1.*Perioada de înjumatățire a lidocainei în
Prezența elementelor sanguine din seria albă
organism este cuprinsă între:
a. 1-1,5 ore
b. 90-120 min
c. 2-3 ore
d. 100-110 min
e. 8-9 ore
2. În pulpita cronică deschisă:
a. Zona centrală a procesului inflamator este
localizată la nivelul deschiderii camerei
pulpare;
b. Zona centrală a procesului inflamator este
localizată în profunzimea camerei pulpare;
c. Histochimic scade presiunea intratisulară;
d. Vasele sanguine își îmbunătățesc condițiile de
circulație sanguina;
e. Vasele sanguine nu își reglează tonusul
deteriorȃndu-se.
3.*Mugurii dinților permanenți își încep
formarea:
a. În luna 5 intrauterin
b. Luna 10 postnatal
c. Luna 5 postnatal
d. Luna 10 intrautern
e. Luna 6 intrauterin
4.*Maturarea smalțului se face prin pierdere de
proteina, astfel rapoartele de substanțe devin:
a. Proteinele de la 20-50 la 1 %
b. Proteinele de la 14-15 la 2 %
c. Proteinele de la 10 % la 5 %
d. Proteinele de la 30 % la 10 %
e. Proteinele de la 20 % la 10 %
5.Clasificarea despicăturilor palatine după
Veau:
a. Despicătură palatină cicatriceală
b. Despicătură procesului alveolar
c. Despicătură anterioară incompletă
d. Despicătură palatinală schițată
e. Despicătură palatinală centrală
6. În pulpita acută seroasă totală se
înregistrează:
a. Durere cantonată pe traiectul nervului facial;
b. Iradierea durerii către maxilarul antagonist;
c. Intensitate progresivă a durerii,
d. Morfopatologic apare concentrarea fosfatazei
alcaline în regiunea predentinei;
e.
în țesutul pulpar.
7. Tuberculul molar Zuckerkandl:
a. se găsește la nivelul feței palatinale a molarului
1 superior temporar
b. se găsește în jumătatea mezială a feței
vestibulare la nivelul molarului 1 temporar
superior
c. este prezent la nivelul molarului 2 temporar
inferior
d. nu este prezent la nivelul molarul 2 temporar
inferior
e. la nivelul molarului 1 temporar inferior se
localizează pe fața vestibulară
8.Cantitatea de smalț formată până în
momentul nașterii, la dinții temporari:
a. Incisivul central mandibular – 5/6
b. Incisivul lateral maxilar – 3/5
c. Incisivul lateral mandibular – 3/5
d. Molar 1 maxilar: ¼
e. Incisivul central maxilar: 5/6
9.Organul smalțului/dentar intervine în:
a. Formarea smalțului
b. Formarea dentinei
c. Inițierea dentinogenezei
d. Determinarea tiparului radicular
e. Determinarea tiparului coronar
10.În ceea ce privește concepția gnatologică sunt
adevărate următoarele:
a. Deglutiția se efectuează în intercuspidare
maximă
b. Intercuspidarea maximă coincide cu relația
centrică (point centric)
c. Raportul ocluzal este de tip cuspid/creastă
marginală
d. Se mai numește ocluzie restrictivă (după
Lauritzen)
e. Raportul ocluzal este tripodic cuspid/fosetă
11.Granulomul piogen gingival:
a. Apare în spațiul interdentar în special pe
versantul lingual
b. În majoritatea cazurilor este în legătură cu un
dinte
c. Este cea mai frecventă formă de granulom
piogen oral
d. Leziunea este asociată cu hiperparatiroidismul
e. Este o proliferare tumorală benignă a stratului
spinos al epiteliului
1

12.* La pacienți care urmează un tratament
chimioterapeutic:
a. Se va monitoriza pacientul prin efectuarea
seriată a coagulogramei
b. Este permisă practicarea extracțiilor dentare
numai atunci când leucocitele > 50.000/ mm3
c. Este permisă practicarea extracțiilor dentare
numai atunci când leucocitele < 50.000/ mm3
d. Este permisă practicarea extracțiilor dentare
numai atunci când trombocitele < 50.000/
mm3
e. Tulburările asupra seriei albe apar la circa 3
săptamâni de la încetarea tratamentului
13.Complicații septice la distanță asociate
incluziei/erupției molarului trei inferior:
a. Supurații hepato-renale
b. Tromboflebita sinusului cavernos
c. Meningite
d. Tromboze septice ale sinusurilor craniene
e. Pulmonare
14.Compoziția smalțului în timpul
mineralizării parțiale va consta în:
a. 90% apă
b. 65 % apă
c. Material organic – proteine 20 %
d. Material anorganic – hidroxiapatită – 15 %
e. Material anorganic – hidroxiapatită – 50%
15. * Diagnosticul pozitiv în parodontita
apicală acută purulentă se pune pe următoarele
semne:
a. Teste de vitalitate slab pozitive la nivelul
dintelui cauzal
b. Percuția în ax pozitivă în 20% din cazuri iar
examenul radiologic prezintă o imaginea
caracteristică, conturată
c. Durere la atingerea dintelui, mobilitate
dentară, fistulizare cu eliminare de puroi;
d. Simptomatologie de pulpită și examen de
laborator ce pun în evidență existența
procesului inflamator din zona apicală
e. Simptomatologie subiectivă şi obiectivă
ștearsă, uneori o durere intensă provocată de
presiunea masticatorie, imagine radiologică
concludentă
16.În ceea ce privește prepararea dinților pentru
coroane de înveliș, este adevărat că:
a. marginea incizală se prepară oblic 450, spre
oral la incisivii superiori și spre vestibular la
cei inferiori
b. marginea incizală se prepară oblic 450, spre
vestibular la incisivii superiori și spre oral la
cei inferiori
c. dinții triunghiulari necesită preparări mai
accentuate ale fețelor proximale, deoarece au
indicele mezio-distal mai mare
d. convergența fețelor proximale va fi cu atât
mai mare, cu cât dinții sunt mai scurți
e. fața vestibulară se prepară ușor convex mezio-
distal și gingivo-incizal
17. Fosfoforinele în mineralizarea dentine
circumpulpare:
a. îndeplinescu un rol funcțional fundamental
b. îndeplinesc un rol structural secundar
c. sunt secretate de ameloblaști la nivelul tecii
cervical
d. sunt secretate de odontoblaști la nivelul
frontului de mineralizare
e. sunt capabile sa imbine ionii de fosfor
18.Anodonția de incisiv lateral superior poate
fi:
a. Asimetrică, cu sau fară persistența
predecesorului temporar
b. Simetrică, cu spațiu total sau parțial închis
prin migrări dentare sau cu spațiu păstrat
c. Asimetrică, cu incisivul lateral antagonist
normal sau nanic
d. Simetrică, cu sau fară persistența
corespondentului temporar
e. Simetrica, cu sau fara persistența
corespondentului temporar
2
 19. În parodontita marginală cronică mixtă
semnele leziunilor de tip distrofic sunt:
a. fisuri Stillman;
b. feston McCall;
c. atrofie osoasă predominant verticală;
d. retracție gingivală cu inflamație papilară și
marginală accentuate;
e. hiperestezie
20.În cazul fuzionării dentare se disting:
a. Fuzionări proximale
b. Fuzionări coronare
c. Fuzionări radiculare
d. Fuzionări totale
e. Fuzionări apicale
21. Abcesul apical cronic:
a. Este reacţia subacută a unei parodontite
apicale cronice difuze
b. Prezintă o membrană fibroconjunctivă mai
groasă ca în granulom
c. Poate căpăta un aspect burat (cu denivelări)
d. Imaginea radiologică este difuză
asemanatoare parodontitei apicale cronice
progresive
e. Aspectul este de pungă gălbuie datorită
infiltratului de polimorfonucleare
22. Chiuretele Gracey profilactice:
a. Sunt în număr de 7
b. Sunt indicate pentru îndepărtarea depozitelor
de tartru foarte aderente
c. Partea activă este la fel ca la chiuretele
standard
d. Partea pasivă este mai lungă cu 3mm
e. Partea pasivă este mai scurtă și mai rigidă
23.Urmatoarele afirmații despre timpul
esofagian al deglutiției sunt adevărate:
a. În porțiunea cervicală a esofagului prevazută
cu musculatura netedă progresiunea este lentă
b. În porțiunea toracică, deplasarea este ceva mai
lentă, durând 1,5-2 secunde
c. În portiunea cervicală a esofagului, deplasarea
se face în circa 3 secunde
d. Porțiunea toracică este alcătuită din fibre
striate și fibre netede
e. Porțiunea cervicală are o lungime medie de 6-
7 cm
24.Referitor la intercuspidarea maximă de
necesitate, următoarele sunt adevărate:
a. este impusă de contactele premature în arcul
de închidere al mandibulei în relație centrică
b. poate determina poziționări instabile ale unuia
sau ambilor condili mandibulari în articulațiile
corespondente
c. nu este influențată de contactele premature
d. poate fi evidențiată la examenul clinic
obiectiv al pacientului
e. nu influențează poziționarea condililor
mandibulari în articulațiile corespondente
25.*Ligamentele articulației temporo-
mandibulare sunt următoarele, cu excepția:
a. Zigomatomandibular
b. Temporomandibular
c. Medial
d. Sfenomandibular
e. Stilomandibular
26.Manifestările alergice în caz de supradozaj
de articaină constau în:
a. Edeme
b. Rash
c. Convulsie
d. Urticarie
e. Reacție anafilactică
27.*Dupa Ackermann, principalele perioade ale
variațiilor funcționale masticatorii sunt:
a. Perioada postnatală: schița funcțională
b. Perioada prenatală 0-6 luni: succiune
labioalveololinguală
c. Perioada primei dentiții abrazate: 20 de dinți
de lapte ascuțiți și cu îngustare ocluzală
d. Perioada primei dentiții neabrazate: presiune
funcționala mai mare
e. A doua dentiție neabrazată
28.Pulpita cronică deschisă ulceroasă:
a. Are un caracter reversibil;
b. În general nu este dureroasă;
c. Pacientul acuză sîngerare după periaj;
d. Pacientul acuză o durere pulsatilă, cu un
caracter spontan;
e. Răspuns negativ la percuția în ax.
29.În timpul masticației, retropulsia mandibulei
depinde de acțiunea mușchilor:
a. Temporali (fasciculele anterioare)
b. Temporali (fasciculele posterioare)
c. Acțiunea mușchilor temporali este frânată de
mușchii pterigoidieni externi
d. Acțiunea mușchilor temporali este frânată de
mușchii pterigoidieni interni
e. Retropulsia depinde de osul alveolar și de
orbicularul buzelor
30.Conectorii secundari rigizi:
a. pot fi situați proximal sau interdentar
3
 b. se plasează la distanță de parodonțiul e. buzele închid fanta labială fără a se contracta
marginal
c. se utilizează rar 36.*Camerele de cald Worms reprezintă:
d. leagă șeaua de elementele de menținere și a. Un sistem venos superficial de încălzire a
stabilizare aerului
e. face legătura dintre conectorul principal și
elementele de menținere, sprijin și stabilizare b. Un sistem venos profund de răcire a aerullui
31.* Dentiția temporară este inițiată:
a. În 1-a lună intrauterine c. Un sistem venos profund de încălzire a aerului
b. În luna a 2-a
c. Între săptămâna 6 si 8-a d. Un sistem venos superficial de răcire a aerului
d. Între săptămâna 5-9
e. Între săptămâna 7-10 e. Un sistem venos profund de umectare a
aerului
32.În luxația mandibulară anterioară 37.Factorii generali care pot influența
bilaterală apare: dimensiunea verticală de repaus sunt:
a. Inocluzie verticală frontală cu contact pe ultimi a. afecțiuni ale ATM
molari și linia interincisivă deplasată
b. Depresiune pretragiană b. hipocalcemie
c. Condiliul poate fi palpat sub arcada temporo-
zigomatică c. spasme musculare
d. Gura este parțial deschisă cu mandibula
retrudată d. poziția capului și a gâtului
e. Relieful mentonier este șters bărbia fiind mult
retrudată e. intoxicații medicamentoase
33. Aderența bacteriilor la pelicula dobândită 38. *Panta tuberculului articular are, în medie,
este explicată prin mai multe mecanisme: o înclinație de:
a. Aderența prin mecanism electrostatic; a. 610
b. Aderența prin mecanism chimic; b. 580
c. Aderența prin mecanisme hidrofile; c. 330
d. Aderența prin structuri bacteriene d. 750
specializate; e. 650
e. Aderența prin receptori de suprafață specifici. 39.*Referitor la mușchii mobilizatori ai
34.Indicațiile extracției dinților permanenți mandibulei, este fals:
legate de patologia dento-parodontală: a. maseterul este cel mai puternic mușchi
a. Dinți care întrețin o sinuzită maxilară de masticator
cauză dentară b. mușchiul pterigoidian lateral are ca acțiune
b. Dinți cu fracturi corono-radiculare, extinse principală propulsia mandibulei
sub pragul gingival c. mușchiul temporal are 3 fascicule
c. Dinți care determină procese supurative acute d. mușchiul milohioidian se inseră pe fața
(pericoronarite acute) anterioară a osului hioid
d. Dinți cu distrucții corono-radiculare întinse e. mușchiul geniohioidian are rol în deglutiție și
e. Dinți mult egresați masticație
35.În poziția fiziologică de postură: 40.Modificările vasculare din necroza pulpară
a. grupele musculare antagoniste se află într-un pot fi induse de boli generale precum:
relativ echilibru tonic a. Arterite
b. lipsește spațiul Donders b. Inflamații de vecinătate
c. condilii sunt poziționați în point centric sau c. Tromboză venoasă
long centric în cavitățile glenoide d. Avitaminoze
d. apare o ușoară inocluzie (freeway space) de 4- e. Uremie
6 mm 41.* Despre reincluzia dentară se pot afirma
următoarele:

4
 a. Dintele reinclus se mai numește și anclavat
b. Cea mai veche teorie etiopatogenetică este
Teoria tulburării proceselor evolutive dentare
c. În dentația permanentă se întalnește foarte rar,
cu frecvența cea mai mare în zonele laterale:
molarul de 6 ani și/sau molarul de 12 ani
superior
d. În dentația temporară se întâlnește mai
frecvent la nivelul molarului II, mai ales
superior și mai rar la molarul I
e. Sexul masculin este mai puțin afectat
42.*Valoarea deplasării posterioare a
condilului din poziția stabilă musculo-
scheletală, într-o articulație sănătoasă este:
a. 1,2 mm
b. 2 mm
c. 4 mm
d. 1 mm sau mai puțin
e. 1, 75 mm
43.Matricea organica a dentinei. Compoziție:
a. Reprezintă 28 - 30 % din structura dentinei
b. Colagenul tip 2 constituie 90 % din matricea
organică
c. Colagenul tip 1 constituie 90% din matricea
organică
d. Reprezintă 18-22% din structura dentinei
e. Proteinele necolagenice constituie 18 % din
matricea organică
44.Diagnosticul diferențial al keratochistului
odontogen primordial unilocular se face cu:
a. Chistul median mandibular
b. Chistul parodontal lateral
c. Cavitatea osoasă idiopatică
d. Malformațiile arterio-venoase osoase centrale
e. Fibromul ameloblastic
45.În stadiul de clopot, papila dentară este
formată din:
a. Celule ectodermale diferențiate
b. Celule ectomezenchimale nediferențiate
c. Fibrile de colagen dispersate în spații
extracelulare
d. Fibrile de colagen dispersate în spații
intracelulare
e. Fibrile de colagen acelular
46. Debutul odontogenezei, stomodeumul este
căptușit de epiteliu primitiv din 2 straturi, care sunt
acelea?
a. Strat bazal, cu celule turtite
b. Strat superficial cu celule cubice
c. Strat bazal cu celule înalte
d. Strat superficial cu celule turtite
e. Strat superficial cu celule rotunde
47. Raportul topografic între cement și smalț
poate fi:
a. Cementul acoperă smalțul cervical în 60-65%
din cazuri;
b. Cementul acoperă smalțul cervical în 30% din
cazuri;
c. Cementul vine în contact cu smalțul cervical
în 30% din cazuri;
d. Cementul vine în contact cu smalțul în 60-
65% din cazuri;
e. Cementul nu se întalnește cu smalțul în 5-10%
din cazuri.
48.* Clasificarea obiceiurilor vicioase se poate
realiza astfel:
a. Atitudini de postură ale capului și corpului în
timpul somnului sau în starea de veghe
b. Obiceiuri vicioase prin interpunerea la nivelul
arcadelor dentare a unor elemente
neaparținând aparatului dento-maxilar
(interpoziții autotrope)
c. Obiceiuri de interpunere vicioasă a unor părți
dure ale aparatului dento-maxilar între alte
elemente ale aceluiași aparat (interpoziții
heterotrope)
d. Obiceiuri vicioase de purtare
necorespunzătoarea a dispozitivelor
ortodontice funcționale
e. Obiceiuri vicioase prin raporturi sau
declanșarea de forțe potențial nocive în timpul
desfășurării normale a unor funcții
49.* Concentrația xilinei în anestezia topică
este:
a. 1-4 %
5
 b. 2-4 % a. Hipotrofia apofizei coronoide
b. Fracturile cavității glenoide
c. 5-10 % c. Miozita osifiantă postraumatică
d. Supurații odontogene
d. 6-8 % e. Supurații otomastoidiene
55. Bruxismul este:
e. 10-14 % a. diurn;
50.*Terminologia pentru dinții b. întotdeauna nocturn;
supranumerari nu include: c. caracterizat de apariția de fațete de atriție;
a. Pleiodonție d. un factor ce duce la lărgirea spațiului
b. Pleodonție parodontal;
c. Atelectodonție e. mișcarea de basculare a dinților ce rezultă prin
d. Ateleodonție exercitarea unor forțe laterale puternice
e. Anastrofic 56. *Pentru depistarea cariilor aproximale
51. Tartrul supragingival se caracterizează avem nevoie de:
prin: a. examen clinic
a. culoare maroniu închis spre negru;
b. este dispus în șanțul gingival sub marginea b. radiografie retroalveolară
gingivală liberă;
c. localizat preferențial pe suprafața linguală a c. OPG
incisivilor inferiori;
d. se depune pe suprafaţa ocluzală a dinţilor d. bite-wing
lipsiţi de antagonişti
e. are consistență friabilă moale e. CBCT
52. Anchiloza intracapsulară unilaterală, 57. Ampicilina este:
semne clinice: a. un antibiotic obținut prin semisinteză;
a. Linia interincisivă este deviată de partea b. o fluoximetilpenicilină;
bolnavă c. o benzilpenicilină;
d. similară cu penicilina, dar cu un spectru
b. Linia interincisivă este deplasată controlateral antibacterian mai larg;
e. un antibiotic aminoglicozidic
c. Obrazul apare în tensiune de partea afectată și 58. Abcesul parodontal marginal
relaxat de partea opusă a. este o complicație a parodontitei marginale
cronice;
d. Obrazul apare relaxat de partea afectată și în b. este localizat cel mai frecvent palatinal;
tensiune de partea opusă c. nu poate fi întâlnit niciodată lingual;
d. se produce prin exacerbarea virulenței
e. Mișcarea de lateritate de partea sănătoasă este germenilor din pungile parodontale;
diminuată e. tratamentul consta in drenaj prin punctionare
59. În parodontita apicală acută purulentă,
stadiul endoosos:
a. Focarul poate fi resorbit şi vindecat aparent
printr-un act terapeutic corect;
53.* Gingia fixă are o înălțime verticală de:
a. 3-5 mm; b. În centrul leziunii apare liza țesutului osos sub
b. 1-9 mm; acţiunea exotoxinelor şi a hidrolazelor
c. 5-9 mm; lizozomale
d. 1-5 mm;
e. 3-9 m c. Este susţinută de scăderea tensiunii
intratisulare
54.Anchilozele extraarticulare pot apărea
după:

6
 d. Tulburările vasculare sunt minime şi nu
intervin în evoluţia procesului inflamator
purulent
e. Creșterea pH-ului local este esenţială în
declanşarea resorbţiei osoase
60. Diagnosticul pozitiv al pulpitei cronice
deschise ulceroase se pune pe:
a. Lipsa durerii și apariția ei la înțeparea în
profunzime a pulpei dentare cu sonda;
b. Existența cariei profunde cu deschiderea
camerei pulpare;
c. Răspuns negativ la percuția în ax;
d. Răspuns pozitiv la testele de vitalitate numai
la intensități crescute ale excitantului;
e. Carie profundă fără deschiderea camerei
pulpare.
61.Diastema mai este denumită în literatură și:
a. Diastema adevarată, vera, secundară
b. Diastema adevarată, vera, primară, dupa
Boboc
c. Diastema interincisivă dupa Kalvelis
d. Diastema patologică dupa Pont, Dechaume
e. Diastema interinvisivă dupa Boboc
62.Factorii favorizanți în aparția echimozelor
cervico-faciale:
a. Nerespecatrea de către pacient a
instrucțiunilor privind îngrijirile
postextracționale (în special clătirea cu apă
după extracție)
b. Dehiscența plăgii
c. Vârsta înaintată a pacienților
d. Stările de fragilitate vasculară
e. Chiuretajul alveolar incomplet
63.În transpoziția incompletă, atitudinea
terapeutică este urmatoarea:
a. Este dictată de raportul coroanelor celor 2
dinți interesați
b. Nu este dictată de raportul apexurilor celor 2
dinți implicați
c. Se alege soluția terapeutică ce va asigura
deplasarea dentară cea mai mare și în direcția cerută de
dinte
d. Poate fi transformată în transpoziție completă
e. Este dictată de raportul apexurilor celor 2
dinți implicați
64. *Gingivita cronică de cauză microbiană
poate deveni hiperplazică dacă factorul favorizant
acționează:
a. 2-3 ani;
b. 2-3 luni;
c. 2-4 luni;
d. 2-4 zile;
e. 2-3 săptămâni
65.Sindromul Cauhepe se caracterizează prin:
a. Interpoziția obrajilor
b. Ocluzie deschisă
c. Ocluzie adâncă
d. Ocluzie inversă frontală
e. Ocluzie inversă laterală
66.Nevralgia glosofaringiană:
a. Este acompaniată de bradicardie
b. Este acompaniată de sincope
c. Originea ei este la nivelul fosei amigdaliene
d. Originea ei este la nivelul cartilajului tiroid
e. Reprezintă cea de a doua cauză de durere oro-
facială după durerea dentară
67.* Câte zone distincte afectate se descriu
histopatologic în gingivita acută ulcero-necrotica?
a. 3;
b. 4;
c. 5;
d. 6;
e. 7;
68.Amelogeneza are următoarele etape:
a. Secreția ameloblastelor
b. Mineralizarea odontoblastelor
c. Secreția matricei smalțului
d. Mineralizarea matricei
e. Maturizarea matricei
69.Teoria anchilozei osteodentare:
a. Explică etiopatogenia reincluziei dentare
b. Explică etiopatogenia incluziei dentare
c. Poate presupune ca și cauză a anchilozei o
soluție de discontinuitate genetică sau congenitală la
nivelul membranei parodontale
d. Poate presupune ca și cauză a anchilozei
presiunea masticatorie excesivă sau trauma ocluzală
e. Explică mai degrabă retențiile primare
70.Parodontita juvenilă se caracterizează prin:
a. lipsa unei inflamații evidentă clinic;
b. pungi parodontale false;
c. radiologic apare resorbție osoasă orizontală la
molari și incisivi;
d. mobilitate dentară patologică și migrări ale
molarilor primi și incisivi;
e. resorbție osoasă verticală avansată la molarii
primi
71.În pulpita cronică deschisă ulceroasă:
a. Se constată o carie profundă cu deschiderea
largă a camerei pulpare;
7
 b. Testele de vitalitate sunt pozitive la intervale
de timp mai mari față de pulpa sănătoasă;
c. Răspuns pozitiv la percuția în ax;
d. Durerea este spontană și are caracter pulsatil;
e. Carie profundă fără deschiderea camerei
pulpare.
72.Printre consecințele reincluziei se numără:
a. Denivelarea planului de ocluzie datorită
suprapoziției dintelui reinclus
b. Tulburări de ocluzie datorate migrărilor
dinților vecini și înclinării antagoniștilor
c. Apariția unor forțe anormale la nivelul
dinților înclinați
d. Incluzia succesionalului permanent
e. Carii de colet și proximale ale dinților vecini
73.Croșetul continuu (Housset):
a. poate porni din brațele rigide ale unor croșete
Ackers
b. poate fi susținut de conectori secundari
interdentari
c. are lățimea de 2 mm
d. nu poate fi aplicat pe praguri realizate în smalț
sau microproteze
e. este un foarte bun element de sprijin și
stabilizare
74. Diagnosticul diferențial al pulpitei acute
seroase parțiale se face cu:
a. Necroza pulpară;
b. Pulpita purulentă parțială;
c. Parodontita apicală acută;
d. Pulpita acută purulentă corono-radiculară;
e. Pulpita cronică deschisă ulceroasă.
75. Semne de prognostic rezervate în cazul
Sarcomului Ewing:
a. Neutrofilie
b. VSH crescut
c. Devierea formulei Arneth spre stânga
d. Anemia
e. Leucopenia
76.În macrodonția absolută:
a. Dinții sunt mari
b. Suma incisivă este de 36 de mm
c. Incisivii laterali depășesc 1 cm ca lățime
mezio-distală
d. Incisivii centrali depășesc 1 cm ca lățime
vestibulo-orală
e. Este aceeași cu macrodonția relativă
77.*Aspecte morfologice, caninul superior:
a. are o proeminență la colet, pe fața palatinală
b. are o proeminență la colet, pe fața vestibulară
c. fața orală este foarte concavă
d. de la cingulum pornește o creastă
longitudinal, spre colet
e. fața orală nu prezintă cingulum
78.Retențiometrul (din cadrul paralelografului)
prezintă următoarele mărimi:
a. 0,20 mm
b. 0,75 mm
c. 0,25 mm
d. 0,30 mm
e. 0,50 mm
79. Diagnosticul diferențial al pulpitei seroase
totale se face cu:
a. Hiperemia periinflamatorie;
b. Pulpita purulentă parțială;
c. Parodontita apicală acută;
d. Pulpita acută purulentă totală;
e. Pulpita seroasă parțială.
80.Despre viteza de propagare a cariilor
dinților temporari sunt false următoarele:
a. sunt carii acute
b. sunt carii cornice
c. sunt carii subacute
d. sunt mai frecvente în perioada de vârstă 2-5
ani
e. sunt mai frecvente în perioada de vârstă 6-9
ani
81.Chistadenolimfomul papilar:
a. Afectează mult mai frecvent sexul masculin
b. Nu afectează niciodată sexul masculin
c. Se localizează în special în polul inferior
parotidian
d. Se localizează în special în polul superior
parotidian
e. Se localizează în special la nivelul buzei
superioare
82. Hiperfuncția hipofizei produce:
a. Spațieri dentare;
b. Creșterea în volum a maxilarelor;
c. impact traumatic alimentar asupra papilelor
gingivale;
d. aspect palid al gingiei;
e. creșterea ușoară a mobilității dinților
83.Dupa Ackermann, incizia solicită incisivii la:
a. Basculare în jurul punctului de rotație
b. Torsiuni în jurul punctului de rotație
8
 c. Basculari în jurul punctului hypomochlion
radicular
d. Torsiuni în jurul punctului hypomochlion
radicular
e. Rezistență din partea incisivilor în timpul
mișcării
84.* Diagnosticul pozitiv în necroza pulpară se
pune pe:
a. Teste de vitalitate slab pozitive
b. Însămânțare bacteriană pozitivă
c. Modificări radiologice minime fără afectare în
zona apicală
d. Hipersensibilitate la palpare cu sonda în
camera pulpară
e. Modificări de culoare ale dintelui
85.Ciclul de viața al ameloblastului cuprinde
urmatoarele stadii:
a. Stadiul de protective
b. Stadiul de clopot
c. Stadiul de cupa
d. Stadiul de histodiferențiere
e. Stadiul morfogenetic
86.Chistadenolimfomul papilar:
a. Afectează mult mai frecvent sexul feminin
b. Afectează mult mai frecvent sexul masculin
c. Se localizează în special în polul inferior
parotidian
d. Este o tumoră rară care afectează aproape
exclusiv glandele salivare accesori
e. Se localizează în special la nivelul buzei
superioare
87. Gangrena pulpară - morfopatologie:
a. Examenul microscopic pune în evidență un
depozit eterogen de diferite substanțe
minerale și proteice
b. Examenul histochimic relevă prezența
acidului acetic, a dioxidului de carbon și a
polipeptidelor alterate
c. În gangrena uscată pereții dentinari sunt bogat
infiltrați impunîndu-se rezecția unui strat
aprecialbil de dentină alterată
d. Are loc o pierdere parțială a configurației
structurii pulpei coronare
e. Se constată o carie profundă cu deschiderea
camerei pulpare
88. În apariția gangrenei pulpare sunt
incriminate următoarele microorganisme:
a. Fusobacterium
b. Bacili gram-pozitivi: peptostreptococ,
peptococcus
c. Stafilococul alb
d. Actynomices
e. Aggregatibacter
89. *În parodontita apicală acută seroasă pot
apărea următoarele complicații:
a. Resorbție și vindecare termporară
b. Cronicizare
c. Abcese palatinale
d. Sinuzită maxilară
e. Proces osteomielitic
90.Osteomielita supurată cronică a copilului:
a. Semnul Vincent este pozitiv
b. Semnul Vincent este negativ
c. Ambele corticale mandibulare sunt deformate
d. Este localizată frecvent la nivelul ramului
mandibular
e. Este localizată frecvent la nivelul corpului
mandibular
91.Intermediarii în semișa:
a. încalecă atât versantul vestibular cât și cel oral
al crestei
b. se utilizează frecvent în zonele de vizibilitate
maximă la maxilar și la mandibulă
c. retenționează mai puține resturi alimentare
comparativ cu intermediarii în șa
9
 d. zonele de contact cu creasta vor fi
confecționate din ceramică sau metal
e. prezintă contururi orale mai reduse
92. Parodontitele apicale cronice specifice pot
să apară în:
a. Teluroză
b. Actinomicoză
c. Bruceloză
d. SIDA
e. Lues
93. Tumora de sarcină:
a. prezintă o incidență de 3-6 % cazuri;
b. prezintă o incidență de 5-10 % cazuri;
c. apare după luna a 5-a de sarcină;
d. din punct de vedere histopatologic este un
angiogranulom;
e. apare dupa luna a 3-a de sarcină
94.Transpoziția incompletă presupune:
a. Inversarea totală a 2 dinți vecini și alinierea
acestora în curbura normală a arcadei
b. Prezența celor 2 dinți situați unul deasupra
celuilalt, linia arcadei trecând printre ei
c. Prezența celor 2 dinți situați unul în dreptul
celuilalt, linia arcadei trecând printre ei
d. Prezența celor 2 dinți situați unul în dreptul
celuilalt, linia arcadei netrecând printre ei
e. Prezența unui dinte pe linia arcadei și a
celuilalt în poziție ectopică
95.Forma desmoplastică a ameloblastomului:
a. Este cea mai frecventă
b. Se localizează în special în zona anterioară la
maxilar
c. Se localizează în special în zona anterioară la
mandibulă
d. Are aspect de radiotransparență cu zone
radioopace
e. Are aspect de radioopacitate cu zone
radiotransparente
96.Diastema primară:
a. Este cauzată de dezvoltarea exagerată a
frenului buzei superioare
b. Este cauzată de dezvoltarea exagerată a
frenului buzei inferioare
c. Este cauzată de inserția înaltă a frenului între
incisivi
d. Este cauzată de inserția joasă a frenului între
incisivi
e. Nu are ca și cauză anodonția incisivului
lateral sau meziodensul
97. Care dintre urmatoarele afirmații sunt
adevarate în legătură cu simptomatologia gingivitei
hiperplazice prin antagoniști de calciu:
a. Radiologic, demineralizarea septurilor
interdentare
b. Hiperplazia fără inflamație are un aspect
lobulat roz-deschis
c. Hiperplazia este localizată mai mult vestibular
dar și oral
d. Culoarea gingiei variază de la roșu-congestiv
până la roșu-închis
e. Volumul hiperplaziei este variabil
98.Diagnosticul diferențial al cariei de biberon
se face cu:
a. pulpită seroasă ireversibilă
b. caria rampantă
c. caria profundă
d. caria grefată pe hipoplazia smalțului
e. amelogeneza imperfectă
99.Coroanele mixte sunt indicate:
a. pentru ancorarea unor proteze mobilizabile
b. pe dinți scurți
c. pe dinți cu camera pulpară mare
d. pe dinți cu afecțiuni coronare care pot
beneficia de metoda fațetării
10
 e. pe dinți în oropoziție 106.Bizotarea marginilor cavității la inlay-uri:
100.O deglutiție se desfășoară normal atunci a. se realizează pe ¼ din grosimea smalțului la
când: inlay-ul metalic
a. Buzele rămân în repaos sau prezintă o
contracție foarte ușoară b. se realizează cu o înclinație de 450

b. Dinții posteriori sunt în contact sau la distanță c. este obligatorie la inlay-ul metalic ocluzal

c. Limba rămâne în interiorul limitelor cavității d. se face cu freze diamantate, care produc
orale suprafețe mai netede decât cele din oțeluri extradure

d. Buzele se deschid ușor, compensând acțiunea e. la cavitățile ocluzale mici nu se face pe toată
limbii înălțimea smalțului (Mouren)
107.Coroanele ceramice (Jacket):
e. Buzele rămân în contact printr-o contracție a. sunt bine tolerate de parodonțiul marginal
fermă (dacă sunt bine glazurate)
101.Evoluția necrozei pulpare se poate face
spre: b. pot fi retentori pentru punți
a. Pulpită cronică închisă propriu-zisă
b. Fractură dentară c. nu sunt rezistente la presiune
c. Gangrenă pulpară prin fenomen de anaforeză
d. Pulpită purulentă totală d. necesită sacrificii minime amelo-dentinare
e. Pulpită cronică deschisă granulomatoasă
102.Anestezia nervilor alveolari supero- e. sunt indicate pe dinți vitali sau pe reconstituiri
posteriori, repere anatomice: corono-radiculare turnate
a. Creasta zigomatico-alveolară 108.Incizia în cazul odontectomiei molarului
b. Rădăcina mezială a molarului de 6 ani trei inferior:
c. Mucoasa mobilă a. Incizia în plic este cel mai frecvent practicată
d. Vestibulul bucal
e. Rădăcina distală a molarului de 12 ani b. Incizia cu decolarea unui lambou cu trei laturi
103.* Alveolita este: este o variantă a inciziei în baionetă
a. Complicație nespecifică a extracției dentare
b. Reacție inflamatorie osoasă localizată c. Incizia cu decolarea unui lambou cu trei laturi
c. Denumită și operculita este indicată în special în cazul în care dintele
d. Osteită locală este inclus intraosos profund
e. Toate răspunsurile sunt corecte
104. Gangrena pulpară simplă evoluează spre: d. Incizia în plic pornește de la papila gingivală
a. Parodontită apicală cronică granulomatoasă distală a molarului de 6 ani inferior
b. Fractură coronară
c. Fractură corono-radiculară sub presini e. Incizia în plic pornește de la papila gingivală
mastcatorii medii și repetate mezială a molarului de 12 ani inferior
d. Focar de infecție 109. Diagnosticul diferențial al disfuncției
e. Infectarea pulpei cu germeni dintr-un focar temporo-mandibulare se face cu:
inflamator de vecinătate a. Sindromul Eagle
b. Sindromul Ernst
105. Sindromul PLUMMER-VINSON din c. Miotonia mandibulei
anemia hipocromă constă în: d. Carotidinia
a. glosită; e. Sindromul Costen
b. ulcerații orale și faringiene; 110.Reperele relației centrice sunt (la pacientul
c. mucoasa gingivală este palidă; dentat):
d. disfagie; a. dimensiunea verticală centrică egală cu cea a
e. toate de mai sus etajului mijlociu

11
 b. prezența spațiului Donders
c. condilii centrați în cavitățile glenoide
d. buzele închid fanta labială fără a se răsfrânge
e. lipsa spațiului Donders
111. *Diagnosticul diferențial în cazul
parodontitei apicale hiperemice se face cu:
a. Pulpita cronică închisă
b. Nevralgia de trigemen
c. Pulpita acută purulentă totală
d. Hiperemia preinflamatorie
e. Foliculita acută a dinților incluși
112. Gingivita la pubertate este caracterizată
prin:
a. Apariția ei atât la fete cât și la băieți;
b. este mai frecventă între 10-12 ani;
c. implicarea mai frecventă a speciilor
Capnocytophaga;
d. apariția ca semn al unor modificări metabolice
mai ales înaintea ciclului menstrual;
e. inflamație gingivală roșu-violacee
113. Zona exudativă în granulom simplu
conjunctiv este caracterizată:
a. Vasodilatație şi edem
b. Vasoconstricție periferică
c. Proliferarea granulomatoasă
d. Este reprezentată de ţesut necrozat şi ţesut
infectat de pe canale
e. Au loc primele reacţii de răspuns defensiv
114.Modificările acute ale mucoasei orale la
pacienți cu radioterapie:
a. Dehiscența plăgii
b. Mucozită
c. Fibroză
d. Vasculită obliterantă
e. Eritem
115.Reincluzia totală:
a. Se caracterizează prin absența dintelui de pe
arcadă dupa ce a fost extras în prealabil
b. La nivelul crestei alveolare se observă o
denivelare
c. În dreptul dintelui reinclus există un orificiu
prin care se poate palpa în profunzime fața vestibulară a
dintelui
d. Dintele poate fi acoperit de fibromucoasă sau
de țesut osos și fibromucoasă
e. Se întâlnește îndeosebi la molarul I temporar
116.Anestezia plexală:
a. Se mai numește și anestezia paraapicală
subperiostală
b. Se folosește cu rezerve în cazul molarului de
6 luni
c. Este folosită pentru inserarea implanturilor
dentare
d. Puncția anestezică se realizează în vestibulul
bucal, în mucoasa fixă
e. În timpul realizări acestei tehnici de anestezie
acul trebuie sa aibă bizoul orientat spre planul
osos
117.* Evoluția și complicațiile granulomului
epitelial sunt următoarele:
a. Cronicizarea
b. Osteomielită
c. Suprainfectarea lojelor învecinate
d. Fractura spontană a osului
e. Fistulizarea și vindecarea temporară
118.Frecvența ectopiei dentare în ordine
crescătoare este următoarea:
a. Canin superior, premolar I inferior, canin
inferior, premolari superiori
b. Canin inferior, premolar II Iinferior, canin
inferior, premolari superiori
c. Canin superior, premolar II inferior, canin
inferior, premolari superiori
d. Canin superior, premolar II inferior, canin
inferior, premolari superiori, incisivi, molari de minte
e. Canin superior, premolar II inferior, canin
inferior, premolari superiori, incisivi, molari (în special
de 12 ani)
119.Papilomul sino-nazal, variante
histopatologice:
a. Papilomul cu celule granulare
b. Papilomul scuamos
c. Papilomul cu celule cilindrice
d. Papilomul inversat
e. Papilomul folicular
120. Alte parodontite cronice cu imagini
conturate sunt:
a. Parodontita cronică marginală cu
hipercementoză
b. Abcesul apical semiacut
c. Parodontita apicală cronică specifică
d. Parodontita marginală cronică cu fractură
radiculară
12
 e. Osteita paradentară a lui Merkior
121.Winter clasifica incluziile în:
a. Cu coroana orientată în sensul de erupție
(dinți anastrofici)
b. Incluzie în retroversie
c. Verticală, nefavorabilă tratamentului
conservator
d. Oblică-distală
e. Orizontală – mai puțin favorabilă
122.Referitor la funcția de sprijin a croșetelor,
este adevărat:
a. este funcția prin care croșetul se opune
deplasărilor orizontale
b. depinde de gradul de retentivitate al dintelui
stâlp
c. orice pinten trebuie întărit cu un conector
secundar
d. se datorează brațului retentiv al croșetului
e. elementul principal care asigură sprijinul
parodontal este pintenul
123.Efectele secundare ale folosirii îndelungate
ale clorhexidinei sunt:
a. recesiuni parodontale;
b. modificări tranzitorii ale senzației gustative;
c. colorații galben maronii ale dinților și
obturațiilor fizionomice;
d. depuneri crescute de tartru supragingival;
e. iritații minime și descuamări superficiale ale
mucoasei orale.
124. Complicațiile la distanță și generale ale
bolilor parodonțiului marginal sunt:
a. gastrita cronică;
b. pancreatita;
c. rectocolita ulcero-hemoragică;
d. colecistita prin piofagie în condiții de hipo-
sau anaclorhidrie gastrică;
e. septicopioemii și septicemie.
125.Fractura Le Fort II interesează:
a. Peretele antero-lateral al sinusului maxilar
b. Peretele extern la orbitei prin sutura fronto-
malară
c. Peretele lateral al fosei nazale
d. Lama perpendiculară a etmoidului
e. Septul nazal cartilaginos
126.Ortopantomograma permite:
a. Evaluarea numărului dinților
b. Aprecierea poziției intraosoase a dinților
c. Gradul de dezvoltare a dinților
d. Analizarea deplasărilor dentare dirijate
protetic
e. Evaluarea creșterii și dezvoltării oaselor
maxilare
127. Diagnosticul pozitiv în hiperemia
preinflamatorie se pune pe baza următoarelor
informații:
a. Dispariția durerii odată cu îndepărtarea
excitantului;
b. Percuție în ax pozitivă;
c. Tratamente efectuate pe dintele în cauză cu
puțin timp în urmă;
d. Teste de vitalitate pozitive;
e. Proces carios cu deschiderea camerei pulpare.
128. Producerea gingivostomatitei
ulceronecrotice este dată de:
a. boli generale cronice cașectizante;
b. menopauza și postmenopauza;
c. deficitul de vitamina A, D, E;
d. prezenţa bacililor fuziformi și spirochetelor;
e. hiposalivația din colagenoze.
129.*Formarea matricilor organice ale
smalțului și dentinei are următoarele
caracteristici:
a. Sensul de apoziție este centrifug pentru
dentină
b. Sensul de apoziție este centrifug pentru smalț
c. Sensul de apoziție este centriped pentru smalț
d. Începe în zone corespunzătoare coletului, apoi
se extinde spre cuspizi
e. Începe în zone corespunzătoare rădăcinii, apoi
se extinde spre colet
130.* Sunt accidente intraoperatorii ale
odontectomiei molarului trei inferior, cu excepția:
a. Fractura mandibulei
b. Luxația mandibulei
c. Fractura de unghi mandibular, postoperator
d. Împingerea molarului în planșeul bucal
e. Toate răspunsurile sunt corecte
131.Inlay-urile se pot decimenta din
următoarele cauze:
a. adâncime prea mare
b. retenție ocluzală ineficientă
c. pereți verticali prea divergenți
d. planșeu orizontal, plan al cavităților de clasa I
e. cimentare defectuoasă
132.Vestibuloplastia la mandibulă descrisă de
Kazanjian:
13
 a. Incizia se realizează la limita dintre mucoasa
fixă și mobilă
b. Incizia se realizează la nivelul mucoasei pe
linia mediană
c. Porțiunea de buză rămasă neacoperită este
acoperită cu grefe de piele (cu grosime
despicată) recoltată de pe coapse sau din alte
zone
d. Porțiunea de buză rămasă neacoperită se
vindecă per secundam
e. Se indică efectuarea acestei tehnici sub
anestezie generală
133.În ceea ce privește poziția de
intercuspidare maximă sunt adevărate
următoarele:
a. este considerată o poziție diagnostică
b. anulează și compensează forțele orizontale
c. în 12% dintre cazuri coincide cu poziția de
relație centrică
d. este caracterizată prin prezența unui număr
minim de contacte dento- dentare punctiforme
e. orientează forțele ocluzale în axul lung al
dinților
134.Dupa Korkhaus retrognația mandibulară
se poate datora:
a. Hiperextensiei capului
b. Cauzelor congenitale
c. Obiceiurilor vicioase
d. Întârzierii în dezvoltarea generală
e. Alăptării artificiale
135. Anomaliile dento-maxilare care
favorizează producerea parodontopatiilor marginale
cronice sunt:
a. Incongruența dento-alveolara cu înghesuire;
b. ocluzia cap la cap;
c. ocluzia deschisă;
d. ocluzia adâncă;
e. incongruența dento-alveolară cu spațiere.
136. În pericoronaritele acute pot apărea
următoarele complicații:
a. trismus;
b. febră;
c. abcese de vecinătate;
d. edem laringian;
e. meningită acută
137.AAPD recomandă folosirea termenului de
”early childhood caries” ECC atunci când indicele
DMF are următoarele valori:
a. 3 la 2 ani
b. < 3 la 2 ani
c. <5 la 5 ani
d. 4 la 3 ani
e. 6 la 5 ani
138.Simptomatologia cariilor aproximale în
cazul dinților temporari se caracterizează prin:
a. durere după orele de masă
b. durere dimineața
c. creasta marginală este intactă
d. durerea nu trebuie diferențiată de eventuale
complicații pulpare
e. durerea vie
139.Factorii etiologici al pulpitelor și
gangrenelor pulpare pot fi grupați în următoarele
categorii:
a. floră microbiană normală
b. floră microbiană patogenă
c. traumatisme maxilo-facială
d. factori iatrogeni
e. băuturi carbogazoase
140.Caria rampantă:
a. este specifică doar dinților temporari
b. este specifica doar dinților permanenți
c. se poate întâlni și la dinții permenți
d. este un tip de carie cu debut brusc și
răspândire mare
e. este este un tip de carie cu evoluție lentă
141. În parodontita apicală acută seroasă:
a. Durere spontană, continuă, cu caracter pulsatil
b. Are etiologie similară parodontitei apicale
hiperemice
c. Ganglionii sunt induraţi şi măriţi în volum
d. Lipsa semnelor de vitalitate a dintelui în cauză
e. Dintele capătă un oarecare grad de mobilitate
142. Parodontita apicală cronică difuză
progresivă Partsch:
a. Procesul osteitic are tendinţa de a cuprinde
porţiuni mai mari din os inclusiv zona apicală
a dinţilor vecini
b. În faza iniţiala de dezvoltare endoosoasă
semnele clinice sunt absente
c. Diagnosticul diferenţial se realizează cu
granulomul epitelial
14
 d. Se poate complica cu fractura spontană a
osului
e. Are imagine radiologică caracteristică
143.Meziodensul:
a. Apare la maxilarul superior și la cel inferior
b. Erupe sau rămâne inclus în poziție normală
sau inversată
c. Poate provoca malpoziții ale incisivilor
centrali permanenți
d. Este unicuspidat, uniradicular, coroana având
de obicei formă tronconică
e. De regulă este unic, mai rar dublu, foarte rar
triplu sau cvadruplu
144.Metodele antropometrice fără repere
preextracționale de determinare a dimensiunii
verticale a etajului inferior la edentatul total sunt:
a. metoda Leonardo da Vinci
b. metoda Swenson
c. metoda compasului de aur Appenrodt
d. metoda Wright
e. metoda planului de la Frankfurt
145.Referitor la bara linguală (proteza parțială
scheletată) este adevărat:
a. când versantul lingual este vertical, bara se
plasează la 0,5 mm de acesta
b. distanța de la parodonțiul marginal la bară
este de cel puțin 3 mm
c. are lățimea de 4-5 mm și grosimea de 2 mm
d. versantul lingual al crestei alveolare trebuie să
depășească 9-10 mm
e. interferează cu planșeul bucal
146. Tratamentul curativ al pericoronaritei
implică:
a. Instalații de colutorii complexe cu antibiotic
b. Administrare pe cale generală de antibiotic
c. Aplicarea unui dren de masă iodoformata
d. Decapușonare chirurgicală
e. Spălături abundente cu soluții antiseptice
147.Chistul limfoepitelial cervical:
a. Nu se mobilizează cu mișcările capului și nici
în deglutiție
b. Are raport intim cu carotida externă
c. Are raport intim cu carotida internă
d. Nu aderă la planul tegumentar
e. Aderă la planul tegumentar
148.*Examenul radiologic efectuat în
gingivitele hiperplazice, cu o evoluție mai lungă de
2-3 luni indică aproape întotdeauna:
a. Demineralizarea septurilor alveolare;
b. Hiperestezie dentinară;
c. Traumatism ocluzal;
d. Resorbții osoase extinse periradicular și
periapical;
e. Adenite
149. Sindromul Chediak – Higashi este însoțit
de:
a. Albinism
b. Hipertrofie gingivală
c. Hiperpigmentarea pielii
d. Tulburări ale trombocitelor și fagocitelor
e. Parodontită marginală profundă rapid
progresivă
150. În parodontita apicală cronică fibroasă:
a. În evoluţia favorabilă apar numeroase fibre
conjunctive o infiltraţie celulară redusă
b. Diagnosticul diferenţial se face cu pulpitele
cronice
c. Apare un edem de vecinătate
d. Senzația de egresiune este mai manifestă fiind
prezentă durere la masticaţie
e. Vasele sanguine au pereţi îngroşaţi cu
strangulări de a lungul traiectului lor
151.Igienizarea protezelor parțiale fixe se
realizează:
a. doar cu ocazia prezentării pacientului la
cabinetul stomatologic
b. cu periuțe interproximale
c. cel puțin o dată seara pentru a preveni
inflamația țesuturilor din jur
d. cu mătase dentară
e. de la un stâlp la celălalt
152. *Tuberculul Carabelli:
a. este caracteristic doar dinților permanenți
b. lipsește doar la 20 % din copii
c. lipsește doar la 5 % din copii
d. se găsește într-o proporție mai mare la molarul
secund temporar maxilar decât la primii
molarii maxilari permanenți
15
 e. se găsește pe fața vestibulară
153.Intermediarii suspendați:
a. au rolul de a restaura stopurile ocluzale
b. sunt utilizați în zonele cu importanță
fizionomică
c. au suprafețe concave în sens vestibulo-lingual
și mezio-distal
d. se realizează atunci când în sens M-D există
un spațiu de cel puțin 10 mm
e. permit o utilizare mai eficientă a mătăsii
dentare
154.Dormitul într-un singur decubitus lateral
poate influența nociv dezvoltarea copilului:
a. La nivelul coloanei vertebrale (curburi în plan
transversal – scoliotice)
b. Prin introducerea unei sau a ambelor mâini
sub față – asimetrii faciale
c. Prin introducerea unei sau a ambelor mâini
sub față – poziție deviată lateral a mandibulei
d. Asimetrii faciale prin dezvoltarea insuficientă
sau deformarea unei hemifețe
e. Accentuarea retrognației de relație
155.Spațierile interdentare ca rezultat al
dezvoltării exagerate a arcadelor:
a. Apar ca urmare a unor factori funcționali
b. Situația este legată de dimensiunile și funcția
organului lingual
c. Poate apărea în cadrul sindromului Down
d. Poate apărea în cadrul hipotiroidismului
e. Poate apărea în cadrul hipertiroidismului
156.Croșetul Ney nr 1:
a. este aplicat pe dinții cu linia ghid ce pornește
aproape de jumătatea feței proximale adiacente edentației
și urcă spre ocluzal la nivelul feței proximale opuse
b. este indicat pe dinții în versie sau rotație și pe
molarii conici
c. prezintă bun sprijin, retenție și reciprocitate
satisfăcătoare
d. prezintă excelentă încercuire
e. este derivat din croșetul ,,T” al lui Roach
157. * Formarea plăcii bacteriene începe după
periaj la:
a. două ore;
b. 30 minute;
c. 10 minute;
d. 60 minute;
e. 3 ore
158.În parodontita marginală profundă
rebelă (refractară) la tratament apar
următoarele microorganisme:
a. Bacillus forsytus - 25%;
b. Bacillus forsytus - 52%;
c. Bacillus forsytus - 40%;
d. Porphyromonas gingivalis -50%;
e. Porphyromonas gingivalis - 15 %.
159.Anodonția de premolar II poate fi:
a. Simetrică, cu persistența molarului temporar
în poziție normală
b. Simetrică, cu reincluzia molarului permanent
c. Simetrică, cu absența corespondentului
temporar
d. Asimetrică, cu persistența corespondentului
permanent
e. Asimetrică, cu absența dintelui temporar
160.Gangrena dentară simplă :
a. Sondarea canalelor cu ace Miller este
nedureroasă şi nesângerândă
b. Teste de vitalitate ușor pozitive la intensități
foarte mari
c. Recoltarea și însămînțarea pe medii de cultură
pun în evidență o bogată floră aeroba și
anaerobă
d. Examenul radiologic pune în evidență un
canal radicular larg
e. Examenul radiologic pune în evidență o
radiotransparență marcată la nivel periapical
161.Disfuncția salivară poate fi provocată de:
a. boli cardiace
b. boli reumatismale
c. deficiențe ale vitaminei D
d. displazia ectodermală
e. miastenia gravis
162.Mucoasa nazală constituie punctul de
plecare pentru numeroase reflexe:
a. Nazodentare
b. Nazolabiale
c. Nazosalivare
d. Nazolaringiene
e. Olfactotiroidiene
163. Ca formă, coroanele dinților temporari
sunt:
16
 a. mai lungi
b. mai late
c. mai scurte
d. mai globuloase
e. mai late la colet
164.Unghiul lui Benett:
a. este unghiul pe care îl face traiectoria de
deplasare a condilului orbitant cu planul sagital în
mișcarea de lateralitate
b. are valoarea de 100
c. morfologia ocluzală este direct influențată de
unghiul Benett
d. are valori cuprinse între 7-300
e. nu influențează morfologia ocluzală
165.Privind exfolierea dinților temporari:
a. dinții maxilari se exfoliază mai precoce ca cei
mandibulari
b. dinții mandibulari se exfoliază primii
c. molarii primi se exfoliază simultan
d. molarii secunzi se exfoliază simultan
e. exfolierea este foarte asimetrică
166.Camera pulpară a dinților temporari:
a. Mai puțin voluminoasă decât a omologilor
permanenți
b. Mai voluminoasă decât a omologilor
permanenți
c. Coarnele mezio-linguale ale molarilor sunt cel
mai aproape de suprafață
d. Coarnele mezio-vestibulare ale molarilor sunt
cel mai aproape de suprafață
e. Urmăresc îndeaproape morfologia exterioară
a dintelui
167. Diagnosticul diferențial al necrozei
pulpare se face cu:
a. Gangrena pulpară complicată cu parodontită
apicală acută
b. Parodontitele apicale cronice
c. Pulpita cronică deschisă
d. Pulpita cronică închisă propriu zisă
e. Pulpită acută purulentă totală
168.Despre caria grefată pe hipoplazia de
smalț sunt adevărate următoarele:
a. se găsește la incisivii superior
b. se găsește la incisivi inferiori
c. interesează molarul 1
d. are tipar circular
e. este localizată ocluzal la nivelul molarilor
169. Diagnosticul diferențial în parodontita
apicală cronică difuză progresivă se face cu:
a. Granulomul simplu conjuntiv
b. Granulomul epitelial
c. Osteofibroza periapicală
d. Adenopatii supurate
e. Actinomicoza
170. Hipovitaminoza B2 produce:
a. Eroziuni ale mucoasei bucale
b. Aspect albicios al mucoasei
c. Cheilita angulară
d. Gingivită ulcerată și hemoragică
e. Glosită
171. Tumorile maligne ale limbii în faza de
debut se localizează cel mai frecvent:
a. Pe vârful limbii
b. Pe fața dorsală a limbii
c. La nivelul margini laterale a limbii
d. Pe fața ventrală a limbii
e. În șanțul pelvilingual
172. Tratamentul gingivitei și
gingivostomatitei aftoase recidivante se realizează:
a. Aplicații pe mucoasă cu Solutia NIVCRISOL
–D
b. Infiltrații cu xilină și hidrocortizon
c. Soluție injectabilă cu Rodilemid, o fiola pe zi
i.m, 6-10 zile
d. Tranchilizante: Diazepam, Meprobamat
e. Antialergice
173.În parodontita apicală cronică fibroasă:
a. Radiografia ne dă indicații asupra cauzei care
a contribuit la apariția leziunii;
b. Diagnosticul diferenţial se face cu
parodontitele apicale acute;
c. Uneori apare senzație de alungire a dintelui
sau jenă ușoară;
d. Apar modificări ale mucoasei vestibulare la
nivelul apexului;
e. Este prezent un infiltrat limfo+poliblastic de
densitate variabilă
174. Aparatul de detartraj cu ultrasunete este
format din:
a. generatorul electric;
b. sistemul de încălzire a apei;
c. sistemul de răcire cu apă;
d. piesa de mână și partea terminală activă;
e. dispozitivul de pornire-oprire
175.Planul de ocluzie la edentatul total:
a. în zona frontală se situează la 1,5-2 mm sub
marginea inferioară a buzei superioare
b. în zonele laterale se situează la mijlocul
distanței dintre cele 2 creste edentate
17
 c. în zonele laterale orientarea se realizează
raportându-se la planul de la Frankfurt
d. pentru determinarea acestuia se poate utiliza
plăcuța Fox
e. în zona frontală are o orientare paralelă cu
linia bipupilară
176.Tipul II (2) din cadrul clasificării
gnatologice a relațiilor ocluzale statice, după P.
Dawson, presupune:
a. condilii trebuie să se deplaseze de la relație
centrică verificabilă pentru a realiza
intercuspidare maximă
b. intercuspidarea maximă în armonie cu o
relație centrică verificabilă
c. condilii trebuie să se deplaseze de la postura
centrică adaptată pentru a realiza
intercuspidare maximă
d. ca tratament se recomandă infiltrații
intraarticulare sau spălături
e. are prognostic excelent prin eliminarea
interferențelor ocluzale
177.*Croșetul în ,,S” este utilizat pe:
a. premolarii înalți cu linia ghid apropiată de fața
ocluzală
b. molarii de minte de formă conică
c. premolarii inferiori cu rădăcina denudată
d. dinții frontali
e. premolarii izolați convergenți sau divergenți
178.Alte momente sau cauze ce au favorizat
instalarea obiceiurilor vicioase în comportamentul
copilului ar putea fi:
a. Atmosfera de familie nesănătoasă
b. Mimetismul
c. O boală infecto-contagioasă
d. Dismorfoze congenitale
e. Preocupări pentru folosirea rațională a
timpului
179.Care dintre următoarele afirmații sunt
adevărate, referitor la intermediarii ovoidali?
a. se pot igieniza ușor cu mătasea dentară
b. se adaptează bine la crestele înguste
c. se adaptează bine la crestele late
d. concavitatea de la nivelul crestei se poate
obține imediat postextracțional
e. concavitatea de la nivelul crestei se poate
realiza chirurgical după vindecarea plăgii
postextracționale
180. Fumatul acționează local prin:
a. iritații indirecte;
b. iritații directe;
c. depuneri de nicotină;
d. vasoconstricție periferică;
e. ischemie.
181. Parodontita apicală cronică condensată:
a. Are ca trăsătură esenţială îngroşarea spaţiului
periapical
b. Simptomatologia este săracă şi se descoperă
întâmplător
c. Evoluează spre osteofibroză periapicală
d. Are un caracter extensiv
e. Are imagine radiologică conturată
182.Reducerea spațiului pe arcadă se poate
datora:
a. Macrodonției relative sau absolute
b. Dezvoltării insuficiente a maxilarului în plan
transversal sau sagital
c. Endoalveoliei, retrodenției, retrognației
d. MPG
e. Distalizării dinților ca urmare a forțelor
nefiziologice
183.Conectorii principali metalici (proteza
parțială scheletată):
a. pot fi utilizați la nivelul maxilarului
b. pot fi utilizați la nivelul mandibulei
c. se pot prezenta sub formă de plăcuță
d. se realizează doar din aliaje nobile din aur
platinat
e. se pot prezenta sub formă de bară
184. Tartrul dentar:
a. se formeaza pe structurile plăcii dentare
preexistente și prin mineralizarea acesteia;
b. se depune de la vârste tinere;
c. care apare primul este cel supragingival;
d. începe să se formeze din prima zi de depunere
a plăcii bacteriene;
e. se formează prin înglobarea Ca2+ în placa
bacteriană până la o concentrație de 25 de ori
mai mare ca în salivă
185.Extracția de pilotaj:
a. Se mai numește dirijată sau Hotz
b. Este indicată în cazurile în care există tendința
de instalare a unei dizarmonii dento-alveolare cu spațiere,
manifestată la nivelul incisivilor centrali superiori
c. Începe la momentul erupției incisivului lateral
superior
d. Urmărește reducerea fiecărei arcade cu câte
un premolar I printr-o succesiune de extracții
18
 e. Se desfășoară pe parcursul a 4-6 ani, în 4
etape
186.Se presupune că în procesul de invaginare
intevin următoarele mecanisme principale:
a. Mecanism activ
b. Mecanism pasiv
c. Epiteliile adamantine proliferează pasiv
invaginandu-se în mugurele dentar
d. Unele defecte ale epiteliului adamantin extern
provoacă rămânerea în urmă a anumitor porțiuni de smalț
e. Invaginarea ia naștere prin proliferarea și
înălțarea porțiunilor afectate
187.Augmentinul ca tratament medicamentos
al parodontitelor marginale
cronice profunde, este contraindicată:
a. în herpes;
b. în mononucleoză infecţioasă;
c. în leucemie limfoidă;
d. în anemie;
e. în tratamentul cu allopurinol
188. În granulomul simplu conjunctiv:
a. Uneori se reacutizează prin creşterea
patogenităţii microbiene
b. Distrucţia osoasă are un contur delimitat şi
regulat în jurul apexului dentar
c. În zona de iritaţie apare un bogat infiltrat
inflamator şi vasodilataţie
d. Zona periferică oferă condiţii optime
osteoblaştiilor care determină apoziţie osoasă
chiar hiperostoză
e. Poate evolua spre o parodontită apicală
cronică difuză
189.La periferia flegmonului de planșeu bucal
apare un edem difuz de însoțire ce se extinde:
a. Bucal
b. Genian
c. Presternal
d. Subclavicular
e. Maseterin
190. * Pe fața vestibulară a incisivului central
inferior, observăm o proeminență care este mai
evidentă?
a. 1/3 medie
b. în 1/3 cervicală
c. la nivelul joncțiuni smalț-cement spre distal
d. la nivelul joncțiunii smalț-cement spre mezial
e. la nivelul joncțiunii smalț- cement, central
191.*Teaca Hertwig:
a. Este rezultatul activității mitocondriale de la
nivelul sacului cervical
b. Este o formațiune de natură epitelială cu rol
inductor
c. Prefigurează forma coroanei dentare
d. În timpul creșterii radiculare dă naștere unui
inel de cement
e. Conține multe celule din reticulu stelat
192. Zona de necroză din cadrul gingivitei
ulcero-necrotice conține:
a. Numeroase neutrofile
b. Puține bacterii
c. Numeroase tipuri de bacterii
d. Resturi de fibră de colagen
e. Spirochete multe
193. În parodontita marginală cronică
superficială:
a. scade fosfataza alcalină;
b. scade ARN;
c. scade Succindehidrogenaza;
d. crește fosfataza alcalină;
e. crește ARN.
194. Față de dinții permanenți, joncțiunea
smalț-cement în cazul dinților temporari se poate
clasifica astfel:
a. în 60 % din cazuri, dentina radiculară este
descoperită
b. în 60 % din cazuri smalțul acoperă cementul
c. în 60% cementul acoperă smalțul
d. în 30 % din cazuri smalțul acoperă cementul
e. în 10 % din cazuri smalțul acoperă cementul
195.Patogenitatea microorganismelor în
gangrena pulpară:
a. Țesutul pulpar propriu-zis are acțiune
distructivă datorită existenței limfotoxinelor,
heparinei și a histaminei
b. Un rol esențial îl deține dezechilibrul
circulator ce se instalează în segmentul pulpar
afectat
c. Sulfatazele, necrotoxina și hemolizină sunt
incluse in principiile cu rol de distrucție
celulară
d. Hipoxia tisulară deține un rol important și
favorizează dezvoltarea germenilor aerobi
e. Examenul bacteriologic din segmentul apical
este negativ
196.Abcesul semilunar mai este denumit:
a. Abces peribazilar
b. Abces parabazilar
c. Abces paramandibular
19
 d. Abces perimandibular extren
e. Abces migrator al obrazului
197. *Evoluția granulomului chistic se face
spre:
a. Supurații ale lojelor feței
b. Osteomielită
c. Granulom epitelial
d. Vindecare în urma tratamentului corect de
canal asociat cu antibioterapie
e. Fractura spontană a osului, în cazul formelor
voluminoase
198.Gaura infraorbitară este situată:
a. La 5 mm înafara liniei verticale
mediopupilare
b. La 6-8 mm sub rebordul orbitar inferior
c. Pe linia verticală care trece între cei doi
premolari superiori
d. La nivelul fosei canine
e. La unirea 1/3 interne cu cele 2/3 externe a
margini infraorbitare
199.Conform diagramei lui Ulf Posselt,
următoarele sunt adevărate:
a. are ca reper deplasarea punctului interincisiv
superior
b. primii 12-25 mm de deschidere a gurii din RC
(IM) presupun rotația și translația condililor mandibulari
la nivelul ATM
c. următorii 20-25 mm de deschidere a gurii
presupun la nivel articular o rotație pură
d. de la poziția de relație centrică la cea cap-la-
cap distanța parcursă este de 4 mm
e. de la poziția de relație centrică la cea de
propulsie maximă distanța parcursă este de 10 mm

200.La coroanele mixte metalo-ceramice se

recomandă:
a. trecerea de la metal la materialul ceramic să
se facă prin unghiuri rotunjite
b. capa metalică să fie rigidă, dar cât mai subțire
c. scheletul metalic să conțină macroretenții
d. prepararea feței vestibulare 0,35-0,5 mm
pentru componenta metalică și 1,5-2 mm pentru
componenta fizionomică (după Bratu)
e. prepararea feței vestibulare plat pentru a nu
periclita vitalitatea pulpei dentare

20