Vârstnicii și factorii de risc cardio-vasculari

Secolul XXI aduce cu sine modificări dramatice în ceea ce priveşte evoluţia demografică mondială,
caracterizată prin creşterea şi îmbătrânirea populaţiei. Acest fenomen se datorează, pe de o parte,
creşterii speranţei de viaţă şi pe de altă parte ilustrează performanţele realizate în medicină, cu
scăderea mortalităţii prin bolile transmisibile în favoarea creşterii bolilor cronice, degenerative. În
Romania, din cauza stilului de viaţă necorespunzător şi pe fondul îmbătrânirii populaţiei, ponderea
factorilor de risc cardiovascular a crescut, ceea ce se reflectă în creşterea complicaţiilor
cardiovasculare.

Bolile cardiovasculare cum ar fi infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral, boala arterială
periferică, reprezintă un handicap major pentru pacient, din cauza scăderii calităţii vieţii şi a
deteriorării stării sale de sănătate. Departamentul de cardiologie şi afecţiuni vasculare din
cadrul Centrului Medical Anadolu oferă servicii complete de cea mai înaltă calitate pentru toţi
pacienţii cu afecţiuni cardiace, de la făt la cel mai în vârstă pacient.
De ce este necesară o abordare specială a vârstnicilor?
 există particularități biologice ale senescenței;
 vârstnicul este victima preferențială a patologiei iatrogene;
 vârstnicul este ținta principală și progresivă a dizabilităților
Simptomatologia clinică a vârstnicului cu boală cardiacă este frecvent atipică şi frecvent coexistă
simptome sau semne de afectare neurologică, ortopedică, tulburări cognitive, de orientare.
Explorarea funcţională cardiovasculară (ECG, monitorizarea Holter, ecocardiografia, radiografia
toracică) participă la precizarea diagnosticului.

Modificările structurale şi funcţionale induse de procesul de îmbătrânire la nivelul

aparatului cardiovascular aduc următoarele modificări cu privire la vasele de
sânge:
 scad elasticitatea şi distensibilitatea;
 scad elasticitatea şi distensibilitatea arterelor coronare datorită modificării structurii matricei
conjunctive; la aceasta se adaugă apariţia de calcificări la nivelul mediei datorate arteriosclerozei,
aterosclerozei (ATS) şi, eventual, modificări induse de HTA;
 scade elasticitatea şi creşte impedanţa aortei (cu 10%), ceea ce va duce la scăderea
umplerii coronariene în diastolă;
 creşte rigiditatea arterială datorită modificărilor în structura şi cantitatea de ţesut conjunctiv
din peretele vascular;
 creşteri moderate ale TAs (cu 10-20 mmHg) prin următoarele mecanisme: creşterea rigidităţii
arteriale și creşterea presiunii în rădăcina aortei prin modificarea velocităţii undei reflectate
Conform datelor furnizate de Ministerul Sănătăţii, bolile cardiovasculare reprezintă în continuare
principala problemă de sănătate în România, iar aproximativ 60% din totalul deceselor înregistrate la
nivel naţional sunt cauzate de boli cardiovasculare. În 2001, bolile cardiovasculare reprezentau 61%
din cauzele de deces, net detaşate faţă de următoarele trei clasate (17% neoplazii, 11% boli
digestive şi 6% boli respiratorii). Ceea ce este mai îngrijorător este faptul că în Europa de Est trend-
ul mortalităţii este încă în ascensiune, în timp ce în restul Europei este de mult în scădere. Ar fi
necesară redefinirea obiectivelor medicinii preventive la
vârstnici şi mai ales la cei foarte vârstnici: prevenirea mortalităţii ar trece în planul doi, esenţială fiind
menţinerea calităţii vieţii şi a autonomiei; prevenţia primară a unei anumite boli este depăşită,
esenţială fiind prevenirea evoluţiei bolilor spre dizabilitare şi handicap.
Boala cardio-vasculară şi mortalitatea cardio şi cerebro-vasculară domină și în ţările dezvoltate,
factorii de risc care operează fiind în general aceiaşi ca la populaţia de vârstă medie (HTA, fumat,
dislipidemie, DZ etc), dar ponderea lor creşte deoarece operează în asociere cu BCV deja instalată.
Principalele comorbidităţi cu influenţă prognostică sunt: prezenţa AVC, a insuficienţei renale şi/sau
insuficienţei cardiace.

În concluzie
Riscul cardiovascular creşte odată cu vârsta şi cu asocierea altor factori precum HTA, DZ,
inactivitatea fizică, obezitatea. Riscul de complicaţii este mai ridicat şi prin prezenţa altor
comorbidităţi care fac recuperarea dificilă. Este mai cost-eficientă considerarea vârstnicilor ca având
risc înalt şi, în consecinţă, aplicarea riguroasă şi intensivă a măsurilor de prevenţie secundară.
Toate procedurile cardiologice inovatoare sunt realizate de specialişti cardiologi din cadrul Unităţii
de Cardiologie Intervenţională a Centrului Medical Anadolu.
Având întotdeauna în minte nevoile pacienţilor noştri, ne asigurăm că ultimele proceduri de
cardiologie intervenţională sunt disponibile la orice oră, pentru un tratament cât mai eficient.