benzi de polietilena aplicate la rece este de 0,8
mA/m2 iar a conductelor izolate cu polietilena sau polipropilena extrudata
este de 0,4 mA/m2. Valoarea mentionata cuprinde si factorul de imbatranire.
Aceasta valoare trebuie luata in calcul in cazul in care nu este specificata o
alta valoare in cadrul temei de proiectare;
 Conducta existenta care nu a avut protectie catodica

Pentru conductele existente la care se doreste a se aplica sistem de
protectie catodica si la care nu exista o monitorizare stricta a starii izolatiei,
necesarul de curent de protectie se va determina prin masuratori de teren.

Pagina 21 din 172
Pentru masuratorile de teren se va utiliza o SPC portabila compusa dintr-un
generator de curent, o cabina SPC portabila si o priza anodica temporara.
In mod obligatoriu conducta trebuie sa fie pregatita pentru aplicarea
protectiei catodice, adica sa aibe la capete (atat pe conducta principala cat
si pe eventualele bransamente) montate imbinari electroizolante, iar de-a
lungul traseului sa aibe montate prize de potential. In caz contrar
masuratorile nu se pot executa/nu sunt relevante.
Se va injecta curent cu statia de protectie catodica mobila incepand de la
unul din capetele conductei si se va lasa sa se polarizeze conducta timp de
48 de ore in cazul conductelor izolate cu bitum si timp de 5 zile in cazul
conductelor izolate cu benzi de polietilena aplicate la rece sau polietilena/
polipropilena extrudata.
Dupa polarizarea conductei se vor executa masuratori On/Off conform
Capitolului 9.2.2 pentru determinarea lungimii maxime unde exista potentiale
de protectie (conform Capitol 6.4).
Ulterior se va muta SPC mobila de-a lungul traseului conductei si prin
masuratori sucesive se vor stabili locatiile unde la injectia de curent se obtin
potentiale de protectie pe intreg traseul conductei. La alegerea locatiilor se
va tine cont in mod evident si de existenta surselor de alimentare cu energie
electrica si de posibilitatea amplasarii in teren a viitoarelor SPC-uri.
Se calculeaza curentul necesar prin insumarea curentilor necesari atingerii
unor potentiale de protectie iar densitatea de curent necesara se obtine prin
impartirea curentului total la suprafata totala a conductei.
Inainte de instalarea unui sistem de protectie catodica pentru o conducta
existenta, se recomanda investigarea izolatiei de la suprafata solului prin
metoda DCVG pentru determinarea defectelor mari de izolatie sau a zonelor
in care izolatia este distrusa, pentru care este necesara montarea unei statii
mobile de protectie catodica – metoda DCVG este prezentata in cadrul
Capitolului 9.1.
 Conducta existenta care a avut protectie catodica, dar actualmente nu
mai functioneaza sau functioneaza defectuos
Pentru conductele existente la care se doreste a se reabilita sistemul de
protectie catodica si la care nu exista o monitorizare stricta a starii izolatiei si
a starii SPC-urilor existente, necesarul de curent de protectie se va
determina prin masuratori de teren.
Pentru masuratorile de teren se va utiliza o SPC portabila compusa dintr-un
generator de curent, o cabina SPC portabila si o priza anodica.
In mod obligatoriu conducta trebuie sa fie pregatita pentru aplicarea
protectiei catodice, adica sa aiba la capete (atat pe conducta principala
cat si pe eventualele bransamente) montate imbinari electroizolante, iar
de-a lungul traseului sa aibe montate prize de potential. In caz contrar
masuratorile nu se pot executa/nu sunt relevante.
Se va injecta curent cu statia de protectie catodica mobila incepand de la
primul amplasament al unei SPC spre unul din capetele conductei si se va
lasa sa se polarizeze conducta timp de 48 de ore in cazul conductelor izolate
cu bitum si timp de 5 zile in cazul conductelor izolate cu benzi de polietilena
aplicate la rece sau polietilena/polipropilena extrudata.

Pagina 22 din 172
Dupa polarizarea conductei se vor executa masuratori On/Off conform
Capitolului 9.2.2 pentru determinarea lungimii maxime unde exista potentiale
de protectie (conform Capitol 6.4).
Ulterior se va muta SPC mobila de-a lungul traseului conductei in cazul in
care este suficient la vechile amplasamente ale SPC fixe si prin masuratori
sucesive se vor stabili locatiile unde se vor monta SPC pentru protectia
catodica permanenta a conductei. In cazul in care nu este suficient, SPC
mobila se va amplasa si la distante mai scurte decat distantele la care
fusesera initial amplasate SPC-urile pe conducta. La alegerea locatiilor se va
tine cont in mod evident si de existenta surselor de alimentare cu energie
electrica si de posibilitatea amplasarii in teren a viitoarelor SPC-uri.
Inainte de instalarea unui sistem de protectie catodica pentru o conducta
existenta, se recomanda investigarea izolatiei de la suprafata solului prin
metoda DCVG pentru determinarea defectelor de izolatie mari sau a zonelor
in care izolatia este distrusa, in acest caz fiind obligatorie reizolarea
conductei in locatiile respective – metoda DCVG este prezentata in cadrul
Capitolului 9.1.
6.6. NECESARUL DE CURENT DE PROTECTIE

Dimensionarea sistemului de protectie catodica se va realiza pe baza densitatii de
curent de protectie.
In cazul conductelor existente care au avut sau nu protectie catodica necesarul de
curent de protectie este dat de suma curentilor SPC mobila care au fost aplicati pe
intreaga conducta pana la obtinerea potentialelor de protectie.
In cazul conductelor noi necesarul de curent de protectie catodica se calculeaza cu
formula:
Itot = Jc x 2πrL
unde avem:
Jc - densitatea de curent pentru otel izolat conform Capitol 6.5. (mA/m2);
r – raza exterioara a conductei (m);
L – lungimea conductei (m).
Toate auxiliarele conductei care pot afecta sistemul de protectie catodica vor fi
incluse in calculul necesarului curentului de protectie.
Legarile le pamant ale conductei se vor realiza din anozi de zinc in legatura directa
cu conducta prin intermediul prizelor de potential si vor trebui luate in calculul necesarului
curentului de protectie astfel:
Se va calcula suprafata totala a anozilor:
St = nxSa
unde avem:
St – suprafata totala a anozilor de zinc (m2);
n - numarul anozilor de zinc;
Sa – suprafata unui anod de zinc (m2).
Se va calcula necesarul de curent pentru protectia anozilor:
Ia = Stx10
unde avem:
Ia – necesarul de curent pentru protectia anozilor (A);
10 – densitatea de curent pentru suprafata anozilor neizolati (mA/m2).
Valoarea Ia se va adauga la valoarea necesarului de curent de protectie I tot.
Pagina 23 din 172
Numai cu aprobarea scrisa a Companiei, in cazuri speciale, se pot realiza legari
la pamant cu electrozi OlZn dar prin intercalarea dispozitivelor tip ISP in prizele de
potential pentru a nu pune la pamant protectia catodica a conductei.
Este strict interzis a se executa legari la pamant conectate direct la conducta fara
intermediul prizelor de potential
7. PROIECTAREA PROTECTIEI ANTICOROZIVE
7.1. PROIECTAREA PROTECTIEI PASIVE

Izolarea conductelor metalice ingropate reprezinta principala bariera anticoroziva.
In Capitolul 5.1 sunt prezentate principalele tipuri de izolatie anticoroziva pentru
conductele metalice ingropate.
Conductele apartinand Companiei, in marea lor majoritate au izolatie de bitum.
Inlocuirile de tronsoane practicate insa in ultimii ani s-au realizat cu conducte
preizolate cu polietilena extrudata, aplicata in trei strate si izolatie pe baza de materiale
termocontractile la zonele de suduri.
Singurul tip de izolatie admisa pentru conductele noi sau inlocuirile de tronsoane de
conducta de catre Companie este izolatia de polietilena/polipropilena extrudata aplicata in
trei strate in fabrica.
Coturile si curbele trebuie sa fie de asemenea preizolate cu polietilena/
polipropilena extrudata aplicate in trei strate in fabrica.
Se accepta ca izolarea coturilor si a curbelor sa se realizeze in teren cu mansoane
termocontractile sau benzi de polietilena aplicate la cald.
La suduri, la imbinarile electroizolante montate ingropat, precum si la alte repere,
izolatia aplicata in teren admisa de catre Companie este polietilena/polipropilena
termocontractila (mansoane sau benzi aplicate la cald).
Este obligatorie izolarea fata de sol a robinetelor cu benzi de polietilena/
polipropilena aplicate la cald sau mansoane termocontractile.
Aplicarea materialelor termocontractile trebuie sa tina seama de temperatura la
care functioneaza conducta/elementele conductei care trebuiesc izolate.
Polietilena extrudata poate fi de inalta densitate, de medie densitate sau de joasa
densitate. Polietilena extrudata de inalta densitate si de medie densitate se utilizeaza
pentru temperaturi de lucru ale conductei pana la 80 0C, in vreme ce polietilena extrudata
de joasa densitate se utilizeaza la temperaturi de lucru ale conductei metalice de pana la
600C.
Pentru conducte cu temperaturi de lucru cuprinse intre 800C si 1100C se utilizeaza
izolatie de polipropilena extrudata.
In cazul reparatiilor la conductele izolate cu bitum singurul tip de izolatie admisa de
catre Companie este izolatia de benzi de polietilena aplicate la rece, data fiind
imposibilitatea aplicarii tipurilor de izolatie ce presupun incalzirea conductei.
Toate materialele utilizate pentru izolatii trebuie sa fie standardizate, omologate sau
agrementate tehnic conform legislatiei in vigoare.
Tipul izolatiei conductelor metalice ingropate va fi ales functie de urmatorii
parametrii:
 Rezistivitatea solului si structura solului;
 Prezenta curentilor de dispersie;
 Clasa de locatie a conductei;

Pagina 24 din 172
 Diametrul conductei;
 Lungimea conductei;
 Conditiile de montaj.
Raportat la diametrul conductei grosimea minima a izolatiei de polietilena extrudata
in constructie normala (N) este prezentata in cadrul Tabelului 3. Pentru constructia
speciala/intarita (S) se adauga 0,7 mm pentru fiecare grosime de izolatie.
Tabelul 3
Diametrul nominal al conductei Grosimea minima a izolatiei normale
(mm)
Pana la DN 100 1.8
De la DN 100 pana la DN 250 2.0
Peste DN 800 3.0
Raportat la diametrul conductei grosimea minima a izolatiei de polipropilena

extrudata este prezentata in cadrul Tabelului 4.
Tabelul 4
Diametrul nominal al conductei Grosimea minima a izolatiei normale
(mm)
Pana la DN 100 1.4
Peste DN 800 2.5
Diferente in sensul unei grosimi mai mari a izolatiilor sunt admise.

Grosimea minima prezentata in cadrul tabelelor 3 si 4 este pentru izolatia de tip
“NORMALA”.
Grosimea minima a izolatiei dupa aplicare va fi cu 0.7 mm mai mare pentru izolatia
de tip “INTARITA”. Izolatia de tip intarita se va utiliza in urmatoarele cazuri:
 in zona solurilor cu agresivitate foarte mare;
 in zona in care este posibila aparitia curentilor de dispersie;
 in zona unde conducta are clasa de locatie 3 sau 4;
 in zonele de subtraversare de rauri, cai ferate, drumuri etc;
 in zona trecerilor prin peretii caminelor;
 in zona separatoarelor orizontale de lichide;
 in zonele unde conducta iese din sol (pe o inaltime de cel putin 0,5 m fata de
sol);
 in zonele de intersectii cu alte conducte;
 in zonele in care conducta se monteza prin foraj dirijat.
Lungimea neizolata a capetelor cupoanelor de conducta nu trebuie sa depaseasca
150mm.
Izolatia de polietilena/polipropilena extrudata aplicata in 3 strate este compusa din:
 un strat de epoxy primer;
Pagina 25 din 172
 un strat de material adeziv;
 un strat exterior de polietilena/polipropilena extrudată.
7.1.1 Strat de primer - epoxy

Stratul de rasina epoxidica ce se utilizeaza ca primer se prezinta sub forma lichida
sau de pulbere si va trebui:
 sa fie perfect compatibil cu stratul de material adeziv;
 sa realizeze o aderenta perfecta intre metalul conductei si stratul de material
adeziv la temperatura de lucru a conductei;
 sa reziste la desprindere catodica;
 sa reziste la durata de viata a conductei;
 sa aibe un grad redus de absorbtie a apei;
 sa reziste atacurilor microorganismelor;
 grosime strat intre 0,05 mm si 0,1 mm.
7.1.2 Strat de material adeziv

Stratul de material adeziv (polietilena sau polipropilena de tip copolimeric) va trebui:
 sa asigure aderenta fizica si chimica ridicata atat catre stratul de primer cat
si catre stratul de polietilena/polipropilena extrudata;
 sa reziste atacurilor microorganismelor;
 sa nu contina solventi sau alte substante instabile;
 grosime strat intre 0,25 mm si 0,4 mm.
7.1.3 Strat exterior de polietilena/polipropilena extrudata

Stratul exterior de polietilena/polipropilena extrudata va trebui:
 sa asigure rezistenta mecanica ridicata intr-o gama larga de temperaturi;
 sa fie rezistenta la actiunea agentilor atmosferici (oxigen, radiatii UV), la
actiunea mediului inconjurator si la actiunea atacurilor microorganismelor;
 grosime strat – restul pana la grosimea minima a izolatiei.
Inca din faza de proiectare se va tine cont ca la intersectiile cu alte conducte
(pentru micsorarea riscurilor privind aparitia interferentelor intre cele doua conducte) sa se
prevada izolarea conductei existente cu izolatie in constructie intarita (materialul izolatiei
se va alege astfel incat sa fie compatibil cu tipul de izolatie existent).
La zonele de sudura intre cupoanele de conducta si la imbinarile electroizolante
montate ingropat singurul sistem aprobat este izolatie cu mansoane termocontractile de
polietilena/polipropilena extrudata.
Functie de modul de aplicare exista mansoane de polietilena extrudata ce se aplica
peste un strat de primer aplicat pe suprafata metalica sau mansoane de polietilena
extrudata ce contin in componenta lor primerul; se pot utiliza ambele tipuri.
Functie de forma mansoanelor termocontractile acestea sunt de tip tubular, sau de
tip banda cu inchidere pentru zonele de sudura sau de tipuri preformate functie de
obiectivul ce trebuie izolat; se pot utiliza toate tipurile.
Mansoanele pentru imbinarile electroziolante monobloc sunt speciale pentru a
acoperi aceste repere si se vor alege in functie de diametrul conductei și de tipul îmbinării
electroizolante.
Pagina 26 din 172
La zona de capat a tuburilor de protectie montate la subtraversari se vor prevedea
izolatii cu mansoane termocontractile care sa impiedica patrunderea apei sau a solului in
spatial inelar dintre conducta si tubul de protectie.
Exista o varietate mare de tipuri de mansoane de polietilena/polipropilena
extrudata, functie de aplicatia dorita, de conditiile de functionare ale conductelor si functie
de producatori.
In faza de proiectare, selectia tipului de mansoane necesar a fi utilizat se realizeaza
tinand cont de parametrii de care se tine cont in cazul izolatiei de polietilena/polipropilena
extrudata.
La faza de proiectare se va tine cont de eventualele reparatii ce se vor efectua atat
la zona in care pot apare defecte accidentale de izolatie cat si la zonele unde se
conecteaza cablurile protectiei catodice la conducta.
Pentru reparare se vor prevedea materiale compatibile cu izolatia aplicata
conductei si care constau in petice, in benzi termocontractile sau batoane de mastic,
functie de tipul reparatiei.
In mod obligatoriu toate materialele de izolare pentru o conducta se vor achizitiona
de la acelasi producator, pentru a se elimina eventualele diferente ce pot apare intre
produse.
Tuburile de protectie ce se monteaza la subtraversarile de drumuri, cai ferate etc
trebuie in mod obligatoriu izolate cu benzi de polietilena aplicate la rece in doua strate cu
suprapunere de minim 50%.
Reparatiile care se fac la conductele existente izolate cu bitum se vor realiza cu
benzi de polietilena aplicate la rece in doua strate cu suprapunere de minim 50%.
Toate benzile de polietilena aplicate la rece vor trebui sa respecte prevederile DIN
30672.
Inca de la faza de proiectare va trebui sa se prevada verificarea izolatiei
conductelor metalice ingropate.
In afara buletinelor de verificare intocmite de producatorul conductelor preizolate
verificarea izolatiei se va realiza si in teren in minim doua etape:
 inainte de ingropare si va consta in verificarea calitatii izolatiei conductelor
metalice cu aparate tip Izotest;
 dupa ingropare in cadrul punerii in functiune si va consta in verificarea calitatii
izolatiei prin metoda DCVG – metoda DCVG este prezentata in cadrul
Capitolului 9.1.
7.2. PROIECTAREA PROTECTIEI CATODICE

Proiectarea sistemelor de protectie catodica va trebui realizata in mod obligatoriu
de firme/personal cu experienta dovedita in acest domeniu.
Inainte de elaborarea proiectului firma contractanta va trebui sa prezinte o lista cu
lucrari similare elaborate si CV-ul/CV-urile persoanelor ce vor elabora proiectul si care
trebuie sa aibe experienta dovedită in elaborarea unor lucrari similare de minim 5 ani, sau
sa fie acreditate conform ISO 15257 – minim nivel 3.
Pentru completarea protectiei pasive si pentru prelungirea duratei ei de viata, se
completeaza protectia pasiva cu protectie activa (protectie catodica).
Dupa cum s-a specificat in cadrul Capitolului 5.2 exista doua metode de aplicare a
protectiei catodice pentru conductele metalice ingropate:
 Protectie catodica galvanica;
 Protectie catodica cu injectie de curent.
Pagina 27 din 172
Sistemul de protectie catodica va fi proiectat astfel incat coroziunea metalului
conductei sa fie limitata pana spre eliminare iar efectele adverse ale curentilor de
dispersie ce pot afecta conducta sa fie miscorate cat mai mult posibil.
Protectia catodica a conductelor ingropate (conducte noi sau conducte existente)
poate fi realizata tehnic si economic numai daca urmatoarele conditii sunt indeplinite:
 exista continuitate electrica pe intreaga conducta;
 izolatia conductei se prezinta in situatie buna sau relativ buna (in cazul
conductelor existente);
 exista izolatie electrica a conductei fata de instalatiile la care se cupleaza la
capete, fata de eventuale structuri de sprijin la supratraversari sau fata de
eventuale bransamente.
In cazul in care exista un decalaj de timp stiut de 6 luni sau mai mult de la faza de
proiectare intre ingroparea conductei si punerea in functiune a sistemului de protectie
catodica, in mod obligatoriu se va prevedea un sistem de protectie catodica temporar,
dimensionat astfel incat sa asigure protectia catodica pe perioada in care conducta nu are
protectie catodica definitiva.
Proiectarea sistemului de protectie temporar se va realiza functie de lungimea
conductei, diametrul conductei si durata pana la realizarea sistemului definitiv de protectie
catodica.
In principiu protectia catodica temporara se va realiza cu grupuri de anozi de
sacrificiu, dar in cazul conductelor lungi si de diametre mari unde necesarul de curent este
mai mare se pot utiliza statii de protectie catodica temporare.
Sistemul de protectie catodica temporar va trebui sa aibe facilitati pentru
monitorizarea parametrilor.
7.2.1 Selectia tipului sistemului de protectie catodica

Tipul sistemului de protectie catodica (cu anozi galvanici sau cu statie de protectie
catodica) proiectat pentru o conducta va fi decis in urma unei analize tehnico-economice.
Pentru acest lucru se vor lua in considerare urmatorii factori:
 durata de viata: anozii galvanici sunt utilizati pentru durate scurte de viata (5-
7 ani), in timp ce sistemele de protectie catodica cu SPC sunt utilizate pentru
durate mai lungi de viata (pana la 30 ani);
 rezistivitatea solului: pentru soluri cu rezistivitati mai mari de 100 Ω anozii
galvanici au eficienta limitata (capacitate de curent redusa) – în cazuri
speciale, cu aprobarea scrisă a Companiei, se pot utiliza și în cazul unor
soluri cu rezistivități mai mari de 100 Ω;
 necesarul de curent de protectie; conductele lungi sau un numar de mai
multe conducte scurte situate in aceeasi zona necesita un curent de
protectie mare ce nu poate fi asigurat in mod normal de anozii galvanici;
 existenta surselor de alimentare cu curent electric: sistemele de protectie
anodica cu SPC-uri necesita sursa de alimentare cu curent, fapt ce trebuie
avut in vedere;
 existenta altor sisteme de protectie catodica cu SPC-uri pe conducte din
vecinatate poate sa aibe un efect advers asupra conductei noi;
 existenta conductelor fara sisteme de protectie catodica dar cu izolatie ce se
preteaza aplicarii protectiei catodice – inainte de proiectarea sistemului de
protectie catodica in mod obligatoriu o investigatie DCVG care sa certifice
starea izolatiei este obligatorie;
Pagina 28 din 172
 in cazul existentei curentilor de dispersie, se va utiliza sistem de protectie
catodica cu SPC;
 criteriul economic: cand sunt respectate toate criteriile tehnice, se va lua in
considerare criteriul economic (inclusiv costurile legate de intretinerea
sistemului de protectie catodica).
Astfel conducte cu diametre si lungimi mici in zone unde nu exista curenti de
dispersie sau alte sisteme de protectie catodica cu SPC se vor proteja cu anozi galvanici,
in vreme ce conductele lungi si/sau de diametre mari se vor proteja cu SPC-uri.
Dupa stabilirea tipului sistemului de protectie catodica se va trece la proiectarea
sistemului de protectie catodica.
7.2.2 Sistem de protectie catodica cu anozi galvanici

In cazul in care in urma analizei s-a stabilit ca protectia catodica sa se realizeze cu
anozi galvanici, la stabilirea numarului de grupuri de anozi, a numarului de anozi in fiecare
grup si la pozitionarea anozilor de-a lungul conductei se va tine cont de urmatoarele
aspecte:
 necesarul de curent de protectie;
 rezistivitatea solului;
 rezistenta de dispersie a fiecarui grup de anozi sa fie mai mica de 10 Ω (se
are in vedere faptul ca anozii galvanici se utilizeaza si ca legari la pamant ale
conductei);
 legarile la pamant la supratraversari;
 zonele de sudura conducta veche/conducta noua (in cazul inlocuirii unor
tronsoane dintr-o conducta mai lunga).
Un sistem de protectie catodica cu anozi galvanici este compus din urmatoarele
elemente componente:
 grup/grupuri de anozi galvanici;
 cabluri;
 prize de potential si/sau cutii de distributie;
 imbinari electroizolante monobloc.
Prezentarea elementelor componente ale sistemelor de protectie catodica cu anozi
galvanici (altele decat anozii galvanici, adica a cablurilor, a prizelor de potential si a
imbinarilor electroizolante monobloc) este facuta in cadrul Capitolului 7.2.3.
Fiecare material din care se confectioneaza anozii galvanici prezinta un anumit
potential electrochimic. Acest potential electrochimic determina potentialul de iesire al
anodului adica diferenta de potential intre anodul galvanic si otel.
Curentul de iesire determina rata de consum a anodului adica durata de viata a
anodului.
Curentul minim de iesire pentru tipurile de anozi acceptati de Companie este de 30
mA.
In cadrul proiectarii se va tine cont de ecranarea ce apare in cazul utilizarii
grupurilor de anozi.
Proiectarea unui sistem de protectie catodica cu anozi galvanici se realizeaza
pentru o durata de viata de aproximativ 5-7 ani in timpul careia anozii se consuma si
trebuiesc ulterior inlocuiti.
Anodul galvanic de zinc este prezentat in Figura 4, in vreme ce anodul galvanic de
magneziu este prezentat in Figura 5.

Pagina 29 din 172
O rezistivitate mica in jurul anozilor galvanici este esentiala pentru functionarea lor
si de aceea anozii galvanici vor fi proiectati a se monta in saci cu backfill cu urmatoarea
compozitie: bentonita 75%, gips 20% si sulfat de sodiu 5% pentru anozii galvanici de zinc
si bentonita 20%, gips 75% si sare Glauber 5% pentru anozii galvanici de magneziu.
Pozitia in care se monteaza in mod normal anozii galvanici este vertical, in gaura
forata la o adancime de 2.5 m. Numai cu aprobarea scrisa a Companiei, in cazuri
justificate se accepta montarea in pozitie orizontala si/sau la adancime de ingropare mai
mica, dar nu mai sus de adancimea de ingropare a conductei.
Distanta intre doi anozi galvanici consecutivi este de 3 m, dar in cazuri justificate,
numai cu aprobarea scrisa a Companiei se accepta distante mai mici; in acest caz se
va avea in vedere in cadrul proiectarii factorul de ecranare.
Modul de pozitionare a anozilor fata de conducta este prezentat in Figura 6.
Fiecare anod din cadrul grupului de anozi se leaga la priza de potential cu cablu in
mod independent de ceilalti anozi din cadrul grupului; nu se admite legarea cu un singur
cablu a tuturor anozilor din cadrul grupului. Cablul folosit pentru conectarea anozilor la
priza de potential trebuie sa fie de tip CYY 1x25 mm 2. Culoarea mantalei de protectie a
cablului pentru cablurile anodice trebuie sa fie rosie. Cablul folosit pentru conectarea
conductei la priza de potential trebuie sa fie de tip CYY 1x25 mm 2. Culoarea mantalei de
protectie a cablului pentru cablurile de conexiune a conductei de priza de potential, trebuie
sa fie neagra.
Cablurile de masura potential prevazute atat la partile protejate catodic ale
conductei cat si la partile neprotejate catodic ale conductei trebuie sa fie de tip CYY 1x6
mm2. Culoarea mantalei de protectie a cablului pentru cablurile de masura potentiale pe
partile protejate catodic trebuie sa fie neagra, in vreme ce culoarea mantalei de protectie a
cablului pentru cablurile de masura potentiale pe partile neprotejate catodica trebuie sa fie
albastra.
In cazul in care tuburile de protectie sunt protejate catodic cablurile ce intregesc
circuitul trebuie sa fie de tip CYY 1x25 mm 2, iar in cazurile in care se vor prevedea cabluri
doar pentru masurarea potentialului conductei, acestea vor fi de tip CYY 1x6 mm 2.
Culoarea mantalei de protectie a cablului pentru cablurile ce se utilizeaza in cazul
intregirii circuitului de protectie al tuburilor de protectie trebuie sa fie verde, in vreme ce
culoarea mantalei de protectie a cablului pentru cablurile de masura potentiale pentru
tuburile de protectie trebuie sa fie galbena.
In cazul in care anozii galvanici se utilizeaza si in scopul legarii la pamant se va
avea in vedere faptul ca in cazul supratraversarilor legarea la pamant se executa in
apropierea locului de intrare/iesire al conductei în pamant numai la un capat daca
deschiderea traversarii aeriene este mai mica sau egala cu 10m sau la ambele capete
daca deschiderea traversarii aeriene este mai mare de 10m; conducta se va izola fata de
structura de sprijin in cazul in care se monteaza pe structura de sprijin metalică
(estacada).
Structura de sprijin metalică va avea la randul ei legare la pamant cu electrozi
Ol/Zn.
Conectarea electrozilor de Ol/Zn la structura metalica se va realiza cu platbanda de
Ol/Zn de 25 mm x 4 mm, prinderea la structura de sprijin realizandu-se prin intermediul
unor placute sudate pe structura de sprijin deasupra suprafetei solului la circa 1 m.
Legarea la pamant pentru structura de sprijin (estacada) se va dimensiona pentru o
rezistenta de dispersie mai mica de 10 Ω.

Pagina 30 din 172
In mod obligatoriu la zona de sudura conducta noua/conducta veche avand in
vedere faptul ca cele doua metale (tronsoane de conducta) ce se sudeaza au potentiale
diferite este obligatoriu sa se monteze grup de anozi galvanici. Grupul de anozi galvanici
se va conecta apoi prin priza de potential cu cate un cablu la ambele tronsoane de
conducta (conducta noua si conducta veche). Conectarea cablurilor se va face de o parte
si de alta a sudurii la circa 300 mm Figura 7.
Anozii galvanici acceptati de catre Companie sunt anozii de zinc si anozii de
magneziu ale caror caracteristici tehnice sunt prezentate in foile de date din cadrul
Capitolului 11.
7.2.2.1 Anodul galvanic de zinc

Impuritati de plumb si cadmiu pot cauza pasivarea anodului de zinc si de aceea
pentru turnarea anozilor de zinc se va utiliza numai zinc pur, cu puritate de 99,99%.
Potentialul in gol al unui anod galvanic de zinc este -1100 mv raportat la electrodul
de Cu/CuSO4.
Procentul maxim de alte metale ce pot fi continute in anozii de zinc este prezentat
mai jos:
 fier – max. 0,002%
 cadmiu - max 0,003%
 plumb – max. 0,005%
 cupru – max. 0,001%
Anozii galvanici de zinc pot fi folositi cu rezultate bune in solurile cu rezistivitati mai
mici de 50 Ωm si cu rezultate relativ bune in soluri cu rezistivitati cuprinse intre 50 Ωm si
100 Ωm.
Anozii galvanici de zinc se utilizeaza preambalati in saci cu backfill; continutul
backfilului este prezentat in Capitolul 7.2.2.
Backfilul joaca un rol foarte important in functionarea anozilor deoarece asigura o
rezistivitate scazuta in jurul acestora, mentin umiditatea si nu permit corodarea locala a
lor.
Avantajele anozilor galvanici de zinc sunt:
 opereaza la o eficienta de aproximativ 90%;
 nu se pasivizeaza usor;
 rezistenta mecanica buna;
 pret relativ mic.
Dezavantajele anozilor galvanici de zinc sunt:
 curent relativ mic de iesire;
 diferenta relativ mica intre potentialul otelului si potentialul sau.
Exista o larga varietate de anozi galvanici de zinc, dar singurul tip acceptat de catre
Companie este cel a caror caracteristici tehnice este prezentat in foaia de date din cadrul
Capitolului 11.
7.2.2.2 Anodul galvanic de magneziu

Corodarea accentuata a anodului de magneziu creste datorita prezentei
impuritatilor de fier, cupru sau nichel fapt ce reduce durata de viata a anodului.
Anozii galvanici de magneziu functie de continutul de alte metale sunt de tip normal
sau de tip potential ridicat.

Pagina 31 din 172
Potentialul in gol al unui anod galvanic de magneziu este -1550 mv pentru anodul
galvanic de magneziu de potential normal si – 1750 mV pentru anodul galvanic de
magneziu de potential ridicat, raportat la electrodul de Cu/CuSO4.
Pentru anodul galvanic de magneziu de potential normal procentul maxim de alte
metale ce pot fi continute este prezentat mai jos:
 aluminiu – intre 5,3% si 6,7%
 zinc – intre 2,5% si 3,5%
 mangan – intre 0,15% si 0,7%
 siliciu – max. 0,15%
 cupru – max. 0,02%
 nichel – max. 0,002%
 fier – max. 0,005%
Pentru anodul galvanic de magneziu de potential ridicat procentul maxim de alte
metale ce pot fi continute este prezentat mai jos:
 aluminiu – max. 0,01%
 siliciu – max 0,05%
 fier – max. 0,03%
Anozii galvanici de magneziu de potential normal pot fi folositi cu rezultate bune in
soluri cu rezistivitati mai mici de 30 Ωm, in vreme ce anozii galvanici de magneziu de
potential ridicat pot fi folositi cu rezultate bune in solurile cu rezistivitati mai mici de 50 Ωm.
Anozii galvanici de magneziu se utilizeaza preambalati in saci cu backfill; continutul
backfilului este prezentat in Capitolul 7.2.2.
Backfilul joaca un rol foarte important in functionarea anozilor deoarece asigura o
rezistivitate scazuta in jurul acestora, mentin umiditatea si nu permit corodarea locala a
lor.
Avantajele anozilor galvanici de magneziu sunt:
 diferenta de potential mare intre potentialul otelului si potentialul sau;
 nu se pasivizeaza usor;
 rezistenta mecanica relativ buna.
Dezavantajele anozilor galvanici de magneziu sunt:
 eficienta mai mica decat in cazul anozilor galvanici de zinc, aproximativ 50%;
 pret mai mare decat al anozilor galvanici de zinc.
Exista o larga varietate de anozi galvanici de magneziu, dar singurul tip acceptat de
catre Companie este cel a caror caracteristici tehnice este prezentat in foaia de date din
cadrul Capitolului 11.
7.2.3 Sistem de protectie catodica cu injectie de curent (SPC)

Prin utilizarea unui sistem de protectie catodica cu SPC in contextul unei conducte
metalice foarte bine izolate lungimi mari de conducte se pot proteja cu o singura statie de
protectie catodica.
Un sistem de protectie catodica cu SPC este compus din urmatoarele elemente
componente:
 cabina SPC;
 electrod de referinta;
Pagina 32 din 172
 priza anodica;
 cabluri;
 prize de potential si/sau cutii de distributie;
 imbinari electroizolante monobloc;
 legari la pamant (ale cabinei SPC si ale conductei);
 sistem de telecontrol si teletransmisie date pentru SPC;
 sistem de telecontrol si teletransmisie date pentru priza de potential situata
la mijlocul distantei intre doua SPC-uri.
7.2.3.1 Cabina SPC

O conducta poate fi protejata de una sau mai multe SPC-uri, functie de lungimea ei
si de necesarul de curent de protectie.
Pe baza necesarului de curent de protectie, proiectantul va stabili numarul de SPC-
uri necesar pentru a se realiza protectia catodica a unei conducte.
Calculul necesarului de curent de protectie este prezentat in cadrul Capitolului 6.6.
La stabilirea pozitiei de amplasare a SPC-urilor se va tine cont in principal de
existenta surselor de alimentare cu energie electrica, de acordul proprietarului terenului si
de posibilitatea utilizarii sistemului de transmisie date prin intermediul relelelor GSM –
existenta semnalului GSM.
Sursele de alimentare cu energie electrica pot fi realizate din:
 reteaua electrica de distributie a unui operator autorizat iar racordul se va
executa prin LEA sau prin LES functie de solutia companiei furnizoare de
energie electrica;
 instalatia electrica a Companiei, in cazul in care SPC-ul se pozitioneaza in
interiorul unei proprietati a Companiei care poseda alimentare cu energie
electrica iar racordul se va executa prin LEA sau LES.
Este de preferat ca amplasarea SPC-urilor sa se faca in interiorul unitatilor
apartinand Companiei.
La amplasarea SPC-urilor se va tine cont de forma de proprietate a terenului unde
urmeaza sa se faca amplasarea (de preferat terenuri aflate in proprietatea statului sau a
primariilor), de posibilitatea ajungerii cu mijloace auto la locatie, de apropierea de
conducta de protejat si de posibilitatea amplasarii prizelor anodice.
Amplasarea cabinelor SPC se va realiza pe fundatie de beton in cazul in care
cabinele se monteaza in interiorul statiilor de pompare etc apartinand Companiei, Figura
8, sau pe stalpi metalici in cazul in care cabinele se monteaza in alte locatii, Figura 9.
In cazul in care cabina SPC se monteaza in exteriorul locatiilor apartinand
Companiei pe stalpi metalici, amplasamentul se va inconjura cu gard metalic (panouri
metalice), intr-o incinta de forma patrata cu latura de 3 m si inaltime minim 1,8 m (in cazuri
justificate numai cu aprobarea scrisa a Companiei se accepta modificarea
dimensiunilor panourilor de gard).
Împrejmuirea cu gard va fi prevăzută cu poartă de acces pietonal.
Suprafața din interiorul împrejmuirii se va acoperi cu pietriș spălat 7 – 30 mm.
În fața cabinei SPC se va monta o placă de beton cu dimensiunile 1000 x 500 x
100 mm.
Tot in interiorul incintei se va pozitiona si priza anodica (in cazul in care este
verticala) si priza de potential aferenta, Capitolul 7.2.3.3.

Pagina 33 din 172
Cabina SPC este alcatuita dintr-o cabina metalica securizata contra efractiei care
va fi dotata cu o sursa de tensiune continua cu reglaj automat si cu sistem de
monitorizare, control si transmitere la distanta.
Este posibil ca in anumite cazuri o cabina SPC sa protejeze mai multe conducte, in
acest caz in circuitul catodic fiind montata o cutie de distributie echipata cu rezistente
reglabile.
Este posibil ca in anumite cazuri sa nu poata fi utilizata cutia cu rezistente reglabile
datorita in principal curentului mare necesitat de conducte (conducte existente cu izolatie
nesatisfacatoare), in acest caz se va utiliza o cabina SPC dubla, adica o cabina SPC cu
doua iesiri independente.
Cabina SPC trebuie sa contina in mod obligatoriu contor pentru masurarea energiei
electrice, dupa caz, altul decat cel utilizat pentru decontarea cu furnizorul de energie
electrica.
Tipul cabinei SPC precum si parametrii de functionare ai SPC-ului sunt prezentate
in cadrul Capitolului 11.
Cabina SPC trebuie sa fie omologata si acceptata de catre Companie.
Este recomandat ca amplasarea cabinelor SPC sa se realizeze in afara zonelor cu
pericol de explozie. In cazul in care acest lucru nu este posibil atunci cabina SPC care se
amplaseaza in interiorul zonelor cu pericol de explozie trebuie sa corespunda prevederilor
standardului EN 60079-14.
Cabina SPC trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:
 sursa de curent continuu sa fie racita cu aer;
 sa fie de tip modular cu doua tipuri de module;
 temperatura de lucru sa fie cuprinsa intre -350C si +600C (temperatura
mediului ambiant la umbra);
 sa aibe alimentarea monofazata cu tensiune de alimentare 230V (in cazuri
justificate numai cu aprobarea scrisa a Companiei se accepta cabina cu
tensiunea de alimentare trifazata 380V);
 sa aibe reglajul parametrilor de iesire automat adica parametrii de iesire ai
cabinei SPC sa se regleze functie de potentialul conductei fata de un
electrod de Cu/CUSO4 prezentat in cadrul capitolului 7.2.3.2.
 reglarea parametrilor de iesire trebuie sa se efectueze in mod continuu;
 se admit cabine standardizate cu curent de iesire de maxim 50 A in
constructie modulara;
 sa fie echipate cu un sistem de monitorizare, control si transmisie date;
 sursa de curent continuu trebuie sa aibe o rezerva de putere de cel putin
30% fata de necesarul de putere calculat pentru functionarea in regim
normal a statiei;
 sa aibe un timmer (intrerupator ciclic programabil) sincronizabil prin sistemul
de telecontrol si transmisie date care sa permita sincronizarea tuturor SPC-
urilor montate pe o conducta in vederea masuratorilor periodice (On/Off,
DCVG, CIPS) - perioadele ciclurilor trebuie sa fie ajustabile la nivel de
zecime de secunda pentru a se conferi acuratete masuratorilor;
 in cazul in care SPC-ul protejeaza o conducta nu foarte lunga izolata cu
izolatie de polietilena extrudata se va prevedea in cadrul cabinei SPC o
rezistenta reglabila care sa permita reglajul fin al sursei de curent;
 bornele de iesire si bornele de alimentare trebuie clar marcate;

Pagina 34 din 172
 atat la intrare cat si la iesire sursa de curent continuu trebuie prevazuta cu
protectii la scurtcircuit, suprasarcina si supratensiuni;
 polaritatea bornelor de iesire trebuie clar marcata cu (+) si (-);
 cablurile de energie electrica vor fi protejate la intrarea si ieşirea din cabina
cu presetupe adecvate;
 in cadrul proiectului se va specifica obligatia producatorului cabinei SPC sa
asigure gratuit piesele de rezerva pe perioada de garantie dar nu mai putin
de 2 ani;
 carcasa cabinei trebuie sa fie construita din tabla de otel, trebuie sa fie
protejata anticoroziv prin vopsire in camp electrostatic cu vopsea de culoare
gri deschis si trebuie sa aibe la baza un cadru metalic care sa permita
montarea pe fundatie de beton sau pe stalpi metalici;
 sa aibe minim IP 54 grad de protectie;
 pe usa cabinei se vor trece urmatoarele date:
- CONPET SA;
- CABINA SPC;
- NUME ȘI LOCAȚIE CONDUCTĂ.
 constructia carcasei cabinei va fi conceputa intr-un montaj care sa impiedice
accesul persoanelor straine si sa impiedice vandalizarea acesteia;
 toate elementele constructiei metalice a cabinei SPC care nu fac parte din
circuitul curentilor de lucru, dar care pot ajunge accidental sub tensiune se
racordeaza la priza de pamant a statiei de protectie catodica care este
prezentata in Capitolul 7.2.3.7.
Sistemul de monitorizare, control si transmisie date are urmatoarele caracteristici:
Sistemul de protectie catodica functioneaza corespunzator cand operarea sa este
continua iar valorile potentialelor se incadreaza in valorile corespunzatoare de protectie.
Aceste cerinte pot fi indeplinite prin aplicarea unui sistem de monitorizare si control
de la distanta, care monitorizeaza in mod continuu parametrii protectiei catodice si ii
pastreaza in limitele prescrise.
In cazul in care parametrii nu se mai incadreaza in limitele prescrise sistemul de
monitorizare da alarma astfel incat operatorii Companiei sa poata interveni.
Sistemul de telecontrol si teletransmisie date care se monteaza in interiorul cabinei
SPC trebuie sa fie dotat cu un soft care sa permita colectarea, procesarea si inregistrarea
datelor necesare iar apoi trimiterea la camera de urmarire si comanda prin intermediul
unei rețele bidirecțională prin ethernet.
Sistemul de telecontrol si teletransmisie date trebuie sa permita masurarea si
controlul urmatorilor parametrii:
 tensiune injecție conductă;
 curent polarizare;
 potentialul conductă On si Off raportat la electrodul nepolarizabil;
 tensiune rețea;
 număr efracții;
 ore funcționare;
 consum energie;
 stare pornit/oprit a injecției;
 ciclu On/Off reglabil;

Pagina 35 din 172
 sincronizare GPS;
 ultima comandă transmisă către stație precum și data și ora ultimei comenzi;
 pornirea, oprirea si programarea intrerupatorului ciclic programabil si
sincronizabil.
Rata maxima acceptata de masuratori de potential gresite este de 3%, in vreme ce
rata maxima acceptata de masuratori de tensiune si curent gresite este de 2%.
Sistemul de telecontrol si teletransmisie date trebuie sa aibe urmatoarele functii:
 sa masoare, sa analizeze si sa stocheze semnale analogice si digitale;
 sa poata sa intrerupa curentul de iesire al cabinei SPC cu ajutorul
intrerupatorului ciclic programabil si care sa poata fi sincronizat cu celelalte
intrerupatoare montate la cabinele SPC de pe intreaga conducta;
 sa permita monitorizarea si controlul parametrilor de iesire ai cabinei SPC;
 sa trimita datele stocate la camera de control;
 sa comunice cu serverul principal prin intermediul unei rețele bidirecționale
prin ethernet;
 sa stocheze datele si sa le afiseze prin intermediul unui achizitor de date
local;
 sa permita managementul evenimentelor si al alarmelor.
Colectarea datelor
Sistemul de telecontrol si teletransmisie date trebuie sa masoare urmatoarele SEMNALE:
- tensiunea de iesire a sursei cabinei SPC;
- curentul de iesire al sursei cabinei SPC;
- potentialul On;
- potentialul Off (cu ajutorul intrerupatorului ciclic programabil si sincronizabil).
Masuratorile curentului, a tensiunii si cele ale potentialului nu vor fi efectuate ca
simple masuratori, fiind necesar un algoritm care sa elimine citirile eronate.
In modul normal de operare, in timpul functionarii continue a SPC-ului sistemul
trebuie sa calculeze si o medie pe 30 de zile (lunara) si sa stocheze valorile maxime si
minime pentru fiecare semnal in parte.
In urma acestor citiri se va putea observa orice functionare defectuoasa a cabinei
SPC.
Duratele de timp in care unul sau mai multe semnale au avut valori in afara limitelor
predefinite (ca de exemplu valori sub potentialul de protectie sau curent de iesire zero) vor
trebui in mod obligatoriu stocate, acest lucru constituind un indicator referitor la intregul
sistem de protectie catodica.
Intrerupatorul ciclic programabil si sincronizabil este montat in urmatoarele scopuri:
 sa permita masurarea curentului si tensiunii de iesire a sursei cabinei SPC la
o perioada de 100-300 msec dupa iesirea din modul On;
 sa permita masurarea potentialului Off la o perioada predefinita;
 în mod obligatoriu toate intrerupatoarele ciclice montate pe o conducta
trebuie sa intrerupa simultan sursele cabinelor SPC, prin sincronizare GPS.
Concluzionand, minim urmatoarele date vor trebui stocate de catre sistem:
 tensiunea de iesire a sursei cabinei SPC valoare medie aritmetica pe
ultimele 30 de zile;
 tensiunea de iesire a sursei cabinei SPC;

Pagina 36 din 172
 curentul de iesire al sursei cabinei SPC;
 curentul de iesire al sursei cabinei SPC;
 potentialul On al conductei ca masuratoare singulara;
 potentialul On al conductei (valoare minima pe ultimele 30 de zile);
 potentialul On al conductei (valoare maxima pe ultimele 30 de zile);
 potentialul Off al conductei ca masuratoare singulară;
 potentialul Off al conductei (valoare minima pe ultimele 30 de zile);
 potentialul Off al conductei (valoare maxima pe ultimele 30 de zile);
 durata potentialului mai mic decat valoarea minima setata;
 durata potentialului mai mare decat valoarea maxima setata;
 durata de lucru efectiva.
Managementul evenimentelor si al alarmelor

Sistemul trebuie sa receptioneze inputuri digitale pe care sa le transforme in
evenimente ce trebuie stocate cu ora si ziua la care s-au inregistrat. Receptia acestor
inputuri se realizeaza in camera de control care va trebui sa fie dotata cu server sau un
calculator performant. Serverul/calculatorul trebuie sa aibe acces permanent la internet.
Serverul/calculatorul trebuie sa include si doua winchestere si sa fie dotat cu doua
porturi serial RS 232.
Camera de control mai trebuie sa fie dotata cu o imprimanta si cu un monitor cu
diagonala de minim 21 inch.
Urmatoarele evenimente vor trebui stocate:

 alarma furt (usa cabinei SPC este deschisa iar alarma nu a fost oprita);
 alarma normala (usa cabinei SPC este deschisa iar alarma a fost oprita);
 sursa cabinei SPC este pornita;
 sursa cabinei SPC functioneaza in regim On/Off;
 curentul de iesire al sursei cabinei SPC este sub limita setata;
 curentul de iesire al sursei cabinei SPC este oprit timp de mai mult de 10
minute;
 tensiunea de iesire a sursei cabinei SPC este sub limita setata;
 receptorul GPS este pornit;
 prezenta tensiunii de alimentare;
 lipsa tensiunii de alimentare pentru mai mult de 10 minute.
Anumite evenimente predefinite vor trebui sa fie transformate in alarme ce vor fi
transmise prin intermediul unei rețele bidirecționale prin ethernet catre camera de control
in mod automat.
Astfel sistemul va trebui sa genereze alarme catre camera de control in cazul
urmatoarelor evenimente:
 alarma furt (usa cabinei SPC este deschisa iar alarma nu a fost oprita);
 curentul de iesire al sursei cabinei SPC este oprit timp de mai mult de 10
minute;
 nu exista tensiune de alimentare mai mult de 10 minute.
Software de monitorizare directă

Softul destinat monitorizării directe trebuie să asigure monitorizarea în timp real a

Pagina 37 din 172
stațiilor (timp de răspuns de ordinul secundelor), configurarea avansată a stațiilor, testarea
și diagnoza statiilor, prelucrarea înregistrarilor, exportul datelor.
Autentificare
Autentificarea utilizatorului trebuie să se realizeze prin intermediul unei ferestre
dedicate în cadrul căreia se introduce parola de acces. Recunoașterea userului trebuie să
se realizeze în mod automat
Afișarea stării curente a sistemului

Actualizarea și afișarea stării sistemului, trebuie să se realizeze în cadrul unei
ferestre dedicate, cu funcții de selecție și de avertizare orientate pe conducte.
Afișarea stării curente a stațiilor

Informațiile referitoare la starea curentă a stației selectate trebuie să fie afișate în
cadrul unei ferestre dedicate. Fiecare parametru trebuie să fie monitorizat în timp real,
fiecare depășire trebuie să fie semnalizată prin culoarea rosie.
Afișarea parametrilor de injecție ai stațiilor

Trebuie să fie asigurată o evaluare rapidă a procesului de protecție prin
monitorizarea numai a parametrilor de injectie.
Controlul stațiilor
Trebuie să poată fi transmisă întreaga gama de comenzi, în mod direct, prin
intermediul unei interfețe de operare specifice.
Configurarea statiilor
Configurarea stațiilor trebuie să se efectueaze prin intermediul unei ferestre
dedicate, care să prezinte, sub o formă ușor accesibilă, întreaga gamă de opțiuni și de
comenzi de configurare disponibile.
Grafice de evolutie, rapoarte

Datele înregistrate sub formă de istoric (parametri, evenimente, comenzi) trebuie
să fie afișate grafic și numeric. În cadrul softului trebuie să fie disponibile cursoare de
selecție date individuale sau seturi de date care să permită evaluarea completă a stării
stației la momentul selectat și comenzi de export în format compatibil Excel.
Software de monitorizare centralizată

Softul destinat monitorizării centralizata trebuie să fie de tip aplicație WEB și să
asigure monitorizarea continuă a întregului sistem, crearea istoricului, preluarea-
transmiterea comenzilor operaționale și informarea cu privire la starea sistemului.
Autentificare
Aplicația WEB trebuie să fie optimizată pentru a asigura un acces rapid la
resursele sistemului atât de pe stații de lucru tip PC cât și prin intermediul telefoanelor
mobile.
La accesarea paginii WEB este necesară autentificarea utilizatorului.
Utilizatorii trebuie să fie grupați pe 3 niveluri de acces:
- Supraveghere
Pagina 38 din 172
- Control
- Administrare
Afișarea stării curente a sistemului:

Sistemul trebuie să asigure monitorizarea online în cadrul unui tabel unic, a tuturor
parametrilor tehnologici și de stare.
Afisarea parametrilor tehnologici ai statiilor:

Sistemul trebuie să asigure monitorizarea online a parametrilor tehnologici ai
fiecărei stații din cadrul conductei selectate.
Istoric
Sistemul central de monitorizare trebuie să înregistreze sub formă de istoric
parametrii, comenzile executate și evenimentele apărute la nivelul fiecărei stații.
Totodată trebuie să existe disponibile filtre care să permită vizualizarea istoricului
la nivelul întregului sistem sau la nivelul stației selectate.
Localizare
Modulul de monitorizare și control de la distanță trebuie să se conecteze la
sistemul GPS în scopul sincronizării cu mare precizie a ceasului intern și identificării
coordonatelor de amplasare.
Poziționarea pe harta și coordonatele de localizare trebuie să fie disponibile prin
trei moduri de vizualizare a hărților: Satelit, Relief și Harta.
Controlul de la distanta
Controlul de la distanta se va realiza prin intermediul computerului din camera de
control.
Caracteristici tehnice modul monitorizare și control de la distanță:
 Reglare automată online a potențialului Off al conductei;
 Comunicare bidirecțională prin Ethernet
 Conectare prin modem GSM;
 Sincronizare și localizare prin GPS;
 Transmite întreg setul de parametrii de proces și stare;
 Intrări analogice:
 Tensiune de injecție;
 Curent de polarizare;
 Potențial conductă;
 Tensiune de alimentare cabină;
 Tensiune continuă;
 Energie consumată.
Intrări digitale:
 Stare de funcționare sursă de tensiune continuă;
 Stare ușă de acces;
 Reglare manual/automat;
 Generare secvență On-Off.

Pagina 39 din 172
Ieșiri analogice:
 0 – 10 V pentru controlul tensiunii de ieșire.
Ieșiri digitale:
 Pornit-oprit injecție;
 Alimentare GSM.
Alte cerinte
 tensiunea de alimentare va fi furnizata de alimentarea cabinei SPC;
 shuntul pentru masuratorile curentului va fi parte din echipament si trebuie
dimensionat pentru curentul de iesire al sursei cabinei SPC;
 data si ora vor trebui setate de catre modulul GPS;
 sistemul va trebui dotat cu modul GPS si modul de comunicatii care sa
permita conectarea la server prin intermediul sistemului de telecomunicatii
 echipamentul va trebui sa fie compatibil cu conditiile meteo din zona in care
se monteaza, respectiv sa functioneze la temperaturi cuprinse intre – 350C și
+ 600C;
 sa aibe protectie pentru supratensiune si sa aiba certificare;
 trebuie sa aiba asigurata minim 2 ani garantie de functionare.
Sistemul de telecontrol si teletransmisie date pentru cabina SPC este prezentat in
Prin proiect in mod obligatoriu cabinele SPC vor trebui livrate cu o placuta de
identificare care sa contina cel putin urmatoarele date:
 numele producatorului;
 modelul, tipul, seria si numarul de identificare;
 anul fabricatiei;
 tensiunea de alimentare;
 tensiunea maxima de iesire (cc);
 curentul maxim de iesire (cc);
 schema electrica;
 gradul de protectie IP.
7.2.3.2 Electrod de referinta

Avand in vedere faptul ca tipul statiei de protectie catodica este automata, reglajul
parametrilor de iesire se va realiza functie de potentialul conductei fata de un electrod de
referinta Cu/CuSO4.
Parametrii electrodului de referinta sunt prezentati in Capitolul 11.
Durata de viata a electrodului de Cu/CuSO4 este de 20 ani. La terminarea duratei
de viata electrodul permanent in mod obligatoriu trebuie inlocuit.
Electrodul de Cu/CuSO4 este alcatuit dintr-un tub de plastic rezistent la soc, avand
in interior un electrod de cupru de puritate 99,99%, si fiind umplut cu gel de sulfat de
cupru saturat.
Intr-unul din capetele tubului se monteaza o membrana ce retine umiditatea, in timp
ce in celalalt capat se monteaza un capac de plastic cu un surub conectat la unul din
capete la electrodul de cupru si la celalalt capat la un cablu ce va realiza conexiunea cu
cabina SPC.
Pagina 40 din 172
Electrodul de referinta se va prevedea a fi montat la o distanta de circa 50 cm
lateral fata de conducta pe partea in care este montata SPC-ul.
7.2.3.3 Priza anodica

Priza anodica va fi proiectata astfel incat sa fie indeplinite urmatoarele conditii:
 compozitia si calitatea anozilor si a backfillului sa permita functionarea la
curentul maxim de protectie necesar pentru durata de viata a sistemului de
protectie catodica;
 rezistenta de dispersie a prizei anodice sa fie de maxim 1 Ω pentru
rezistivitati ale solului masurate de sub 100 Ωm si de maxim 2 Ω pentru
rezistivitati ale solului masurate de peste 100 Ωm (cu toate acestea este
recomandat ca in cazul in care la adancimea de ingropare a prizei anodice
sunt gasite valori mai mari de 250 – 300 Ωm sa se schimbe locatia de
amplasare a prizei anodice);
 sa se elimine pe cat posibil riscul interferentelor ce pot apare in cazul altor
structuri metalice din apropiere.
Priza anodica se compune din:
 anozi;
 backfill;
 cabluri;
 priza de potential si/sau cutie de conexiuni.
Teoretic orice material ce conduce curentul electric poate fi folosit ca anod al prizei
prizei anodice, dar datorita duratei de viata necesare si datorita criteriului economic prizele
anodice sunt executate din materiale ce prezinta un consum masic redus si un cost
rezonabil.
Anozii prizelor anodice pot fi continui (anozii monofilari de MMO sau Anodeflex) sau
sub forma unitara (anozii de fonta silicioasa, grafit sau tubulari de MMO).
Anozii acceptati de catre Companie sunt anozii de fonta silicioasa si anozii tubulari
de MMO, iar caracteristicile anozilor sunt prezentate in Capitolul 11.
In cazul solurilor saraturoase (rezistivitatea solului mai mica de 5 Ωm) se folosesc
anozii de fonta silicioasa aliata cu crom, caracteristicile anozilor fiind prezentate in
Capitolul 11.
Compozitia chimica a anozilor este prezentata mai jos:
Pentru anozii de fonta silicioasa:
 siliciu: 14,5% + 0,3% -0,4%;
 carbon: 0,95% ± 1,05%;
 mangan: 0,75% ± 0,75%;
 fosfor: max. 0,02%;
 fier restul.
Pentru anozii de fonta silicioasa aliata cu crom:
 siliciu: 14,5% + 0,3% -0,4%;
 carbon: 0,95% ± 1,05%;
 crom: 3,25%;
 mangan: 0,75% ± 0,75%;
 cupru max. 0,5%
 fier restul.
Pagina 41 din 172
Pentru anozii tubulari de MMO – varianta 1
 aliaj de iridiu – tantal oxid strat exterior (proportie variabila functie de tip);
 titan material de baza.
Pentru anozii tubulari de MMO – varianta 2
 aliaj de iridiu – ruteniu oxid strat exterior (proportie variabila functie de tip);
 titan material de baza.
Anodul de fonta silicioasa/fonta silicioasa aliata cu crom este prezentat in Figura
10, in timp ce anodul de MMO tubular este prezentat in Figura 11.
Anozii prizei anodice in mod obligatoriu vor trebui sa fie inconjurati pe toata
suprafata de backfill care este compus din cocs de petrol calcinat.
Backfillul are rolul de a micsora rezistenta de trecere anod priza anodica - sol, de a
reţine umiditatea şi de a drena gazele formate in procesul de electroliza catre suprafata
solului.
Backfillul are si rolul de a mari suprafata de contact intre anozii prizei anodice si sol
realizand practic o rezistenta de dispersie relativ constanta in timp la o functionare
normala.
Parametrii minimi pe care trebuie sa ii indeplineasca cocsul de petrol calcinat sunt:
 granulatie 2-10mm;
 resistivitate maxim 1 Ωm;
 umiditate maxima 4%;
 cenusa raportata la cocsul anhidru maximum 9,5%;
 materii volatile raportate la cocsul anhidru maximum 1,2%.
Numarul de anozi ai prizei anodice se va dimensiona astfel incat masa lor sa
asigure functionarea prizei anodice pentru durata de viata a sistemului de protectie
catodica.
Curentul pe fiecare anod nu trebuie sa depaseasca valoarea maxima pentru fiecare
tip anod in parte, respectiv o densitate de curent de 50 A/m 2 si o rata de consum de 0,4
kg/A an pentru anozii de fonta silicioasa si anozii de fonta silicioasa aliata cu crom si o
densitate de curent de 1000 A/m 2 si o rata de consum de 1 mg/A an pentru anozii tubulari
de MMO (valorile date sunt valori medii si pot varia functie de solul in care se monteaza
priza anodica).
Densitatea de curent la suprafata prizei anodice (anozi si backfill) trebuie sa aibe
valori mai mici de 1,6 A/m2 pentru evitarea efectelor electro osmozice.
Numarul de anozi se va calcula tinand cont de durata de viata a prizei anodice, de
necesarul de curent si de rezisitivitatea solului (rezistanta de dispersie a prizei anodice).
Calculul numarului de anozi este prezentat la sfarsitul capitolului.
In cazul anozilor de fonta silicioasa sau fonta silicioasa aliata cu crom se
recomanda ca numarul minim de anozi ce intra in componenta prizei anodice sa fie opt.
Fiecare anod trebuie sa fie livrat cu minim 1,5 m cablu de cupru de tip CYY 1x10
mm2 pentru anozii ce se monteaza la prizele anodice de suprafata orizontale sau verticale
si cablu de cupru 1x10 mm2 cu izolatie tip KYNAR sau HALAR pentru anozii ce se
monteaza la prizele anodice vertical de adancime.
Rolul cablurilor ce intra in componenta prizei anodice este acela de a asigura
conexiune electrica intre anozii prizei anodice si borna (+) a cabinei SPC.
In cazul prizelor verticale de adancime tipul conexiunii ce se realizeaza este bucla
iar cablul utilizat va fi de cupru 1x25 mm2cu izolatie tip KYNAR sau HALAR, fiecare anod
conectandu-se la cablul tip bucla prin intermediul cablului cu care a fost livrat.

Pagina 42 din 172
In cazul prizelor vertical de adancime se vor utiliza numai cabluri de cupru cu
izolatie tip KYNAR sau HALAr datorita gazelor ce se degaja in timpul functionarii prizei
anodice si care pot afecta izolatia de PE/PVC a cablurilor.
Este strict interzisa inadirea cablului anodic tip bucla in zona ingropata (exceptie
conectarea fiecarui anod la cablul tip bucla).
In cazul prizelor anodice orizontale sau verticale de suprafata fiecare anod se va
conecta la cutia de distributie anodica cu cablu tip CYY 1x10 mm2, iar de la cutia de
distributie la borna (+) a cabinei SPC cu cablu tip CYY 1x25 mm2.
Tipul cablurilor si culoarea mantalei pentru fiecare cablu in parte sunt prezentate in
cadrul Capitolului 7.2.3.4.
Toate cablurile anodice se vor monta ingropat la o adancime de 70 cm pe un pat
de nisip de 10 cm si se vor acoperi cu un strat de nisip de 10 cm grosime. Deasupra
stratului de nisip se va monta folie avertizoare de PVC.
Traseul cablului anodic va trebui sa ocoleasca zona de deasupra prizei anodice
deoarece gazele eliminate in procesele chimice de la anozi pot duce la deteriorarea
izolaţiei.
Prizele se vor instala in asa fel incat gazele generate de catre anozi sa poata fi
evacuate cat mai usor; prizele de adancime vor avea montata teava de evacuare a
gazelor.
Functie de adancimea de ingropare a anozilor exista doua tipuri de prize anodice
acceptate de catre Companie:
 prize anodice de suprafata care pot fi verticale si orizontale;
 prize anodice verticale de adancime (sau forate).
Tipul de priza utilizat de catre Companie este priza verticala de adancime. In cazul
in care rezistivitatea solului (sau alti factori) nu permite (permit) realizarea acestui tip de
priza, numai cu aprobarea scrisa a Companiei se poate proiecta si realiza o priza
anodica de suprafata verticala sau orizontala.
Prize anodice de suprafata verticale:

Prizele anodice de suprafata verticale sunt prezentate in Figura 12 si folosesc in
componenta lor anozi de fonta/fonta silicioasa aliata cu crom sau anozi MMO tubulari.
Pentru acest tip de priza in cazul anozilor de fonta silicioasa/fonta silicioasa aliata
cu crom pentru realizarea forajelor se va utiliza o foreza cu diametrul de 320 mm care va
fora pentru fiecare anod o gaura cu adancimea de 2,5 m. Anozii se vor pozitiona unul fata
de altul la o distanta de 5 m, pentru a se impiedica ecranarea.
Pentru acest tip de priza in cazul anozilor de MMO, pentru realizare forajelor se va
utiliza o foreza cu diametrul de 220 mm care va fora pentru fiecare anod o gaura cu
adancimea de 2,5 m. Anozii se vor pozitiona unul fata de altul la o distanta de 5 m, pentru
a se impiedica ecranarea.
Prin proiect se va prevedea backfill astfel: 100 mm inainte de introducerea fiecarui
anod in gaura forata, in spatial inelar din jurul anodului si pana la o inaltime de 200 mm
peste cota maxima unde au fost pozitionati anozii.
Anozii se vor conecta individual cu cablu CYY 1x10 mm2 la cutia de conexiuni, iar
apoi de la cutia de conexiuni la borna (+) a cabinei SPC cu cablu CYY 1x25 mm2.
Distanta la care se monteaza anozii fata de conducta de protejat este de minimum
100 m.
Pagina 43 din 172
Prin proiect se va prevedea tipul de lansare a anozilor care poate sa fie cu foreza
care a executat forajul, sau cu o franghie de polipropilena.
Acest tip de priza anodica poate fi utilizata cand este disponibila o suprafata mare
de teren si nu exista alte structuri metalice ingropate in apropiere.
Avantajele acestui tip de priza anodica sunt urmatoarele:
 se poate efectua verificarea fiecarui anod in parte, si in cazul in care se
constata functionarea defectuoasa a unui anod, acesta poate fi inlocuit;
 costuri de executie relativ reduse.
Dezavantajele acestui tip de priza anodica sunt urmatoarele:
 necesitatea unui spatiu de montare mare;
 existenta altor structuri metalice in apropiere poate genera curenti de
dispersie in respectivele structuri;
 in general, la adancimea de ingropare a anozilor exista variatii relativ mari
ale umiditatii solului in functie de anotimp cu consecinte in functionarea
prizei anodice.
Prize anodice de suprafata orizontale:

Prizele anodice de suprafata orizontale sunt prezentate in Figura 13 si folosesc in
cu crom si anozilor de MMO tubulari, pentru montarea anozilor se va sapa un sant la o
adancime de 2 metrii si cu o latime de 400 mm. Anozii se vor pozitiona la o distanta de 3
m unul fata de altul pentru a se impiedica ecranarea.
Prin proiect se va prevedea backfill astfel: 100 mm inainte de pozitionarea fiecarui
anod in sant, in spatial inelar din jurul anodului si pana la o inaltime de 100 mm peste cota
maxima unde au fost pozitionati anozii.
Anozii se vor conecta individual cu cablu CYY 1x10 mm 2 la cutia de conexiuni, iar
apoi de la cutia de conexiuni la borna (+) a cabinei SPC cu cablu CYY 1x25 mm 2.
Distanta la care se monteaza anozii fata de conducta de protejat este de minim
100 m.
Acest tip de priza anodica poate fi utilizata cand este disponibila o suprafata mare
de teren si nu exista alte structuri metalice ingropate in apropiere.
 se poate efectua verificarea fiecarui anod in parte, si in cazul in care se
constata functionarea defectuoasa a unui anod, acesta poate fi inlocuit;
 costuri de executie reduse.
 necesitatea unui spatiu de montare mare;
 existenta altor structuri metalice in apropiere poate genera curenti de
dispersie in respectivele structure;
 in general, la adancimea de ingropare a anozilor exista variatii relativ mari
ale umiditatii solului in functie de anotimp cu consecinte in functionarea
prizei anodice.

Pagina 44 din 172
Prize anodice verticale de adancime:
Prizele anodice verticale de adancime sunt prezentate in Figura 14 si folosesc in
cu crom pentru realizarea forajelor se va utiliza o foreza cu diametrul de 320 mm care va
fora o gaura a carei adancime depinde de departarea prizei anodice fata de conducta de
protejat.
Conditia esentiala este ca cel mai apropiat anod fata de nivelul solului sa fie
pozitionat la minim 50 m fata de conducta de protejat.
Anozii se vor pozitiona unul fata de altul la o distanta de 3 m, pentru a se impiedica
ecranarea.
Pentru acest tip de priza in cazul anozilor de MMO, pentru realizare forajelor se va
utiliza o foreza cu diametrul de 220 mm care va fora o gaura a carei adancime depinde de
departarea prizei anodice fata de conducta de protejat.
Conditia esentiala este ca cel mai apropiat anod fata de nivelul solului sa fie
pozitionat la minimum 50 m fata de conducta de protejat.
Prin proiect se va prevedea backfill in strat continuu astfel: 500 mm inainte de
introducerea primului anod in gaura forata apoi in spatiul inelar din jurul anozilor si pana la
o inaltime de 1,5 m peste cota maxima unde a fost pozitionat ultimul anod.
In cazul anozilor de fonta silicioasa si fonta silicioasa aliata cu crom, anozii se
vor monta fiecare in cate o cusca metalica pentru a se asigura pozitionarea centrala,
pentru a se asigura distanta intre ei si pentru a se putea executa o lansare usoara.
Orice alta metoda de lansare se poate utiliza numai cu aprobarea scrisa a
Companiei.
Lansarea anozilor se prevede a se executa cu instalatia de foraj care a executat
forajul gaurii.
Cusca metalica de lansare este prezentata in Figura 15 si este compusa din:
 cusca anodica confectionata din fier beton care sa reziste la greutatea
intregii mase (sunt de trei tipuri), toate intrand in componenta unei prize
anodice, cea de jos, tip intermediar, si cea de sus;
 element de adaptare situat in capatul ultimului tronson spre suprafata care
face legatura intre cusca anozilor si instalatia de foraj si permite desurubarea
instalatiei cu care s-a facut lansarea de ultimul tronson al custii.
Este interzisa lansarea anozilor cu funie de polipropilena datorita impreciziei
cauzate de masa fiecarui anod si de manipularea greoaie a acestora la lansare.
Totodata masa anodica a prizei anodice va creste datorita prezentei metalului din
custile de lansare.
Fixarea anozilor in custile de lansare in pozitie centrala permite asezarea backfilului
in interiorul custilor prin inconjurarea custilor metalice de lansare cu panza de fibre
liberiene si indesarea usoara a acestuia in interiorul tubului de panza astfel creat,
asigurandu-se o distributie uniforma a backfilului.
Anozii se vor conecta prin intermediul cablului cu care au fost livrati (cu izolatie
KYNAR sau HALAR 1x10 mm2), la cablul tip bucla cu izolatie KYNAR sau HALAR 1x25
mm2 care se va conecta la borna (+) a cabinei SPC.
Nu se admite conectarea fiecarui anod in parte la o cutie de conexiuni, intrucat
datorita custii de lansare exista practic scurtcircuit intre toti anozii prizei anodice.
Pagina 45 din 172
In cazul anozilor de MMO tubulari lansarea anozilor se prevede a se executa
manual, anozii fiind montati in interiorul unor centrori si fiind legati cu funii de
polipropilena, fiecare in parte.
Orice alta metoda de lansare se poate utiliza numai cu aprobarea scrisa a
Companiei.
Centrorul de lansare este prezentat in Figura 16.
Fixarea anozilor in centrori in pozitie centrala permite asezarea backfilului in
interiorul centrorilor de jur imprejurul anozilor.
Anozii de MMO se pot monta fie asa cum sunt fabricati, fie in canistera metalica
umpluta cu cocs.
Exista doua posibile moduri de conectare a anozilor de MMO componenti ai prizei
anodice la borna (+) a cabinei SPC:
 in bucla - anozii se vor conecta prin intermediul cablului cu care au fost livrati
(cu izolatie KYNAR sau HALAR 1x10 mm2), la cablul tip bucla cu izolatie
KYNAR sau HALAR 1x25 mm2 care se va conecta la borna (+) a cabinei
SPC;
 individual - anozii se vor conecta individual cu cablu cu izolatie KYNAR sau
HALAR 1x10 mm2 la o cutie de conexiuni si apoi mai departe de la cutia de
conexiuni la borna (+) a cabinei SPC cu cablu cu izolatie KYNAR sau
HALAR 1x25 mm2.
Indiferent de tipul anozilor utilizati, deasupra stratului de backfill, interiorul gaurii
forate se va umple cu drenaj de piatra sparta pana la suprafata solului.
Incepand de la primul anod al prizei anodice (cel mai de jos anod) pana la
suprafata solului se va monta un tub de PVC cu diametrul 50 mm. Pe toata lungimea
activa a prizei anodice tubul trebuie sa fie perforat pentru a permite drenarea gazelor.
La suprafata solului se va prevedea un dispozitiv de aerisire prezentat in Figura 17.
Rolul tubului de PVC, al drenajului si al dispozitivului de aerisire este de a permite
drenarea si evacuarea gazelor ce se formeaza in timpul functionarii normale a prizei
anodice. Lipsa unei evacuari normale a gazelor poate conduce la blocarea functionarii
prizei anodice.
Acest tip de priza anodica poate fi utilizata cand este disponibila o suprafata mica
de teren sau exista alte structuri metalice ingropate in apropiere.
 necesitatea unui spatiu de montare mic – amplasarea prizei anodice se va
realiza langa cabina SPC in interiorul inconjurat cu gard metalic;
 datorita faptului ca adancimea la care sunt montati anozii este destul de
mare, stratele de apa de deasupra anozilor asigura o umiditate permanenta
a prizei anodice fapt concretizat intr-o functionare eficienta a prizei anodice;
 se poate utiliza si in cazul in care sunt structuri metalice in apropiere, este
putin probabila aparitia curentilor de dispersie.
 costuri de executie mai mari decat in cazul prizelor anodice de suprafata;
 in cazul in care unul sau mai multi anozi ai prizei anodice nu mai
functioneaza este imposibila inlocuirea.

Pagina 46 din 172
Dimensionarea masei prizei anodice:
In functie de tipul de anozi folositi, masa anodica minima pentru asigurarea duratei
de viata considerate in proiect este data de formula:
M = m x I x D/u
unde avem:
M – masa anodica minima (kg);
m – rata de consum masic a materialului anodic (kg/Axan);
I – necesarul de curent la sfarsitul duratei de viata (A);
u – factor adimensional de utilizare a anozilor.
Functie de tipul anozilor rata de consum masic (m) este:
0,45 Kg/Axan pentru anozii de fonta silicioasa/fonta silicioasa aliata cu crom;
neglijabil pentru anozii de MMO
Factorul de utilizare al anozilor (u) pentru anozii de fonta silicioasa/fonta silicioasa
aliata cu crom sau MMO este 0,85.
Calcului numarului de anozi:

Functie de masa anodica calculata, numarul anozilor este dat de formula:
N > I x D/C
unde avem:
I – necesarul de curent la sfarsitul duratei de viata (A);
D – durata de viata (ani);
C – capacitatea unui anod (Axan).
Chiar daca in urma calculului rezulta un numar mai mic, numarul minim de anozi de
fonta silicioasa/fonta silicioasa aliata cu crom pentru o priza anodica este 6.
7.2.3.4 Cabluri
In cadrul proiectarii sistemelor de protectie catodica cu injectie de curent se vor
prevedea urmatoarele tipuri de cabluri:
 cablul anodic care poate fi de tip CYY 1x10 mm 2 de la fiecare anod la cutie
de conexiuni in cazul prizelor de suprafata , de tip 1x10 mm 2 cu izolatie tip
KYNAR sau HALAR in cazul prizelor verticale de adancime pentru anozii
tubulari de MMO, de tip CYY 1x25 mm2 de la cutia de conexiuni la cabina
SPC si de tip 1x25 mm2 cu izolatie tip KYNAR sau HALAR in cazul cablului
anodic tip bucla; culoarea mantalei de protectie a cablului utilizat pentru
cablurile anodice, indiferent de tipul lor trebuie sa fie rosie; Este strict interzis
a se utiliza cabluri cu protectie metalica in cazul cablurilor anodice, intrucat
in anumite conditii acestea pot strapunge mantaua de protectie fapt ceea ce
conduce in timp la corodarea cablului, respectiv la intreruperea lui;
 cablul catodic reprezentat de cablul care conecteaza cabina SPC de
conducta/conductele protejate fie direct fie prin intermediul unei cutii de
distributie va trebui sa fie de tip CYY 1x25 mm 2; culoarea mantalei de
protectie a cablului catodic trebuie sa fie neagra;
 cablul ce realizeaza legatura intre electrodul de referinta si cabina SPC va fi
de tip CYY 1x6 mm2; culoarea mantalei de protectie a cablului trebuie sa fie
maro;
 cablurile ce se monteaza la prizele de potential pentru masurarea
potentialului pe partile protejate catodic ale conductei trebuie sa fie de tip
Pagina 47 din 172
CYY 1x6 mm2; culoarea mantalei de protectie a cablului trebuie sa fie
neagra;
 cablurile ce se monteaza la prizele de potential pentru masurarea
potentialului pe partile neprotejate catodic ale conductei trebuie sa fie de tip
CYY 1x6 mm2; culoarea mantalei de protectie a cablului trebuie sa fie
albastra;
 cablurile pentru legari la pamant (exceptie cazul in care legarea la pamant a
conductei se realizeaza cu anozi galvanici cand se aplica prevederile
capitolului 7.2.2) trebuie sa fie de tip CYY 1x25mm 2; culoarea mantalei de
protectie a cablului trebuie sa fie galben cu verde;
 cablurile ce se monteaza la dispozitivele tip surge diverters de la imbinarile
electroizolante vor fi de tip CYY 1x25 mm2; culoarea mantalei de protectie a
cablului trebuie sa fie galbena.
Pentru o mai usoara identificare a tipurilor de cabluri si a culorilor mantalelor de
protectie, acestea sunt prezentate in cadrul Tabelului 5.
Tabelul 5
Destinatie cablu
Tip cablu Culoare manta
Cablu anodic CYY 1x10 mm2 sau cu Rosu
izolatie tip KYNAR sau
HALAR
CYY 1x25 mm2 sau cu izolatie
tip KYNAR sau HALAR
Cablu catodic CYY 1x25 mm2 Negru
Cablu electrod de referinta CYY 1x6 mm2 Maro
la cabina SPC
Cablu masura potential la CYY 1x6 mm2 Negru
prizele de potential pe
partile protejate catodic
Cablu masura potential la CYY 1x6 mm2 Albastru
prizele de potential pe
partile neprotejate catodic
Cablu legari la pamant CYY 1x25 mm2 Galben cu verde
( exceptie cele cu anozi
galvanici)
Cablu dispozitive spark CYY 1x25 mm2 Galben
gap
Cablu intregire sistem de CYY 1x25 mm2 Verde
protectie catodica pentru
tuburi de protctie
Cablu masura potential CYY 1x6 mm2 Galben
tuburi de protectie
Caracteristicile fiecarui tip de cablu in parte sunt prezentate in cadrul Capitolului 11.
Prin proiect se vor prevedea urmatoarele:

Pagina 48 din 172
 lungimea cablului pentru fiecare caz in parte;
 tipul si culoarea cablului pentru fiecare caz in parte;
 notarea cablurilor in prizele de potential este prezentata in cadrul capitolului
7.2.3.5;
 verificarea integritatii cablurilor (inclusive a mantalei) inainte de ingropare.
Cablurile vor trebui se fie prevazute a se monta ingropat la o adancime de 70 cm
pe un pat de nisip de 10 cm si se vor acoperi cu un strat de nisip de 10 cm grosime.
Deasupra stratului de nisip se va monta folie avertizoare de PVC.
Nu este admisa inadirea cablurilor in zonele in care sunt montate ingropat.
7.2.3.5 Prize de potential si/sau cutii de distributie

In cadrul proiectului, proiectantul trebuie sa prevada un numar suficient de prize de
potential si trebuie sa mentioneze clar tipul de priza ce se va folosi pentru fiecare locatie in
parte. La alegerea tipului de priza un factor primordial il constituie numarul de cabluri ce
trebuiesc conectate astfel incat pozitionarea lor in interiorul terminalului prizei de potential
si exploatarea ulterioara sa fie usoara.
Prize de potential se vor monta in urmatoarele locatii:
 la zona de injectie curent de la SPC-uri, pentru masurarea potentialului de
injectie;
 la toate legarile la pamant de-a lungul conductei;
 la zonele de intersectie cu alte conducte protejate catodic;
 la toate tuburile de protectie;
 la capete, la imbinarile electroizolante;
 la distante de maxim 1 km de-a lungul conductei, in cazul in care nu sunt
prevazute alte prize de potential.
Tipurile de prize de potential admise sunt urmatoarele:

 priza de potential metalica cu stegulet prezentata in Figura 18;
 priza de potential metalica tip cutie prezentata in Figura 19;
 prize de potential de polietilena (tip Big Fink sau Fat Fink) prezentate in
Figura 20;
 priză de potential de PVC/policarbonat prezentată în Figura 21.
Indiferent de tipul prizei de potential, pozitionarea lor nu se va prevedea a se

efectua deasupra conductei, ci in lateralul conductei la o distanta de circa 1,5 m.
La priza de potential ce se monteaza pe conducta langa locul de injectie din dreptul
SPC-ului, cablul de masura potential se va monta la 1 m de locul de conectare la
conducta al cablului de injectie de la SPC.
Priza de potential metalica cu stegulet

Priza de potential metalica cu stegulet este prezentata in cadrul Capitolului 11.
Parametrii si principalele caracteristici sunt prezentate mai jos:
Priza de potential metalica cu stegulet este alcatuita dintr-un corp metalic
reprezentat de o teava metalica cu lungimea de 2000 mm si cu diametrul de 140 mm si de
un stegulet metalic cu inaltimea de 700mm.
Partea superioara a prizei pe care se fizeaza steguletul metalic va trebui sa fie
prevazuta cu un dispozitiv de incuiere care sa nu permita accesul persoanelor

Pagina 49 din 172
neautorizate.
Sistemul de incuiere trebuie sa fie identic la toate prizele metalice cu stegulet.
In interiorul corpului metalic se va fixa o placa de textolit pe care se vor monta
bornele la care se conecteaza cablurile din priza de potential.
Notarea bornelor in interiorul prizei de potential trebuie sa fie clara pentru a nu se
da posibilitatea unor confuzii.
Corpul prizei de potential va trebui sa fie vopsit in culoarea gri deschis in timp ce
steguletul si corpul de fixare al lui vor trebui sa fie vopsite in culoarea rosie.
Pe stegulet va trebui sa scrie CONPET pe una dintre fete si numarul prizei de
potential de pe conducta pe cealalta fata.
Pe capatul steguletului ce se fixeaza pe corpul prizei de potential va trebui sa se
fixeze o eticheta metalica confectionata dintr-un material ce nu se corodeaza (aluminiu,
inox) care sa contina urmatoarele: numele conductei, diametrul conductei si fluidul
transportat.
Dimensiunile etichetei trebuie sa fie de 150 mm x 100 mm.
Priza de potential metalica cu stegulet se va monta intr-o fundatie de beton cu
dimensiunile: H=700mm, L=400 mm, l=400mm.
Priza de potential metalica tip cutie

Priza de potential metalica tip cutie este prezentata in cadrul Capitolului 11.
Priza de potential metalica tip cutie este alcatuita dintr-un corp metalic reprezentat
de o teava metalica cu lungimea de 2200 mm si cu diametrul cuprins intre 60 mm si 100
mm (functie de numarul de cabluri ce va fi prevazut sa fie montat in interiorul prizei) si de
o cutie metalica fixata in capatul corpului metalic.
Dimensiunile normale ale cutiei vor fi 250 mm x 250 mm x 200 mm, dar se admit si
cutii mai mari in cazul in care placa de textolit din interior nu va permite montarea
numarului de borne ce vor trebui conectate.
Cutia va trebui sa fie prevazuta cu un dispozitiv de incuiere care sa nu permita
accestul persoanelor neautorizate. Sistemul de incuiere trebuie sa fie identic la toate
prizele tip cutie.
In interiorul cutiei se va fixa o placa de textolit pe care se vor monta bornele la care
se conecteaza cablurile din priza de potential.
Notarea bornelor pe placa de textolit din interiorul prizei de potential trebuie sa fie
clara pentru a nu da posibilitatea unor confuzii.
Atat corpul prizei de potential cat si cutia prizei de potential vor trebui sa fie vopsite
in culoarea gri deschis.
Pe exteriorul usii cutiei prizei de potential va trebui sa scrie CONPET si numarul
prizei de potential de pe conducta.
Pe cutia metalica a prizei de potential va trebui sa se fixeze o eticheta metalica
confectionata dintr-un material ce nu se corodeaza (aluminiu, inox) care sa contina
urmatoarele: numele conductei, diametrul conductei si fluidul transportat.
Dimensiunile etichetei trebuie sa fie de 150 mm x 100 mm, iar locul de amplasare
este pe fata lateral dreapta.
Priza de potential tip cutie trebuie sa aibe minim grad de protectie IP 54.
Priza de potential tip cutie se va monta intr-o fundatie de beton cu dimensiunile:
H=700mm, L=400 mm, l=400mm.

Pagina 50 din 172
Priza de potential de polietilena tip Big Fink sau Fat Fink
Priza de potential de polietilena tip Big Fink sau Fat Fink este prezentata in cadrul
Capitolului 11.
Priza de potential de polietilena tip Big Fink sau Fat Fink este alcatuita dintr-un corp
de plastic cu lungimea de 1500 mm, cu diametrul de 75 mm in cazul prizelor tip Big Fink si
de 150 mm in cazul prizelor tip Fat Fink si de un cap de policarbonat rezistent la UV.
Placa de borne este fixata in capatul corpului de plastic si este acoperita de capatul
de policarbonat.
Capatul de policarbonat va trebui sa fie prevazut cu un dispozitiv de incuiere care
sa nu permita accestul persoanelor neautorizate. Sistemul de incuiere trebuie sa fie
identic la toate prizele de polietilena.
Notarea bornelor pe placa de borne din interiorul prizei de potential trebuie sa fie
clara pentru a nu da posibilitatea unor confuzii.
Corpul prizei de potential va trebui sa fie de culoare gri deschis, in vreme ce
capatul de policarbonat va trebui sa aibe culoarea rosie.
Pe capatul de policarbonat al prizei de potential va trebui sa scrie CONPET si
numarul prizei de potential de pe conducta.
Pe corpul de polietilena al prizei de potential langa capatul de policarbonat va trebui
sa se fixeze o eticheta metalica confectionata dintr-un material ce nu corodeaza (aluminiu,
inox) care sa contina urmatoarele: numele conductei, diametrul conductei si fluidul
transportat.
este in imediata apropiere a capatului de policarbonat.
Priza de potential de polietilena se va monta intr-o fundatie de beton cu
dimensiunile: H=700mm, L=400 mm, l=400mm.
Priza de potențial de PVC/policarbonat

Priza de potențial de PVC/policarbonat este prezentată în cadrul Capitolului 11.
Parametrii și principalele caracteristici sunt prezentate mai jos:
Priza de potențial de PVC/policarbonat este alcatuită dintr-un corp de PVC sau
policarbonat ranforsat, rezistent UV cu lungimea de 2800 mm, cu diametrul de 100 mm
și de un cap teșit, cu lățimea de 165 mm și lungimea de 200 mm, pe care se va fixa placa
de identificare.
Placa de borne este fixată în interiorul corpului prizei, și este acoperită cu un capac
cu o încuietoare.
Sistemul de încuiere trebuie să fie identic la toate prizele de PVC/policarbonat.
Notarea bornelor pe placa de borne din interiorul prizei de potențial trebuie să fie
clară pentru a nu da posibilitatea unor confuzii.
Pe placa de identificare a prizei de potențial va trebui să scrie CONPET și numărul
prizei de potențial de pe conductă.
Placa de identificare (eticheta) va trebui să aibe culoarea roșie.
Pe corpul de PVC al prizei de potențial deasupra capacului de acces la placa de
borne va trebui să se fixeze o etichetă metalică confecționată dintr-un material ce nu
corodeaza (aluminiu, inox) care să conțină următoarele: numele conductei, diametrul
conductei și fluidul transportat.
este deasupra capacului de acces la placa de borne.
Pagina 51 din 172
Priza de potențial de PVC/policarbonat se va monta în sol, fixarea realizându-se
prin compactarea solului în jurul corpului prizei și a celor doua țevi de fixare montate în
corpul prizei.
Cutii de distributie
Cutiile de distributie sunt in fapt prize de potential tip cutie dar care au dimensiuni
mai mari si care se pot monta inclusiv pe fundatie de beton.
Dimensiunile cutiei pot varia functie de varianta constructiva si de scopul in care se
doresc a fi utilizate.
Cutii de distributie de folosesc la:
 conectarea anozilor prizei anodice in cazul in care se utilizeaza sistemul cu
cablu de la fiecare anod in parte;
 montarea rezistentelor reglabile in cazul in care un SPC protejeaza mai
multe conducte si se preteaza utilizarea acestui sistem (a se vedea Capitolul
7.2.4.2);
iar notarea ce se realizeaza pe usa cutiei trebuie sa specifice tipul cutiei (cutie
conexiune anozi sau cutie distributie negativa).
Indiferent de tipul prizei de potential notarea bornelor din interiorul prizelor se va
face astfel incat sa permita identificarea usoara a conexiunilor realizate. Prescurtarile ce
se vor regasi la bornele prizelor de potential vor fi:
 A Zn – cablu catre anozii galvanici de zinc;
 A Mg – cablu catre anozii galvanizi de magneziu;
 TP – cablu catre tubul de protectie;
 CP – cablu masura potential pe partile protejate catodic ale conductelor;
 CNP – cablu masura potential pe partile neprotejate catodic ale conductelor;
 CC – cablu catodic;
 CA – cablu anodic;
 AX – anod component al prizei anodice, x numarul anodului, in cazul in care
fiecare anod component al prizei anodice in parte este conectat la cutia de
distributie;
 Cond. X – cablu catre o alta conducta la locul de intersectie.
Notarea bornelor se va executa cu etichete de material plastic autoadezive pe care
vor fi trecute prescurtarile specificate anterior.
7.2.3.6 Imbinari electroizolante monobloc

Toate conductele la care se aplica protectie catodica trebuie sa fie izolate din punct
de vedere electric fata de instalatiile la care se cupleaza (statii de pompare, rezervoare,
bransamente etc) si care pot pune la pamant sistemul de protectie catodica.
Este strict interzisa montarea de imbinari electroizolante de-a lungul unei conducte
in cazul inlocuirii unui tronson din acea conducta.
Singurul tip de imbinare electroizolanta admis de catre Companie este imbinarea
electroizolanta monobloc.
Nu este admisa utilizarea de imbinare electroizolanta cu flansa.
Imbinarea electroizolanta monobloc este prezentata in cadrul Capitolului 11.
Imbinarile electroizolante monobloc se vor dimensiona functie de metalul, de
diametrul, de presiunea de lucru si de temperatura de lucru a conductei.
Metalul din care este confectionata imbinarea electroizolanta trebuie sa fie perfect
compatibil cu metalul conductei.
Pagina 52 din 172
In mod obligatoriu la interior imbinarile electroizolante se vor izola pe toata
suprafata (mai putin 50 mm la extremitati) cu un sistem de rasini epoxidice izolatoare din
punct de vedere electric care sa reziste la parametrii de lucru ai conductei.
Montarea imbinarilor electroizolante monobloc se va realiza suprateran inainte de
intrarea in montaj ingropat a conductei.
Montarea imbinarilor electroizolante monobloc ingropat sau in camine se poate
face in cazuri speciale numai cu aprobarea scrisa a Companiei.
In cazul in care imbinarea electroizolanta se monteaza suprateran izolarea
anticoroziva pasiva se realizeaza prin vopsire cu vopsele care sa nu contina pulberi
metalice. Pentru o identificare usoara a imbinarilor electroizolante culoarea cu care se vor
vopsi este culoarea rosie.
In cazul in care imbinarea electroizolanta se monteaza ingropat sau in camine
izolarea anticoroziva pasiva se realizeaza cu mansoane termocontractile de polietilena
sau polipropilena termocontractila.
La montarea aeriana a imbinarilor electroizolante se va prevedea faptul ca
imbinarea sa se monteze la o distanta de minim 600 mm fata de sol.
Suportii de metal sau beton in cazul in care este necesara montarea lor pe partea
protejata catodic a conductei se vor izola cu textolit in grosime de minim 10 mm.
Rezistenta electrica in aer a imbinarii electroizolante monobloc la 1000 V cc trebuie
sa fie de minim 2 MΩ.
In cazul in care in fluidul transportat se regaseste apa in proportie mai mare de 5%
in mod obligatoriu se vor utiliza dispozitive tip isolating spool.
Dispozitivul isolating spool este un dispozitiv ce realizeaza intreruperea circuitului
electric ce se poate inchide prin intermediul fluidului transportat prin conducta.
Se poate realiza din fibra de sticla, sau din otel (teava de acelasi tip cu cea folosita
la construirea conductei) izolata la interior cu polietilena sau alt material izolator si avand
la unul dintre capete o flansa clasica iar la celalalt capat o imbinare electroizolanta cu
flanse.
Lungimea acestor dispozitive se calculeaza cu formula:
L= 400/ρxD, unde avem:
L – lungimea partii izolata din conducta la interior (in cm);
ρ – rezistivitatea fluidului transportat (in ohm x cm)
D – diametrul conductei (in cm);
Utilizarea dispozitivelor tip isolating spool este permisa numai cu aprobarea
scrisa a Companiei.
In cazul imbinarilor electroizolante monobloc sau a dispozitivelor tip isolating spool
montate aerian in mod obligatoriu se vor prevedea dispozitive tip spark gap.
Aceste dispozitive se vor conecta de o parte si de alta a imbinarii electroizolante
monobloc sau a imbinarii electroizolante cu flanse din componenta dispozitivului isolating
spool prin cablu minim CYY 1x25 mm2 de culoare galbena, si au rolul de a permite
trecerea curentului de la partea protejata catodic a conductei catre legarile la pamant de
pe partea neprotejata catodic a conductei in cazul unor supratensiuni ce pot aparea
accidental.
Dispozitivul tip spark gap trebuie sa aibe urmatoarele caracteristici:
 sa fie construite astfel incat sa poata fi montate in zone cu pericol de
explozie;
 raspuns la tensiune alternativa (50 Hz) 1,0 kV;
 raspuns la crestere tensiune (1/50 μs) 2,2 kV;
Pagina 53 din 172
 raspuns la crestere curent (8/20 μs) 100 kA.
7.2.3.7 Legari la pamant (ale cabinei SPC si ale conductei)

Legarea la pamant a cabinei SPC
Legarea la pamant a cabinei SPC se realizeaza pentru toate elementele
constructiei metalice a cabinei SPC care nu fac parte din circuitul curentilor de lucru, dar
care pot ajunge accidental sub tensiune.
Legarea la pamant a cabinei SPC se realizeaza cu electrozi de Ol/Zn de tip teava
cu diametrul 60 mm si lungime 1500 mm.
Conectarea electrozilor intre ei si mai departe la cabina SPC se realizeaza cu
platbanda de Ol/Zn de 25 mm x 4 mm.
Conectarea intre electrozii de legare la pamant si platbanda de Ol/Zn se va realiza
numai prin sudura.
Prin proiect se prevede ca rezistenta de disperie maxim admisa pentru legarea la
pamant a cabinei SPC se fie de maxim 4 Ω.
Pozitionarea legarii la pamant a cabinei SPC va trebui sa tina cont de pozitionarea
prizei anodice, o pozitionare incorecta a legarii la pamant putand conduce la consumarea
electrozilor.
Este strict interzisa pozitionarea electrozilor prizei de legare la pamant a cabinei
SPC intre priza anodica si conducta care se protejeaza catodic.
Legarea la pamant a conductelor

In cazul conductelor protejate catodic cu sisteme de protectie catodica cu SPC, prin
proiect se vor prevedea legari la pamant in urmatoarele cazuri:
 la cel mult 10 km in lungul conductei;
 la supratraversari, la un capat in cazul in care traversarea este in lungime de
pana la 10 m si la ambele capete in cazul in care traversarea are o lungime
mai mare de 10 m;
 la intrarea conductei in blocuri de masura, valve motorizate sau oricare alte
elemente constructive aeriene ale conductei;
 in oricare din cazurile in care pot aparea curenti de dispersie (conform
Capitolului 6.2.4).
Legarea la pamant a conductei se va realiza cu anozi galvanici de zinc. Conectarea
anozilor la conducta se va realiza numai prin intermediul prizelor de potential. Este strict
interzisa conectarea anozilor la conducta in mod direct fara priza de potential.
Conectarea la priza de potential se va face de la fiecare anod in parte cu cablu
CYY 1x25mm2 de culoare galben/verde.
Rezistenta de dispersie a grupurilor de anozi trebuie sa fie de maxim 10 Ω.
Modul de calcul al electrozilor/anozilor pentru legarile la pamant

Rezistenta de dispersie pentru un electrod/anod se calculeaza cu formula:
rpv = 0,366 x ρ/l x lg2l/d x √(4h+3l)/(4h+l), unde avem:
rpv – rezistenta de dispersie verticala pentru un electrod/anod montat vertical (Ω);
ρ – rezistivitatea solului la locul de montaj (Ωm);
l – lungimea electrodului/anodului (m);
d – diametrul electrodului/anodului (m);
h – adancimea de ingropare (m);

Pagina 54 din 172
Rezistenta de dispersie pentru un numar de n electrozi/anozi se calculeaza cu
formula:
Rpv = rpv/(uvxn), unde avem:
Rpv – Rezistenta de dispersie pentru un grup de electrozi/anozi (Ω);
rpv – rezistenta de dispersie verticala pentru un electrod/anod montat vertical (Ω);
u – coeficient de corectie adimensional (0,8 pentru electrozii/anozii montati
vertical);
n – numarul electrozilor/anozilor.
7.2.3.8 Sistem de teletransmisie date pentru priza de potential

O buna functionare a sistemului de protectie catodica presupune ca valoarea
masurata a potentialelor unei conducte protejate de mai multe SPC-uri la priza de
potential situata la aproximativ jumatatea distantei dintre doua SPC-uri consecutive sa se
incadreze in limitele potentialelor de protectie.
In esenta sistemul de teletransmisie date montat in cadrul prizei de potential este
similar cu cel montat in cadrul cabinei SPC cu mentiunea ca este mult mai simplu, rolul
sau fiind acela de monitorizare nu si de control.
Sistemul de teletransmisie date pentru priza de potential este prezentat in cadrul
Capitolului 11.
Atat sistemul de telecontrol si teletransmisie date pentru SPC cat si sistemul de
teletransmisie date pentru priza de potential vor trebui sa opereze pe baza unui soft
performant care sa fie operabil si in limba romana.
Ambele sisteme vor trebui sa fie controlate si verificate zilnic la camera de control,
iar operatorii din teren care realizeaza monitorizarea sistemelor de protectie catodica sa
fie capabili ca in cazul aparitiei unor alarme catre camera de control sa poata interveni
pentru remedierea cauzei care a generat alarma.
Amplasarea sistemului de teletransmisie date se poate realiza in interiorul unei
prize de potential tip cutie sau in montaj ingropat intr-o cutie de plastic. Amplasarea in
montaj ingropat este prezentata in Figura 22.
7.2.3.9 Modul de conectare al cablurilor la conducta/tub de protectie

Conectarea cablurilor la conducta va trebui sa asigure o rezistenta mecanica
suficienta si o foarte buna continuitate electrica
Conectarea cablurilor se va realiza pe suprafata curatata a metalului.
Prin proiect nu se accepta conectarea cablurilor la o distanta mai mica de 300 mm
de sudurile cupoanelor de conducta.
Conectarea cablurilor la conducta se prevede a se realiza in doua moduri: prin
sudarea unei placute metalice cu surub la conducta sau prin pinbrazing.
Procesul de pinbrazing este un proces relativ simplu, sigur din punct de vedere
metalurgic si care consta in conectarea unor cabluri electrice la conducte de otel care vor
fi protejate catodic sau legate la pamant. Procedeul de pinbrazing realizeaza lipirea prin
arc electric creat de un dispozitiv special portabil cu ajutorul unui cartus dintr-un aliaj pe
baza de argint.
Placuta metalica cu surub ce se sudeaza la conducta trebuie sa aibe dimensiunile
50 mm x 50 mm si trebuie sa fie confectionata din acelasi metal ca si conducta.
Pozitionarea placutei este intotdeauna pe generatoarea superioara a conductei.
Cablul se conecteaza prin papuc la surubul de pe placuta urmand sa fie strans cu

Pagina 55 din 172
piulita si saiba tip grover. Dupa montarea cablului, izolarea placutei si a locului in care
izolatia din jur a fost distrusa se realizeaza fie prin montarea unei cutii ce se umple cu
rasina epoxidica (in cazul in care izolatia conductei este de bitum, de benzi de polietilena
aplicate la rece sau polietilena/polipropilena extrudata), fie prin utilizarea de materiale
termocontractile (in cazul in care izolatia conductei este de polietilena/polipropilena
extrudata).
Conectarea cablurilor prin pinbrazing este acceptata numai in cazul cablurilor
destinate masurarii potentialelor.
Dupa refacerea izolatiei in mod obligatoriu se va practica izotestare pentru a se
determina calitatea izolatiei
Prin proiect se vor prevedea cate doua cabluri pentru fiecare conexiune priza de
potential - conducta sau priza de potential - tub de protectie.
Conectarea celor doua cabluri (tipul lor depinde de locul unde se utilizeaza –
Capitolul 7.2.3.4) se va realiza atat la conducta cat si la tubul de protectie la o distanta de
300 mm unul fata de altul.
Conectarea cablurilor din priza de potential la conducta este prezentata in Figura
23.
Conectarea cablurilor din priza de potential la doua conducte paralele sau care se
intersecteaza este prezentata in Figura 24.
Conectarea cablurilor din priza de potential la conducta si tub de protectie este
prezentata in Figura 25.
Conectarea cablurilor din priza de potential la imbinarea electroizolanta montata
ingropat este prezentata in Figura 26.
Conectarea cablurilor din priza de potential la imbinarea electroizolanta montata
aerian este prezentata in Figura 27.
7.2.4 Sisteme de protectie catodica in cazul a doua sau mai multe conducte
paralele
7.2.4.1 Protectia catodica cu anozi galvanici
In cazul in care in urma analizei s-a stabilit ca protectia catodica pentru doua sau
mai multe conducte paralele sa se realizeze cu anozi galvanici, la stabilirea numarului de
grupuri de anozi, se vor respecta in intregime prevederile mentionate in cadrul Capitolului
7.2.2.
Conditia obligatorie este ca in toate prizele de potential ce se monteaza pe traseul
conductelor sa se conecteze la grupurile de anozi de protectie toate conductele necesar a
fi protejate catodic.
Avand in vedere faptul ca in cazul protectiei catodice cu anozi galvanici se
monteaza prize de potential la distante relativ mici (conditionate de realizarea criteriului de
protectie catodica) este improbabil sa apara diferente de potential intre conducte, care sa
conduca la aparitia coroziunii.
7.2.4.2 Protectia catodica cu injectie de curent (SPC)

In cazul in care s-a stabilit ca protectia catodica pentru doua sau mai multe
conducte paralele sa se realizeze cu injectie de curent (SPC) la proiectarea sistemelor de
protectie catodica se vor respecta in intregime prevederile Capitolului 7.2.3.
Inca de la faza de proiectare trebuie luat in considerare faptul ca diferenta maxima
de potential admisa intre doua conducte paralele este de 50 mV. Efectuare testelor de

Pagina 56 din 172
interactiune intre doua conducte paralele sau care se intersecteaza este prezentata in
Capitolul 9.2.2.
Protectia catodica a doua sau mai multe conducte paralele se poate realiza in mai
multe moduri:
 prin intermediul unei SPC si o cutie de distributie negativa cu rezistente
reglabile;
 prin intermediul unei SPC cu mai multe iesiri (numarul iesirilor trebuie sa fie
egal cu numarul conductelor necesar a fi protejate catodic);
 fiecare conducta sa aiba SPC-urile ei, dar in acest caz se vor prevedea pe
traseul conductei cutii cu rezistente reglabile pentru reglarea potentialului.
8. EXECUTIA PROTECTIEI ANTICOROZIVE

8.1. EXECUTIA PROTECTIEI PASIVE
8.1.1 Izolatii aplicate in fabrica
In conformitate cu cele deja specificate in cadrul capitolului 7.1 singurul tip de
izolatie admisa de catre Companie este izolatia de polietilena/polipropilena extrudata
aplicata in fabrica in trei straturi.
Cupoanele de conducta izolate cu polietilena/polipropilena extrudata vor trebui sa
fie marcate cu cel putin urmatoarele date:
 numele producatorului;
 tipul standardului (DIN 30670/DIN 30678);
 simbolul cu tipul izolatiei si grosimea.
Producatorul trebuie sa asigure marcarea pe fiecare cupon de conducta astfel incat
identificarea sa poata fi inteligibila si sa reziste in timp.
O identificare conform DIN 30670 (pentru izolatie de polietilena extrudata) va fi:
Nume Producator – izolatie PE DIN 30670 –N-n (exemplu).
O identificare conform DIN 30678 (pentru izolatie de polietilena extrudata) va fi:

Nume Producator – izolatie PP DIN 30678 –N-n (exemplu).
Izolaţia de polietilenă sau polipropilenă de medie şi înaltă densitate, extrudată se
aplică numai în uzină, intr-un proces continuu, automatizat, conform procedurilor
Producatorului.
Producatorul izolatiei este obligat sa furnizeze un buletin de verificare cu toate
testele la care a fost supusa izolatia in fabrica conform prevederilor DIN 30670/DIN
30678.
Buletinul de verificare trebuie sa contina urmatoarele teste:
 masurarea grosimii izolatiei;
 continuitatea izolatiei;
 rezistenta la adeziune;
 rezistenta la impact;
 rezistenta la elongatie;
 rezistenta de trecere;
 rezistenta la incalzire.
In cazul in care exista dubii referitoare la buletinele de verificare, Compania are
dreptul sa ceara noi buletine de verificare unei terte parti (Laborator acreditat).

Pagina 57 din 172
De asemenea Compania are dreptul sa ceara si efectuarea altor teste in cazul in
care acestea sunt considerate necesare.
Masurarea grosimii izolatiei se realizeaza prin metode nedistructive, care sa nu
afecteze calitatea izolatiei. Masurarea se va realiza in puncte uniform distribuite de-a
lungul lungimii si circumferintei conductei cu metode si instrumente care permit realizarea
unor masuratori cu abateri de maxim 10%.
Continuitatea izolatiei se va masura prin utilizarea unui aparat tip Izotest a carui
functionare se bazeaza pe strapungerea dielectrica a izolatiei in locurile cu porozitate
mare sau in locurile de defect.
Tensiunea de strapungere va fi de 25 kV, iar electrodul utilizat poate fi sub forma
de perie metalica sau sub forma circulara.
Electrodul va trebui sa fie in contact cu suprafata conductei si va trebui sa parcurga
intreaga suprafata izolata a conductei.
La locul unui defect se va produce o scanteie iar echipamentul (functie de varianta
constructiva) va emite un sunet.
Aceste doua masuratori sunt masuratori care se pot efectua si la locatia de montaj
a conductei, celelalte masuratori fiind efectuate in conditii de laborator de incercari.
Conductele preizolate vor fi transportate astfel incat sa se evite deteriorarea
materialului tubular sau a izolatiei.
Cupoanele de conducta vor trebui livrate cu capace de plastic la ambele capete.
Producatorul conductelor preizolate trebuie sa inainteze procedura de transport
Companiei, astfel incat pentru fiecare lucrare in parte constructorul sa poata asigura
transportul corect al conductelor.
Stocarea cupoanelor de conducta preizolate la locatia de montaj se poate face
teavă langă teavă, sau in stiva, respectandu-se urmatoarele conditii obligatorii:
In situatia stocarii teavă langă teavă, distanta intre generatoarele cupoanelor de
conducta in punctele cele mai apropiate trebuie să fie de minim 20 mm.
Daca stocarea se face în stiva, asezarea cupoanelor de conducta preizolata se
face pe suporti special amenajati pentru ca izolatia sa nu fie deteriorata.
Cupoanele de conducta preizolate si transportate pe teren ce trebuie asezate pe
marginea santului pentru sudare în vederea intregirii conductei, obligatoriu vor fi sprijinite
pe saci umpluti cu nisip, rumegus sau atunci cand natura solului o permite pamant cernut.
Se va evita stocarea indelungata a cupoanelor de conducta preizolate in bataia
directa a razelor solare.
Conductele a caror izolatie sufera deteriorari in timpul transportului sau in timpul
depozitarii trebuie sa fie reparate pe baza unei proceduri elaborate de catre producator.
Functie de marimea si pozitionarea defectului (defectelor) o conducta a carui
izolatie a suferit deteriorari in timpul transportului si al depozitarii poate prezenta defecte
de izolatie la care se admite repararea lor sau defecte de izolatie care implica reizolarea in
intregime a cuponului (cupoanelor) de conducta.
Categoriile de defecte sunt prezentate in continuare:
 Defecte mari - sunt acele defecte care implica rejectarea conductei si
reizolarea in intregime si pot fi cauzate de:
- neaderenta izolatiei la suprafata metalului;
- depistarea a mai mult de 3 defecte ale caror margini se afla la mai putin
de 100 mm una fata de alta pe o distanta mai mica de 500 mm in
lungimea conductei.

Pagina 58 din 172
 Defecte multiple - sunt acele defecte depistate pe o zona din suprafata
izolată care prezintă cel putin 3 defecte, ale caror margini se afla la mai putin
de 100 mm una fata de alta si sunt situate pe o distanta mai mare de 500
mm în lungimea conductei metalice.
 Defecte singulare - sunt acele defecte depistate, ale căror margini se
gasesc la o distanta mai mare de 100 mm una fata de alta, marimea
acestora trebuind sa se incadreze pana in 50 cm2.
Defectele mari si defectele multiple implica reizolarea in intregime a cupoanelor de
conducta afectate, in vreme ce defectele singulare pot fi reparate.
8.1.2 Izolatii aplicate in teren

Executia protectiei pasive in teren se realizeaza numai de catre personal atestat
pentru aplicarea tipului de izolatie necesar conform proiectului tehnic.
Mansoane termocontractile
Intregirea izolatiei la cupoanele de conducta sudate se realizeaza cu mansoane de
polietilena/polipropilena termocontractila, conform capitolului 7.1. De asemenea in cadrul
capitolui 7.1 sunt prevazute toate cazurile cand izolatia se va executa cu mansoane
termocontractile aplicate in teren.
Intrucat exista o larga varietate constructiva de mansoane termocontractile,
aplicarea in teren a acestora trebuie sa respecte procedura producatorului.
In prealabil producatorul trebuie sa supuna spre aprobare procedura de aplicare
reprezentantilor Companiei.
Desi existenta unei largi varietati de mansoane termocontractile presupune conditii
relativ diferite de aplicare sunt totusi cateva reguli ce trebuiesc respectate:
Indiferent de tipul mansonului termocontractil inainte de aplicarea lui este
obligatorie sablarea suprafetei metalice la minim grad SA 2 ½.
De asemenea inainte de aplicarea mansonului suprafetele metalice vor fi curatate
prin indepartarea umiditatii, a prafului, a pamantului, sarurilor, a tunderului, scoriilor,
ruginei, bavurilor, contaminantilor organici si a stratului de protecţie anticorosiva
temporara aplicat de furnizorul de material (in cazul in care acesta exista).
Se interzice aplicarea izolaţiilor termocontractile in teren cand umiditatea
atmosferica (masurata cu higrometrul) este mai mare de 85% în spatii acoperite sau mai
mare de 75% în spatii neacoperite si expuse la intemperii.
Dupa sablare se realizeaza incalzirea uniforma a zonei de aplicare a mansonului cu
o lampa portabila pana la temperatura de aplicare a mansonului (specificata de
producator); incalzirea are si rolul de elimina vaporii de apa din straturile superficiale ale
metalului.
Se controleaza permanent cu sonda termometrica temperatura de incalzire a
metalului, intrucat o variatie mare a acesteia poate conduce la o aplicare incorecta.
La incalzire se va acorda o atentie sporita izolatiilor aplicate din fabrica peste care
se suprapune mansonul sau imbinarilor electroziolante monobloc ce se monteaza
ingropat si se izoleaza pentru a se evita deteriorarea lor.
Se aplica primerul (functie de tipul mansonului termocontractil) prin pensulare pe
intreaga suprafata a metalului conductei, iar apoi se aplica mansonul termocontractil. In
tot timpul aplicarii mansonului acesta se incalzeste uniform cu lampa dar in asa fel incat
mansonul sa nu se supraincalzeasca si sa se deterioreze. Incalzirea mansonului se

Pagina 59 din 172
efectueaza de la centru catre margini. Exista mansoane termocontractile care au in
componenta lor primer si nu mai este necesara aplicarea acestuia prin pensulare.
In cazul in care se observa o incalzire prea mare a mansonului, respectiv
deteriorarea prin ardere in mod obligatoriu se curata (indeparteaza) mansonul si se reia
intreaga operatie de izolare in locatia respectiva.
In timpul aplicarii cu racleta (ruloul) din kitul de montare se preseaza usor suprafata
mansonului de la centru catre margini, pentru a se elimina bulele de aer ce au fost prinse
sub manson in timpul aplicarii si pentru a se elimina excesul de primer.
In cazul in care pe suprafata metalului conductei exista denivelari pronuntate,
acestea se vor umple cu mastic, inainte de aplicarea mansonului.
Se va acorda o atentie deosebita suprapunerii mansoanelor termocontractile peste
suprafata izolata din fabrica cu polietilena extrudata.
Lungimea minima peste care trebuie realizata suprapunerea este de 150 mm.
Dupa aplicarea mansonului se inspecteaza vizual intreaga sa suprafata pentru a se
constata daca:
 mansonul este in contact cu toata suprafata pe care trebuia aplicat (otel sau
suprapus peste alta izolatie);
 adezivul a iesit in exterior la ambele capete, pe toata circumferinta;
 nu sunt fisuri sau gauri;
 nu a fost incalzit prea tare (conducand la arderea lui).
Benzi de polietilena aplicate la cald (termocontractile)

In cazul reperelor ce se izoleaza in teren cu benzi de polietilena aplicate la cald,
aplicarea lor este similara cu aplicarea mansoanelor termocontractile (se vor respecta
aceleasi conditii referitoare la curatirea suprafetelor la umiditatea aerului in timpul aplicarii
etc) cu mentiunea ca benzile se pot aplica fie manual, fie cu un dispozitiv mecanic care sa
controleze forta de intindere.
Suprapunerea banda/banda trebuie sa fie de minim 50%, iar lungimea minima pe
care trebuie realizata suprapunerea peste izolatia aplicata din fabrica trebuie sa fie de 150
mm.
Latimea la care sunt livrate benzile difera functie de aplicatia la care se doreste sa
se utilizeze acestea.
In cazul in care pe suprafata metalului conductei exista denivelari pronuntate,
acestea se vor umple cu mastic, inainte de aplicarea benzii.
La aplicarea stratului de banda se va acorda o atentie deosebita pentru a se evita
incretiturile, rasucirile benzii sau existanta bulelor de aer.
Toate neuniformitatile se vor elimina prin presarea cu racleta (ruloul) din kitul de
montare catre margine a suprafetelor benzii.
Dupa aplicarea benzilor termocontractile se inspecteaza vizual intreaga suprafata
pentru a se constata daca:
 benzile sunt in contact cu toata suprafata pe care trebuiau aplicate (otel sau
suprapus peste alta izolatie);
 adezivul a iesit in exterior la ambele capete, pe toata circumferinta;
 nu sunt fisuri sau gauri;
 nu au fost incalzite prea tare (conducand la arderea lor).

Pagina 60 din 172
Benzi de polietilena aplicate la rece
In cazul reperelor ce se izoleaza cu benzi de polietilena aplicate la rece (specificate
in cadrul Capitolului 7.1) si pentru care se va utiliza numai sistemul cu banda de protectie
anticoroziva si banda de protectie mecanica cu suprapunere 50%, aplicarea lor se face
astfel:
Inainte de aplicarea benzilor este obligatorie sablarea suprafetei metalice la minim
grad SA 2 ½ in cazul reperelor noi (tuburi de protectie etc). Se admite si curatirea cu peria
in cazul in care se executa reparatii la conducte vechi, existente si izolate cu bitum.
De asemenea inainte de aplicarea benzilor, suprafetele metalice vor fi curatate prin
indepartarea umiditatii, a prafului, a pamantului, sarurilor, a tunderului, scoriilor, ruginei,
bavurilor si a contaminantilor organici.
Se interzice aplicarea izolaţiilor pe baza de benzi de polietilena aplicate la rece in
teren cand umiditatea atmosferica (masurata cu higrometrul) este mai mare de 85% în
spatii acoperite sau mai mare de 75% în spatii neacoperite si expuse la intemperii.
Aplicarea in teren a izolatiilor pe baza de benzi de polietilena aplicate la rece se
poate realiza manual sau mecanic cu un dispozitiv de aplicare.
Indiferent de forma de aplicare, in mod obligatoriu trebuie asigurata tensionarea
benzilor astfel incat sa se respecte prevederile producatorului de izolatie. O tensionare
necorespunzatoare conduce la aplicarea necorespunzatoare a izolatiei.
Inainte de aplicarea benzii se aplica primerul pe intreaga suprafata metalica
curatata in prealabil.
Se va lasa primerul sa se intareasca (usuce) pana in momentul in care nu se mai
lipeste pe deget “tacky to touch”.
In cazul de pitting sever la conductele existente in mod obligatoriu se va utiliza si
mastic pentru acoperirea cavitatilor din metal.
Dupa ce primerul se usuca se aplica stratul de banda de protectie anticoroziva cu
suprapunere 50%.
Dupa aplicarea stratului de banda anticoroziva se va proceda in mod similar la
aplicarea stratului de banda de protectie mecanica cu suprapunere 50%.
La aplicarea ambelor strate de banda se va acorda o atentie deosebita pentru a se
evita incretiturile sau rasucirile benzii.
In cazul reparatiilor ce se executa la conductele existente izolate cu bitum este
totusi posibil la aplicarea benzilor de polietilena aplicate la rece sa apara usoare incretituri
datorate neuniformitatii bitumului.
In mod obligatoriu cele doua tipuri de benzi vor avea culori diferite pentru a nu fi
incurcate la aplicare.
In cazul de pitting sever la conductele existente in mod obligatoriu se va utiliza si
mastic pentru acoperirea cavitatilor din metal, inainte de aplicarea izolatiei astfel incat sa
se respecte prevederile producatorului de izolatie.
8.1.3 Repararea izolatiei

Dupa cum s-a precizat in cadrul Capitolului 8.1.1 defectele sunt de mai multe tipuri,
iar singurul tip de defecte la care se admite repararea sunt defectele singulare.
Repararea defectelor singulare se poate efectua cu mai multe tipuri de produse:
 batoane de polietilena;
 petice pentru reparatii;
 mansoane termocontractile;
 benzi de polietilena aplicate la cald;
Pagina 61 din 172
 benzi de polietilena aplicate la rece (numai in cazul izolatiilor de benzi de
polietilena aplicate la rece).
Procedura de reparatii este stabilita de producatorul izolatiei si trebuie aprobata de
catre Companie.
Batoane de polietilena
Batoanele de polietilena se utilizeaza in cazul defectelor mici si foarte mici aparute
accidental la conductele preizolate in fabrica sau la zonele de mansoane sau benzi
termocontractile.
Se curata cu un cutit izolatia distrusa din zona defectului pentru a se evita marirea
sufrafetei defectului.
Se curata metalul expus si izolatia din jur cu un solvent (alcool izopropilic sau
acetona) pentru a se indeparta orice urma de grasimi etc.
Se indeparteaza cu perii de sarma orice urma de rugina de pe suprafata metalica.
Se preincalzeste izolatia din jur la temperatura specificata de producator, in acelasi
timp se incalzeste si batonul de mastic pana la punctul in care acesta devine fluid.
Se aplica polietilena batonului fluidizat cu miscari uniforme pe suprafata defectului
pana cand intreaga suprafata este acoperita. Se va continua incalzirea suprafetei pe care
s-a aplicat masticul pana in momentul in care toata suprafata s-a uniformizat.
Petice pentru reparatii

Peticele pentru reparatii se utilizeaza la repararea defectelor de anumite dimensiuni
(functie de producator)
Se curata pana la metalul conductei cu un cutit izolatia distrusa din zona defectului
pentru a se evita marirea sufrafetei defectului.
Se curata metalul expus si izolatia din jur cu un solvent (alcool izopropilic sau
acetona) pentru a se indeparta orice urma de grasimi etc.
Se indeparteaza cu perii de sarma orice urma de rugina de pe suprafata metalica.
Se preincalzeste izolatia din jur la temperatura specificata de producator, in acelasi
timp se incalzeste si masticul ce se aplica pentru egalizarea nivelului cu izolatia din jur.
Se preincalzeste peticul de izolatie pana la temperatura specificata de producator
si se aplica cu grija la locul defectului astfel incat sa acopere toata suprafata si marginile
locului defectului.
In cazul unor defecte mai mari pentru reparatie se utilizeaza mansoane
termocontractile, benzi de polietilena aplicate la cald sau benzi de polietilena aplicate la
rece.
Modul de aplicare al acestora este descris in Capitolul 8.1.2.
In mod obligatoriu toate materialele de izolare sau reparatii se vor achizitiona
de la acelasi producator pentru a se elimina eventualele diferente ce pot cauza
incompatibilitati intre materiale.
Desfasurarea in teren a activitatilor referitoare la realizarea izolatiilor conductelor
metalice ingropate se va realiza cu inlaturarea oricarui risc de poluare a mediului
inconjurator.
Fiecare punct de lucru va functiona cu avizul institutiilor competente ale statului, va
lucra cu tehnologie si echipamente nepoluante.
Toate materialele de baza, conexe sau ajutatoare folosite în decursul procesului de
izolare, susceptibile de a polua mediul, vor fi colectate, depozitate si distruse conform
normelor legale în vigoare la data punerii în opera.
Pagina 62 din 172
8.1.4 Verificarea in teren a izolatiilor conductelor
Calitatea izolatiilor aplicate conductelor se realizeaza in teren in doua etape:
 inainte de ingroparea conductei;
 dupa ingroparea conductei.
Verificarea in teren a izolatiilor inainte de ingroparea conductelor

Inainte de ingroparea conductelor, pentru calitatea izolatiilor in mod obligatoriu se
vor efectua minim urmatoarele verificari:
 aspectul izolatiei;
 grosimea izolatiei;
 continuitatea izolatiei;
 aderenta izolatiei (pentru izolatiile aplicate in teren).
Aspectul izolatiei
Controlul aspectului vizual al izolatiei se face pe teren, inainte de ingroparea
conductei. La control izolatia trebuie sa fie uniforma, fara denivelari, crapaturi sau
incretituri, sa nu prezinte pori, fisuri, bule de aer sau corpuri straine.
In cazul izolatiei pe baza de polietilena/polipropilena extrudata la aparitia unor
denivelari, bule de aer, incretituri sau intruziuni de corpuri straine in mod obligatoriu se va
reface izolatia in zona respectiva prin indepartarea intregii izolatii afectate.
Modul de reparare este prezentat in cadrul Capitolului 8.1.3.
In cazul materialelor termocontractile se verifica si daca intreaga suprafata a
materilalelor este in contact cu suprafata de izolat.
Grosimea izolatiei
Masurarea grosimii izolatiei se realizeaza prin metode nedistructive cu ultrasunete,
care sa nu afecteze calitatea izolatiei. Masurarea se va realiza in puncte uniform
distribuite de-a lungul lungimii si circumferintei conductei cu metode si instrumente care
permit realizarea unor masuratori cu abateri de maxim 10%.
In cazul in care exista dubii privind grosimea izolatiei se vor efectua masuratori cu
ac penetrator (distructive), cu mentiunea ca zonele in care au fost efectuate masuratori se
vor repara conform Capitolului 8.1.3.
Continuitatea izolatiei
Continuitatea izolatiei se va masura prin utilizarea unui aparat tip Izotest a carui
functionare se bazeaza pe strapungerea dielectrica a izolatiei in locurile cu porozitate
mare sau in locurile de defect.
Pentru izolatiile pe baza de polietilena/polipropilena extrudata si materiale
termocontractile, tensiunea de strapungere va fi de 25 kV, in vreme ce pentru izolatiile pe
baza de benzi de polietilena aplicate la rece tensiunea de strapungere va fi de 5 kV + 5 Kv
pentru fiecare mm de grosime izolatie, iar electrodul utilizat poate fi sub forma de perie
metalica sau sub forma circulara (pentru o mai buna verificare este recomandat sa fie sub
forma circulara, adaptata pentru fiecare diametru de conducta in parte).
Electrodul va trebui sa fie in contact cu suprafata conductei si va trebui sa parcurga
intreaga suprafata izolata a conductei.
La locul unui defect se va produce o scanteie iar echipamentul (functie de varianta
constructiva) va emite un sunet.
Pagina 63 din 172
Locatia/locatiile defectului/defectelor vor trebui clar marcate in vederea repararii.
La cererea Companiei se pot efectua si alte teste.
Personalul care efectueaza testarea trebuie in mod obligatoriu sa aibe experienta
similara certificata, sa fie aprobat in prealabil de catre Companie, iar aparatura utilizata
sa aibe verificarile metrologice necesare (certificat de etalonare etc).
Rezultatele privind verificarile in teren (aspectul izolatiei, grosimea izolatiei si
continuitatea izolatiei) vor fi in mod obligatoriu consemnate in cadrul unui Buletin de
Verificare care este prezentat in cadrul Capitolului 12 si care se va anexa la Cartea
Tehnica a Constructiei.
Aderenta izolatiei
Aderenta izolatiilor se va realiza conform prevederilor DIN 30672 pentru izolatiile
aplicate in teren (benzi aplicate la cald sau la rece si materiale termocontractile), conform
prevederilor DIN 30670 pentru izolatiile aplicate in fabrica (polietilena extrudata) si DIN
30678 pentru izolatiile aplicate in fabrica (polipropilena extrudata).
8.2. EXECUTIA PROTECTIEI CATODICE

In urma proiectului tehnic s-a stabilit tipul protectiei catodice ce trebuie aplicata
pentru fiecare conducta (lucrare) in parte.
Firmele ce executa lucrari de protectie catodica trebuie sa aiba experienta in acest
gen de lucrari si sa aiba personal calificat in executia lucrarilor de protectie catodica.
Experienta minima a personalului trebuie sa fie de 5 ani.
De asemenea firmele ce executa lucrari de protectie catodica trebuie sa aiba in
dotare echipament minim care sa asigure o buna desfasurare a lucrarilor.
8.2.1 Executia protectiei catodice cu anozi galvanici

In cazul in care prin proiect s-a ales ca protectia catodica sa se realizeze cu anozi
galvanici sau in cazul protectiei catodice locale la zona de sudura conducta
veche/conducta noua montarea elementelor componente ale sistemului de protectie
catodica se va efectua astfel:
Montarea anozilor galvanici

 livrarea anozilor galvanici se va face echipati numai cu cablu de conexiune
(nu se admite livrarea si montarea anozilor echipati cu platbanda de otel
zincat);
 la executia forajului pentru montarea anozilor galvanici (in cazul in care se
executa foraj pentru montajul vertical al anozilor) diametrul forajului trebuie
sa permita o lansare usoara a anozilor;
 montarea anozilor se face conform proiectului in lateralul conductei la
distanta si adancimea de ingropare stabilita prin proiect;
 in cazul utilizarii anozilor galvanici de magneziu, avand in vedere potentialul
mare pe care il au, in cazul conductelor noi izolate cu polietilena/
polipropilena extrudata, in cazul in care este necesar se vor utiliza rezistente
reglabile pentru a se regla potentialul conductei;
 fiecare anod in parte se conecteaza la priza de potential;
 inainte de montarea in sol a anozilor, sacul cu backfill in care sunt montati se
imerseaza in apa pentru o durata de circa 30 de minute astfel incat sa se

Pagina 64 din 172
realizeze activarea anozilor, anozii incep sa debiteze curent la circa 24 ore
dupa montarea lor in sol.
Montarea prizelor de potential

 prizele de potential vor fi montate de-a lungul conductei, in locatiile stabilite
prin proiect la circa 1,5 m lateral - este interzisa montarea prizelor de
potential deasupra conductei;
 inainte de turnarea betonului pentru fundatie (în cazul în care sunt prize de
potențial ce necesită fundație) in mod obligatoriu se va compacta solul din
jur;
 se interzice turnarea betonului pentru fundatia prizelor de potential in cazul
temperaturilor negative, sau in cazul in care este necesara montarea la
asemenea temperaturi se vor lua masuri pentru impiedicarea inghetului
betonului;
 montarea placutelor de borne se va realiza in asa fel incat acestea sa fie fixe
si sa nu permita scurtcircuitarea intre cablurile montate si corpul prizelor de
potential (in cazul prizelor de potential metalice);
 se va acorda o atentie deosebita la sistemele de inchidere ale prizelor care
trebuie sa functioneze corespunzator;
 prizele de potential metalice trebuie sa fie vopsite in intregime, sa nu
prezinte zgarieturi etc;
 se va acorda o atentie deosebita modului de fixare al etichetelor de pe
prizele de potential, care sa nu permita indepartarea usoara a acestora;
 pozitia prizelor de potential trebuie sa fie verticala, nu se admite abatere de
la verticalitate;
 notarea bornelor de pe placa de borne trebuie sa fie facuta in mod
corespunzator, fie cu etichete de plastic lipite pe placa de borne, fie prin
poansonare, prescurtarile pentru fiecare cablu in parte fiind prezentate in
Capitolul 7.2.3.5.
Montarea cablurilor
 montarea cablurilor se va efectua numai in pat de nisip;
 cablurile vor fi montate astfel incat in timpul expoatarii sa nu fie supuse la
solicitari mecanice;
 pozarea cablurilor se face numai dupa ce toate constructiile metalice
aferente au fost montate;
 in cazul montarii cablurilor aerian, pe trasee expuse actiunii razelor solare,
se vor utiliza cabluri cu invelisul rezistent la intemperii;
 in cazul montarii ingropat, cablurile se vor poza la o adancime de ingropare
de minim 700 mm;
 cablurile in pamant vor fi pozate serpuit in sant pe un strat de pamant cernut
(granulatie maxima 2 mm) sau nisip (conform proiectului), cu grosime totala
de la fundul santului pana la stratul avertizor si de protectie din placi
speciala, benzi cu inscriptie avertizoare) care protejeaza diversele straturi,
va fi cel putin 20 cm;
 la pozarea cablurilor in pamant se vor respecta distantele minime fata de
alte cabluri electrice sau diverse retele;

Pagina 65 din 172
 cablurile vor trebui sa fie conectate in mod corespunzator atat la bornele din
cadrul prizelor de potential cat si la conducta, orice conectare
necorespunzatoare poate conduce la functionarea defectuoasa a sistemului
de protectie catodica sau la masuratori neconforme cu valorile reale;
 nu se admite montarea cablurilor care prezinta distrugeri ale mantalei de
protectie;
 culoarea mantalei de protectie pentru fiecare cablu in parte trebuie sa fie
conforma cu prevederile Capitolului 7.2.3.4.
Montarea imbinarilor electroizolante

 inainte de montare constructorul trebuie sa verifice: forma, executia,
aspectul vizual, dimensiunea si presiunea de lucru (sa fie cele specificate in
cadrul proiectului), marcarea corespunzatoare a imbinarii si in cazul montarii
supraterane a imbinarii vopsirea corespunzatoare;
 locul de amplasare si modul de amplasare (aerian, ingropat sau in camin)
trebuie sa fie cele specificate in proiectul tehnic;
 montarea imbinarii electroizolante se va realiza prin sudura la conducta,
printr-un procedeu similar cu sudura cupoanelor de conducta;
 capetele libere ale stuturilor imbinarii vor fi coaxiale cu conducta;
 sudura se va realiza astfel incat sa se evite supraincalzirea materialelor
electroizolante ale imbinarii, in caz contrar se poate ajunge la distrugerea
acestor element electroizolante;
 se interzice cu desavarsire scurtarea stuturilor imbinarii electroizolante la
montaj, lungimea acestora fiind calculata pentru reducerea riscului de
distrugere a elementelor electroizolante din interiorul imbinarii;
 in cazul montarii ingropate sau in camin de protectie a imbinarii
electroizolante, dupa sudura stuturilor izolarea se va realiza cu mansoane
termocontractile conform Capitolului 8.1.2;
 in cazul montarii aeriene a imbinarilor electroizolante suportii de sustinere ai
conductei (metalici sau beton) să fie la o distanta de cel puţin 0,5 m fata de
locurile de cuplare (sudura) a îmbinarii la conducta;
 cablurile de masura nu se vor suda pe stuturile imbinarilor electroizolante;
 suportii de metal sau beton in cazul in care este necesara montarea lor pe
partea protejata catodic a conductei se vor izola cu textolit in grosime de
minim 10 mm;
 montarea dispozitivelor tip spark gap se va realiza conform prescriptiilor
furnizorului;
 montarea dispozitivelor tip isolating spool se va realiza in mod obligatoriu in
montaj aerian sau in camin de protectie. In cazuri exceptionale care nu
permit montarea acestor dispozitive in montaj aerian sau in camine se
admite montarea ingropata (cu respectarea izolarii exterioare
corespunzatoare a metalelor componente) numai cu aprobarea scrisa a
Companiei.
8.2.2 Executia protectiei catodice cu injectie de curent (SPC)

In cazul in care prin proiect s-a ales ca protectia catodica sa se execute cu injectie
de curent (SPC) montarea elementelor componente ale sistemului de protectie

Pagina 66 din 172
catodica se va realiza astfel:
Montarea cabinei SPC

In cazul in care cabina SPC se monteaza pe fundatie de beton se va tine cont de
urmatoarele:
 inainte de turnarea betonului pentru fundatie in mod obligatoriu se va
compacta solul din jur;
 se interzice turnarea betonului pentru fundatia cabinei SPC in cazul
betonului;
 incastrarea in fundatia de beton a elementelor de fixare a cabinei SPC se va
executa in asa fel incat sa asigure un montaj corespunzator cabinei SPC;
 dimensiunile fundatiei de beton depind de dimensiunile cabinei SPC;
 este recomandat ca dimensiunile fundatiei sa depaseasca dimensiunile
cabinei SPC cu circa 10m mm pe fiecare latura;
 cabina SPC se va monta pe elementele de fixare asfel incat sa se asigure o
pozitie corecta de functionare (orizontala).
In cazul in care cabina SPC se monteaza pe stalp metalic se va tine cont de
urmatoarele:
 se interzice turnarea betonului pentru fundatia stalpilor metalici in cazul
betonului;
 pozitionarea cabinei SPC pe stalpul metalic se va realiza in asa fel incat sa
se poata asigura accesul facil al personalului de intretinere;
 cabina SPC se va monta pe elementele de fixare de pe stalpul metalic asfel
incat sa se asigure o pozitie corecta de functionare (orizontala).
 amplasamentul cabinei SPC se va inconjura cu gard metalic (panouri
metalice), intr-o incinta de forma patrata cu latura de 3 m si inaltime minim
1,8 m.
 stalpii de sustinere ai gardului vor trebui fixati in beton;
 tot in interiorul incintei se va pozitiona si priza anodica (in cazul in care este
verticala) si priza de potential aferenta, Capitolul 7.2.3.3.
Indiferent de modul de montare al cabinei SPC (pe fundatie de beton sau pe stalpi
metalici) se va tine cont de urmatoarele:
 locul de amplasare al cabinei SPC sa fie cel prevazut in proiect;
 cabina SPC va trebui sa fie vopsita conform Capitolului 7.2.3.1; nu se admit
niciun fel de zgarieturi, ciupituri etc ale vopselei;
 cablurile de energie electrica vor fi protejate la intrarea si ieşirea din cabina
SPC prin tuburi de protectie;
 toate partile metalice ale cabinei si redresorului se vor conecta la priza de
impamantare;
 gaurile de aerisire ale cabinei SPC vor fi pozitionate diagonal opuse pentru o
buna ventilatie;

Pagina 67 din 172
 cabina SPC va fi prevazuta in mod obligatoriu cu un caiet in care se vor nota
valorile parametrilor cabinei – Jurnalul SPC;
 prezenta pe cabina SPC a datelor obligatorii prevazute in cadrul Capitolului
7.2.3.1., respectiv: numele producatorului, modelul, tipul, seria si numarul de
identificare, anul fabricatiei, tensiunea de alimentare, tensiunea maxima de
iesire (cc), curentul maxim de iesire (cc), schema electrica si gradul de
protectie IP.
Montarea (executia) prizei anodice de suprafata orizontale

Prizele anodice de suprafata orizontale folosesc in componenta lor anozi de fonta
silicioasa/fonta silicioasa aliata cu crom sau anozi MMO tubulari, cabluri, backfill si cutie
de conexiuni.
In cazul executiei prizelor anodice de suprafata orizontale se va tine cont de
urmatoarele:
 locul de amplasare al prizei anodice sa fie cel din proiect – distanta minima
fata de conducta protejata trebuie sa fie de 100 m;
 executia santului pentru pozitionarea anozilor sa respecte dimensiunile din
cadrul Capitolului 7.2.3.3, respectiv adancimea de 2 metrii si latimea de 400
mm, lungimea santului depinzand de numarul anozilor care se monteaza –
distanta dintre anozi trebuie sa fie de 3 m;
 pozitionarea anozilor in sant se va realiza asftel incat sa se evite trantirea
sau ruperea lor sau a cablurilor fiecarui anod in parte;
 asezarea backfilului in sant se va realiza conform prevederilor Capitolului
7.2.3.3, respectiv 100 mm pe fundul santului si 100 mm peste cota maxima
unde au fost pozitionati anozii;
 conectarea anozilor la cutia de conexiuni se va realiza cu cablu de la fiecare
anod in parte – cablurile trebuie sa respecte prevederile Capitolului 7.2.3.4.
 in mod obligatoriu toate cablurile anodice vor fi continue, fara inadiri;
 este strict interzisa utilizarea cablurilor cu protectie metalica;
 cutia de conexiuni se va monta conform specificatiilor pentru montarea
prizelor de potential.
Montarea (executia) prizei anodice de suprafata verticale

Prizele anodice de suprafata verticale folosesc in componenta lor anozi de fonta
silicioasa/fonta silicioasa aliata cu crom sau anozi MMO tubulari, cabluri, backfill si cutie
de conexiuni.
In cazul executiei prizelor anodice de suprafata verticale se va tine cont de
urmatoarele:
 locul de amplasare al prizei anodice sa fie cel din proiect – distanta minima
fata de conducta protejata trebuie sa fie de 100 m;
 executia forajului pentru montarea anozilor de fonta silicioasa se va realiza
cu o foreza cu diametrul de 320 mm in vreme ce executia forajului pentru
montarea anozilor tubulari de MMO se va realiza cu o foreza cu diametrul de
220 mm, adancimea de foraj fiind de 2,5 m pentru ambele tipuri de anozi;
 distanta dintre anozi trebuie sa fie de 5 m pentru a se impiedica ecranarea
acestora;
 lansarea anozilor in gaura forata se va realiza fie cu ajutorul forezei care a

Pagina 68 din 172
executat forajul, fie cu ajutorul unei franghii de polipropilena in asa fel incat
sa se evite trantirea sau ruperea lor sau a cablurilor fiecarui anod in parte;
 asezarea backfilului in gaura forata se va realiza conform prevederilor
Capitolului 7.2.3.3, respectiv 100 mm pe fundul gaurii, in strat complet in
jurul anozilor si pana la o inaltime de 200 mm peste cota maxima unde au
fost pozitionati anozii;
 conectarea anozilor la cutia de conexiuni se va realiza cu cablu de la fiecare
anod in parte – cablurile trebuie sa respecte prevederile Capitolului 7.2.3.4.
 cutia de conexiuni se va monta conform specificatiilor pentru montarea
prizelor de potential.
Montarea (executia) prizei anodice verticale de adancime

Prizele anodice verticale de adancime folosesc in componenta lor anozi de fonta
silicioasa/fonta silicioasa aliata cu crom sau anozi MMO tubulari, cusca metalica (in cazul
anozilor de fonta silicioasa sau fonta silicioasa aliata cu crom), centrori (in cazul anozilor
de MMO), cabluri, backfill si cutie de conexiuni.
In cazul executiei prizelor anodice verticale de adancime se va tine cont de
urmatoarele:
 locul de amplasare al prizei anodice sa fie cel din proiect – conditia esentiala
fiind ca cel mai apropiat anod fata de nivelul solului sa fie pozitionat la minim
50 m de conducta de protejat;
 executia forajului pentru montarea anozilor de fonta silicioasa se va realiza
cu o foreza cu diametrul de 320 mm in vreme ce executia forajului pentru
montarea anozilor tubulari de MMO se va realiza cu o foreza cu diametrul de
220 mm, adancimea de foraj depinzand de apropierea fata de conducta de
protejat si de numarul anozilor ce compun priza anodica;
 distanta dintre anozi trebuie sa fie de 3 m pentru a se impiedica ecranarea
acestora;
 asezarea backfillului in gaura forata se va realiza conform prevederilor
Capitolului 7.2.3.3, respectiv 100 mm pe fundul gaurii, in strat complet in
jurul anozilor si pana la o inaltime de 1,5 m peste cota maxima unde au fost
pozitionati anozii;
 lansarea anozilor de MMO in gaura forata se va realiza manual, anozii fiind
montati in interiorul unor centrori, lansarea acestora fiind efectuata pentru
fiecare anod in parte cu ajutorul unei franghii de polipropilena in asa fel incat
sa se evite trantirea sau ruperea lor sau a cablurilor fiecarui anod in parte;
 la lansarea anozilor de MMO se va acorda o importanta deosebita evitarii
distrugerii mantalelor de protectie a cablurilor anodice, orice distrugere a
cablului conducand la inlocuirea acestuia;
 lansarea anozilor de fonta silicioasa/fonta silicioasa aliata cu crom in gaura
forata se va realiza cu ajutorul unor custi metalice, lansarea anozilor si a
custilor efectuandu-se cu ajutorul instalatiei ce a realizat forajul in asa fel
incat sa se evite trantirea sau ruperea lor sau a cablurilor fiecarui anod in
parte – este interzisa lansarea anozilor cu franghii de polipropilena datorita
impreciziei metodei si manipularii greoaie a anozilor;

Pagina 69 din 172
 la lansarea anozilor de fonta silicioasa/fonta silicioasa aliata cu crom se va
acorda o importanta deosebita evitarii distrugerii mantalelor de protectie a
cablurilor anodice, orice distrugere a cablului conducand la inlocuirea
acestuia;
 in cazul prizelor anodice avand in componenta anozi de MMO tubulari,
backfillul se va turna de la suprafata gaurii forate concomitant cu lansarea
anozilor – se va acorda o atentie deosebita ca backfillul sa inconjoare cat
mai uniform anozii;
 in cazul prizelor anodice avand in componenta anozi de fonta silicioasa/fonta
silicioasa aliata cu crom backfillul se va turna si compacta usor in tubul de
panza de fibre liberiene ce se realizeaza la suprafata in jurul cadrului de
metal (custii), inainte de lansarea anozilor in gaura forata;
 conectarea anozilor la cablul tip bucla se va realiza asfel incat mantaua
cablurilor la locul conectarii sa nu permita expunerea cablului de cupru la
contactul cu solul – cablurile trebuie sa respecte prevederile Capitolului
7.2.3.4.;
 dupa asezarea backfillului deasupra ultimului anod, interiorul gaurii forate se
va umple cu drenaj de piatra sparta pana la suprafata solului – in timp este
posibil ca acest drenaj sa se mai compacteze, astfel incat sa fie necesara o
reumplere a gaurii forate;
 deasupra celui mai apropiat anod de suprafata solului pana la suprafata
solului se va monta un tub de PVC cu diametrul de 50 mm;
 la suprafata solului se va monta un dispozitiv care sa permita evacuarea
gazelor ce se degaja in timpul functionarii normale a prizei anodice – se va
acorda o atentie deosebita la montarea acestui dispozitiv astfel incat tubul
de PVC din interior sa nu fie obturat;
 conectarea cablurilor tip bucla se va realiza la borna pozitiva din cadrul
cabinei SPC.
Montarea electrodului de referinta de Cu/CuSO4

 electrodul de referinta se monteaza la circa 50 cm lateral de conducta spre
partea de montaj a cabinei SPC;
 electrodul de referinta se monteaza in sol curat, fara pietris sau nisip;
 inainte de montare se umezeste in prealabil cu apa, iar dupa montare se
uda solul in care a fost montat
Montarea prizelor de potential

 prizele de potential vor fi montate de-a lungul conductei, in locatiile stabilite
prin proiect la circa 1,5 m lateral - este interzisa montarea prizelor de
potential deasupra conductei;
 se interzice turnarea betonului pentru fundatia prizelor de potential in cazul

Pagina 70 din 172
betonului;
 montarea placutelor de borne se va realiza in asa fel incat acestea sa fie fixe
si sa nu permita scurtcircuitarea intre cablurile montate si corpul prizelor de
potential (in cazul prizelor de potential metalice);
 se va acorda o atentie deosebita la sistemele de inchidere ale prizelor care
trebuie sa functioneze corespunzator;
 prizele de potential metalice trebuie sa fie vopsite in intregime, sa nu
prezinte zgarieturi etc;
 se va acorda o atentie deosebita modului de fixare al etichetelor de pe
prizele de potential, care sa nu permita indepartarea usoara a acestora;
 pozitia prizelor de potential trebuie sa fie verticala, nu se admite abatere de
la verticalitate;
 notarea bornelor de pe placa de borne trebuie sa fie facuta in mod
corespunzator, fie cu etichete de plastic lipite pe placa de borne, fie prin
poansonare, prescurtarile pentru fiecare cablu in parte fiind prezentate in
Capitolul 7.2.3.5.
Montarea cablurilor
 montarea cablurilor se va efectua numai in pat de nisip;
 cablurile vor fi montate astfel incat in timpul exploatarii sa nu fie supuse la
solicitari mecanice;
 pozarea cablurilor se face numai dupa ce toate constructiile metalice
aferente au fost montate;
 in cazul montarii cablurilor aerian, pe trasee expuse actiunii razelor solare,
se vor utiliza cabluri cu invelisul rezistent la intemperii;
 in cazul montarii ingropat, cablurile se vor poza la o adancime de ingropare
de minim 700 mm;
 cablurile in pamant vor fi pozate serpuit in sant pe un strat de pamant cernut
(granulatie maxima 2 mm) sau nisip (conform proiectului), cu grosime totala
de la fundul santului pana la stratul avertizor si de protectie din placi
speciala, benzi cu inscriptie avertizoare) care protejeaza diversele straturi,
va fi cel putin 20 cm;
 la pozarea cablurilor in pamant se vor respecta distantele minime fata de
alte cabluri electrice sau diverse retele;
 cablurile vor trebui sa fie conectate in mod corespunzator atat la bornele din
cadrul prizelor de potential cat si la conducta, orice conectare
necorespunzatoare poate conduce la functionarea defectuoasa a sistemului
de protectie catodica sau la masuratori neconforme cu valorile reale;
 nu se admite montarea cablurilor care prezinta distrugeri ale mantalei de
protectie;
 culoarea mantalei de protectie pentru fiecare cablu in parte trebuie sa fie
conforma cu prevederile Capitolului 7.2.3.4.
Montarea imbinarilor electroizolante
 inainte de montare constructorul trebuie sa verifice: forma, executia,
aspectul vizual, dimensiunea si presiunea de lucru (sa fie cele specificate in

Pagina 71 din 172
cadrul proiectului), marcarea corespunzatoare a imbinarii si in cazul montarii
supraterane a imbinarii vopsirea corespunzatoare;
 locul de amplasare si modul de amplasare (aerian, ingropat sau in camin)
trebuie sa fie cele specificate in proiectul tehnic;
 montarea imbinarii electroizolante se va realiza prin sudura la conducta,
printr-un procedeu similar cu sudura cupoanelor de conducta;
 capetele libere ale stuturilor imbinarii vor fi coaxiale cu conducta;
 sudura se va realiza astfel incat sa se evite supraincalzirea materialelor
electroizolante ale imbinarii, in caz contrar se poate ajunge la distrugerea
acestor element electroizolante;
 se interzice cu desavarsire scurtarea stuturilor imbinarii electroizolante la
montaj, lungimea acestora fiind calculata pentru reducerea riscului de
distrugere a elementelor electroizolante din interiorul imbinarii;
 in cazul montarii ingropate sau in camin de protectie a imbinarii
electroizolante, dupa sudura stuturilor izolarea se va realiza cu mansoane
termocontractile conform Capitolului 8.1.2;
 in cazul montarii aeriene a imbinarilor electroizolante suportii de sustinere ai
conductei (metalici sau beton) să fie la o distanta de cel puţin 0,5 m fata de
locurile de cuplare (sudura) a îmbinarii la conducta;
 cablurile nu se vor suda pe stuturile imbinarilor electroizolante;
 suportii de metal sau beton in cazul in care este necesara montarea lor pe
partea protejata catodic a conductei se vor izola cu textolit in grosime de
minim 10 mm;
 montarea dispozitivelor tip surge diverters se va realiza conform prescriptiilor
furnizorului;
 montarea dispozitivelor tip isolating spool se va realiza in mod obligatoriu in
montaj aerian sau in camin de protectie. In cazuri exceptionale care nu
permit montarea acestor dispozitive in montaj aerian sau in camine se
admite montarea ingropata (cu respectarea izolarii exterioare
corespunzatoare a metalelor componente) numai cu aprobarea scrisa a
Companiei.
9. PUNEREA IN FUNCTIUNE A PROTECTIEI ANTICOROZIVE

9.1. PUNEREA IN FUNCTIUNE A PROTECTIEI PASIVE
Punerea in functiune a protectiei anticorozive se realizeaza numai dupa executarea
tuturor lucrarilor de constructie la conducta.
Nu se admite ca punerea in functiune sa se execute inainte de efectuarea in
totalitate a lucrarilor de constructie.
Punerea in functiune a protectiei pasive (izolatiei) consta in efectuarea pe intregul
traseu al conductei a verificarii starii izolatiei prin metoda DCVG.
Metoda DCVG este cea mai sigura metoda agreeata pe plan international pentru
determinarea defectelor de izolatie pe conductele metalice ingropate.
La efectuarea verificarii in mod obligatoriu trebuiesc decuplate toate grupurile de
anozi montati pentru legarea la pamant, protectia catodica etc, in caz contrar anozii
comportandu-se ca defecte de izolatie.

Pagina 72 din 172
In urma investigarii starii izolatiei conductei dupa ingropare se va intocmi un raport
care sa contina numarul defectelor gasite, marimea defectelor gasite, pozitionarea in
coordonate GPS a defectelor si caracterul coroziv/necoroziv al acestor defecte.
Rezultatele privind verificarea izolatiei conductei ingropate de la suprafata solului
prin metoda DCVG vor fi in mod obligatoriu consemnate in cadrul unui Buletin de
Verificare care este prezentat in cadrul Capitolului 12 si care se va atasa la Cartea
Tehnica a Constructiei.
Prezentarea metodei DCVG

Prezentare generala
Cand un curent electric este aplicat unei conducte in acelasi fel ca şi protectia
catodica, acest curent trece din metal catre sol in locurile in care exista contact direct
adică izolatie lipsa.
In locurile de defect, cu cat curentul este mai mare cu atat defectul este mai mare.
Curentul care se injecteaza in conducta poate fi furnizat de statia de protecţie
catodica sau de o staţie de protectie catodica mobila in cazul in care nu exista protectie
catodica cu injectie de curent (SPC).
Semnalul de curent continuu este pulsatoriu, obtinerea acestui semnal realizandu-
se prin montarea in circuitul electric al statiei de protectie catodica a unui timer
(intrerupător ciclic). In cazul in care cabina SPC este dotata cu intrerupator ciclic, acesta
se va seta sa realizeze circuit On/Off in conformitate cu prevederile producatorului
echipamentului DCVG.
Pentru a evidentia gradientul de potential in sol aceasta metoda utilizeaza un
voltmetru special, ultrasensibil, care masoara diferenta de potential dintre doi electrozi
nepolarizabili de Cu/CuSO4 plasati deasupra conductei pe sol la o distanta de circa
1,5 - 2 m unul fata de celalalt in lungul conductei.
Pozitionarea defectelor pe conducta

In timp ce operatorul paseste in lungul conductei, in momentul in care apare o
diferenta de potential intre cei doi electrozi, aceasta este asociata pe scala aparatului
printr-o bataie regulata a acului care corespunde pulsului curentului.
Bataia scurta a acului indica sensul spre care se gaseste defectul. Se continua
deplasarea operatorului, iar atunci cand se depaseste zona de defect, bataia acului isi va
schimba sensul.
Prin retragerea incet a operatorului şi a celor doi electrozi se poate ajunge la locul
in care acul voltmetrului nu se va mai misca. Defectul este situat la mijlocul distantei dintre
cei doi electrozi.
Aceasta operatie este repetata la un unghi drept fata de directia initiala.
In locul in care se intersecteaza mediatoarele segmentelor dintre cei doi electrozi
dupa cele doua directii, se gaseste pozitionarea exacta a defectului pe conducta. Se
marcheaza locul gasit cu tarusi si se pozitioneaza in coordonate GPS cu ajutorul unui
GPS portabil.
Determinarea marimii defectului

Se notează semnalul On - Off la fiecare priză de potenţial sau loc de acces la

Pagina 73 din 172
conducta.
Se procedează conform paragrafului de mai sus pentru determinarea pozitionarii
defectelor.
Pentru determinarea exacta a marimii defectului se procedează astfel:
Se masoara exact distanta de la defect pana la priza precedenta si distanta dintre
priza precedenta si priza urmatoare (sau locurile de masura), sau in cazul in care exista
disponibile planuri pentru conducta se considera distantele prezentate in planuri.
Se pozitioneaza unul dintre electrozi pe pamant pe locul de deasupra epicentrului
defectului iar celalalt electrod la 1,5 - 2 m pe o directie perpendiculara pe lungimea
conductei.
Se citeste bataia acului voltmetrului, iar apoi se muta electrodul plasat deasupra
epicentrului defectului in locul celuilalt electrod, iar acest electrod se muta la circa 1,5 - 2
m de locul precedent dupa aceeasi directie perpendiculara pe conducta.
Se repeta aceasta operatie pana în momentul in care acul voltmetrului nu mai
indica nici o bataie.
Se calculeaza valoarea totala ca fiind suma valorilor citite.
Se introduc toti parametrii mentionati mai sus in formulele de calcul furnizate de
producatorul echipamentului si rezulta severitatea defectului notata cu % IR.
Clasificarea dupa severitatea (marimea) defectelor funcţie de % IR este
următoarea:
0 - 15 % IR - Defecte mici;
15 - 35 % IR - Defecte medii;
35 - 70 % IR - Defecte mari;
70 - 100 % IR - Defecte foarte mari.
Dupa determinarea % IR şi clasificarea defectelor se procedeaza la determinarea
caracterului corosiv - necorosiv al defectului.
Determinarea caracterului coroziv/necoroziv al defectului

Metoda DCVG prezinta o facilitate importanta prin care se poate identifica daca,
curentul in zona de defect intra sau iese din conducta.
In cazul in care curentul "paraseste" conducta, acest lucru presupune activitate
anodica sau proces de coroziune in zona defectului respectiv.
In urma masuratorilor se pot intalni urmatoarele situatii.
Indicatia voltmetrului este C - C. Acest lucru inseamna ca defectul respectiv este
catodic, adica nu exista proces de coroziune, atat atunci cand sistemul de protectie
catodica functioneaza, cat si atunci cand acest sistem nu functioneaza.
Indicatia voltmetrului este A - C. Acest lucru inseamna ca defectul respectiv este
catodic, atunci cand sistemul de protectie catodica functioneaza si este anodic, adica
prezinta proces de coroziune, cand sistemul de protectie catodica nu functioneaza.
Indicatia voltmetrului este A - A. Acest lucru inseamna ca defectul respectiv este
anodic, adica prezinta proces de coroziune, atat atunci cand sistemul de protectie
catodica functioneaza, cat si atunci cand acest sistem nu functioneaza.
9.2. PUNEREA IN FUNCTIUNE A PROTECTIEI CATODICE

Punerea in functiune a instalatiilor de protectie catodica reprezinta ansamablul de
operatiuni prin care sistemul de protectie catodica trebuie sa fie reglat la parametrii de
functionare descrisi in cadrul proiectului si in cadrul prezentului standard.
Pagina 74 din 172
Personalul care efectueaza punerea in functiune a sistemului de protectie catodica
trebuie in mod obligatoriu sa aibe experienta similara certificata, sa fie aprobat in
prealabil de catre Companie, iar aparatura utilizata sa aibe verificarile metrologice
necesare (certificat de etalonare etc).
Inainte de efectuarea propriu zisa a operatiilor de punere in functiune a sistemului
de protectie catodica Contractorul va trebui sa prezinte procedura ce sta la baza punerii in
functiune. Procedura intocmita de Contractor va fi in concordanta cu prevederile
prezentului standard si va trebui aprobata in prealabil de catre Companie.
Punerea in functiune se realizeaza numai în conditiile existentei unui document
incheiat intre Contractor si Companie prin care reprezentantul autorizat al Companiei
certifica concordanta intre proiectul de executie si executia in teren a sistemului de
protecţie catodica.
La punerea in functiune, alaturi de Contractor in mod obligatoriu va trebui sa
participe si un reprezentant al Companiei.
9.2.1 Punerea in functiune a protectiei catodice cu anozi de sacrificiu

Prima etapa in cadrul punerii in functiune a sistemelor de protectie catodica cu
anozi de sacrificiu sau a protectiei catodice locale la zona de sudura conduca
veche/conducta noua consta in inspectia vizuala a elementelor sistemului protectiei
catodice (cele montate suprateran).
Se verifica vizual existenta si montarea conform proiectului tehnic a urmatoarelor
elemente:
 existenta prizelor de potential (tipul prizei, montare conform proiect, notare
corecta cabluri, notare corecta la exteriorul prizei, existenta fundatie de
beton, ungerea corespunzatoare a elementului de inchidere, integritatea
prizei - inclusiv vopsirea prizei si existenta tuturor elementelor componente –
se vor respecta prevederile Capitolului 7.2.3.5);
 existenta imbinarilor electroizolante monobloc sau a dispozitivelor isolating
spool – in cazul montarii la suprafata solului;
 existenta cablurilor la partea lor montata suprateran – respectarea tipurilor
de cabluri si a culorilor mantalelor de protectie conform Tabelului 5 si
respectarea notarii cablurilor in interiorul prizelor de potential/cutiilor de
conexiuni conform Capitolului 7.2.3.5;
 existenta suporţilor de sprijin de la traversările aeriene.
Toate rezultatele se vor consemna in cadrul unui buletin de verificare vizuala

prezentat in cadrul Capitolului 12 si care va fi atasat la Cartea Tehnica a Constructiei.
Dupa verificarea vizuala a elementelor specificate mai sus se va trece la efectuarea
masuratorilor specifice punerii in functiune.
Pentru sistemele de protectie catodica cu anozi de sacrificiu urmatoarele operatii si
masuratori sunt obligatoriu a fi efectuate ca parte componenta a punerii in functiune:
 se masoara cu aparat tip megohmetru rezistenta electrica a imbinarilor
electroizolante monobloc care trebuie sa fie mai mare de 2 MΩ (in cazul
dispozitivelor tip isolating spool trebuie sa fie mai mare de 1 MΩ) –
verificarea imbinarilor electroizolante si a dispozitivelor tip isolating spool se
poate efectua si in cadrul verificarii DCVG – conditia fiind ca pe partea
neprotejata catodic sa nu existe variatie a potentialelor On/Off;

Pagina 75 din 172
 se masoara rezistenta electrica a izolatiilor speciale realizate pe traseul
conductei – izolatiile realizate intre conducta si suportii de sprijin atunci cand
nu exista tub de protectie sau intre conducta si tub de protectie atunci cand
exista tub de protectie la supratraversarile aeriene, izolatiile realizate intre
tubul de protectie si conducta la subtraversari in cazul in care acestea nu
sunt protejate catodic in comun – valoarea trebuie sa fie mai mare de 1 MΩ;
 se masoara rezistenta de dispersie a grupurilor de electrozi de Ol/Zn montati
pentru legarea la pamant a supratraversarilor – valoarea trebuie sa fie de
maxim 10 Ω;
 se masoara rezistenta de dispersie a grupurilor anozilor de sacrificiu montati
pentru protectie catodica si legare la pamant de-a lungul conductei –
valoarea trebuie sa fie de maxim 10 Ω;
 se masoara potentialul in gol al grupurilor anozilor si al fiecarui anod din
cadrul grupului – valoarea minim masurata pentru fiecare anod in parte
trebuie sa fie de – 950 mV in cazul anozilor de sacrificiu de zinc, de -1300
mV in cazul anozilor de sacrificiu de magneziu (cu potential normal) si de –
1500 mV in cazul anozilor de sacrificiu de magneziu (cu potential ridicat) - in
cazul in care nu se obtin aceste valori se verifica umezirea corespunzatoare
a backfilului, se verifica legaturile cablurilor, iar daca totul este corespunzator
dar potentialul anozilor nu respecta valorile minime atunci se vor inlocui
anozii la care nu se obtin potentialele mentionate mai sus;
 se masoara potentialul natural al conductei in fiecare punct de masura in
parte – valorile potentialului natural trebuie sa se incadreze intre – 450 mV si
– 600 mV;
 dupa masurarea potentialului in gol a tuturor anozilor de sacrificiu/grupurilor
de anozi de sacrificiu si masurarea potentialului natural al conductei se vor
realiza conexiunile in cadrul prizelor de potential intre anozi si conducta
conform proiectului de executie;
 se va lasa conducta sa se polarizeze minim 5 zile – se va acorda o atentie
deosebita timpului de polarizare al conductei avand in vedere faptul ca o
conducta izolata cu o izolatie foarte performanta (polietilena/polipropilena
extrudata) necesita un timp de polarizare lung;
 se masoara potentialul fiecarui grup de anozi conectati la conducta –
valoarea minima admisa este de - 900 mV la locul de injectie si - 850 mV in
orice alt punct de masura pe conducta – in cazul in care nu se obtin aceste
valori si toate celelalte elemente ale sistemului de protectie catodica
(imbinari electroizolante, izolatii speciale etc.) functioneaza corespunzator,
se va suplimenta numarul de anozi pana la indeplinirea criteriului de mai
sus, respectiv minim – 900 mV la locul de injectie si minim – 850 mV in orice
punct de masura pe conducta.
Toate masuratorile de potential se vor efectua fata de un electrod nepolarizabil

portabil de Cu/CuSO4.
Toate rezultatele se vor consemna in cadrul unui buletin de punere in functiune a
conductelor protejate catodic cu sisteme de protectie catodica cu anozi de sacrificiu,
prezentat in cadrul Capitolului 12 si care va fi atasat la Cartea Tehnica a Constructiei.

Pagina 76 din 172
9.2.2 Punerea in functiune a protectiei catodice cu injectie de curent (SPC)
Prima etapa in cadrul punerii in functiune a sistemelor de protectie catodica cu in
jectie de curent (SPC) consta in inspectia vizuala a elementelor sistemului protectiei
catodice (cele montate suprateran).
Se verifica vizual existenta si montarea conform proiectului tehnic a urmatoarelor
elemente:
Pentru cabina SPC:

 existenta si montarea cabinei statiei de protectie catodica impreuna cu toate
elementele componente (prevazute conform proiectului tehnic);
 existenta tuturor datelor de identificare a cabinei SPC conform Capitolului
7.2.3.1;
 existenta electrodului de referinta concretizata prin cablul de la cabina SPC;
 existenta bransamentului electric al cabinei SPC si existenta tensiunii de
alimentare – se verifica aspectul instalatiei, modul de separare intre furnizor
si beneficiar, legarile la pamant ale stalpilor (daca exista) cu masurarea
rezistentelor de dispersie, lungimea, sectiunea si tipul cablurilor precum si
numarul stalpilor, verticalitatea si calitatea lor;
 existenta si notarea corespunzatoare a cablului anodic, a cablului catodic si
al cablului electrodului de referinta de Cu/CuSO4;
 existenta contorului pentru energie electrica montat in interiorul cabinei SPC;
 existenta si calitatea fundatiei de beton si a platformei betonate a cabinei
SPC – in cazul cabinelor SPC montate pe fundatie de beton;
 existenta si calitatea stalpului de sustinere a cabinei SPC si a fundatiei
acestuia – in cazul cabinelor SPC montate pe stalp metalic;
 existenta gardului de protectie din jurul cabinei SPC construit conform
Capitolului 7.2.3.1 si Capitolului 8.2.2.
Pentru celelalte elemente ale sistemului de protectie catodica:

 existenta prizelor de potential, inclusiv cutii de conexiuni de la priza anodica
(tipul prizei, montare conform proiect, notare corecta cabluri, notare corecta
la exteriorul prizei, existenta fundatie de beton, ungerea corespunzatoare a
elementului de inchidere, integritatea prizei-inclusiv vopsirea prizei si
existenta tuturor elementelor componente – se vor respecta prevederile
Capitolului 7.2.3.5);
 existenta imbinarilor electroizolante monobloc sau a dispozitivelor isolating
spool – in cazul montarii la suprafata solului;
 existenta cablurilor la partea lor montata suprateran – respectarea tipurilor
de cabluri si a culorilor mantalelor de protectie conform Tabelului 5 si
respectarea notarii cablurilor in interiorul prizelor de potential/cutiilor de
conexiuni/cabinelor SPC conform Capitolului 7.2.3.5;
 existenta suporţilor de sprijin și a izolării corespunzătoare de la traversările
aeriene.
Toate rezultatele atat pentru cabina SPC cat si pentru celelalte elemente ale
sistemului de protectie catodica se vor consemna in cadrul unui buletin de verificare
vizuala prezentat in cadrul Capitolului 12 si care va fi atasat la Cartea Tehnica a
Constructiei.

Pagina 77 din 172
Dupa verificarea vizuala a elementelor specificate mai sus se va trece la efectuarea
masuratorilor specifice punerii in functiune.
Pentru sistemele de protectie catodica cu injectie de curent (SPC) urmatoarele
operatii si masuratori sunt obligatoriu a fi efectuate ca parte componenta a punerii in
functiune:
Pentru cabina SPC:

 se masoara tensiunea de alimentare la cabina SPC;
 se masoara rezistenta de dispersie a instalatiei de legare la pamant
impotriva electrocutarii a cabinei SPC – valoarea maxima trebuie sa fie 4 Ω;
 se verifica functionalitatea electrodului de referinta prin compararea
potentialului cu potentialul unui electrod nepolarizabil de Cu/CuSO4 portabil
– diferenta maxima admisa este de 20 mV;
 se verifica functionalitatea cabinei SPC prin punerea sub tensiune FARA
CONECTAREA LA CONDUCTA prin instalarea unei rezistente de 1Ω sau
2Ω intre borna negativa si cea pozitiva a SPC-ului;
 se verifica functionalitatea sistemului de telecontrol si teletransmisie date;
 se verifica functionalitatea intrerupatorului ciclic programabil;
 se verifica functionarea sigurantelor automate;
 se verifica existenta Jurnalului SPC din interiorul cabinei SPC;
 se masoara rezistenta de dispersie a prizei anodice care trebuie sa aibe
valoarea de maxim 1Ω sau maxim 2Ω conform Capitolului 7.2.3.3 –
masurarea se efectueaza prin desfacerea cablului anodic din cabina SPC,
urmand ca ulterior efectuarii masuratorii cablul sa se reconecteze in cabina
SPC.
Pentru celelalte elemente ale sistemului de protectie catodica:

 se masoara cu aparat tip megohmetru rezistenta electrica a imbinarilor
electroizolante monobloc care trebuie sa fie mai mare de 2 MΩ (in cazul
dispozitivelor tip isolating spool trebuie sa fie mai mare de 1 MΩ) –
verificarea imbinarilor electroizolante si a dispozitivelor tip isolating spool se
poate efectua si in cadrul verificarii DCVG – conditia fiind ca pe partea
neprotejata catodic sa nu existe variatie a potentialelor On/Off;
 se masoara cu aparat tip megohmetru rezistenta electrica a izolatiilor
speciale realizate pe traseul conductei – izolatiile realizate intre conducta si
suportii de sprijin atunci cand nu exista tub de protectie sau intre conducta si
tub de protectie atunci cand exista tub de protectie la supratraversarile
aeriene, izolatiile realizate intre tubul de protectie si conducta la
subtraversari in cazul in care acestea nu sunt protejate catodic in comun –
valoarea trebuie sa fie mai mare de 1 MΩ;
 se masoara rezistenta de dispersie a grupurilor de electrozi de Ol/Zn montati
pentru legarea la pamant a supratraversarilor – valoarea trebuie sa fie de
maxim 10 Ω;
 se verifica functionalitatea sistemului de teletransmisie date de la prizele de
potential;
 se masoara rezistenta de dispersie a grupurilor anozilor de sacrificiu montati
pentru legare la pamant de-a lungul conductei – valoarea trebuie sa fie de

Pagina 78 din 172
maxim 10 Ω;
 se masoara potentialul in gol al grupurilor anozilor si al fiecarui anod din
cadrul grupului – valoarea minim masurata pentru fiecare anod in parte
trebuie sa fie de – 950 mV in cazul anozilor de sacrificiu de zinc, de -1300
mV in cazul anozilor de sacrificiu de magneziu (cu potential normal) si de –
1500 mV in cazul anozilor de sacrificiu de magneziu (cu potential ridicat) - in
cazul in care nu se obtin aceste valori se verifica umezirea corespunzatoare
a backfillului, se verifica legaturile cablurilor, iar daca totul este
corespunzator dar potentialul anozilor nu respecta valorile minime atunci se
vor inlocui anozii la care nu se obtin potentialele mentionate mai sus;
 se masoara potentialul natural al conductei in fiecare punct de masura in
parte – valorile potentialului natural trebuie sa se incadreze intre – 450 mV si
– 600 mV – in cazul in care conducta a avut instalata protectie catodica
temporara se deconecteaza aceasta protectie si se lasa conducta sa se
depolarizeze timp de 5 zile;
Dupa masurarea potentialului in gol a tuturor anozilor de sacrificiu/grupurilor de
anozi de sacrificiu si masurarea potentialului natural al conductei se vor realiza
conexiunile in cadrul prizelor de potential intre anozi si conducta conform proiectului de
executie si se va pune sub tensiune cabina SPC astfel incat la locul de injectie sa se
obtina o valoare masurata On de circa -1400 mV.
 se masoara curentul si tensiunea de iesire a cabinei SPC iar valorile se trec
in cadrul buletinului de punere in functiune prezentat in cadrul Capitolului 12;
 dupa punerea sub tensiune a cabinei/cabinelor de protectie catodica
aferenta/ aferente unei conducte se masoara potentialele On la punctele de
masura de-a lungul intregii conducte. Valorile masuratorilor se vor nota intr-
un tabel de masura a potentialelor On care este prezentat in cadrul
Capitolului 12;
 se va lasa conducta sa se polarizeze minim 7 zile – se va acorda o atentie
deosebita timpului de polarizare al conductei avand in vedere faptul ca o
conducta izolata cu o izolatie foarte performanta (polietilena/polipropilena
extrudata) necesita un timp de polarizare lung;
 dupa polarizarea conductei se masoara potentialul la locul de injectie,
curentul si tensiunea de iesire a cabinei SPC iar valorile se trec in cadrul
buletinului de punere in functiune prezentat in cadrul Capitolului 12;
 se seteaza si se sincronizeaza toate intrerupatoarele ciclice programabile din
cadrul statiei/statiilor de protectie catodica la cicluri On/Off de 4sec On si 2.5
sec Off – in cazul in care nu toate SPC-urile sunt dotate cu intrerupatoare
ciclice programabile se vor utiliza intrerupatoare ciclice programabile
externe;
 se ajusteaza potentialul Off la locul de injectie al fiecarei SPC astfel incat
valorile masurate sa se situeze sub valoarea de -1200mV si cat mai aproape
de aceasta valoare – SUB NICI O FORMA NU SE VA DEPASI VALOAREA
DE -1200 mV, in caz contrar aparand fenomenul de desprindere catodica –
valorile se trec in cadrul buletinului de punere in functiune prezentat in cadrul
Capitolului 12;
 dupa ajustarea potentialului Off la locul de injectie al fiecarei SPC in asa fel
incat sa nu se depaseasca valoarea de -1200 mV se va realiza o citire a
potentialelor On/Off la toate prizele de potential.
Pagina 79 din 172
Metoda On/Off
Valorile masuratorilor se vor concretiza intr-o digrama de a potentialelor On
si Off. Pentru reprezentarea grafica a diagramei de potential se trec in
ordonata valorile potentialelor On si Off masurate de-a lungul conductei, iar
în abscisă distanta la care sunt situate punctele de masura, rezultând o
diagrama pentru potentialul On si o diagrama pentru potentialul Off care vor
prezenta un maxim in punctul de injectie (la SPC) si un minim la aproximativ
jumatatea distantei dintre doua SPC-uri – Aceste masuratori poarta numele
de Metoda On/Off de masurare a potentialelor – Valorile potentialelor Off
masurate in toate punctele de masura trebuie sa se incadreze in limitele de
protectie, respectiv – 850 mV ÷ - 1200 mV pentru soluri normale sau -
950mV÷ – 1250 mV pentru soluri anaerobe. Prezentarea diagramei de
potential este realizata in Figura 28;
 in cazul in care exista locuri ale masuratorii unde potentialele sunt mai mici
de -850 mV/-950 mV desi la locul de injectie avem valoarea de -1200 mV/-
1250 mV se recomanda verificarea potentialelor prin metoda CIPS pe
intreaga lungime a conductei pentru a se stabili exact lungimea de conducta
ce nu are protectie catodica – totodata se va verifica si daca toate celelalte
elemente ale sistemului de protectie catodica (imbinari electroizolante,
izolatii speciale etc) functioneaza corespunzator;
Toate masuratorile de potential se vor efectua fata de un electrod nepolarizabil
portabil de Cu/CuSO4.
Toate rezultatele se vor consemna in cadrul diagramei de potential realizata la
punerea in functiune a conductelor protejate catodic cu sisteme de protectie catodica cu
injectie de curent (SPC), prezentata in Figura 28 si care va fi atasata la Cartea Tehnica a
Constructiei.
Prezentarea metodei CIPS

Prezentare generala
Aceasta metoda (dupa cum ii spune si denumirea – Close Interval Potential Survey
- Masuratoarea Potentialelor la Intervale Mici) este practic o particularizare a masuratorilor
ON/OFF de potential la intervale mici de-a lungul intregii conducte in locurile unde practic
nu se pot masura valorile potentialelor – in mod normal masurarea potentialelor se poate
realiza doar la prizele de potential.
Metoda CIPS este o tehnica ce permite masurarea potentialelor de-a lungul
conductei pentru a se putea determina si identifica zonele unde conducta nu are potential
de protectie sau unde exista suprapotential. Aceasta metoda NU DA REZULTATE IN
DETECTAREA DEFECTELOR DE IZOLATIE.
Se presupune doar faptul ca acolo unde exista scaderi ale potentialului poate exista
si defect de izolatie, lucru care nu este intotdeauna adevarat, caderile de potential putand
fi datorate variatiei rezistivitatii solului, unui contact imperfect al electrodului cu solul etc.
Practica a demonstrat ca nu este obligatoriu ca in locul unde avem caderi de
potential sa existe si defecte de izolatie.
In mod evident metoda CIPS nu poate fi aplicata unei conducte ce nu are sistem de
protectie catodica, de aceea metoda CIPS se aplica in mod obligatoriu numai conductelor
protejate de SPC-uri.
Pentru investigarea unei conducte cu metoda CIPS trebuiesc luate in considerare
urmatoarele aspecte:
Pagina 80 din 172
 investigatia presupune ca sistemul de protectie catodica sa fie in totalitate
functional;
 intrerupatoarele ciclice sincronizabile trebuie instalate in mod obligatoriu la
toate sursele de curent (la toate SPC-urile) in cazul in care nu toate SPC-urile
au instalate intrerupatoare ciclice sincronizabile;
 sunt necesare locatii unde sa se poata conecta cablul la conducta (prize de
potential etc). la intervale nu mai mari de 2 km;
Prezentarea metodei
Datele sunt inregistrate utilizand un aparat data logger (achizitor de date) care este
un milivoltmetru cu posibilitate de a stoca valorile masurate, conectat la un electrod de
Cu/CuSO4 prin intermediul unui cablu. Cea de-a doua borna a data loggerului se va
conecta prin intermediul unui conductor subtire de cupru izolat la priza de potential
conectata la conducta.
Operatorul va merge deasupra conductei si va inregistra potentialele On/Off la
fiecare (circa) 2 m prin plasarea pe sol a electrodului.
In mod obligatoriu conducta va fi detectata de un alt operator care merge in fata
celui ce inregistreaza potentialele. Dupa terminarea investigatiei conductoarele de cupru
trebuie in mod obligatoriu stranse.
Semnalul de curent continuu este pulsatoriu, obtinerea acestui semnal realizandu-
se prin montarea in circuitul electric al statiei de protectie catodica a unui timer
(intrerupător ciclic). In cazul in care cabina SPC este dotata cu intrerupator ciclic, acesta
se va seta sa realizeze circuit On/Off in conformitate cu prevederile producatorului
echipamentului.
Aparatul data logger este programat sa inregistreze valorile maxime si minime ale
potentialului pe durata unui ciclu On/Off.
Raport/Analiza
Analizarea valorilor obtinute in urma masuratorilor CIPS vor indica cu precizie
locatiile unde nu exista potential de protectie, adica locurile unde valorile potentialului Off
sunt mai mici de -850 mV/ - 950 mV sau locatiile unde exista supraprotectie, adica locurile
unde valorile potentialului Off sunt mai mari de -1200 mV/ - 1250 mV.
Un grafic tipic obtinut in urma verificarilor cu metoda CIPS este prezentat in Figura
29.
In cadrul graficului din Figura 29 se pot observa atat zone de subprotectie cat si
zone de supraprotectie.
Teste de interferenta
In cazul in care conducta a carei punere in functiune se efectueaza are traseu
paralel sau se intesecteaza cu conducte avand sisteme de protectie catodica separate se
vor efectua in mod obligatoriu teste de interferenta.
Rolul testelor de interferenta este de a determina daca exista interferente intre
conducta care se pune in functiune si alte conducte cu care aceasta se intersecteaza.
In cazul in care conductele cu care conducta apartinand Companiei se
intersecteaza, apartin altor operatori de conducte atunci in mod obligatoriu acestia vor fi
notificati cu privire la data efectuarii testelor de interferenta.

Pagina 81 din 172
Testele de interferenta constau practic in masurarea potentialelor conductelor cu
care conducta apartinand Companiei se intersecteaza sau are traseu paralel si foarte
apropiat (cativa metri).
Testele de interferenta se vor realiza astfel:
 se vor porni si se vor sincroniza toate intrerupatoarele ciclice programabile
montate la cabinele SPC pe conducta apartinand Companiei in mod identic
ca la Metoda On/Off;
 se verifica valorile potentialului On/Off la conducta cu care se intersecteaza
si in cazul in care exista variatii de potential mai mici de 50 mV se considera
ca nu exista interferente. In cazul in care variatiile sunt mai mari de 50 mV
se recomanda conectarea impreuna a celor doua conducte intrucat exista
interferente intre cele doua conducte, interferente ce pot conduce la
corodarea uneia dintre cele doua conducte.
Rezultatele obtinute in urma testelor de interferenta se vor trece intr-un tabel
prezentat in cadrul Capitolului 12.
Dupa realizarea testelor de interferenta punerea in functiune se considera a fi
incheiata.
10. MENTENANTA PROTECTIEI ANTICOROZIVE

10.1. MENTENANTA PROTECTIEI PASIVE
Dupa punerea in functiune a sistemului de protectie pasiva, acesta va trebui
intretinut periodic pentru a se mentine in parametrii.
In cadrul prezentului capitol este prezentat ansamblul masurilor si masuratorilor
periodice ce trebuiesc efectuate ca parte a mentenantei protectiei pasive (izolatiei
conductei).
Metoda prin care se determina integritatea izolatiei in timpul mentenantei conductei
este metoda DCVG care a fost prezentata in cadrul Capitolului 9.1. la punerea in
functiune.
Verificarea izolatiei conductei prin metoda DCVG se recomanda a se executa la
intervale regulate de timp de 5 ani pentru a se putea preveni aparitia unor defecte mari ale
izolatiei conductei cu consecinte asupra functionarii sistemului de protectie catodica.
In cadrul verificarilor izolatiei conductei prin metoda DCVG se disting doua ipostaze
ce pot apare:
10.1.1. Conducte ce nu au avut efectuata verificarea DCVG in cadrul punerii in

functiune
In cazul acestor conducte metoda DCVG se va utiliza prin folosirea ca sursa a
semnalului pulsatoriu a SPC-urilor conductei in cazul in care conductele respective au
sisteme de protectie catodica cu SPC-uri functionale sau se vor utiliza statii de protectie
catodica mobile in cazul in care nu exista SPC-uri.
Ca intrerupatoare ciclice programabile se vor utiliza cele din cadrul SPC-urilor in
cazul in care cabinele SPC-urilor sunt dotate cu asemenea dispozitive, sau intrerupatoare
ciclice programabile mobile ce se vor instala pe circuitul negativ al cabinelor SPC care nu
sunt dotate cu asemenea dispozitive sau la statiile de protectie catodica mobile.
Pagina 82 din 172
In cazul conductelor ce nu au avut efectuata verificarea DCVG in cadrul punerii in
functiune avand in vedere probabilitatea determinarii unui numar mare de defecte, in mod
obligatoriu pozitionarea acestor defecte se va realiza de catre o echipa topografica ce va
pozitiona defectele gasite pe un plan topografic in care se va regasi de altfel traseul
intregii conducte.
Prezentarea investigatiei
Pentru efectuarea investigatiei DCVG, traseul conductei trebuie detectat de catre
un operator cu ajutorul unor aparat de detectie conducte de la suprafata solului.
Echipa necesara pentru efectuarea metodei DCVG este compusa din minim 5
operatori cu doua autovehicule dupa cum urmeaza:
 un operator care efectueaza detectarea conductei;
 un operator care efectueaza investigatia DCVG;
 doi operatori topografi care efectueaza ridicarea topografica a conductei si a
defectelor de izolatie;
 un operator care efectueaza reglarea la SPC fixa sau mobila.
Viteza de lucru pentru intreaga echipa este de circa 1-2 km pe zi.
Rezultatele investigatiei vor fi concretizate intr-un plan topografic care va contine
minim urmatoarele detalii:
 traseul conductei in coordonate Stereo 70;
 adancimea de ingropare a conductei in puncte situate la maxim 25 m
distanta unul de altul;
 numarul defectului (pentru fiecare defect in parte);
 marimea defectului (% IR pentru fiecare defect in parte);
 caracterul defectului – coroziv sau necoroziv (pentru fiecare defect in parte);
 prioritatea de reparare (pentru fiecare defect in parte).
Un model de astfel de plan este prezentat in Figura 30.
Dupa efectuarea investigatiei DCVG se recomanda efectuarea unor gropi de
control pentru masurarea exacta a defectelor si coroziunii din locatiile respective.
La stabilirea locatiei unde se vor efectua aceste gropi de control se vor avea in
vedere urmatoarele:
- marimea defectului (prioritatea de interventie) - se recomanda sa se efectueze
gropi de control la defecte cu prioritatea de interventie 1 pentru ca in aceste
locatii este cel mai probabil sa existe coroziunea cea mai mare;
- posibilitatea de a se efectua sapaturi (accesul la locatia respectiva).
In principiu pentru a se putea elabora o imagine de ansamblu se recomanda un
numar de circa doua gropi de control per km.
Masuratorile se vor efectua dupa curatirea izolatiei existente, pe fiecare
generatoare a conductei la distante cuprinse intre 10 si 20 cm intre doua masuratori
consecutive.
Dupa efectuarea investigatiei in mod obligatoriu se va reface izolatia cu un sistem
de izolatie compatibil conform Capitolului 8.1.
Echipa necesara pentru efectuarea investigatiei este compusa din minim 2
operatori si o echipa de sapatori cu un utilaj mecanizat.
Viteza de lucru pentru intreaga echipa este de circa 2-4 gropi pe zi.
Valorile grosimilor de perete masurate vor fi concretizate intr-un tabel care este
prezentat in cadrul Capitolului 12.

Pagina 83 din 172
In cadrul raportului pentru fiecare locatie in parte se vor realiza poze ale conductei
ce defectul gasit, cu conducta curatata in vederea realizarii masuratorilor si cu conducta
reizolata.
Frecventa verificarii DCVG trebuie sa fie odata la 5 ani.
10.1.2. Conducte ce au avut efectuata verificarea DCVG in cadrul punerii in

functiune
In cazul acestor conducte metoda DCVG se va utiliza prin folosirea ca sursa a
semnalului pulsatoriu a SPC-urilor conductei.
Ca intrerupatoare ciclice programabile se vor utiliza cele din cadrul SPC-urilor in
cazul in care cabinele SPC-urilor sunt dotate cu asemenea dispozitive, sau intrerupatoare
ciclice programabile mobile ce se vor instala pe circuitul negativ al cabinelor SPC care nu
sunt dotate cu asemenea dispozitive.
In cazul conductelor ce au avut efectuata verificarea DCVG in cadrul punerii in
functiune avand in vedere probabilitatea determinarii unui numar relativ redus de defecte,
in mod obligatoriu se va intocmi un raport care sa contina numarul defectelor gasite,
marimea defectelor gasite, pozitionarea in coordonate GPS a defectelor si caracterul
coroziv/necoroziv al acestor defecte.
Prezentarea investigatiei
Pentru efectuarea investigatiei DCVG, traseul conductei trebuie detectat de catre
un operator cu ajutorul unor aparate de detectie conducte de la suprafata solului.
Echipa necesara pentru efectuarea metodei DCVG este compusa din minim 3
operatori cu un autovehicule dupa cum urmeaza:
 un operator care efectueaza detectarea conductei;
 un operator care efectueaza investigatia DCVG;
 un operator care efectueaza reglarea la SPC fixa sau mobila.
Viteza de lucru pentru intreaga echipa este de circa 3-4 km pe zi.
Rezultatele investigatiei vor fi in mod obligatoriu consemnate in cadrul unui Buletin
de Verificare similar celui de la Capitolul 9.1 prezentat in cadrul Capitolului 12.
Frecventa verificarii DCVG trebuie sa fie odata la 5 ani.
10.2. MENTENANTA PROTECTIEI CATODICE

Dupa punerea in functiune a sistemului de protectie catodica, acesta va trebui
intretinut periodic pentru a se mentine in parametrii.
In cadrul prezentului capitol este prezentat ansamblul masurilor si masuratorilor
periodice ce trebuiesc efectuate ca parte a mentenantei protectiei catodice.
Din cauza mai multor motive (din care amintim deteriorarea izolatiei, variatii in
rezistivitatea solului iarna /vara, seceta/umezeala, variatia rezistentei de dispersie a
anozilor, consumarea anozilor etc) pot aparea modificari in functionarea sistemului de
protectie catodica.
Toate rapoartele periodice vor fi arhivate de catre Client si se vor compara cu cele
anterioare pentru a se putea observa modificarile ce apar in timp.
Personalul care efectueaza verificarile si masuratorile periodice trebuie in mod
obligatoriu sa aibe experienta similara certificata, sa fie aprobat in prealabil de catre
Companie, iar aparatura utilizata sa aibe verificarile metrologice necesare (certificat de
etalonare etc).

Pagina 84 din 172
10.2.1 Intretinerea de rutina
Monitorizarea SPC
Cabinele SPC sunt prevazute inca de la faza de proiectare conform Capitolului
7.2.3.8 cu sistem de telecontrol si teletransmisie date. Cu toate acestea exista un numar
de SPC-uri clasice, care nu contin acest sistem. Pentru aceste cabine in mod obligatoriu
se va executa monitorizarea SPC-urilor si include ca minim masurarea curentului si
tensiunii de iesire a cabinei SPC, masurarea tensiunii de alimentare a cabinei SPC,
masurarea rezistentei de dispersie a legarii la pamant a cabinei SPC si a BMP, masurarea
rezistentei de dispersie a prizei anodice si masurarea potentialului On/Off la locul de
injectie.
Pentru cabinele SPC prevazute cu sistem de telecontrol si teletransmisie date,
acest tip de verificare include ca minim masurarea rezistentei de dispersie a legarii la
pamant a cabinei SPC si a BMP si masurarea rezistentei de dispersie a prizei anodice dar
se recomanda si efectuarea masuratorilor ce se executa la cabinele SPC clasice pentru o
verificare a sistemului de telecontrol si teletransmisie date.
Daca in urma masuratorilor se constata o marire a valorii rezistentei de dispersie a
legarii la pamant a cabinei SPC la o valoare mai mare decat maximul admis, adica 4 Ω, se
vor adauga electrozi pana la obtinerea unei valori inferioare.
Daca in urma masuratorilor se constata o marire a valorii rezistentei de dispersie a
prizei anodice la o valoare mult mai mare decat valoarea masurata in cadrul punerii in
functiune, se vor determina posibilele cauze care au putut conduce la acest lucru si daca
se constata ca aceasta crestere este datorata exclusiv consumarii anozilor componenti ai
prizei anodice se va proceda la inlocuirea totala a prizei anodice.
Priza anodica se va inlocui in momentul in care SPC-ul in componenta caruia se
gaseste prize anodica respectiva nu mai poate asigura necesarul de current pentru
conducta protejata.
Echipa necesara pentru efectuarea monitorizarii SPC este compusa din minim 2
operatori cu un autovehicul.
Viteza de lucru pentru intreaga echipa este de circa 4-5 locatii pe zi.
Rezultatele si valorile monitorizarii vor fi concretizate in Fisa de functionare a
statiei de protectie catodica - Jurnalul SPC care trebuie sa stea inchisa in cabina SPC.
Fisa de functionare a statiei de protectie catodica - Jurnalul SPC este prezentata in
Frecventa aceste monitorizari trebuie sa fie de patru ori pe an.
Rezultatele si valorile pentru toate SPC-urile apartinand unei conducte vor fi
concretizate in Fisa de functionare a SPC-urilor de pe conducta x care trebuie
intocmita de catre operatorii ce realizeaza monitorizarea si care este prezentata in cadrul
Capitolului 13.
Masurarea nivelului de protectie

Prizele de potential montate la aproximativ jumatatea distantei dintre doua SPC-uri
sunt prevazute inca de la faza de proiectare conform Capitolului 7.2.3.9 cu sistem de
teletransmisie date. Conductele existente nu au prevazut acest sistem la prizele de
potential.
Pentru conductele existente care nu au prevazut sistem de teletransmisie date
acest tip de verificare consta in citirea potentialelor On/Off in anumite puncte (hot spot)
unde se considera ca este posibil sa apara variatii dese sau caderi de potential – prizele
de potential de la aproximativ jumatatea distantei dintre doua SPC-uri.
Pagina 85 din 172
Daca se constata scaderi ale valorilor potentialului Off sub limita potentialului de
protectie (-850 mV/ - 950 mV) se va regla curentul de iesire al cabinei SPC in sensul
cresterii, dar fara a se depasi potentialul Off de -1200 mV/ - 1250 mV de la locul de
injectie.
Echipa necesara pentru masurarea nivelului de protectie este compusa din minim 2
Viteza de lucru pentru intreaga echipa este de circa 3 - 4 locatii pe zi.
Rezultatele si valorile monitorizarii vor fi concretizate in Fisa de masurare a
nivelului de protectie la prizele de potential de la jumatatea distantei dintre doua
SPC-uri pe conducta x care este prezentata in cadrul Capitolului 13.
Frecventa aceste monitorizari trebuie sa fie de doua ori pe an.
Monitorizarea sistemului de protectie catodica

Monitorizarea echipamentelor ce compun sistemul de protectie catodica se va
efectua in mod regulat de regula corelat cu una din cele doua tipuri de verificari prezentate
mai sus.
Aceasta inspectie are rolul de a verifica integritatea elementelor ce compun
sistemul de protectie catodica.
Se vor verifica si monitoriza urmatoarele:
 anozii galvanici montati pentru protectie catodica si legare la pamant in cazul
conductelor protejate cu anozi galvanici sau numai pentru legare la pamant
in cazul conductelor protejate cu SPC-uri - se va masura potentialul de
protectie in gol si in sarcina pentru fiecare anod in parte pentru a se putea
vedea functionarea fiecarui anod in parte si rezistenta de dispersie pentru
intregul grup de anozi montati pentru protectie catodica si legare la pamant
si potentialul in gol si rezistenta de dispersie pentru grupul de anozi montati
numai pentru legare la pamant.
Valorile potentialului in sarcina trebuie sa fie de minim - 900 mV pentru
anozii de sacrificiu de zinc si de minim -1300 mV pentru anozii de sacrificiu
de magneziu la locul de injectie pentru fiecare anod in parte, iar rezistenta de
dispersie a grupului trebuie sa fie de maxim 10 Ω. In cazul in care unul sau
mai multi anozi au potential mai mic anodul / anozii respectivi se vor inlocui.
In cazul in care rezistenta de dispersie depaseste valoarea de 10 Ω se vor
mai adaunga anozi pana la obtinerea unei valori a rezistentei de dispersie
mai mici de 10 Ω.
 grupurile de electrozi de Ol/Zn montati pentru legarea la pamant a supra-
traversarilor – se va masura rezistenta de dispersie iar valoarea trebuie sa
fie de maxim 10 Ω.
In cazul in care rezistenta de dispersie a grupului de electrozi de Ol/Zn
depaseste valoarea de 10 Ω se vor mai adaunga anozi pana la obtinerea
unei valori a rezistentei de dispersie mai mici de 10 Ω.
 rezistenta electrica a izolatiilor speciale realizate pe traseul conductei –
izolatiile realizate intre conducta si suportii de sprijin atunci cand nu exista
tub de protectie sau intre conducta si tub de protectie atunci cand exista tub
de protectie la supratraversarile aeriene, izolatiile realizate intre tubul de
protectie si conducta la subtraversari in cazul in care acestea nu sunt
protejate catodic in comun – valoarea trebuie sa fie mai mare de 1 MΩ.

Pagina 86 din 172
In cazul in care se obtin valori mai mici se va determina cauza care conduce
la obtinerea respectivelor valori si se va remedia defectul aparut;
 rezistenta electrica a imbinarilor electroizolante monobloc trebuie sa fie mai
mare de 2 MΩ (in cazul dispozitivelor tip isolating spool trebuie sa fie mai
mare de 1 MΩ) – verificarea imbinarilor electroizolante si a dispozitivelor tip
isolating spool se poate efectua si in cadrul verificarii DCVG – conditia fiind
ca pe partea neprotejata catodic sa nu existe variatie a potentialelor On/Off;
 existenta prizelor de potential (tipul prizei, functionalitate, ungerea
corespunzatoare a elementului de inchidere, integritatea prizei-inclusiv
vopsirea prizei si existenta tuturor elementelor componente);
Echipa necesara pentru efectuarea monitorizarii SPC este compusa din minim 2
Viteza de lucru pentru intreaga echipa este de circa 5 km conducta pe zi.
Rezultatele si valorile monitorizarii vor fi concretizate in Fisa de masuratori si
monitorizare a elementelor de protectie catodica care este prezentata in cadrul
Capitolului 13.
Frecventa aceste monitorizari trebuie sa fie de patru ori pe an.
10.2.2 Verificari specializate

Masuratori ON/OFF
Acest tip de verificare a fost prezentata in cadrul Capitolului 9.2.2.
Rezultatele acestui tip de verificare vor trebui comparate cu citirile anterioare pentru
a se determina eventualele diferente.
Echipa necesara pentru efectuarea verificarii On/Off este compusa din minim 2
Viteza de lucru pentru intreaga echipa este de circa 7-8 km conducta pe zi.
Rezultatele si valorile monitorizarii vor fi concretizate intr-o diagrama de potential
similara celei realizate la punerea in functiune si prezentata in Figura 26.
Frecventa aceste monitorizari trebuie sa fie odata pe an.
Masuratori CIPS
Rezultatele acestui tip de verificare vor trebui comparate cu rezultatele
masuratorilor anterioare pentru a se determina eventualele diferente.
Echipa necesara pentru efectuarea masuratorilor CIPS este compusa din minim 2
Viteza de lucru pentru intreaga echipa este de circa 5-6 km conducta pe zi.
Rezultatele si valorile masuratorilor CIPS vor fi concretizate intr-un grafic al
potentialelor On si Off prezentat in Figura 27.
Frecventa masuratorilor CIPS trebuie sa fie odata la 5 ani.
Teste de interferenta
Rezultatele acestui tip de verificare vor trebui comparate cu rezultatele
masuratorilor anterioare pentru a se determina eventualele interferente ce pot apare.
Echipa necesara pentru efectuarea testelor de intereferenta este compusa din
minim 2 operatori cu un autovehicul.
Viteza de lucru pentru intreaga echipa este de circa 10 km conducta pe zi.
Pagina 87 din 172
Rezultatele si valorile masuratorilor testelor de interferenta vor fi concretizate intr-
un tabel similar cu cel de la punerea in functiune prezentat in cadrul Capitolului 12.
Frecventa la care trebuiesc efectuate teste de interferenta trebuie sa fie odata pe
an.
Testele de interferenta se vor efectua in acelasi timp cu Masuratorile On/Off.

Pagina 88 din 172
11. FOI DE DATE ELEMENTE PROTECTIE CATODICA
FOAIE DE DATE: CABLU CU IZOLATIE PVC CYY 1x6 mm2
CARACTERISTICILE PRODUSULUI:
1. Caracteristici generale:
 dimensiuni caracteristice: sectiune 6 mm2;
 materiale principale: cupru, izolatie PVC.
2. Caracteristici de montaj:
 se monteaza ingropat respectandu-se adancimea prescrisa de îngropare şi
semnalizarea corespunzătoare cu benzi PVC, marcatoare de cablu sau aerian
conform fiecarui proiect in parte si conform Capitolului 7.2.3.4.
3. Caracteristici de amplasament si de mediu ambiant:
 se amplaseaza conform fiecarui proiect in parte si conform Capitolului 7.2.3.4.
 functioneaza la temperatura mediului ambiant si a temperaturii din sol si/sau aer.
4. Caracteristici tehnologice:
Asigura realizarea circuitelor sau masurarea parametrilor electrici pentru cazurile
prevazute in cadrul Capitolului 7.2.3.4
5. Verificare si testare:
Inspectie vizuala si inspectia izolatiei cablului.
6. Caracteristici produs:
 tensiune nominală admisa: 1000 KV;
 curent nominal: 83 A;
 rezistenta de izolatie: 1 M;
 rezistenta specifica (la 20): 0,29 x 10-2 /m;
 culoarea mantalei functie de destinatie conform Tabel 5.
7. Documentatie furnizor:
 fisa tehnica;
 certificat de conformitate.
8. Marcaje:
 indicator de cod;
 producatorul cablului;
 tipul cablului.

Pagina 89 din 172
FOAIE DE DATE: CABLU CU IZOLATIE PVC CYY 1x10 mm2 SAU CU IZOLATIE
KYNAR/HALAR
 materiale principale: cupru, izolatie PVC sau cu izolatie KYNAR/HALAR pentru
cablurile ce intra in componenta prizelor verticale de adancime.
 tensiune nominală admisa: 1000 V;
 fisa tehnica;
8. Marcaje:
 tipul cablului.

Pagina 90 din 172
FOAIE DE DATE: CABLU CU IZOLATIE PVC CYY 1x25 mm2 SAU CU IZOLATIE
KYNAR/HALAR
 materiale principale: cupru, izolatie PVC sau cu izolatie KYNAR/HALAR pentru
cablurile ce intra in componenta prizelor verticale de adancime.
 tensiune nominală admisa: 1000 V;
 fisa tehnica;
8. Marcaje:
 tipul cablului.

Pagina 91 din 172
FOAIE DE DATE: ANOD GALVANIC DE ZINC
1. Caracteristici generale
 constructie: conform prezentului standard;
 dimensiuni caracteristice: L = 1 m, l = 0,030 m, g = 0,050 m (masa activa);
 materiale principale: zinc.
2. Caracteristici de montaj
 amplasarea, numarul de anozi sau a grupurilor formate din mai multi anozi conform
fiecarui proiect in parte si conform Capitolelor 7.2.2 si 7.2.2.1;
 se montează ingropat conform Capitol 7.2.2.1.
3. Caracteristici de amplasament şi de mediu ambiant
 temperatura mediului ambiant: -30+40C.
4. Caracteristici tehnologice
 asigura protectia catodica a conductei la care se conecteaza;
 asigura in acelasi timp si o buna legare la pamant in vederea protejarii personalului,
lucrarilor si conductei impotriva descarcarilor atmosferice, a sarcinilor electrostatice
provocate de vehicularea fluidelor precum şi a curenţilor de dispersie.
5. Condiţii speciale
 se livreaza gata ambalat in sac de fibre liberiene impreuna cu regulatorul de
coroziune conform Capitolului 7.2.2.
 puritate masă activă: zinc 99,99%;
 greutate masă activă: 10 kg  0,5 kg;
 conexiune: bară OL 1750 x 25 x 4 mm sau cablu CYY 1 x 25 m2 (5 m);
 compoziţie:
 fier – max. 0,002%;
 cadmiu - max 0,003%;
 plumb – max. 0,005%;
 cupru – max. 0,001%;
 zinc – rest.
7. Conditii de calitate
 Performate:
 potential fata de sol in gol (masurat cu electrod nepolarizabil Cu/CuSO4):
-0,95  -1,1V;
 potential fata de sol în sarcina (masurat cu electrod nepolarizabil Cu/CuSO4):
min.- 0,85V;
 capacitate: 780 Ah/kg;
 eficienta: 95%.
8. Verificare si testare
 certificat de calitate;
 compozitie chimica.
 fisa tehnica;

Pagina 92 din 172
10. Marcaje:
 producatorul anodului.
FOAIE DE DATE: ANOD GALVANIC DE MAGNEZIU DE POTENTIAL NORMAL
 dimensiuni caracteristice: L = 0,641 m, l = 0,088 m, g = 0,095 m (masa activa)
turnat sub forma D;
 materiale principale: magneziu.
 temperatura mediului ambiant: 0+95C.
5. Conditii speciale
 puritate masă activă: magneziu minim 89%
 greutate masă activă: 7,7 kg  0,5 kg
 conexiune: cablu CYY 1 x 25 m2 (5 m)
 compoziţie:
 aluminiu – intre 5,3% si 6,7%;
 zinc – intre 2,5% si 3,5%;
 mangan – intre 0,15% si 0,7%;
 siliciu – max. 0,15%;
 cupru – max. 0,02%;
 nichel – max. 0,002%;
 fier – max. 0,005%;
 magneziu – rest.
 Performate:
-1,3 V ÷ -1,55 V;
min.- 0,85V;
 capacitate: minim 1111,1 Ah/kg;
 eficienta: 50%.
Pagina 93 din 172
compozitie chimica.
 fisa tehnica;
10. Marcaje:

Pagina 94 din 172
FOAIE DE DATE: ANOD GALVANIC DE MAGNEZIU DE POTENTIAL RIDICAT
 dimensiuni caracteristice: L = 0,641 m, l = 0,088 m, g = 0,095 m (masa activa)
turnat sub forma D;
 materiale principale: magneziu.
 temperatura mediului ambiant: 0+95C.
 puritate masă activă: magneziu minim 98,58%
 greutate masă activă: 7,7 kg  0,5 kg
 conexiune: cablu CYY 1 x 25 m2 (5 m)
 compoziţie:
 aluminiu – max. 0,01%
 siliciu – max 0,05%
 fier – max. 0,03%
 magneziu – rest.
 Performate:
-1,5 V ÷ -1,75 V;
min.- 0,85V;
 capacitate: minim 1111,1 Ah/kg;
 eficienta: 50%.
 compozitie chimica.

Pagina 95 din 172
 fisa tehnica;
10. Marcaje:

Pagina 96 din 172
FOAIE DE DATE: CABINA STATIE DE PROTECTIE CATODICA AUTOMATA
 dimensiuni caracteristice: conform standard producator;
 sursa de curent continuu racita cu aer;
 functionare: in regim automat (dar și cu posibilitate de funcționare în regim manual);
 tip: modular.
 amplasare: conform fiecarui proiect in parte si conform Capitol 7.2.3.1;
 montare: pe fundatie de beton sau pe stalpi metalici conform Capitol 7.2.3.1.
 se amplaseaza conform proiectului tehnic;
 umiditate relativa: maxim 80%;
 temperatura mediului ambiant: -35+60C.
 asigura sursa sistemului de protectie catodica cu injectie de curent a conductei la
care se conecteaza;
 în cazul în care asigură protecția catodică a două conducte, trebuie să fie echipată
cu două ieșiri independente având parametrii de ieșire similari.
 parametrii normali de funcţionare in sarcina sunt conditionati de realizarea şi
functionarea prizei anodice precum si de calitatea cablurilor electrice de conexiune si a
electrodului de referinta .
 tensiunea nominala de alimentare: 230 V;
 frecventa tensiunii de alimentare: 50 Hz;
 tensiunea de ieșire maxim 50 V;
 curent de iesire standardizat de maxim 40 A;
 putere nominala de iesire: functie de curentul de iesire;
 reglarea parametrilor de iesire in mod continuu;
 sursa de tensiune continua cu rezerva de putere de cel putin 30% fata de necesarul
de putere calculat pentru functionarea in regim normal;
 sursa de tensiune continuă trebuie să fie protejată cel puțin la scurtcircuit
suprasarcină și supratensiune;
 bornele clar marcate si distantate pentru impiedicarea oricarui contact accidental;
 echipata cu sistem de monitorizare, control si transmisie date;
 carcasa cabinei construita din otel de minim 2 mm grosime protejata anticoroziv prin
vopsire in camp electrostatic cu vopsea de culoare gri;
 grad de protectie: minim IP 54;
 notare pe usa cabinei conform Capitol 7.2.3.1., respectiv:
- CONPET SA;
- CABINĂ SPC;
- NUME ȘI CONDUCTĂ.
 placuta de identificare cu cel putin urmatoarele date:
- numele producatorului;
Pagina 97 din 172
- modelul, tipul, seria si numarul de identificare;
- anul fabricatiei;
- tensiunea de alimentare;
- tensiunea maxima de iesire (cc);
- curentul maxim de iesire (cc);
- schema electrica;
- gradul de protectie IP.
7. Caracteristici generale sistem de telecontrol si teletransmisie date pentru SPC
 dimensiuni caracteristice: conform producator astfel incat sa poata fi montat in
cabina SPC;
 destinatie: element component al cabinei SPC bazat pe rețeaua mobilă de date
GSM-GPRS, protocol TCP/IP, pentru supravegherea si reglajul de la distanta al
SPC-urilor;
 amplasarea: in interiorul cabinelor SPC;
 functionare: acoperire retea mobilă de date.

Pagina 98 din 172
8. Caracteristici de functionare sistem de telecontrol si teletransmisie date pentru SPC
Unitatea RTU-UPS:
 tensiunea nominala de alimentare: 230V±10% monofazat, 50±5% Hz ca;
 temperatura de lucru: -350C ÷ +600C;
 umiditate: 90% fara condens;
 grad normal de protectie: IP 44;
 regim de functionare: permanent;
 măsurare tensiune ieșire 0-60 v cc cu o rezoluție de 0,24 V;
 precizie cel mult 0,5%;
 măsurare curent de ieşire 60mV(prin şunt), cu o rezoluţie de 0,24mV;
 precizie cel mult 0,5%;
 măsurare potenţial conductă – sol: 0 - 5V cc ± 0,02V;
 precizie: cel mult 0,5%
 măsurare tensiune retea precizie cel mult 2%
 măsurare energie consumata cel mult 2%
 GSM: 900/1800 MHz;
 GPS: antenă activă 1,5 GHz.
Funcţii minime:
 colectare de date şi transmisie:
 tensiune continuă de ieşire;
 curent continuu de ieşire;
 potenţial conductă-sol, valoare medie;
 potenţial conductă-sol, valoare instantanee.
Lista parametrilor monitorizati:
 Tensiune injectie;
 Curent polarizare;
 Potential On;
 Potential Off;
 Tensiune rețea;
 Tensiunea continuă la ieșirea din UPS;
 Energia consumată de la rețea;
 Numărul de efracții de la ultima resetare a contorului;
 Numărul orelor de functionare de la ultima resetere a contorului;
 Starea sursei UPS (Ok/Not Ok);
 Starea injecției: oprit /pornit;
 Ușa: starea închis/deschis a ușii;
 Acces: starea permis/interzis a accesului în interiorul stației;
 Regulator A/M: poziția comutatorului local de selecție a regimului de reglare
automat/manual;
 Reglare On/Off: parametrul reglat în mod automat - potențialul On/ potențialul Off;
 Ciclu intensiv: starea ciclului de comutare de tip intensiv – oprit/pornit;
 Durata Off: durata secventei de întrerupere a tensiunii de injecție în scopul măsurării
potențialului Off;
 Interval Off: intervalul orar la care se face citirea automată a potentialului Off;
 Prescrisa On: valoarea prescrisă pentru reglatorul automat al potențialului On;

Pagina 99 din 172
 Prescrisa Off: valoarea prescrisa pentru regulatorul automat al potentialului Off;
 Sincronizare GPS: starea de funcționarea a modulului de sincronizare de tip GPS;
 Conexiune: starea de funcționare a rețelei de comunicare;
 Ultimul user: indicativul utilizatorului care a transmis ultima comandă;
 Ultima comandă: ultima comandă transmisă către stație;
 Data ultimei comenzi
 Ora ultimei comenzi.
Funcții
 Reglarea automata a potențialului conductei. Sistemul trebuie să poată fi configurat
online să regleze potențialul On sau potențialul Off în timp real în funcție de o
valoare prescrisă;
 Interfața locală, alfa-numerică, pentru depanare și calibrare;
 Comunicare bidirecționala la distanță, prin rețeaua mobilă de date;
 Conectare prin modem GSM;
 Sincronizare și localizare prin GPS;
 Generare ciclu On-Off intensiv, cu valori de timp prescrise în timp real, cu
posibilitatea alegerii stațiilor sau grupului de stații;
 Ceas intern de mare precizie pentru funcționarea corectâ în cazul pierderii
temporare a semnalului GPS.
Transmiterea întregului set de parametri de proces si de stare:
Intrări analogice
- tensiune de injecție;
- curent de polarizare;
- potențial conductă;
- tensiune de alimentare cabină;
- energie consumată.
Intrări digitale
- stare de funcționare sursa de tensiune continuă;
- stare ușă de acces;
- poziție selector mod reglare automat-manual;
- generare secvență On-Off
Ieșiri analogice:
- 0-10V pentru controlul tensiunii de iesire
Ieșiri digitale
- pornit-oprit injecție
- alimentare GSM (să fie implementat un regim economic în condițiile lipsei tensiunii de
alimentare)
9. Condiţii de calitate
 performate: conform certificatului de calitate al producatorului.
 proba de incercare;
 inspectie vizuala.

Pagina 100 din 172
 manual de utilizare;
 certificat de garantie;
 certificare europeana CE;
 durata de utilizare.
12. Marcaje:
 tipul echipamentului;
 furnizor/producator.

Pagina 101 din 172
FOAIE DE DATE: ELECTROD PERMANENT DE REFERINTA CU/CUSO4
 constructie: conform prezentului standard si producatorului;
 dimensiuni caracteristice: conform standard producator;
 destinatie: pentru masurarea potentialului de referinta la SPC.
 amplasarea: in montaj ingropat la circa 50 cm lateral fata de conducta.
 se amplaseaza in sol fara pietris;
 temperatura solului inconjurator: 00C – 550C.
 asigura referinta pentru reglarea potentialului conductei protejate catodic de catre
cabina SPC.
 grantat pentru minim 20 de ani de functionare.
 geometrie: circulara;
 material electrod central: cupru de puritate 99,99%;
 material invelis electrod: material plastic rezistent la soc si ceramica poroasa;
 material electrolit: gel de sulfat de cupru saturat;
 precizie: ± 10 mV la o sarcina de 3 μA;
 cablu conexiune: conform Capitol 7.2.3.4.
 masuratoare de referinta.
 certificat de calibrare.
10. Marcaje:
 electrod referinta Cu/CuSO4.

Pagina 102 din 172
FOAIE DE DATE: ANOD DE FONTA SILICIOASA PENTRU PRIZA ANODICA
 dimensiuni caracteristice: conform 6;
 destinatie: anod component al prizei anodice al SPC.
 amplasarea: in montaj ingropat conform proiectului tehnic si prevederilor Capitolului
7.2.3.3.
 se amplaseaza inconjurati de un strat regulator de coroziune (backfill) conform
prevederilor Capitolului 7.2.3.3. functie de varianta constructiva a prizei anodice;
 temperatura solului inconjurator;
 nu se monteaza in soluri saraturoase.
 ca element component al prizei anodice, in procesul normal de functionare se afla în
contact cu solul (backfillul) şi sufera o pierdere de material proportional cu valoarea
curentului ce strabate suprafata de contact si cu constanta electrochimică a materialului.
 fiind material fragil, se transporta prin sprijinirea pe juguri de lemn în cel putin 4
puncte;
 se livreaza cu minim 1,5 m de cablu tip CYY 1x10 mm2;
 se manipuleaza si se depoziteaza cu grija cu evitarea trantirii sau a altor socuri
mecanice.
 lungime: 1500 mm  20 mm;
 diametru corp:  80 mm  4 mm;
 diametru extrem cap:  120 mm  10 mm;
 diametru gaura contact a conductorului de legatura: 54 mm  2 mm;
 greutate: 53 kg  0,250 kg.
Compoziţie:
 siliciu: 14,5% +0,3% -0,4%;
 carbon: 0,95%  1,05%;
 mangan: 0,75%  0,05%;
 fosfor: max 0,02%;
 fier: rest
 control compozitie chimica;
 verificare vizuala;
 inspectia izolatiei cablului.

Pagina 103 din 172
 plan produs;
10. Marcaje:
 producatorul si tipul anodului.

Pagina 104 din 172
FOAIE DE DATE: ANOD DE FONTA SILICIOASA CU CROM PENTRU PRIZA ANODICA
7.2.3.3.
 se monteaza in soluri saraturoase.
 fiind material fragil, se transporta prin sprijinirea pe juguri de lemn în cel putin 4
puncte;
 se manipuleaza si se depoziteaza cu grija cu evitarea trantirii sau a altor socuri
mecanice.
 lungime: 1500 mm  20 mm;
 diametru corp:  80 mm  4 mm;
 diametru extrem cap:  120 mm  10 mm;
 diametru gaura contact a conductorului de legatura: 54 mm  2 mm;
 greutate: 55 kg  0,250 kg.
Compoziţie:
 siliciu: 14,5% + 0,3% -0,4%;
 carbon: 0,95% ± 1,05%;
 crom: 3,25%;
 mangan: 0,75% ± 0,75%;
 cupru max. 0,5%
 fier restul.
 inspectia izolatiei cablului.

Pagina 105 din 172
 plan produs;
10. Marcaje:

Pagina 106 din 172
FOAIE DE DATE: ANOD DE MMO TUBULAR PENTRU PRIZA ANODICA
7.2.3.3.
 nu se monteaza in soluri saraturoase.
 se manipuleaza si se depoziteaza cu grija pentru evitarea trantirii, a zgarierii sau a
altor socuri mecanice.
Pentru anodul cu aliaj de iridiu – tantal oxid strat exterior cu titan material de baza:
 lungime: 1000 mm;
 diametru:  25 mm.
Pentru anodul cu aliaj de iridiu – ruteniu oxid strat exterior cu titan material de baza:
 lungime: 1200 mm;
 diametru:  32 mm.
Proprietati electrochimice:
Pentru anodul cu aliaj de iridiu – tantal oxid strat exterior cu titan material de baza:
 curent de iesire: 100 A/m2;
 capacitate curent: 8 A.;
 durata de viata: 20 ani.
Pentru anodul cu aliaj de iridiu – ruteniu oxid strat exterior cu titan material de baza:
 curent de iesire: 100 A/m2;
 capacitate curent: 12 A.;
 durata de viata: 20 ani.
 inspectia izolatiei cablului;
 masurarea rezistentei de contact a cablului.
Pagina 107 din 172
 plan produs;
10. Marcaje:

Pagina 108 din 172
FOAIE DE DATE: PRIZA DE POTENTIAL METALICA CU STEGULET
 constructie: conform prezentului standard si producatorului, corp metalic si capac cu
stegulet metalic;
 destinatie: element component al sistemului de protectie catodica folosit pentru
masurarea potentialului conductelor/tuburilor de protectie/grupurilor de anozi etc.
 amplasarea: in montaj aerian in fundatie de beton conform proiectului tehnic si
prevederilor Capitolului 7.2.3.5.
 se amplaseaza in montaj aerian in fundatie de beton;
 temperatura mediului inconjurator – 350C ÷ + 600C.
 ca element component al sistemului de protectie catodica ce se monteaza de-a
lungul conductelor metalice, capacul cu stegulet trebuie sa fie prevazut cu un dispozitiv
de incuiere care sa nu permita accesul persoanelor neautorizate.
 se livreaza cu o placa de textolit cu un numar de borne ce trebuie sa fie prevazut in
proiect pentru fiecare caz in parte;
 notarea bornelor trebuie sa fie clara, conform Capitolului 7.2.3.5;
 steguletul montat pe capac trebuie sa aibe inscriptionat CONPET pe una din fete si
numarul prizei de potential pe cealalta fata.
 lungime corp teava metalica otel: 2000 mm;
 diametru teava metalica otel:  140 mm.
 lungime stegulet metalic otel: 700 mm;
 corpul de teava metalica trebuie sa fie echipat cu o eticheta de 150 mm x 150 mm
care sa contina informatiile specificate in Capitolul 7.2.3.5. – materialul din care este
confectionata eticheta trebuie sa fie un metal ce nu corodeaza (aluminiu sau inox);
 montarea prizei de potential se va realiza intr-o fundatie de beton cu dimensiunile:
H=500 mm, L=400 mm si l=400 mm;
 corpul prizei trebuie vopsit in culoarea gri deschis, iar steguletul si corpul de fixare al
lui in culoarea rosie;
 durata de viata: durata de viata a sistemului de protectie catodica.
 verificarea corectitudinii notarii etichetei metalice;
 verificarea corectitudinii notarii bornelor de pe placa de textolit.
 plan produs;

Pagina 109 din 172
10. Marcaje:
 producatorul prizei de potential.

Pagina 110 din 172
FOAIE DE DATE: PRIZA DE POTENTIAL METALICA TIP CUTIE
 constructie: conform prezentului standard si producatorului, corp metalic si cutie
metalica;
lungul conductelor metalice, cutia metalica trebuie sa fie prevazuta cu un dispozitiv de
incuiere care sa nu permita accesul persoanelor neautorizate.
 se livreaza cu o placa de textolit cu un numar de borne ce trebuie sa fie prevazut in
proiect pentru fiecare caz in parte;
 exteriorul usii cutiei trebuie sa aibe inscriptionat CONPET si nr. prizei de potential.
 lungime corp teava metalica otel: 2200 mm;
 diametru teava metalica otel:  60 ÷  100 mm functie de numarul de cabluri.
 dimensiuni cutie metalica standard: 250 mm x 250 mm x 200 mm;
 cutia metalica trebuie sa fie echipata pe fata lateral dreapta cu o eticheta de 150 mm
x 150 mm care sa contina informatiile specificate in Capitolul 7.2.3.5. – materialul din
care este confectionata eticheta trebuie sa fie un metal ce nu corodeaza (aluminiu sau
inox);
 gradul minim de protectie al cutiei IP 54;
H=700 mm, L=400 mm si l=400 mm;
 corpul prizei si cutia metalica trebuie vopsite in culoarea gri deschis;
 verificarea corectitudinii notarii bornelor de pe placa de textolit.
 plan produs;
Pagina 111 din 172
10. Marcaje:

Pagina 112 din 172
FOAIE DE DATE: PRIZA DE POTENTIAL DE POLIETILENA TIP BIG FINK SAU FAT
FINK
 constructie: conform prezentului standard si producatorului, corp polietilena si capac
policarbonat rezistent la raze ultraviolete;
lungul conductelor metalice, capacul trebuie sa fie prevazut cu un dispozitiv de incuiere
care sa nu permita accesul persoanelor neautorizate.
 se livreaza cu o placa montata in capatul corpului de polietilena ce trebuie sa fie
prevazuta cu un numar de borne specificat in proiect pentru fiecare caz in parte;
 exteriorul capacului trebuie sa aibe inscriptionat CONPET si nr. prizei de potential.
 lungime corp polietilena: 1500 mm;
 diametru corp polietilena: 75 mm pentru prizele tip Big Fink si 150 mm pentru prizele
tip Fat Fink;
 corpul de polietilena trebuie sa fie prevazut cu o eticheta de 150 mm x 150 mm care
sa contina informatiile specificate in Capitolul 7.2.3.5. – materialul din care este
confectionata eticheta trebuie sa fie un metal ce nu corodeaza (aluminiu sau inox);
H=700 mm, L=400 mm si l=400 mm;
 corpul de polietilena trebuie sa fie confectionat dintr-un material de culoare gri
deschis, iar capacul dintr-un material de culoare rosie;
 verificarea corectitudinii notarii bornelor de pe placa.
 plan produs;
Pagina 113 din 172
10. Marcaje:
 producatorul prizei de potential;
 tipul prizei de potential.

Pagina 114 din 172
FOAIE DE DATE: PRIZĂ DE POTENȚIAL DE PVC/POLICARBONAT
 construcție: conform prezentului standard și producătorului, corp PVC/policarbonat
ranforsat, rezistent UV;
 placa de borne: material electroizolant și borne de alamă;
 destinație: element component al sistemului de protecție catodică folosit pentru
măsurarea potențialului conductelor/tuburilor de protecție/grupurilor de anozi etc.
 amplasarea: în montaj aerian în sol compactat conform proiectului tehnic și
 se amplaseaza în montaj aerian, în sol foarte bine compactat;
 temperatura mediului înconjurator – 350C ÷ + 600C.
 ca element component al sistemului de protecție catodică ce se monteaza de-a
lungul conductelor metalice, corpul prizei la zona de montare a plăcii de borne trebuie să
fie prevazut cu un dispozitiv de încuiere care să nu permită accesul persoanelor
neautorizate.
5. Condiții speciale
 se livrează cu o placă cu un număr de borne ce trebuie să fie prevăzut în proiect
pentru fiecare caz în parte;
 notarea bornelor trebuie să fie clară, conform Capitolului 7.2.3.5;
 trebuie să prezinte sistem antiefracție pentru placa de borne;
 pe placa de identificare ce se montează pe capătul teșit al prizei va trebui să fie
inscripționat CONPET și numărul prizei.
 lungime corp PVC/policarbonat: 2800 mm;
 diametru corp PVC/policarbonat:  100 mm.
 dimensiuni cap teșit: 200 mm x 165 mm;
 pe corpul de PVC al prizei de potențial deasupra capacului de acces la placa de
borne va trebui să se fixeze o etichetă metalică de 150 mm x 100 mm care să conțină
informațiile specificate în Capitolul 7.2.3.5. – materialul din care este confecționată
eticheta trebuie să fie un metal ce nu corodează (aluminiu sau inox);
 montarea prizei de potențial se va realiza în sol, fixarea realizându-se prin
compactarea solului în jurul corpului prizei și a celor două țevi de fixare montate în
corpul prizei.
 durata de viața: durata de viață a sistemului de protecție catodică.
 performațe: conform certificatului de calitate al producătorului.
8. Verificare și testare
 verificare vizuală;
 verificarea corectitudinii notării etichetei metalice;
 verificarea dispozitivului de încuiere a plăcii de borne;
 verificarea corectitudinii notării bornelor de pe placa de textolit.
Pagina 115 din 172
 plan produs;
10. Marcaje:

Pagina 116 din 172
FOAIE DE DATE: IMBINARI ELECTROIZOLANTE MONOBLOC
 constructie: conform prezentului standard si producatorului: stuturi otel, materiale
electroizolante speciale;
 dimensiuni caracteristice: diametru si presiune conform fiecarui proiect in parte;
separarea dpdv electric a conductei protejate catodic de instalatiile la care se cupleaza.
 amplasarea: in montaj aerian conform proiectului tehnic si prevederilor Capitolului
7.2.3.6.
 se amplaseaza in montaj aerian;
 temperatura de lucru: functie de temperatura fluidului transportat.
 nu influenteaza procesul tehnologic al conductei la care se monteaza.
 se confectioneaza dintr-un otel compatibil cu otelul conductei la care se monteaza;
 se izoleaza la interior cu sistem de rasini epoxidice izolatoare care sa reziste la
parametrii de lucru ai conductei;
 prevazute cu dispozitive tip spark gap.
 lungime: functie de diametru si producator;
 diametru: diametrul conductei la care se monteaza;
 rezistenta electrica in aer la 1000 V cc, minim 2 MΩ;
 rigiditate dielectrica in aer la tensiune de 5000 V/1 min cu frecventa de 50 Hz:
min.2,5 kV;
 presiunea de incercare: min. 1,5 x Pn;
 imbinarile electroizolante trebuie vopsite in culoarea rosie cu vopsele care sa nu
contina pulberi metalice;
 performate: conform certificatului de calitate al producatorului si prezentului
standard.
 verificare vizuala forma, dimensiuni si aspect;
 testare caracteristici electrice si mecanice.
 plan produs;
10. Marcaje:
 producatorul imbinarii electroizolante;
 diametrul nominal;
 presiunea de lucru;
 temperatura de lucru.
Pagina 117 din 172
FOAIE DE DATE: DISPOZITIVE TIP ISOLATING SPOOL
 constructie: conform prezentului standard si producatorului in doua variante: fibra de
sticla sau otel (teava de acelasi tip cu cea folosita la construirea conductei) izolat la
interior cu polietilena si avand la un capat o flansa clasica iar la celalalt capat o
imbinare electroizolanta cu flanse;
 dimensiuni caracteristice: diametru, presiune si lungime conform fiecarui proiect in
parte;
separarea dpdv electric a conductei ce transporta un fluid cu continut de apa mai mare
de 5% si protejata catodic de instalatiile la care se cupleaza.
 amplasarea: in montaj aerian sau in camin conform proiectului tehnic si prevederilor
Capitolului 7.2.3.6.;
 in cazul spoolurilor metalice acoperire anticoroziva exterioara cu vopseluri care sa nu
contina pulberi metalice.
 se amplaseaza in montaj aerian sau in camin;
 temperatura de lucru: functie de temperatura fluidului transportat.
 nu influenteaza procesul tehnologic al conductei la care se monteaza.
 functie de varianta constructiva se confectioneaza fie din fibra de sticla fie dintr-un
otel de acelasi tip cu cel folosit la construirea conductei izolat la interior cu polietilena si
avand la un capat o flansa clasica iar la celalalt capat o imbinare electroizolanta cu
flanse;
 spoolurile trebuie sa fie prevazute cu dispozitive tip spark gap.
 lungime: se calculeaza conform formulei din Capitolul 7.2.3.6.;
 diametru: diametrul conductei la care se monteaza;
 rezistenta electrica in aer la 1000 V cc, minim 1 MΩ;
 presiunea de incercare: min. 1,5 x Pn;
standard.
 verificare vizuala forma, dimensiuni si aspect;
 testare caracteristici electrice si mecanice.
 plan produs;

Pagina 118 din 172
10. Marcaje:
 producatorul dispozitivului isolating spool;
 diametrul nominal;
 presiunea de lucru;
 temperatura de lucru.

Pagina 119 din 172
FOAIE DE DATE: SISTEM DE TELETRANSMISIE DATE PENTRU PRIZA DE
POTENTIAL
 dimensiuni caracteristice: conform producator astfel incat sa poata fi montat
ingropat intr-o cutie de plastic langa o priza de potential sau in interiorul prizei de
potential;
 destinatie: element component al sistemului de protectie catodica bazat pe reteaua
mobilă de date GSM - GPRS pentru supravegherea de la distanta a prizelor de
potential de la jumatatea distantei dintre doua SPC-uri.
 amplasarea: in interiorul prizelor de potential sau ingropat intr-o cutie de material
plastic conform prevederilor Capitolului 7.2.3.9.
 se amplaseaza in interiorul cabinelor SPC;
 asigură măsurarea potențialului și nu influenteaza functionarea sistemului de
protectie catodica al conductei.
 acoperire retea GSM;
 data si ora vor trebui setate /corectate/sincronizate de catre modulul GPS local sau
central.
Unitate de alimentare RTU-UG-bat:
 tensiune de iesire: 08-24V cc;
 curent maxim de iesire: 250 mA;
 grad normal de protectie: minim IP 54 pentru cele montate in priza de potential si
minim IP 68 pentru cele montate ingropat in cutie de plastic;
 durata de viata acumulator: minim 2 ani+
 , la o transmisie de date pe zi;
 dimensiuni: conform producător.
Unitate UG-RTU:
 tensiune de alimentare: de la unitatea RTU-UG-bat;
 grad normal de protectie: minim IP 54 pentru cele montate in priza de potential si
minim IP 68 pentru cele montate ingropat in cutie de plastic;
 tensiune de strapungere 500V;
 dimensiuni: conform producător.
Pagina 120 din 172
UG-RTU GSM/GPS:
 GSM: 900/1800 MHz;
 GPS: antena activa 1,5 Ghz.
Functii minime:
 colectare date si transmisie: potential conducta – sol funcționează cu electrod de
referință permanent de Cu/CuSO4;
indicatie: statut RTU-UPS si functionarea programului.
standard.
 proba de incercare;
 inspectie vizuala.
 manual de utilizare;
10. Marcaje:
 tipul echipamentului;
 furnizor/producator.

Pagina 121 din 172
12. FORMATE BULETINE DE VERIFICARE LA PUNEREA IN
FUNCTIUNE A PROTECTIEI ANTICOROZIVE
BULETIN DE VERIFICARE A CALITATII IZOLATIEI IN TEREN:

ASPECTUL IZOLATIEI, GROSIMEA IZOLATIEI SI CONTINUITATEA IZOLATIEI
1. Date de identificare:
Conducta:
Tip izolatie aplicata in fabrica:
Producator:
Tip izolatie la suduri:
Producator:
Constructor:
Executat conform proiect:
Beneficiar (sector):
Data efectuarii verificarilor:
Persoana care a efectuat verificarile:
2. Aspectul izolatiei:
Cum s-a gasit izolatia:
Cum s-au remediat defectele (daca este cazul):
Materiale folosite la remediere (daca este cazul):
3. Grosimea izolatiei:
Model aparat:
Data efectuarii etalonarii:
Locul masuratorii (coordonate GPS):
Locatia exacta pe generatoare conducta:
Rezultate obtinute:
4. Continuitatea izolatiei:
Model aparat:
Tip electrod utilizat (perie sau circular):
Tensiunea de incercare:
Numar defecte gasite:
Cum s-au remediat defectele (daca este cazul);
Materiale folosite la remediere (daca este cazul):

Pagina 122 din 172
BULETIN DE VERIFICARE A CALITATII IZOLATIEI DE LA SUPRAFATA SOLULUI
PRIN METODA DCVG
Conducta:
Constructor:
Data efectuarii investigatiei DCVG:
Persoana care a efectuat investigatia:
2. Rezultate obtinute in teren:

Model aparat:
Sursa de curent utilizata (SPC conducta sau SPC mobil in cazul conductelor
protejate cu anozi de sacrificiu):
Diferenta de semnal On/Off la locul de injectie:
Numar total defecte gasite:
Pozitie GPS fiecare defect in parte:
Marcare cu tarus fiecare defect in parte (cu poza):
Marime fiecare defect in parte:
Caracter coroziv/necoroziv fiecare defect in parte:
3. Remediere defecte:
Poza izolatie conducta la fiecare defect in parte:
Poza remediere defect izolatie la fiecare defect in parte:
Poza astupare conducta pentru fiecare locatie in parte:

Pagina 123 din 172
BULETIN DE VERIFICARE VIZUALA A ELEMENTELOR DE PROTECTIE CATODICA
LA SISTEM DE PROTECTIE CATODICA CU ANOZI DE SACRIFICIU
Conducta:
Constructor:
Data efectuarii investigatiei:
Pentru prizele de potential
Priza de Notare cabluri Fundatie
Existenta Tipul
potential Plan nr. corespunzatoare/ beton Observatii
Da/Nu prizei
nr. necorespunzatoare da/nu
1
2
3
4
Poze priza de potential nr.

Pentru imbinarile electroizolante monobloc / dispozitive isolating spool montate
aerian:
Imbinare
Notare
monobloc/ Plan Existenta Tip
corespunzatoare/ Observatii
Isolating spool nr. Da/Nu
necorespunzatoare
Locatie
1
2

Pagina 124 din 172
Poze imbinari electroizolante monobloc / dispozitive isolating spool montate aerian:
Pentru cablurile montate suprateran:
Tip si
Notare
Locatie Plan Existenta culoare
cablu nr. Da/Nu manta
necorespunzatoare
1
2
3
4
Poze cabluri montate suprateran:

Pentru suportii de sprijin de la traversarile aeriene:
Existenta Montare
Locatie Plan Material
izolatie corespunzatoare/ Observatii
traversare aeriana nr.
Da/Nu necorespunzatoare
1
2
3
4
Poze suporti de sprijin la traversarile aeriene:

1. Neconformitati sau defectiuni constatate:
...............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................
.................................................................................................................................
2. Recomandari pentru remedierea defectelor constatate:

...............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................
.................................................................................................................................
3. Persoane participante la verificare vizuala:

Pagina 125 din 172
BULETIN MASURATORI PUNERE IN FUNCTIUNE SISTEM DE PROTECTIE
CATODICA CU ANOZI DE SACRIFICIU
Conducta:
Constructor:
Data efectuarii masuratorilor:
Persoana care a efectuat masuratorile:
Masuratorile s-au efectuat conform proiect si/sau dispozitiilor de santier:
2. Valori obtinute in urma masuratorilor din teren:

Pentru imbinarile electroizolante monobloc / dispozitive isolating spool:
Imbinare monobloc/
Plan Valoare masurata cu Valoare proiect
Isolating spool Observatii
nr. megohmetrul (MΩ) (MΩ)
Locatie
1
2
Locatie
traversare aeriana sau Observatii
tub protectie
1
2
3
4

Pagina 126 din 172
Pentru grupurile de electrozi de Ol/Zn legare la pamant la supratraversari:
Locatie
Valoare masurata a
amplasare Plan Valoare proiect Prezenta
rezistentei de Observatii
grupuri electrozi nr. (Ω) ISP
dispersie (Ω)
Ol/Zn
1
2
3
4
Pentru grupurile de anozi de sacrificiu pentru protectie catodica si legare la pamant:

Potential
Valoare
Potential Potential grup anozi
Numar masurata a Valoare Valoare
Plan fiecare grup conectati la
Locatie de rezistentei proiect proiect
nr. anod in anozi in conducta
anozi de dispersie (Ω) (mV)
gol (mV) gol (mV) (dupa
(Ω)
polarizare)
1
2
3
4

...............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................
.................................................................................................................................

...............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................
.................................................................................................................................
5. Persoane participante la masuratori punere in functiune:

Pagina 127 din 172
BULETIN DE VERIFICARE VIZUALA A ELEMENTELOR DE PROTECTIE CATODICA
LA SISTEM DE PROTECTIE CATODICA CU INJECTIE DE CURENT
Conducta:
Constructor:
Data efectuarii investigatiei:

FISA VERIFICARE VIZUALA SPC
A. Date de identificare:
Denumire SPC:
Statia de protectie catodica nr.:
Localitatea:
Conducta protejata si nr. inventar:
Tronson: denumirea, diametru Dn in/mm:
Pozitia SPC fata de punctual de plecare al conductei(km):
Coordonate GPS:
B. Racord electric
Tip bransament LEA sau LES:
Tip cablu si lungime (m):
Furnizor energie electrica si Contract nr.:
Putere instalata (kW):
C. Cabina contorizare energie electrica

Loc amplasare:
Tip cabina: Cabina contorizare si tip Bloc masura si protectie:
Contor: tip, serie si numar:
Index la punerea in functiune:
Index la revizie:
D. Caracteristici cabina redresor

Tip:
Serie:
Montata pe fundatie de beton sau stalp metalic:
Numar module:
Tensiune de alimentare c.a. (V):
Tensiune maxima de iesire c.c. (V):
Curent maxim de iesire c.c. (A):
Tip sistem teletransmisie date:

Pagina 128 din 172
E. Electrod de referinta
Permanent Cu/CuSO4:
F. Caracteristici priza anodica

Tip (de adancime sau de suprafata):
Distanta fata de conducta:
Numar de anozi:
Tip anozi:
Adancime foraj (pentru prizele de adancime):
Cablu anodic tip:
Existenta cutie de conexiuni (pentru prizele anodice de suprafata):
Tensiune de alimentare c.a. (V):
Tensiune maxima de iesire c.c. (V):
Pentru prizele de potential inclusiv cutii de conexiuni priza anodica

Priza de Notare cabluri Fundatie
Existenta Tipul
potential Plan nr. corespunzatoare/ beton Observatii
Da/Nu prizei
nr. necorespunzatoare da/nu
1
2
3
4
Poze priza de potential nr.

Pentru imbinarile electroizolante monobloc / dispozitive isolating spool montate
aerian:
Imbinare
Notare
monobloc/ Plan Existenta Tip
Isolating spool nr. Da/Nu
necorespunzatoare
Locatie
1
2

Pagina 129 din 172
Poze imbinari electroizolante monobloc / dispozitive isolating spool montate aerian:
Pentru cablurile montate suprateran:

Tip si
Notare
Locatie Plan Existenta culoare
cablu nr. Da/Nu manta
necorespunzatoare
1
2
3
4
Poze cabluri montate suprateran:

Existenta Montare
Locatie Plan Material
izolatie corespunzatoare/ Observatii
traversare aeriana nr.
Da/Nu necorespunzatoare
1
2
3
4
Poze suporti de sprijin la traversarile aeriene:

...............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................
.................................................................................................................................

...............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................
.................................................................................................................................
5. Persoane participante la verificare vizuala:

Pagina 130 din 172
BULETIN MASURATORI PUNERE IN FUNCTIUNE SISTEM DE PROTECTIE
CATODICA CU INJECTIE DE CURENT
Conducta:
Constructor:
2. Rezultate obtinute in teren pentru SPC:
FISA MASURATORI SPC
A. Date de identificare:
Denumire SPC:
Statia de protectie catodica nr.:
Localitatea:
Conducta protejata si nr. inventar:
Tronson: denumirea, diametru Dn in/mm:
Pozitia SPC fata de punctual de plecare al conductei(km):
Coordonate GPS:
B. Parametrii de masura cabina SPC dupa punerea sub tensiune
Potential
Tensiune de Potential Potential
Tensiunea de Curentul de natural Valoare
alimentare injectie On injectie Off
iesire (V) iesire (A) conducta/sol proiect (mV)
(V) (mV) (mV)
(mV)
C. Valoarea rezistentelor de dispersie
Rezistenta de dispersie priza anodica Rezistenta de dispersie impamantare cabina SPC

Valoare proiect (Ω) Valoare masurata (Ω) Valoare proiect (Ω) Valoare masurata (Ω)
D. Parametrii de masura cabina SPC dupa polarizarea conductei si reglare
Potential
Potential Potential
Tensiunea Tensiune de Curentul de natural Valoare
injectie On injectie Off
de iesire (V) alimentare (V) iesire (A) conducta/sol proiect (mV)
(mV) (mV)
(mV)

Pagina 131 din 172
Verificare functionalitate urmatoarele elemente:
Verificare functionalitate element de referinta:
Verificare functionalitate sistem de telecontrol si teletransmisie date:
Verificare functionalitate intrerupator ciclic programabil:
Verificare functionalitate sigurante automate:
Verificare existenta Jurnal SPC:
3. Rezultate obtinute in urma masuratorilor din teren pentru celelalte elemente

componente ale sistemului de protectie catodica:
Imbinare monobloc/
Locatie
1
2
Locatie
tub protectie
1
2
3
4

Locatie
Valoare masurata a
amplasare Plan Valoare proiect Prezenta
grupuri electrozi nr. (Ω) ISP
dispersie (Ω)
Ol/Zn
1
2
3
4

Pagina 132 din 172
Pentru grupurile de anozi de sacrificiu pentru legare la pamant:
Potential
Valoare
Potential Potential grup anozi
Numar masurata a Valoare Valoare
Locati Plan fiecare grup anozi conectati la
de rezistentei proiect proiect
e nr. anod in in gol conducta
anozi de dispersie (Ω) (mV)
gol (mV) (mV) (dupa
(Ω)
polarizare)
1
2
3
4
...............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................
.................................................................................................................................
...............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................
.................................................................................................................................
6. Persoane participante la masuratori punere in functiune:

Pagina 133 din 172
BULETIN MASURATORI POTENTIALE On LA PUNERE IN FUNCTIUNE A
SISTEMULUI DE PROTECTIE CATODICA CU INJECTIE DE CURENT
Conducta:
Constructor:
2. Valori potentiale On:
Nr. masuratoare Loc masura (priza de Potential On (mV)

potential, etc)
1
2
3
4

Pagina 134 din 172
BULETIN MASURATORI TESTE DE INTERFERENTA PUNERE IN FUNCTIUNE
Conducta:
Constructor:
Statia (statiile de protectie catodica) care s-au utilizat:
Tronson conducta investigat:
Valori obtinute
Loc Loc Valoare

Nr. masura Potential Potential masura Potential Potential On-Off
Mas. conducta On (mV) Off (mV) alta On (mV) Off (mV) maxima
Companie conducta (mV)
1
2
3
4

...............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................
.................................................................................................................................

...............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................
.................................................................................................................................
5. Persoane participante la masuratori teste interferenta:

Pagina 135 din 172
13. FORMATE FISE MASURATORI SI TABELE MASURA PENTRU
MENTENANTA PROTECTIEI ANTICOROZIVE
FISA TABEL MASURATORI GROSIMI DE PERETE CU APARATE CU ULTRASUNETE

Conpet S.A:
Conducta:
Punct topo
masura:
Diametrul:
SENS ORAR
Denumire punct sosire
PUNCT
MASURA
12 1,5 3 4,5 6 7,5 9 10,5
1
4
Denumire punct plecare
10
12
10,5 1,5
9 3
7,5 4,5
6

Pagina 136 din 172
FISA DE FUNCTIONARE A STATIEI DE PROTECTIE CATODICA
Divizia: ………………………….……….
Sectorul: ………………………..………….
Conducta: ……………………………………
Locatie SPC: .................................................
Parametrii Rdpp
Nr TipSerie Index Observatii / Starea de Nume Prenume
Data Ua Uc Ic On Off Semnatura
crt contor contor SPC BMP functionare constataror
(V) (V) (A) (mv) (mv)
1
2
3
4
5
6
7
Ua - tensiunea de alimentare a statiei de protectie catodica
Uc - tensiunea de iesire;
Ic - curentul de iesire
On,Off - potentialul conductei On si Off
Rdpp - rezistenta de dispersie a legarii la pamant a cabinei SPC si a blocului de masura (BMP, unde este cazul)
Starea de functionare a SPC-ului: se mentioneaza daca functioneaza sau nu.
Formatia executanta: Sef Sector
Nume prenume; Semnatura Nume prenume ; Semnatura
1 .................................................... .......................................................
2.....................................................
PROIECTARE, EXECUTIA, PUNEREA IN FUNCTIUNE SI MENTENANTA SISTEMELOR DE PROTECTIE ANTICOROZIVA rev. 1
Pagina 137 din 172
FISA DE FUNCTIONARE A STATIILOR DE PROTECTIE CATODICA DE PE CONDUCTA ………………………….
Luna ...................... Anul..............
Divizia: …………………………………………….
Sectorul: …………………………..…………..…….
Conducta: ……………………….…..………………..
Tronson: ……………………………………….…….
Parametrii Rdpp
Nr Locatie Tip / Serie Index Nr PV
Data Ua Uc Ic On Off Observatii
crt SPC contor contor SPC BMP constatare
(V) (V) (A) (mv) (mv)
1
2
3
4
5
6
7
Ua - tensiunea de alimentare a statiei de protectie catodica

Uc - tensiunea de iesire;
Ic - curentul de iesire
On,Off - potentialul conductei On si Off
Rdpp - rezistenta de dispersie a legarii la pamant a cabinei SPC si a blocului de masura (BMP, unde este cazul)
Starea de functionare a SPC-ului: se mentioneaza daca functioneaza sau nu
Nume prenume; Semnatura Nume prenume ; Semnatura
1 .................................................... .......................................................
2....................................................

PROIECTAREA, EXECUTIA, PUNEREA IN FUNCTIUNE SI MENTENANTA SISTEMELOR DE PROTECTIE ANTICOROZIVA rev. 1
Pagina 138 din 172
FISA DE MASURATORI A NIVELULUI DE PROTECTIE LA PRIZELE DE POTENTIAL
DE LA JUMATATEA DISTANTEI INTRE 2 SPC-URI CONSECUTIVA PE CONDUCTA
………………
Conducta:
2. Valori potentiale On/Off:
Loc Valoare
SPC SPC masura Tip priza Potential Potential
Nr. proiect
amonte aval (priza de de
masuratoare On (mV) Off (mV)
(mV) (mV) potential, potential (mV)
etc)
1
2
3
4

Nume Prenume, Semnatura Nume Prenume, Semnatura
1…………………………………. ……………………………….
2………………………………….

Pagina 139 din 172
FISA DE MASURATORI SI MONITORIZARE SISTEM DE PROTECTIE CATODICA CU
ANOZI DE SACRIFICIU
Conducta:
2. Valori obtinute in urma masuratorilor din teren:
Imbinare monobloc/
Plan Valoare masurata cu Valoare maximal
Locatie
1
2
Locatie
tub protectie
1
2
3
4

Locatie
Valoare masurata a
amplasare Plan Valoare Prezenta
grupuri electrozi nr. maximal (MΩ) ISP
dispersie (MΩ)
Ol/Zn
1
2
3
4

Pagina 140 din 172
Potential
Valoare
grup anozi
masurata a Potential Potential
Valoare conectati Valoare
Plan Numar rezistentei fiecare grup
Locatie max. la minima
nr. de anozi de anod in anozi in
(Ω) conducta (mV)
dispersie gol (mV) gol (mV)
(dupa
(Ω)
polarizare)
1
2
3
4
...............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................
.................................................................................................................................
...............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................
.................................................................................................................................

1…………………………………. ……………………………….
2………………………………….

Pagina 141 din 172
FISA DE MASURATORI SI MONITORIZARE SISTEM DE PROTECTIE CATODICA CU
INJECTIE DE CURENT (FARA FISA SPC)
Conducta:
2. Rezultate obtinute in urma masuratorilor din teren pentru celelalte elemente
componente ale sistemului de protectie catodica:
Imbinare monobloc/
Locatie
1
2
Locatie
tub protectie
1
2
3
4

Locatie
Valoare masurata a
amplasare Plan Valoare Prezenta
grupuri electrozi nr. maximal (Ω) ISP
dispersie (Ω)
Ol/Zn
1
2
3
4

Pagina 142 din 172
Valoare Potential
masurata a Potential Potential grup anozi
Valoare
Plan Numar rezistentei Valoare fiecare grup conectati la
Locatie minima
nr. de anozi de max. (Ω) anod in anozi in conducta
(mV)
dispersie gol (mV) gol (mV) (dupa
(Ω) polarizare)
1
2
3
4
...............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................
.................................................................................................................................
...............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................
.................................................................................................................................

1…………………………………. ……………………………….
2………………………………….

Pagina 143 din 172
FISE MASURATORI TESTE DE INTERFERENTA
Conducta:

Statia (statiile de protectie catodica) care s-au utilizat:
Tronson conducta investigat:
Valori obtinute
Valoare
Loc Loc
Potential Potential On-Off
Nr. masura Potential Potential masura
Mas. conducta On (mV) Off (mV) alta On (mV) Off (mV) maxima
Companie conducta
(mV)
1
2
3
4

...............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................
................................................................................................................................

...............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................
.................................................................................................................................

1…………………………………. ……………………………….
2………………………………….

Pagina 144 din 172
Diagrama rezistivitate sol

Figura 3

Pagina 145 din 172
Anod galvanic de zinc montat in sac cu backfill
Figura 4

Pagina 146 din 172
Anod galvanic de magneziu montat in sac cu backfill
Figura 5

Pagina 147 din 172
Grup de anozi montati prin priza de potential tip Conpet
Figura 6

Pagina 148 din 172
Conectarea cablurilor din priza de potential la grupul de anozi galvanici montati
pentru protectia catodica locala la zona de sudura conducta noua / conducta veche
Figura 7

Pagina 149 din 172
Cabina statie protectie catodica montata pe fundatie beton
Figura 8

Pagina 150 din 172
Cabina statie protectie catodica montata pe stalp metalic
Figura 9

Pagina 151 din 172
Anod de fonta silicioasa / fonta silicioasa aliata cu crom
Figura 10

Pagina 152 din 172
Anod tubular MMO
Figura 11

Pagina 153 din 172
Priza anodica verticala de suprafata
Figura 12

Pagina 154 din 172
Priza anodica orizontala de suprafata
Figura 1

Pagina 155 din 172
Priza anodica verticala de adancime
Figura 14

Pagina 156 din 172
Cusca lansare anozi fonta silicioasa/fonta silicioasa aliata cu crom
Figura 15

Pagina 157 din 172
Dispozitiv de centrare cu anod tubular MMO
Figura 16

Pagina 158 din 172
Dispozitiv de aerisire
Figura 17

Pagina 159 din 172
Priza de potential metalica cu stegulet
Figura 18

Pagina 160 din 172
Priza de potential metalica tip cutie
Figura 19

Pagina 161 din 172
Priza de potential de polietilena tip Big Fink sau Fat Fink
Figura 20

Pagina 162 din 172
Priza de potențial de PVC/policarbonat
Figura 21

Pagina 163 din 172
Amplasarea sistemului de teletransmisie date
Priza de potential in montaj ingropat
Figura 22

Pagina 164 din 172
Conectarea cablurilor din priza de potential la conducta
Figura 23

Pagina 165 din 172
Conectarea cablurilor din priza de potential la 2 conducte
Figura 24

Pagina 166 din 172
Conectarea cablurilor din priza de potential la conducta si tub protectie
Figura 25

Pagina 167 din 172
Conectarea cablurilor din priza de potential la imbinarea electroizolanta
montata ingropat
Figura 26

Pagina 168 din 172
Conectarea cablurilor din priza de potential la imbinarea electroizolanta
montata aerian
Figura 27

Pagina 169 din 172
Diagrama de potential On/Off
Figura 28

Pagina 170 din 172
Diagrama CIPS
Nota
A. Decalare de semnal
B. Anomalie severa indicand nivel scazut de protectie
C. Anomalie mica indicand oreducere a nivelului de protectie (dar in limitele acceptabile)
D. Crestere a potentialului in apropiere de locul de injectie (SPC)
Figura 29

PROIECTAREA, SELECTIA, EXECUTIA, PUNEREA IN FUNCTIUNE SI MENTENANTA IZOLATIEI
EXTERIOARE SI PROTECTIEI CATODICE A CONDUCTELOR rev. 1
Pagina 171 din 172
Model cartus - plan investigatie DCVG
Figura 30

PROIECTAREA, SELECTIA, EXECUTIA, PUNEREA IN FUNCTIUNE SI MENTENANTA IZOLATIEI
EXTERIOARE SI PROTECTIEI CATODICE A CONDUCTELOR rev. 1
Pagina 172 din 172

Sistem de Protectie Catodica La Conductele Metalice Ingropate

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Sistem de Protectie Catodica La Conductele Metalice Ingropate

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

STANDARD DE FIRMA

SISTEM DE PROTECTIE CATODICA LA CONDUCTELE

STANDARD DE FIRMA CONPET

1. SCOPUL LUCRARII .................................................................................................... 4

2. DEFINIŢII SI ABREVIERI ............................................................................................. 4

3. STANDARDE SI NORME ............................................................................................ 9

4. GENERALITATI PRIVIND COROZIUNEA................................................................. 11

5. PROTECTIA ANTICOROZIVA ................................................................................... 13

6. BAZELE PROIECTARII PROTECTIEI ANTICOROZIVE ........................................... 17

7. PROIECTAREA PROTECTIEI ANTICOROZIVE ....................................................... 24

8. EXECUTIA PROTECTIEI ANTICOROZIVE ............................................................... 57

9. PUNEREA IN FUNCTIUNE A PROTECTIEI ANTICOROZIVE .................................. 72

10. MENTENANTA PROTECTIEI ANTICOROZIVE..................................................... 82

11. FOI DE DATE ELEMENTE PROTECTIE CATODICA............................................ 89

12. FORMATE BULETINE DE VERIFICARE LA PUNEREA IN FUNCTIUNE A

13. FORMATE FISE MASURATORI SI TABELE MASURA PENTRU MENTENANTA

STANDARD DE FIRMA CONPET

Prezentul standard descrie principiile de baza pentru controlul coroziunii

2.1. DEFINITII GENERALE

In cadrul prezentului standard se vor utiliza urmatoarele definitii generale:

2.2. DEFINITII SPECIFICE

In cadrul prezentului standard se vor utiliza urmatoarele definitii specifice:

STANDARD DE FIRMA CONPET

Anod priza anodica

Bacterii sulfat reducatoare

Curent de protectie catodica

STANDARD DE FIRMA CONPET

Electrod de referinta nepolarizabil (Cu/CuSO4)

Imbinare electroizolanta monobloc

Potential natural/Potential de coroziune

STANDARD DE FIRMA CONPET

Protectie activa/Protectie catodica

Statie de protectie catodica

STANDARD DE FIRMA CONPET

ASTM Standard American

CIPS Close Interval Potential Survey (Masurare Potentiale la Intervale Mici)

Cu/CuSO4 Electrod Nepolarizabil de Cu/CuSO4

DCVG Direct Current Voltage Gradient (Gradient de Potential in Curent

DIN Standard German

FBE Fusion Bonded Epoxy (tip de izolatie de rasini epoxidice)

ICORR Institute of Corrosion (UK)

IE Imbinare Electroizolanta monobloc

IS Isolating spool (spool electroizolant)

IR Cadere de potential cu ajutorul careia se masoara severitatea

ISO Standard International

LEA Linie Electrica Aeriana

LES Linie Electrica Subterana

STANDARD DE FIRMA CONPET

MMO Mixed Metal Oxide (tip de anozi – Titaniu/Oxid de Titaniu)

NACE National Association of Corrosion Engineers (Asociatia Nationala a

RTU Remote Terminal Unit (Unitate Terminala Comandata de la Distanta)

STAS (SR) Standard Romanesc

UG Under Ground (Subteran)

UPS Uninterruptible Power Supply (Sursa de Alimentare Neintrerupta)

STAS 7335/1 – 1986:

STAS 7335/2 – 1988:

STAS 7335/4 – 1977:

STAS 7335/8 – 1985:

STAS 7335/9 – 1988:

STANDARD DE FIRMA CONPET

ASTM B418-12 - 2016 rev. 16A:

DIN 30 670 - 2012:

DIN 30 672 - 2000: