Controlul financiar are ca obiect de cercetare şi cuprinde în sfera sa, relaţiile, fenomenele şi

procesele financiare, procesul de administraţie şi gestionare a patrimoniului şi rezultatele activităţii

economic-sociale, toate momentele, unităţile si locurile unde se gestionează valori materiale şi
băneşti. Într-o accepţiune simplă , controlul ar putea fi definit prin aprecierea conformităţii cu o
normă , un standard , un model Conform DEX-ului controlul reprezintă analiza permanentă sau
periodică a unei activităţi, a unei situaţii, pentru a urmări mersul ei şi pentru a lua măsuri de
îmbunătăţire.

O definiţie mai tehnică este cea care consideră controlul a fi procesul de comparare permanentă a
situaţiei defapt cu cea impusă (progamată) şi dacă este cazul aplicarea de măsuri de corectare, astfel
încât măsurile să fie conforme cu obiectivele anticipat stabilite. Controlul asigură cunoaşterea
temeinică şi detaliată a realităţilor economico-sociale, dar nu se poate limita la atât. Controlul
trebuie să faca judecăţi de valoare sau confirmitate, interpretând stările sau realităţile constatate
printr-o raportare continuă a acestora la obiectivele de atins, normele fixate anticipat sau regulile de
desfăşurare. În felul acesta este posibilă determinarea abaterilor înregistrate, stabilind seminificaţiile
si implicaţiile acestora, cauzele ce au generat aceste deficienţe şi măsurile ce se impun pentru
evitarea repetarii lor în viitor.