3.

2 CALCULUL PLANŞEELOR

3.2.1.1 ALCĂTUIREA PLANŞEELOR

Planşeele sunt elemente de construcţie orizontală sau înclinate care îndeplinesc rolul de
compartimentare a clădirilor pe verticală, în niveluri. Ca elemente portante, le preiau încărcările
permanente şi utile şi le transmit elementelor de rezistenţă pe care se reazemă (stâlpi, ziduri).
Planşeele sunt elemente de rezistenţă componente ale structurii, alcătuite din elemente
de suprafaţă (plăci), cu sau fără elemente liniare (grinzi), care transmit încărcările la celelalte
elemente portante ale structurii de rezistenţă.
În conformitate cu prevederile STAS 9165/72 (protecţia antiseismică), planşeele
construcţiilor cu structură din zidărie portantă se recomandă să fie alcătuite din beton armat.
Constructiv, la construcţiile civile, se practică sistemul planşeelor curente din plăci şi
grinzi. Tehnologic, acestea se pot executa în sistem monolit sau prefabricat.
Cele mai simple planşee sunt alcătuite numai din plăci rezemate pe zidărie, cu sau fără
centuri, sau pe diafragme.
Armarea plăcilor :
a) după doua direcţii când raportul dintre latura mare şi latura mică este mai mic sau
egal cu 2. La aceste tipuri de plăci, armătura de rezistenţă se dispune în câmpul plăcilor pe două
direcţii paralele cu laturile conturului de rezemare.
λ=lmax/lmin≤2 (3.30)
b) după o direcţie (cea scurtă), când raportul laturilor este mai mare de 2. tot după o
direcţie se armează şi plăcile încastrate pe o latură şi libere pe celelalte, precum şi plăcile
rezemate numai pe două laturi pe aceeaşi direcţie.
λ=lmax/lmin>2 (3.31)

3.2.2. ÎNCĂRCĂRI CE ACŢIONEAZĂ ASUPRA PLANŞEELOR

3.2.2.1 ÎNCĂRCĂRI NORMATE PERMANENTE

Sunt încărcări ce provin din greutatea proprie a betonului armat, considerându-se:

gⁿb=250N/m² pentru fiecare cm grosime de placă (încărcări provenite din greutatea
proprie a planşeelor)
La acesta se mai adaugă încărcarea din pardoseală.
gⁿp=650N/m²-parchet (încărcări din pardoseală)
 gⁿm=940N/m²-mozaic (încărcări din pardoseala)

3.2.2.2. ÎNCĂRCĂRI TEMPORARE

Se datorează destinaţiei funcţionale a spaţiilor (la construcţiile civile provenind din

greutatea oamenilor şi a dotărilor). Astfel avem:

gⁿ=1500N/m² (pentru toate încăperile)

gⁿ=3000N/m² (pentru spatiile de acces)

3.2.2.3 COEFICIENŢII ÎNCĂRCĂRILOR

- pentru încărcări permanente ng=1,1 (pentru beton)

- pentru încărcări permanente np=1,2 (pentru pardoseala)
- pentru încărcări temporare
<2KN=1,4
ng=2-5KN=1,3
>5KN=1,2

3.2.2.4 ÎNCĂRCĂRI DE CALCUL

Se determină prin multiplicarea încărcărilor normate cu coeficienţii încărcărilor.

Încărcarea totală de calcul pe unitatea de suprafaţă este:
P=ng·hp·gⁿb+np·gⁿp(m)+ng·gⁿ [N/m²] (3.32)

3.2.2.5 REZISTENŢE DE CALCUL

a) ale armăturii
OB 37 Ra=255 N/mm²
Rc=210 N/mm²
b) ale betonului
B 20 Rc=9,5 N/mm²

3.2.3. PRINCIPII GENERALE PRIVIND ARMAREA PLANŞEELOR

 - grosimea minima a plăcilor :
a) armate pe doua direcţii : hp=1/40lmin-1/45lmin;
b) armate pe o direcţie : hp=1/30lmin-1/35lmin;
c) plăcile executate din beton armat monolit vor avea grosimea de cel puţin 6,0 cm.
- distanţa dintre armăturile de rezistenţă în cazul plăcilor monolite se va lua de:
a) minim 70mm, de unde rezultă maxim 14 bare/m;
b) maxim 200mm, de unde rezultă minim 5 bare/m.
- diametrul minim al armăturii de rezistenţă :
- 6mm pentru barele din partea inferioara a plăcii (bare continue);
- 6mm (pentru OB37) pentru barele din partea superioara a plăcii (bare
înclinate şi călăreţi)
- se recomandă ca diametrul minim al armăturii de rezistenţă să nu depăşească în mm:
Ømax≤hp/10+2
hp- grosimea planşeului
c
- cel puţin 1/3 din
A a (din secţiunea armăturii în câmpuri) şi minim 3 bare pe metru
vor fi prelungite drept, până dincolo de reazem (dacă se întrerup pe reazem, trebuie adăugată
lungimea de ancoraj). Partea de armătură care nu se prelungeşte pe reazem, se poate ridica şi
folosi pentru preluarea momentelor de pe reazem.
- dacă armătura ridicată pe reazem nu este suficientă pentru preluarea momentelor
negative, ea se completează până la necesar cu armătură sub formă de călăreţi.
 3.2.4. CALCULUL PLĂCILOR

3.2.4.1 CALCULUL PLĂCILOR ARMATE PE DOUĂ DIRECŢII

3.2.4.1.1. Schema statică de încărcare

În figura 3. 5 este prezentată schem astatică de încărcare solicitare pentru placile armate
pe două direcții.

Fig. 3.5 Schema statică de încărcare - solicitare

La planşeele executate monolit, rezemarea plăcilor (pe centuri sau grinzi), poate fi
asimilată cu încastrări.
Pentru tipul de placă asimilat (cu încastrare pe tot conturul perimetral), coeficienţii
pentru calculul valorilor maxime în câmp şi pe reazeme se extrag tabelar în funcţie de raportul
laturilor.
λ=l2/l1≤2
a) Momente în câmpul plăcii :
Mc1=α6-1·P·l²1 (3.33)
Mc2=α6-2·P·l²2 (3.34)
 b) Momente de reazeme pe ziduri
−1
- exterioare: M r 1= ∙ β ∙ P ∙ l 21 (3.35)
10 6−1
−1
M r 2= ∙ β 6−2 ∙ P∙ l 22 (3.36)
10
−1
- interioare: M r 1= ∙ β 6−1 ∙ P ∙ l 21 (3.37)
12
−1
M r 2= ∙ β 6−2 ∙ P∙ l 22 (3.38)
12
Coeficienţii α6-1, α6-2, β6-1, β6-2 se extrag tabelar în funcţie de λ (raportul dintre laturi)
(Tabelul 3.2)
Tavelul 3.2. Valorile coeficienților α6-1, α6-2, β6-1, β6-2

3.2.4.2. CALCULUL PLĂCILOR ARMATE PE O DIRECŢIE

3.2.4.2.1 Schema statică de încărcare

În figura 3. 6 este prezentată schem astatică de încărcare solicitare pentru placile armate
pe o direcție.
 Fig. 3.6 Schema statică de încărcare - solicitare

Se armează după latura scurtă dacă λ=l2/l1>2.

1
Momente : M c = ∙ P∙ l 21 (3.39)
11
−1
M r= ∙ P ∙l 21 (3.40)
14

3.2.2.8 DIMENSIONAREA PLĂCILOR

Deoarece grosimea plăcilor a fost aleasă din considerente constructive, de rigiditate etc.,
prin dimensionare se urmăreşte să se stabilească aria necesarului de armatură A a în secţiunile
critice. Plăcile fiind elemente de suprafaţă continue cu deschidere mare, lăţimea lor de calcul va
fi egală cu unitatea (b=1m).
M ci
Bci= (3.41)
b ∙ h20 ∙ ∙ Rc
M ri
Bri = (3.42)
b ∙h 20 ∙ ∙ Rc

Fig. 3.7 Înălțimea utilă a plăcii

ho=hp-a
ho- înălţimea utilă a plăcii
a-strat de acoperire, a = 2,0 cm
ξ ci =1−√ 1−2 B ci (3.43)
ξ ri =1− √ 1−2 Bri (3.44)
Aria necesarului de armatură:
- în câmpul plăcii:
Aaci=b·ho·ξci·Rc/Ra [cm²] (3.45)
- pe reazeme
Ari=b·ho·ξri·Rc/Ra [cm²] (3.46)
 3.2.2.9 DETERMINAREA NUMĂRULUI DE BARE

Numărul de bare rezultă ca raport între Aai calculat şi secţiunea unei bare de diametru
ales.
Diametrele minime şi distanţele dintre bare se determină conform paragrafului 3.2.2.8.
Din aceste prevederi, se observă că numărul de bare pe lăţimea de placă b (pe 1 m
lăţime de placă), variază între 5 (minim) şi 14 (maxim).
Numărul de bare :
A ai
n= (3.47)
A ϕi
AØi - aria unei bare cu diametrul Ø ales.
hp=10 cm

Placa nr. 1

l
λ= 2 = ❑ =…  armare după două direcţii
l1 ❑
6-1= .... 6-1=....
6-2= .... 6-2=....
P=....[N/m2]
Momente după cele două direcţii:
Momente în câmpul plăcii:
Mc1=α6-1·P·l²1= .... N·m
Mc2=α6-2·P·l²2= .... N·m
Momente pe reazeme:
−1
M r 1= ∙ β 6−1 ∙ P ∙ l 21=… . N ∙ m
12
−1
M r 2= ∙ β 6−2 ∙ P∙ l 22=… . N ∙ m
12
Dimensionarea plăcii:
- pe direcţia 1:
În câmpul plăcii
Mc1
B c 1= =… …
b∙ h 20∙ ∙ Rc

ξ c 1=1−√ 1−2 Bc 1 = ..... |……ϕϕ……bare


continue
bare ridicate
Aac1= .... [cm2]
 Pe reazeme:
M r1
Br 1= =… …
b ∙ h20 ∙ ∙ R c

ξ r 1=1−√1−2 Br 1 = .....  … ϕ … călăreți

Aarc1= .... [cm2]
- pe direcţia 2

În câmpul plăcii
Mc2
B c 2= =… …
b ∙h 20∙ ∙ Rc

ξ c 2=1− √ 1−2 Bc 2 = .....  |……ϕϕ……bare continue

bare ridicate
Aac2= .... [cm2]
Pe reazeme:
M r2
Br 2= =… …
b ∙ h20 ∙ ∙ R c

ξ c 2=1− √ 1−2 Bc 2 = .....  … ϕ … călăreți

Aac2= .... [cm2]
Placa nr. 2
l
λ= 2 = ❑ =…  armare după o direcţie
l1 ❑
P=....[N/m2]
Momente după cele două direcţii:
Moment în câmpul plăcii:
1
M c= ∙ P∙ l 21=… N ∙ m
11
Moment pe reazeme:
−1
M cr = ∙ P ∙ l12=… N ∙ m
14
Dimensionarea plăcii:
- pe direcţia 1:
În câmpul plăcii
Mc1
B c 1= =… …
b∙ h 20∙ ∙ Rc

ξ c 1=1−√ 1−2 Bc 1 = .....  |……ϕϕ……bare continue

bare ridicate
 Aac1= .... [cm2]
Pe reazeme:
M r1
Br 1= =… …
b ∙ h20 ∙ ∙ R c

ξ r 1=1−√1−2 Br 1 = .....  … ϕ … călăreți

Aarc1= .... [cm2]