LUCRAREA Nr.

Tema: Să se calculeze parametrii geometrici pentru angrenajul cilindric cu dinţi drepţi

(figura 1).

Date iniţiale:

a1). Raportul de transmitere: i12 STAS = 2

a2). Modulul danturii : m STAS = 2 [mm]
a3). Numărul de dinţi la roata conducătoare:
z1  17+15 =32 dinţi
a4). Unghiul de presiune pe cercul de divizare:  0  20  .
a5). Coeficentul de înălţime a capului dintelui: h a 0  1 .

Fig. 1

Etapa A. Calculul numerelor de dinţi şi a abaterii raportului de transmitere

La angrenajul cilindric (1,2) roata 1 este roata conducătoare , iar roata 2 este roata condusă.
Din relaţia raportului de transmitere i12  z 2 / z1 , se determină preliminar, numărul de dinţi la roata 2
z 2  i12  z  2  32  64
Numărul de dinţi este un număr întreg şi se alege valoarea cea mai apropiată, pentru z2 . Se
determină raportul de transmitere efectiv : i12 ef  z 2 / z1  64 / 32  2 .
Abaterile raportului de transmitere de la valorile standardizate trebuie să se încadreze în limitele:
i admis  2,5% , la reductoarele cu o treaptă ( un angrenaj);

i admis  3% , la reductoarele cu mai multe trepte (mai multe angrenaje).

Abaterea raportului de transmitere este dată de expresia:

iSTAS  ief 22
i  100  100  0  iadmis
iSTAS 2

Etapa B. Calculul elementelor geometrice de bază ale angrenajelor

1. Distanţa de referinţă între axe
m ( z1  z2 ) 2 (32  64)
a12    96 [mm]
2 2

2. Calculul elementelor geometrice generale ale roţilor

Elementele geometrice ale unei roţi cu dinţi drepţi sunt prezentate în figura 2.
 Fig. 2
Inălţimea danturii
Inălţimea capului dintelui [mm] h a  h a 0  m  1  2  2 , unde h a 0  1
Inălţimea piciorului dintelui [mm] h f  ( h a 0  c 0 )  m  (1  0,25)  2  2,5 , unde c 
0  0,25
Inălţimea de ref. a dintelui [mm] h  ( 2  h a 0  c 0 )  m  ( 2  1  0,25)  2  4,5
Diametre
Diametrul de divizare [mm] d  mz d1  m  z1  2  32  64 ;
d 2  m  z 2  2  64  128
Diametrul de bază [mm] d b  d  cos  0 d b1  d1  cos 20  64  cos 20  60,14
d b 2  d 2  cos 20  128  cos 20o  120,28
Diametrul de picior [mm] df  d  2hf d f 1  d1  2  h f  64  2  2,5  59 ;
d f 2  d 2  2  h f  128  2  2,5  123
Diametrul de cap [mm] da  d  2ha d a1  d1  2  ha  64  2  66 ;
d a 2  d 2  2  ha  128  2  130
Calculul pasului danturii
Pasul pe cercul de divizare [mm] p    m    2  6,28

Pasul pe cercul de bază [mm] p b  p  cos  0  6,28  cos 20 o  5,90126

Calculul arcelor danturii
Arcul de divizare al dintelui [mm] sp/2 =3,14
Arcul de divizare al golului [mm] ep/2 =3,14
Calculul razei de racordare la piciorul dinteluii
Raza de racordare a profilului [mm]   0,38  m  0,38  2  0,76
REZULTATE
i12 stas m stas [  o z1 z 2 i12ef i a 12 ha hf h
mm] [grade] [mm] [mm] [mm] S e
[mm] [mm] [mm]
2 2 20 32 64 2 0 96 2 2.5 4.5 3.14 3.14

d1 d2 d a1 da2 df1 df 2 d b1 d b2 p pb 
[mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm [mm] [mm]
]
64 128 66 130 59 123 60,14 120,28 6.28 5.90 0.76

LUCRAREA Nr. 3
Tema: Să se calculeze modulul unui angrenaj cilindric cu dinţi drepţi din condiţia de
rezistenţăla încovoiere si să se verifice la presiunea de contact

Date iniţiale:

a1). Raportul de transmitere: i12 STAS = 2

a2). Puterea la roata conducătoare: P1  2  0,5 j = 9,5[kw]
a3). Numărul de dinţi la roata conducătoare: z1  18 dinţi
a4).Turaţia la roata conducătoare 1: n1  1000 [ rot / min] ;
a5). Materialul pentru roţi dinţate: OLC 45 (stas 880-82)
a6).Tensiunea la baza dintelui pentru un ciclu alternant

simetric:  1 = 400 [N/mm2] ;

a7).Coeficientul de concentrare a tensiunilor la baza

dintelui:  K  1,6
a8).Modululde elasticitate longitudinal:
E1  E 2  2,1  10 5 [ N / mm 2 ] ;
a9).Tensiunea admisibilă la presiunea de contact: Fig.1
 Ka  580 [ N / mm 2 ]

Etapa A. Calculul modulului din condiţia de rezistenţă la încovoiere

0,68  M tc 0,68 152418

m3 3 =3,131 [mm]
z1   c f   ai 18 15  0.1125

Mtc [Nmm] este momentul de torsiune cu valoare de calcul :

M tc  K  M t1  1.2 1.4  90725  152418 (calculul se face pentru roata

conducătoare - roata 1)
în care,
K este coeficientul de amplificare şi se calculează cu relaţia : K  cs  c d , unde
- c s reprezintă coeficientul de concentrare a sarcinii, iar valoarea sa este funcţie de poziţia
roţii faţă de punctele de reazem ; ţine seama de repartizarea neuniformă a forţei normale pe dinţi;
- cd reprezintă coeficientul dinamic şi valoarea sa este funcţie de duritatea
materialului(exprimată în unităţi Brinell – HB) şi de viteza periferică a roţii; ţine seama de regimul
dinamic neuniform; se consideră: c s  1,2 şi c d  1,4 .
- Mt1 este momentul de torsiune transmis de roata 1 şi se determină cu relaţia:
P P1 9,5
M t1  9550 1 [Nm]  9550 10 
3
 9550 103  90725 [Nmm]
n1 n1 1000
unde P1 [kw] este puterea la roata 1 ,iar n1 [rot/min] este turaţia la roata 1.
 reprezintă coeficientul de lăţime a roţii, definit prin relaţia :   b / m , în care b este lăţimea
roţii, iar m este modulul roţii şi se alege în intervalul:   15......30 (se recomandă,   15 );
c f reprezintă coeficientul de formă a dintelui şi are valori funcţie de nr.de dinţi al roţii: c f  0,1
 ai reprezintă tensiunea admisibilă la încovoiere, ţine seama de fenomenul de oboseală:

 1 400
 ai    125
c   k 2 1.6
unde c este coeficientul de siguranţă care ţine seama de rolul angrenajului în cadrul produsului;
c  1,5...2 , se recomandă valoarea maximă: c  2 .

Valoarea STAS a modulului se alege astfel încât mSTAS  m calculat (din STAS 822-82).

Etapa B. Verificarea la presiunea de contact a dinţilor

Calculul de verificare la presiunea de contact constă în determinarea valorii maxime a
tensiunii determinată de forţa normală la profilul dintelui roţii 1, în punctul de contact C (polul
angrenării) şi compararea acesteia cu valoarea admisibilă, conform relaţiei:
E
 K max  0,418  q red   Ka
 red

în care E red reprezintă modulul de elasticitate longitudinal redus. Se determină cu relaţia:

2E1  E 2
E red  , E red  E1  E 2  2,1  105 [ N / mm 2 ] .
E1  E 2

q reprezintă sarcina normală unitară, distribuită pe lăţimea b a roţii: q  Fn1 / b ,

2M tc 2M tc
în care, b  m , iar Fn1   . Inlocuind în relaţia de definire se obţine
d1 cos  0 m  z1  cos  0

relaţia de calcul:
2 M tc 2 152418
q  2  48,06 [N/mm]
m 2
stas  z1   cos  0 5 18 15  cos 20 o

 red reprezintă raza de curbură redusă şi depinde de razele de curbură 1 şi  2 ,ale

evolventelor aflate în contact în punctul C (polul angrenării), figura 1. Se determină cu relaţia:
 
 red  1 2 [mm];
1   2

m  z1 m  z2 m  z1  i12
1  CK1  r1  sin  0  sin  0 ;  2  CK 2  r2  sin  0  sin  0  sin  0
2 2 2
Inlocuind în relaţia de definire pentru  red se obţine:

m 2  z12  i12  sin 2  0 m  z1  i12  sin  0 3,13118  2  sin 20o

 red     6,42
2 sin  0  m  z1 (1  i12 ) 2(1  i12 ) 2(1  2)
Prin înlocuirea lui  red şi q , cu relaţiile aferente acestora, se obţine relaţia directă de calcul a
tensiunii  K max :
4M tc E (1  i12 )
 K max  0,418   red   Ka
m stas  z1    cos  0 i12  sin  0
3 2

4 152418 2.1 105 (1  2)

 K max  0,418    414,56 [ N / mm 2 ]
53 182 15  cos 20o 2  sin 20o

 K max   Ka  580 [ N / mm 2 ]

REZULTATE
P1 n1 Mt1 M tc b q  red mc mSTAS  K max
[kw]  rot  [Nmm] [mm] [mm]  N 
 min  [mm]
 N   
  [Nmm]  mm 
[mm]  mm 2 
 
9,5 1000 90725 152418 75 48,06 6,42 3,131 5 414,56
m
Pentru modul se alege valoarea standardizată astfel încât stas  m calculat (STAS 822 – 82)
m stas :1 ; 1,125 ; 1,25 ; 1,375 ; 1,5 ; 1,75 ; 2 ; 2,75 ; 3 ; 3,5 ; 4 ; 4,5 ; 5 ; 5,5 ; 6 ; 7 ; 8 ; 9
Obs. Valori mai mari se obţin prin înmulţirea cu 10 a valorilor date .

LUCRAREA Nr. 5
Tema: Să se dimensioneze elementele unui cric cu şurub care să ridice o sarcină Q.
Date iniţiale:
a1).Sarcina:Q=(2+0,2j)[tone] =5 tone ;
Q[ N ]  Q[ tone]  10 3  9,81[ ms 2 ] = = Q[ N ]  5 103  9,81  49050
 Fig. 1. Fig.2

A. Componentele cricului (fig.1)

Componente principale:1-şurub cu filet de mişcare (patrat, trapezoidal,fierăstrău) ; 2-piuliţă; 3-corpul
cricului; 4-manivelă; 5- furca de preluare a sarcinii;
Componente secundare: 6 - ştift filetat pentru fixarea piuliţ8ei; 7- şaibă;8- şurub de fixare a şaibei.
B. Elementele dimensionale ale filetului (fig.2) : d1 - diametrul interior; d - diametrul exterior;
d 2 - diametrul mediu; p – pasul.

C. Determinarea dimensiunilor filetului şi ale şurubului de mişcare

Se consideră că sarcina Q acţionează pe axa şurubului.

Diametrul d1 al filetului se determină din condiţia de rezistenţă a şurubului la compresiune:
4 1,3  Q 4 1,3  49050
d1    35,35 [mm] ; (Coeficientul 1,3 ţine seama că şurubul este
   ac   65
solicitat şi la torsiune).
 ac  65 [N/mm2] – tensiunea admisibilă la compresiune.
Elementele filetului se aleg din STAS 3126-52 pentru filet pătrat (tabelul 1) cu valoarea diametrului
interior superioară, sau egală cu valoarea calculată: d1  40 [mm]; d  48[mm]; d 2  44 [mm]; p = 8
[mm]
Lungimea filetată a şurubului de mişcare se alege astfel încât, L  10  d =450 [mm] . Dacă L  10  d ,
şurubul se verifică la flambaj.

D. Calculul lungimii manivelei de acţionare

Lungimea manivelei se calculează din condiţia ca momentul de acţionare creat de forţa F, să fie mai
mare sau egal cu momentul de torsiune creat de forţa H, adică:
d2 44
d H 7786,30 
F  a  H 2 , de unde se determină : 2  2  685,20
2 amin 
F 250
unde F = 250…300 N ; se recomandă F = 250 N;
 H  Q  tg ( 2  ) = H  49050  tg (3,31  5,71)  7786,30 , unde  este unghiul de frecare;
  arctg (  )  arctg (0,1)  5,71o . Se consideră   0,1 .
 p 
  arctg 
8 
 2  arctg    3,31 este unghiul de înclinare a spirei filetului corespunzător
o

   d2     44 
diametrului d 2 .

E. Elementele piuliţei
z - numărul de spire ; m – înălţimea piuliţei.
Se calculează numărul de spire
 din condiţia de rezistenţă la strivire a spirei:
4Q
z'  , unde  as  60 [N/mm2] - tensiunea admisibilă la strivire a spirei;
(d 2  d12 )   as
4  49050
z'   1,48
 (482  40 2 )  60
 din condiţia de rezistenţă la încovoiere a spirei:
6  Q
z" 
  d1  p   ai

, unde  ai  80 [N/mm2] - tensiunea admisibilă la încovoiere a spirei.

6  49050
z" 
  40  8  80  3,66
Se alege: z  max{z' , z"} şi se rotunjeşte la valoarea întreagă superioară, la care se adaugă două spire :
z =4+ 2 =6  10 spire.
 înălţimea piuliţei: m  p  z [mm] ; m  8  6  48 [mm]

REZULTATE
Q d1 d d2 P 2 H a min z' z" Z m
[tone] [mm] [mm] [mm] [mm] [grade] [mm] [mm] [mm]
5 40 48 44 8 3,31 7786,30 685,20 1,48 3,66 6 48

Tabelul 1
d d1 d2 p d d1 d2 p d d1 d2 p d d1 d2 p
10 7 8,5 3 22 17 19,5 5 44 36 40 8 85 73 79 12
12 9 10,5 24 19 23,5 48 40 44 90 78 84
14 11 12,5 26 21 25,5 50 42 46 95 83 89
28 23 21,5 52 44 48 100 88 94
 55 47 51 110 96 104
60 52 56
16 12 14 4 30 24 27 6 65 55 60 10 120 104 112 16
18 14 16 32 26 29 70 60 65 130 114 122
20 16 18 36 30 33 75 65 70 140 124 132
40 34 37 80 70 75 150 134 142

Filet trapezoidal tabelul 1

d d1 d2 p d d1 d2 p d d1 d2 p d d1 d2 p
10 6,5 8,5 3 22 16 19,5 5 44 35 40 8 85 72 79 12
12 8,5 10,5 24 18 23,5 48 39 44 90 77 84
14 10,5 12,5 26 20 25,5 50 41 46 95 82 89
28 22 21,5 52 43 48 100 87 94
55 46 51 110 97 104
60 51 56
16 11,5 14 4 30 23 27 6 65 54 60 10 120 102 112 16
18 13,5 16 32 25 29 70 59 65 130 112 122
20 15,5 18 36 29 33 75 64 70 140 122 132
40 33 37 80 69 75 150 132 142

LUCRAREA Nr. 7
Tema: Să se dimensioneze arborele de intrare (figura 2) al unui reductor cu roţi dinţate cilindrice cu dinţi
drepţi, cu o singură treaptă, care transmite puterea P.
Date iniţiale:
 Schema reductorului este dată în figura 1. Axele arborilor sunt în planul orizontal.
 Puterea la arborele 1: P1  (2  0,1 j )  3,5kw ; Turaţia la arborele 1:
n1  1000 [rot / min] .
 Angrenajul(1,2): i12  2,5 ;m = 5 [mm]; z1  20 [dinţi] ; z 2  z1  i12 [dinţi]; d1  m  z1 [mm].
 Poziţia roţii dinţate pe arbore: a = 40 [mm] ; b = 40 [mm].
 Randamentul reductorului:   0,98

Fig. 2

Fig.1

A. Elemente geometrice caracteristice arborelui de intrare a mişcării

 Zonele A şi B sunt zone de rezemare numite fusuri (A-fus radial intermediar, iar B – fus
radial de capăt). Cele două fusuri au aceiaşi lungime ( l f ) şi acelaşi diametru ( d f ).
 Zona C este numită capăt de arbore şi în general, are formă cilindrică, caracterizată de
dimensiunile ( d c ) şi ( l c ) cu valori STAS.
 Zona D este zona de montare pe arbore a roţilor dinţate. Este caracterizată de diametrul D cu
valoare determinată constructiv.
 Zona E este zona de asigurare a etanşeităţii. Diametrul ( d e ) se stabileşte constructiv.
 Pentru zonele prevăzute cu canal de pană valoarea diametrului se măreşte cu 5% , deoarece
canalul de pană determină o reducere a modulului de rezistenţă în secţiunea respectivă.

B. Forţele care acţionează asupra arborelui 1 şi solicitările arborelui

Schema de încărcare a arborelui Momentul de torsiune:
P1 [kw ]
M t1  9550  10 3 [Nmm].
n1 [rot / min]
2  M t1
Forţa tangenţială: Ft1  [N] ;
d1
Forţa radială: Fr1  Ft1  tg ( 20 o ) [N]
 Fr1  b
M iHmax   a [Nmm] ;
(a  b)
F b
M iVmax  t1  a ; [Nmm]
(a  b)
M irez
max  ( M iHmax ) 2  ( M iVmax ) 2 ;
M i echiv  (M irez 2
max )  (  M t1 )
2

   ai III /  ai II  0,6

Momentul de torsiune:
P1 [kw] 3,5
M t1  9550 103  9550 103  33425 [Nmm].
n1 [rot / min] 1000
2  M t1 2  M t1 2  33425
Forţa tangenţială: Ft1     668,5 [N] ;
d1 d1 5  20
Forţa radială: Fr1  Ft1  tg ( 20o )  668,5  tg (20)  243,31 [N]
Fr1  b 243,31 40
M iHmax  a   40  4866,282 [Nmm] ;
( a  b) ( 40  40)
F b 668,5  40
M iVmax  t1 a   40  13370 ; [Nmm]
( a  b) (40  40)
max 
M irez ( M iHmax ) 2  ( M iVmax ) 2  (4866,28) 2  (13370) 2  14228,056 [Nmm]
M i echiv  max )  (  M t1 )
( M irez  (14228,056) 2  (0,6  33425) 2  24589,443
2 2

   ai III /  ai II  0,6 .

C. Calculul dimensiunilor secţiunilor de arbore

Diametrele zonelor arborelui satisfac condiţia: ( d c  d e  d f  D ).
Arborele este solicitat la torsiune şi încovoiere.
Diametrul capătului de arbore se calculează din condiţia de rezistenţă la torsiune:
16  M t1
d c min  3 [mm] ; unde  at  40 [ N / mm 2 ] este tensiunea admisibilă la torsiune.
   at
Pentru valoarea d c  (d c min  0,05  d c min ) rezultă din STAS 8774/2-71 (tabelul 1), diametrul ( d c ) şi
lungimea ( l c - capăt normal; l*c - capăt scurt) alegând pentru diametru, valoarea egală, sau superioară celei
calculate.
16  M t1 3 16  33425
d c min  3   16,20 mm
  at   40
d c  ( d c min  0,05  d c min )  (16,20  0,05 16,20)  17,01 mm

Se constată că în tabelul 1 16 < 17,01 < 18 şi se alege valoarea mai mare.

Ca urmare, se aleg valorile STAS (din tabelul 1) : d c =18 mm; l c =40 mm; l*
c =28
 Tabelul 1
d c [mm] 10 11 12 14 16 18 19 20 22 24 25 28 30 32 35 38 40 42 45 48 50
l c [mm] 23 31 40 50 60 80 110
l*
c [mm] 20 25 28 36 42 58 82
Diametrul zonei de etanşare se alege constructiv: d e  d c stas  (2...3) mm . Diametrul fusului se
alege constructiv, d f  d e , valoarea sa fiind un multiplu de cinci, cu excepţia   12,   17 . Diametrul D
are o valoare ce se determină constructiv, D  d f  ( 2...4) mm şi trebuie să fie mai mare sau egală cu
valoarea determinată din condiţia de rezistenţă la încovoiere:
32  M i echiv
D min  3 ; D  (D min  0,05  D min )
   ai III
unde  ai III  54 [ N/mm 2 ] este tensiunea admisibilă la încovoiere după ciclul alternant simetric.

d e  d c stas  (2...3) mm = 18 + 2 = 20 mm
Se allege d f  d e ; d f  22 mm
D  d f  (2...4)mm  22  2  24 mm
32  M i echiv 3 32  24589,443
Se calculează Dmin  3   16,68 mm
   ai III   54
D  ( Dmin  0,05  Dmin )  (16,68  0,05 16,68)  17,514 mm

Valoarea dedusă constructiv: D = 24 mm

Valoarea calculată: D = 17,514 mm
Se alege valoarea maximă D = 24 mm

REZULTATE ARBORE 1
P1 [kw] M t1 [Nmm] d c [mm] l c [mm] d e [mm] d f [mm] D[mm]

3,5 33425 18 l c =40; l*

c =2 20 22 24
8

LUCRAREA Nr. 11
Tema: Dimensionarea dinamică a transmisiei prin curele trapezoidale

Date iniţiale:
a1).Distanţa dintre axele roţilor: A =
1000 mm ;
a2). Turaţia la arborele conducător :
n1  50 [rot/min] ;
a3). Turaţia la arborele condus :
n 2  10 [rot/min] ;
a4). Puterea la arborele condus :
P2  14,25 [kw]
a5). Coeficientul de suprasarcină
C s  1,2
a6) Randamentul transmisiei prin curea
trapezoidală: TCT  0,95
a7). Schema transmisiei este dată în
figura 1.

Fig.1

A. Elemente caracteristice transmisiei prin curea trapezoidală

1 şi 2 – roţi de curea trapezoidală, reprezentate prin cercurile primitive ale căror diametre
primitive D p1 şi D p 2 au valori standardizate; 3- curea trapezoidală reprezentată prin lungimea
primitivă L p cu valori stas;
 - unghiul de încrucişare, determinat de cele două ramuri ale curelei;
1 - unghiul de înfăşurare a curelei pe roata 1(roata conducătore), 1     ;
 2 - unghiul de înfăşurare a curelei pe roata 2(roata condusă),  2     .

B. Calculul parametrilor transmisiei

1. Raportul de transmitere al T.C.T.: i TCT  n1 / n 2 .
2. Puterea la arborele conducător: P1  P2 /  TCT [kw].
3. Alegerea tipului şi profilului de curea trapezoidală
Curelele trapezoidale sunt de două tipuri: curele trapezoidale clasice şi curele trapezoidale
înguste. Se recomandă alegerea curelei trapezoidale înguste. Fiecare tip de curea are mai multe
profile. Profilul se alege din diagramă(figura 2), cunoscând puterea şi turaţia la arborele conducător.
Rezultă profil 16 x 15, cu diametrul primitiv al roţii 1 : D p1 = (200…400) mm.
4. Diametrele primitive ale roţilor
Se alege D p1 în intervalul (200…400) mm. Se recomandă Dp1 = 200 mm (valoare
standardizată).
D
Se calculează p 2 : p 2 D  D p1 TCT  (1  ) ,
 i unde   0,01....0,03 ( coeficientul
alunecării elastice) şi se alege valoarea standardizată cea mai apropiată.

Valorile Stas pentru diametrele primitive (în mm) sunt: 80 , 90 , 100 , 125 , 160 , 180 , 200 , 250 ,
280 , 320 , 360 , 400 , 450 , 500 , 560 , 630 , 800 , 900 , 1000, 1120 , 1250.
 Fig.2 Fig.3

5. Calculul lungimii primitive a curelei

5a. Se calculează lungimea primitivă a curelei cu relaţia:
 D p1 D p2
Lp  2A cos  1  2
2 2 2
unde:   2 arcsin[(D p 2  D p1 ) / 2A ] ; 1     ; 2     .

5b. Se alege valoarea standardizată (Lp stas), cea mai apropiată de valoarea calculată.
Valori Lp stas (în mm) : 400 , 500 , 630 , 800 , 1000 , 1250 , 1600 , 2000 , 2500 , 3150 , 4000 ,
5000 , 6200 , 8000 , 10000 .

5c. Se recalculează distanţa între axe cu relaţia:

D p1 D p2
L p stas  1  2
A ef  2 2

2 cos
2
6. Numărul de curele
Cf P1
Numărul de curele se determină cu relaţia: Z 
C Po
unde C f  C s  1,2 (coeficient de suprasarcină);
C  0,75 este coeficientul ce ţine seama de unghiurile de înfăşurare 1 ,  2 şi de lungimea
curelei L pstas ;
Po  6 [kw] este puterea transmisă de o curea de profil 16 x 15.
Se alege Z ca număr întreg, valoare mai mare, sau egală cu cea calculată.
Din Stas 1163 se aleg dimensiunile secţiunii curelei si ale roţii de curea (figura 3, tabelul 1).
Tabelul 1
Stas 1163 – 71 dimensiuni [mm]
profil lp x h b max n min m min f min e min Lp min Lp max Dp min
16 x 15 16x 15 4 4,7 16 14 22 1600 10000 200
LUCRAREA Nr. 11 FISA DE LUCRU

Tema: Dimensionarea dinamică a transmisiei prin curele trapezoidale

Date iniţiale:
A = 1000 mm ; n1  50 [rot/min] ; n 2  10 [rot/min] ; P2  14,25 [kw] ; C s  1,2 ;
TCT  0,95

Raportul de transmitere al T.C.T.:

i TCT  n1 / n 2 = 5
Puterea la arborele conducător:
P1  P2 /  TCT = 15[kw].
Tipul şi profilul de curea trapezoidală rezultă din diagram (figura 2)
Profil 16 x 15, cu diametrul primitiv al roţii 1 : D p1 = (200…400) mm.

Diametrele primitive ale roţilor

Aleg: Dp1 = 200 mm (valoare standardizată).

990[mm] ;   0,01.
D p 2  D p1  i TCT  (1  ) =
Aleg D p 2 = 1000[mm] ; (valoare standardizată).

Lungimea primitivă a curelei:

 D p1 D p2
Lp  2A cos  1   2 = [mm].
2 2 2
  2 arcsin[(D p 2  D p1 ) / 2A ] =…………………………………………………………..[rad];
1     = ………………………..;  2     =…………………………..….……….[rad]

Aleg Lp stas =…………… …………………………………………………… …..…..[mm]

Distanţa efectivă între axe

D p1 D p2
L p stas  1  2
A ef  2 2 = …………..……………………..………………….[mm]

2 cos
2

Numărul de curele :
Cf P1
Z  =4
C Po
C f  1,2 ; C  0,75 ; Po  6 [kw]

Aleg Z = 4