Sunteți pe pagina 1din 88
Alfabetul German: ‘Aa{o} Aa {e}B b {be} Cc ite} Dd {de} Ee {e} Ff {ef} G g {ghi} H h {ha} li {}Jj {ior} in interiorul cuv se pronunta 'i") K k {ka} LI {el} M m {em} N n {en} O 0 {0} 6 6 {o- lung} P p {pe} Qq {ku} Rr {er}Ss {es} la inceputul cuv se pronunta 's ') & {5} ( poti face referrire la aceasta litera spunand ‘eszett' sau 'scharfes ')T t {te} U u {u} Od {iu} V v {fau} (in interiorul cuv se pronunta ‘f'") W w {vi} Xx {iks} ¥ y_ {iepsilon} (in interiorul cuv se pronunta "iu ') Z2 {tet} In interiorul cuvintelor literele isi schimba pronuntia in functie de asezarea lor, de aceea am realizat aceasta lista cu cele mai importante particularitati fonetice si reguli de pronuntie din limba germana care o sa fie de mare folos pentru incepatori. laritati fonetic hhonetische Merkmale) = Gu se pronunta [of] ~ ei se pronunta [ai] ie se pronunta lung {(] ~sch se pronunta [3] ~eu se pronunta [of] Ti loc de vocala cu umiaut se mai poate scre si: ae, respectiv oe si ue (excepsie I!I:in numele dar aceste perechi de litere se pronunti la fel ca sid respectiv 6 sid Vocalele duble se pronunta mai lung: Haar, Aachen, Meer,... Consoanele sonore b, d, g, v se pronunta tn pozitie finala {p], [t],{cl, [1 > Ex: ab [op] , Bad [bat], Tag {tac], Indikativ {indikatif] . Consoanele duble se pronunta ca si cum ar fi simple, rostul lor este de a marca scurtimea vocal premergatoare -> Ex: statt, Bett, Bitte, Trott, Butter, .. Litera 'c' apare in cuvintele germane numai impreund cu 'k', marcand faptul ca vocala premergatoare se pronunté scurt > Ex: Sack, Deck, Bock, Litera 'h' precedata de o vocala nu se pronunta, functia ei fiind aceea de a semnala ca este vorba de o vocala lunga -> Ex: Bahn, sehr, Huhn,.... La inceputul cuvintelor de origine straina grupul de litere ‘ch se pronunta [k] -> Ex: Chor, Charakter,... Litera ‘e' in terminatille —el, -em, -en se pronunta ca un ‘3' romanesc, atunci cand vorbim foarte clar. Cand vorbim repede, acest 's' se omite, ceea ce duce la vocalizarea sunetelor {f, (ml, [n}, ] > Mittel, fragen Litera 'r' se pronunf3 foarte voalat si uneori nici nu se distinge acustic. Foarte multi vorbitori pronunta terminatia '-er' ca un fel de 'a' romanesc, schitand doar un 'r' foarte scurt > Ex: Mutter, Kinder, .. Important (Wichtig) : Atunci cand faci referire la denumirea unel litere in limba germana folosest! genul neutru ‘das A’, ‘das B' numerele in germana de la 1-10: (0 - null {nuf} 1 - eins {aint} 2 - zwei {tvai} 3 - dret {drai} 4 - vier {fie} 5 - fant {fiunf} 6 - sechs {secs} 7 - sieben {ziben} 8 - acht {aht} 9 - neun {noin} 10- zehn {ten 11 - elf {elf} 12 - zwalf {tvolf} 13 - dreizehn, {draiten} 14 - vierzehn {firfen} 15 - fanfzehn {fiunften) 16 - sechzehn {zehten} 17 - siebzehn {zibfen} 18 achtzehn {ahtfen} 19 - neunzehn {nointen} 20 - zwanzig {tvantig} Cifrele 11 si 12 difera de celelalte numere care se compun din numerele simple de la 3 la 9+ zehn. Fi atent a modificarile care intervin la numerele 16 si 171 20-2wanzig 21 - elnundzwanzig 22~2welundzwanzig 23 - dreiundzwanzig, 30—dreiGig 31-elnunddrei@ig 32—zweiunddreitig 33 - dreiunddreisig 40-vierzig 41—elnundvierzig 42 -zweiundvierzig 43 - dreiundvierzig 50~fanfelg 51—einundfiinfeig 52 -zweiundfinfrig 53 - dreiundfiinfaig, 90 ~neunzig 91 - einundneuni 100—hundert 101~hunderteins 102—hundertzwei 110—hundertzehn 131 - hunderteinunddreiBig, 1000 —tausend 2000 -zweitausend 100.000 - hunderttausend 1.000.000 - eine Million 1.500.000 - anderthalb Millionen 2.000.000 - zwei Millionen 1.000.000.000 -eine Milliarde Observat Cel mai important lucru pe care trebuie sa-| sti despre numerele in germana este ca acestea se citesc de la sfarsit spre inceput > Ex: 91 se citeste elnundneunzig : ein (1) + und (si) + neunzig (90) -ig se citeste cath; se formeaza adaugand sufixul ‘zig’ la unitate (vier+zig), exceptie !!! facand numeralul 20 - zwanzig. Atunci cand pronuntati numerele in germana accentul cade intodeauna pe prima silaba. Saluturi in Germana In aceasta lectie vet invata formule de salut formale si informale in germana atat pentru intalniri cat si pentru a spune la revedere. Acestea sunt unelé dintre primele cuvinte pe care vet finevoit sa le invatati in limba germana find esentiale pentru o buna comunicare, le veti folosi cand va intal cu vecinii, colegii de munca sau atunci cand aveti treaba intr-o institute. indiferent de situatie a spune ‘Buna ziua’ sau 'La revedere' face parte din vocabularul uzual si politicos din orice tara. Forme de salut in limba germana Buna imineatal juten Morgen ! {gutdin morgén} Buna ziua | = Guten tag ! {gutdn tag} Buna seara | = Guten Abend ! {gutdn abdnd} Noapte buna ! = Gute Nacht ! (gutd naht} ‘Aceste patru saluturi sunt cele mai uzuale siformale folosite in toate regiunile din Germania sau in alte tari vorbitoare de limba germana. Folosindu-le nu va veti face niciodata de rusine si veti fi intodeauna politicos indiferent de situatie. Gri Gott !{grius got} Buna ziua / Salut pentru Dumnezeu Acest tip de salut este foarte cunoscut in Bavaria insa rareori il veti auzi in alte parti ale Germaniei. a acestul salut nu are nimic de a face cu religia, are sensul de ‘Buna zlua' siil poti auzi oriunde. Chiar daca alegi sa nu-l folosesti este folositor sa-l reti sa raspunzi salutul Buna ! (informal) = HI ! {hai} Salut ! Alo ! = Hallo ! {haloo} (Acest salut este cel mai intalnit, poate fi considerat atat formal cat si informal si este folosit si pentru a raspunde la telefon, un fel de ‘Alo’ romanesc) Salut ! = Servus | {Servus} (Folosit deseori doar ca si salut barbatesc) Salutare ! = Gri dich! {Grius dih} Bine ati venit ! = Willkommen ! {vilkomén} ‘Acestea sunt saluturile mal putin formale din limba germana si pot fi folosite in orice parte a zilei. La revedere ! = Auf Wiedersehen ! {Auf viderzeen} La revedere ! = Auf Wiederhéren ! {Auf viderhiordin} (Aceasta exprimare se foloseste doar in cazul tunei convorbiri telefonice avand sensul de 'Pe urmatoarea data cand ne auzim’ ‘Aceste doua forme de a spune ‘La revedere' sunt cele mai fomale din limba germana si pot fi folosite in orice parte a zilel indiferent de persoana cu care tocmai atl avut o discutie. a |= Tschiiss ! {ciuss} (Cel mai comun dar si informal mod de a spune ‘La revedere' in germana) pe curand = Bis bald {bis bald} pe mai tarziu = Bis spater {bis speto} ppana atunci = Bis dann {bis dan} Aceste ultime trei forme de a spune ‘La revedere' in germana nu sunt foarte uzuale, ele sunt deseori intalnite doar intre prieteni, apropiati sau colegi, spre exemplu nu-i veti spune ‘Bis spater’ vanzatoarei de la magazin ci mai degraba unui prieten cu care stii ca te vel intalni mai tarziu la 0 cafea. ‘Asadar indiferent oriunde va aflati nu uitati sa salutati oamenii pe care il intalniti !!! Vocabular la cumparaturi in german: In continuare va vol prezenta cateva fraze foarte utile pe care le puteti utiliza Dvs ca siclient sau le puteti auzi din partea vanzatorului / a unui angajat din supermarket. K@nnen Sie mir helfen? {chionen zi mir helfen} = Puteti sa ma ajutati? Ich suche ... {Ih suhe ...} = Eu caut ... Ich méchte ... {Ih miohte ...} = Eu doresc Puteti inlocui punctele cu ceea ce cautati / doriti, un preparat anume sau poate un raion din cadrul ‘magazinului. Dart ich? {dorfih?} = Pot? (Cu sensul de ‘imi este permis’) Wie kann ich thnen helfen? {Vi can ih inen helfen} = Cum pot sa va ajut? kann ich etwas fir Sie tun? {Can ih etvas fiu i tun} = Pot face ceva pentru dvs? Wie viel kostet es? {Vi fil costet es?} = Cat costa? Das ist 2u teuer. {Das ist fu toia} = Este prea scump Nehmen Sie Kreditkarten? (Nemen zi credit.carten?} = Acceptati card de credit? Ich schau nur ein bisschen. {Uh sau nur ain bishen} = Doar ma uit un pic die Einksufe {di aincoife} = cumparaturi der Verkdiufer / die Verkduferin (der fercoifer/ dle fercoiferin} = vanzator / vanzatoare der Kunde / die Kundin {der cunde / di cundin}= clientul/ clienta das Obergeschof {das oberghesos} = etaj die Kasse {di case} = casa de marcat das Angebot {das anghebot}= oferta die Auslage {di auslaghe} = vitrina de magazin die Abteilung {di abtailung} = departament / raion das Regal {das regal} = raft der Preis {der prais}= pret der Einkaufswagen {der aincaufsvaghen} = caruciorul de cumparaturi die Rechnung (di rehnung} = bonul fiscal die Einkaufstasche {di aincaufs.tase} = sacosa de cumparaturi die Tate {di tiute} = sacosa teuer {toier}= scump billig (bilig} = ieftin bequem {becvem} = comod, confortabil zeigen {taighen}= a arata ceva cuiva einpacken {ainpachen} = a impacheta bezahlen {betalen} =a plati nehmen {nemen} = a lua gefallen {ghefallen} = a place Alimente si feluri de mancare in germana Indiferent ce nationalitate avem, cu totii mancam, de aceea este foarte important sa invatati denumiri de alimente in limba germana cat si diverse feluri de mancare. Primul cuvant esential pe care il veti invata din aceasta lectie este die Lebensmittel {di lebens.mitel} care este traducerea in germana pentru ‘alimente’, daca va este greu sa-| retineti puteti sa va ganditi la el ca fiind construit din doua cuvinte, verbul ‘leben’ (a trai) + substantivul ‘Mitte! (mijloc, resursa) asadar alimentele sunt pentru cameni mijlocul nostru de trai. Insa in limba germana poti face referire la ‘mancare / alimente' si cu ajutorul cuvintelor "Essen / Nahrung / Kost / Spelse' dar acestea au sensuri usor diferite si se folosc doar in anumite situatil das Essen {das estin}- este folosit intr-un mediu mai oficial si poate exprima atat 'mancare' cat si procesul de a manca die Nahrung {d/ narung} - are sensul de ‘nutritie' valabil atat pentru oameni cat si pentru animale si plante die Kost (di cost} - este un termen folosit pentru o mancare atent selectionata ca si cantitate si calitate, pentru un anumit grup de oameni sau tip de mancare Ex: Krankenkost {cranchen.cost} = mancare sanatoasa die Speise {di spaize} - defineste mai mult tipul de mancare Ex: Vorspeise {forspaize} = aperitiv Mai intai sa incepem cu principalele tipuri de carne in germana, numele animalului + cuvantul in germana pentru carne (Fleisch) sau sunca (Schinken) die Schweinefleisch {a vain flais} = carne de pore die Rindfleisch {a rind.fiais} = carne de vita die Putenfleisch {di puten.flais} = carne de curcan die Hahnchenfleisch {di henhen flais} = carne de pui der Schinken {der sinchen} = sunca der Putenschinken {der puten.sinchen) = sunca de curcan der Hahnchenschinken {der henchen-sinchen} = sunca de pul Alta categorie importanta de alimente care trebuie luata in considerare sunt 'Lactatele’, poti face ‘eferire la un produs lactat in limba germana cu ajutorul a doua cuvinte ‘Molkeret {molcherai} sau ‘Milchprodukt’ {milh product): der Kase {di cheze} = branza, cascaval die Mitch {ai milch} = lapte das Milchpulver {das milch.pulver} = lapte praf die Sahne / Rahm {di zane /ram} = frisca / smantana dulce die saure Sahne / Sauerrahm {di zaure zahne/ zaur.ram} = smantana acra die Butter {di butdr} = unt Denumirile in germana a altor alimente importante pe care le veti gasi in bucataria Dvs. der Reis {der rais} = orez die Nudeln {di nudein} = fideaua das Ei/ die Eier {das ai / di aia) die Leber {ai leber} = ficat die Wurst {di vurst} das Wirstchen {das viurst.chen) = crenvuste, carnat mic das Brot {das brot} = paine das Brdtchen {brot.hen} = chifla die Marmelade / Konfitire {ai marmelade / confiture} = gem ou/oua ‘Acum ca ati invatat denumiri de alimente in limba germana haideti sa invatam si denumirile diverselor feluri de mancare in limba germana. Dupa cum am clarificat la inceputul acestei lect puteti spune ‘fel de mancare' in limba germana 'Speise" das Sandwich {das send.vici die Pizza {di pita} = der Kartoffelbrei/ kartoffelpiiree {der cartofel.brai / cartofel.piuree} = piure de cartofi der Kartoffelsalat {der cartofel.salat}= salata de cartofi die Pommes frites {di pomes frites} = cartofi prajiti das Schintzel {das snitel}= snitel die Suppe {di supe} = supa der Kartoffelgratin {cartofel.gratin} = cartofi gratinatiDer Knédel / KloB {de cnodel / clos} = galusca (insa nu este cea traditional romaneasca, aceasta are doar aspect rotund dar poate fi facuta din mai multe ingrediente ) = senvis das Steak {das stec} = friptura Familia mea in Germana | Membri Fam! in Germana die Mutter (di mutér) = mama der Vater (der fatér) = tata der Bruder (der brudiir) = fratele die Schwester (di svestdr) = sora die Ettern (di eltern) = parintii die GroBmutter (di gros.mutér) = bunica der Gro8vater (der grosfatér) = bunicul die GroReltern (di gros.eltern) = bunicii der Sohn (der son) = ful die Tochter (di tohter) = fica der Onkel (der onchel) = unchiul die Tante (di tante) = matusa der Mann (der man) = sotul die Frau (di frau) = sotia der UrgroBvater (der urgros.fatdr) = strabunicul die Urgro&mutter (dl urgros.mutar) = strabunica das Kind (das chind) = copilul der Schwager (der svagher) = cumnatul die Schwagerin (di svagherin) = cumnata der Vetter (der fetdir) = verisor die Kusine (di cuzine) = verisoara der Neffe (der nefe! die Nichte (di nihte) der Enkel (der enchel) ie Enkelin (di enchelin) = stranepoata der Verwandte (der fervandte) = ruda Intrabari si raspunsuri posibile despre familia t: ‘Wer ist das? -Er ist mein Vater/ Sie ist meine Mutter ... (ver ist das? - er ist main fatdr / zi ist maine ‘mutdir ) = Cine este acesta? = El este tatal meu/ Ea este mama mes Hast du eine Tante und einen Onkel? -Ja, sicher./ Nein. (hast du aine tante und ainen onchel? - ia, sihia / nain, ) = Ai matusa si unchi? - Da, bineinteles/ Nu. Hast du Geschwister? -Ja, ich habe nur eine Schwester/ Ich habe keine Geschwister. (hast du ghesvistar? - ia, ih habe nur aine svestar /ih habe caine ghesvistér )= Ai frati? - Da, doar o sora./ Nu am frat. Bist du verheiratet? - Nein, ich bin nicht. (bist du ferhairatet? - nain, ih bin niht. ) = Esti casatorit? - Nu, nu sunt. Corpul Partile capului (Die Kopfteile der Kopf (der copf) = capul der Schadel (der sedi) = craniu der Stirn (der stir) = fruntea das Haar (das haar) = parul das Gesicht (das ghezint) = fata, chipul die Schlafen (di sleféin) = tamplele die Nacken (di nachen) = ceafa der Kinnbacken (der chin.bachen) = falca der Kiefer (der chifer) = maxilar der Kinn (der chin) = barbie die Bart (di bart) = barba der Schnurrbart (snur.bart) = mustata die Auge (di auge) = ochi; das Augenlied (das augen.lid) = pleoapa; die Augenbraue (di augen.brave) = spranceana; die Pupille (di pupile) = pupilele; die Wimper (di vimper) = geana; die Nase (di naze) = nasul; der Nasefligel (der naze.fliughel) = nari; das Nasenloch (das nazen.loh) = nara; das Ohr (das or) = urechea die Wange / die Backe (di vanghe / di bache) = obraz der Mund (der mund) = gura; der Zahn (der fon) = dinte; der Backenzahn (der bachen.fan) = masea; die Lippe (di lie) = buzele; die Zunge (di funghe) = limba Partile der Hals (der hals) = gat der Rumpf (der rumpf) = trunchi die Wirbelsdule (di virbel.soile) = coloana vertebrala das Mark (das mark) = maduva spinari die Schulter (di sulter mar; die Schulterblatt (di sulter.blat) = omoplat der Arm (der arm) = brat der Oberarm (der ober.arm) = brat der Unterarm (der unter.arm) = antebrat der Ellenbogen / Ellbogen (der elen.boghen /el.boghen) = cot die Handfliche (di hand.fleche) = palma; handgelenk (hand.ghelenc) = incheietura mainii; der Handriicken (der hand.riuchen) = dosul palmei der Finger (der fingher) = deget der Fingernagel (der fingher.naghel) = unghia de la mana der Bauch (der bauh) = burta die Rippe (di ripe) = coasta die Brust (di brust) = piept; die Brustwarze (di ‘brust.varte) = mamelon, sfarc der Riicken (der riuchen) = spate die Hafte (di hiufte) = sold das Becken (das bechen) = bazin der Hintern (der hinten) = fundul die Beine (di baine icioarele der Schenkel, der Oberschenkel (der senchel / der ober.senchel) = coapsa die Wade (di vade) = pulpa der Spann (der span) = muschi, fibre das Knie (das cni) = genunchi das Schienbein (das sin.bain) = tibie die Ferse (di ferse) = calcai die Zehe (di fee) = deget de la picior; der Zehennagel (der teen.naghel) = unghia de la picior ‘Organele interne (Innere Organe) der Magen (der maghen) = stomac die Leber (ai leber) = ficat die Niere (di nire) = rinichi die Lunge (ai lunghe) = plaman das Herz (das her} die Bauchspeicheldriise (di bauh.spaihel.driuse) = pancreas die Gallenblase (di galen.blase) = vezica biliara die Galle (ai gale) = fiere das Gehimn (ghehirn) = creier der Nerv (der nerf)= nerv die Augen (ochii)-blau/ grin/ braun/ schwarz/ klein/ gro8 (albastri/verzi/ maro/ negri/ mici/ mari) die Nase (nasul) - stumpf/ frech/ wulstig (carn/ obraznic/ borcanat) die Lippen (buzele)- dick/ diinn/ fleischig (groase/ subtri/ carnoase) die Haare -lang/ gefarbt/ kurz/ onduliert (lung/ vopsit/ scurt/ ondulat) Erist (el este) - hoch/ klein/ schwach/ dick/ mit Muskeln (inalt/ scund/ stab/ gras/ cu muschi) Cuvinte si expresii uzuale despre timp: Jetzt (iet}= acum heute (hoite) = azi ‘morgen (morgén) = maine ‘bermorgen (iubcimorgéin) = poimaine gestern (ghestdrn)= eri vorgestern (forghestdrn) = alataieri nchstes Jahr (nehstes jar) = anul urmator niemals (nimals) = niciodata ai tarziu spater (spetér) = sofort (zofort) = imediat ‘tiglich (teglih) = zilnic jeden Tag (jeddn tac) = in fiecare zi Welcher Tag ist heute?(Velhe tac ist holte?) = Ce zieste azi? Heute sind wir im montag (Hoite sind vir im montac) = Azi suntem in ziua de luni. ‘Anotimp = die Jahreszett (iares.talt) Anotimpuri = die Jahreszeiten (iares.taitén) der FRUHLING (Friulinc) / das FROHJAHR (Friuiar) = Primavara / Inceputul anului ( II! folosit tot cu sensul de Primavara ) der SOMMER (Somér) = Vara der HERBST (Herbst) = Toamna der WINTER (Vintér) = larna Intodeauna denumirea anotimpurile in germana este de genul masculin deci va primi "der" in fata, exceptie facand doar das Friihjabr. Lunile anului = Jahres Monate (iares monate) der Januar (lonuar) = lanuarie der Februar (Februar) = Februarie der Marz (Mert) = Martie der April (April) = Aprilie der Mai (Mai) = Mai der Juli (Jul) = tule der August (August) = August der September (Septembar) = Septembrie der Oktober (Oktobiir) = Octombrie der November (Novembér) = Noiembrie der Dezember (Defembar) = Decembrie Denumirea funilor anului in germana sunt de genul masculin deci vor primi intodeauna "der" in fata. le saptamanii = die Wochentage (Vohentaghe] der Montag (Montac) = Luni der Dienstag (Dinstac) = Marti der Mittwoch (Mitvoh) = Miercuri der Donnerstag (Donérstac) = Joi der Freitag (Fraitac) = Vineri der Samstag (Samstac) = Sambata der Sonntag (Sontac) = Duminica fa primi "der" in Denumirea fata. Alte cuvinte uzuale referitoare Ia zilele saptamanil in germana: or saptamanii in germana este intodeauna de genul masculin de maine = morgen {morgéin} ine = Obermorgen {iubermorgéin} ieri= gestern {chestdrn} alaltaieri = vorgestern {vorchestirn} 2i= tag {tag} 2ilucratoare = arbeitstag {arbaitt.tag} saptamana = woche {vohe} din szelt (taghez.tait) vormittag; in der morgen (formitac; in der morgén) = dimineata mittag (mitac) = pranz nachmittag (nahmitac) = dupa-amiaza abend (abéind) = seara nacht (naht) = noapte Culorile in Germana In aceasta lectie vetiinvata denumirea celor mai importante culori in germana impreuna cu pronuntia acestora. Farbe (farbe) = culoare wei (vais) = alb ‘grau (grau) = eri schwarz (svarf) = negru ‘braun (braun) = maro grin (griun) = verde gelb (ghelb) = galben ‘orange (oranje) = portocaliu rot (rot) = rosu rosa (roza) = roz blau (blau) = albastru Nuantele de culori deschise in germana se formeaza prin adaugarea cuvantului ‘el in fata culor dorite -> hellgell (hel.ghelb) = galben deschis Nuantele de culori inchise in germana se formeaza prin adaugarea cuvantului ‘dunkel in fata culori dorite > dunkelrot (dunchel.rot) = rosu inchis Vremea in Germana | Fenomenele naturii in Germana Daca si pentru tine este important sa fii mereu la curent cu vremea de afara, in aceasta lectie vel invata cuvinte si expresii uzuale despre vreme in germana pe care le-ai putea auzl la meteo precum sitoate fenomenele naturii in limba germana. Es gibt kein schlechtes wetter nur falsche kleldung (es ghibt kain slehtes vetdr nur false klaidung) = nu exista vreme urata doar haine nepotrivite yremea = das Wetter (das vetdr) der regen (der regain) = ploaia der donner (der doonér) = tunetul der blitz (der bit) = fulger der hagel (der haghel) = grindina der schnee (der snee) = ninsoarea der frost (der frost) = inghet der taifun (der taifun) = taifun wwindig (vindic) = furtuna wind (vind) = vant ‘sonne (sone) are sonnig (soonic) = insorit wolken/ himmel (volkén/ himél ) = nor bewdlkt (bevolkt) = innorat, noros regen (regtin) = ploaie regnet (recnet) = a ploua alte (chelte) = racoare kealt (katt) = rece hitze (hitpe) = caldura hei (hais) = fierbinte heiter (haitdr) = senin Intrebari si expresii uzuale referitoare la vrem: Das wetter in Deutschland und in anderen Landern (Das vetdir in Doiciland und in anderdn Lendéin}= \Vremea in Germania si in alte tari. Es ist komisches wetter (Es ist comises vetér) = Este o vreme ciudata. Ist es sonnig oder bewolkt? (ist es soonic odér bevolkt) = Este insorit sau noros ? Hoffentlich regnet es nicht | (Hofentlih recnet es nicht ) = Sper ca nu v-a ploua ! ‘Wie ist das wetter bei euch in Rom ? (Vi ist das vetdr pai oih in Rom ? in Roma? = Cum este vremea la voi/ dvs Bel uns ist es sonnig ! (Pai uns ist es soonic !) = La noi este insorit | Es regnet in Berlin. (Es recnet in Berlin ) = Ploua in Berlin. Es ist sonnig in Bern. (Es ist soonic in Bern) = Este insorit in Bern. tn Paris und Miinchen schneit es. (In Paris und Minchen snait es) = In Paris ‘Manchen ninge. Es ist bewalkt in Bucharest. (Es ist bevolt in Bucharest) = Este innorat in Bucure: Das wetter in Athen ist schén. (Das vettir in Atheen ist soon) = Vremea in Atena este frumoasa. In Narnberg ist es heiter. (In Niurnberc ist es haitér) = In Nurnberg este senin. Wichtig = important Wetterwérter (vetdrviortiir/= Cuvinte despre vreme Cuvintele despre vreme sunt de genul masculin “der” Cand te referi la rezultatul fenomenului meteo folosesti “e : Es regnet = ploua; Es schneit = ringe; Es Ist kalt= este frig; Es ist bew8lkt = este noros; Es ist sonnig = este insorit; Es ist hei8 = este cald; Es ist windig = este vant Directii in Germana | Puncte cardinale in germana In aceasta lectie vel invata totul despre directii in limba germana (stanga, dreapta, nord, sud etc.), ‘cuvinte de baza cat fraze care te vor ajuta enorm sa pul intrebari precum ‘Unde este ... sau sa raspunzi la intrebari legate de directi. Limba germana are doua cuvinte de baza pentru a intreba ‘unde si anume 'wo' si wohin’. ‘wo! este folosit pentru a intreba locatia unei persoane, obiect sau loc ex: Wo ist die Toilette? (Vo ist di tualete?) ~'wohin' este folosit pentru a intreba ‘incotro’ ex: Wohin gehen Sie? (Vohin gheien zi?) Vocabular pentru directi directit= richtungen (rintunghen) dreapta / la dreapta = rechts / nach rechts (rehtt /nah rehtt) stanga / la stanga = links / nach links (lincs / nah lincs) in jos, mai departe pe = entlang (entlang) inapoi = zurdick (turuc) indirectia Richtung auf... (in rihtunh auf...) tot inainte = geradeaus (gherade.aus) pana la = bis zum (zur) (bis tum, tua) Punctele cardinale in germana: (im norden fon) = la Nord de .... (nordiih fon) = la Nord de... im Norden von, nérdlich von. Im Sdden von... (im siuden fon) = la Sud de .... siidlich von... (siudlich fon) = la Sud de im Westen von .... (im vesten fo westlich von ....(vestlih fon) = nordwestlich von .... (nordvestlih fon) = la NordVest de . stidwestlich von... (siudvestlih fon) = la SudVest de . Est de... = la NordEst de Intrebari posibile in germana despre pozitia unui oras pe harta Wo liegt Niirnberg? (Vo ligt Niurnberg?) = Unde se afla Nurnberg? Narnberg liegt nérdlich von Manchen (Niurnberg ligt nordlih fon Miunhen) = Nurnberg se afla la nord de Miinchen. Kennst du / Kennen Sie Nurnberg ? (Chenst du / Chenen zi Nurnberg ?) = Cunosti / Cunoasteti Narnberg ? Narnberg? Wo liegt denn das? (Nurnberg? Vo ligt den das?) = NUrmberg ? Unde se afla asta ? Das liegt nérdlich von Miinchen, nordéstlich von Stuttgart . (Das ligt nordlih von Miunhen, nordostlih fon Stutgart) = Se afla la nord de Munchen, nordest de Stuttgart. Ceasul in Germana | Citirea ceasului in Germana Deseori vei i nevoit sa intelegi cand tise zice ora in germana si sa sti la randul tau sa o indici. Fie ca este 0 programare la doctor sau ora la care vel incepe munca este absolut necesar sa inveti toate formele prin care poti citi ceasul in germana. i. ora/ ceasul in limba germana folosesti oricare din urmatoarele dot Wieviel Uhr ist es? (Vifil ur ist es?) = Cat este ceasul ? Wie spat ist es? (VI spet ist es?) = Cat de tarziu este ? Citirea orei/ ceasului se invata cel mi cititorii acestui site: ine prin exemplele urmatoare, special concepute pentru 08:00 => Es ist acht uhr. = Este ora opt. (08:05 => Es ist acht uhr und fiinf minuten./ Es ist ffinf minuten nach acht,/ Es ist kurz nach acht.= Este ora opt si 5 minute,/ Este cinci minute dupa opt,/ Este putin peste opt. 08:15 => Es ist acht uhr und fdnfzehn minuten./ Es ist flnfzehn minuten nach acht,/ Es ist viertel nach acht,/ Es ist viertel neun = Este ora opt si cincisprezece minute,/ Este cincisprezece minute dupa opt,/ Este opt si un sfert./ ( ! acest ultim fel de a spune ora nu are corespondent in limba romana) (08:30 => Es ist acht uhr und dreiBig minuten./ Es ist halb neun. = Este ora opt si treizeci de minute./ (acest ultim fel de a spune ora nu are corespondent in limba romana) 08:40 => Es ist acht uhr und vierzig minuten,/ Es ist zwanzig vor neun,/ Es ist halb neun und zehn minuten. = Este ora opt si patruzeci de minute./ Este noua fara douazeci de minute./ ( ! acest ultim fel de a spune ora nu are corespondent in limba romana) 08:45 => Es ist acht uhr und fiinfundvierzig minuten./ Es ist finfzehn minuten vor neun./ Es ist viertel vor neun./ Es ist dreiviertel neun. = Este ora opt si patruzecisicincl de minute,/ Este noua fara cincisprezece minute,/ Este noua fara un sfert,/( | acest ultim fel de a spune ora nu are corespondent in limba romana) Es ist acht uhr und fdinfundfinfzig minuten./ Es ist fanf minuten vor neun./ Es ist kurz vor Este ora opt si cincizecisicinci de minute./ Este noua fara cinci minute,/ Este putin pana la ora 08:55 = neun. noua. Wichtig = important ‘ex: um neun uhr = Ia ora noua; um acht uhr Intodeauna cand faci referire la 0 ora folosesti "um’ und vierzig minuten = la ora 08:40 ‘Cand faci referire lao 2i din saptamana folosesti “am => ex: Ich gehe in die schule am samstag = Eu ma duc la scoala sambata. Cand faci referire la 0 luna din an folosesti "im" => ex: Mein geburtstag ist im Juni. = Ziua mea de nastere este in iunie. Intrebari posi a carui raspuns obligatoriu contine o ora: :L.Wann stehst du am Sonntag auf? (Van stehst du am Sontac auf?) = La ce ora te trezesti duminica? ‘Lilch stehe um neun uhr am Sonntag auf, (Ih stehe um noin ur am Sontac auf.) = Ma trezesc la ora noua duminica 2.Von wann bis wann arbeitest du? (Fon van bis van arbaitest du?) = De cand pana cand muncesti tu? 2.Ich arbeite von acht uhr und fiinfzehn minuten/ 08:15 bis sechszehn uhr und dreifig minuten/ 16:30. Ih arbaite fon 08:15 uhr bis 16:30 uhr }= Eu muncesc de la ora 08:15 pana la orai6:30. 3.Wann machst du Mittagspause? (Van mahst du mitacpause?) = Cand faci pauza de pranz? 3.Ich mache mittagspause um zwailf uhr/ 12:00. (1h mahe mitacpause um 12:00 uhr) = Eu fac pauza de pranz a ora 1 4.Wann gehst du schlafen? (Van ghest du slafin?) = Cand te duci la culcare? 4, Ich gehe um zwelundzwanzig uhr/ 22:00 schlafen. (Ih ghee um 22:00 ur slaféin) = Ma duc la ora 22:00 la culcare. Expresii folosite cand faci referire la timp in general: ‘Tut mir leid far die verspitung, ich stehe im stau.(Tut mi laid fiur di ferspetung, ih stehe im stau) = Imi pare rau pentru intarziere, eu stau in ambuteiaj/ trafic. ‘Wann kommst du? (Van komst du?) = Cand vil? ‘Oh, es ist schon drei! Ich komme etwas spiter. (Oh, es ist soon drall Ih kome etvas spetdr.) = Oh, este deja ora trei | Eu vin ceva mai tarziu. Ich komme gegen drei (Ih koe gheghen drai.) = Eu vin in jur de ora trei. Vocabular: Wieviel = cat ; Mittagspause rau; entschuldigung = scuze; etwas = ceva; verspatung: folosit insa sicu intelesul de aproximativ. Intrebari si raspunsuri posibile cand intalnesti pentru prima oara 0 persoana. Wie heifen Sie ? (Vi haisen zi ?) = Cum va numiti? Wie heiBt du? (Vi haist du?) = Cum te numesti? Was ist Ihre name ? (Vas ist ire name?) = Care este numele Dvs? Was ist deine name? (Vas ist taine name?) = Care este numele tau? Ich heiBe Andra | (ih haise Andra) = Ma numesc Andra ! Ich bin Andra | (Ih bin Andra !) = Eu sunt Andra ! Mein name ist Andra ! (Main name ist Andra ) = Numele meu este Andra ! Woher kommen Sie? (Voher komen zi?) = Dvs. de unde proveniti / sunteti? Woher kommst du? (Voher komst du?) = Tu de unde provii / esti ? Ich komme aus Rumdnien I (Ih kome aus Rumenien) = Eu provin / sunt din Romar ‘Wo wohnen Sie? (Vo vohnen zi?) ‘Wo wohnst du? (Vo vohinst du?) Ich wohne jetzt in Berlin! (Ih vohne ietzt in Berlin) = Eu locuiesc acum in Berlin. Sprichst du deutsch? (Sprihst du doici?) Ja, aber nicht so gut! (Io, abe’ niht so gut!) = Da, dar nu asa de bine | Welche Sprache(n) sprechen Sie? / sprichst du? (Velhe $prahe(n) sprehen zi? /sprihst du? )= Ce limba(i) vorbiti? / vorbesti? Ich spreche etwas English und ein bischen deutsch. (Ih sprehe etvas English und ain bishen doici,) = \Vorbesc ceva engleza si un pic de germana. Welche Sprachen Spricht man in Deutschland? (Velhe Sprahen sprit man in Doiciland?) =Ce limbi se vorbesc in Germania? Bel uns spricht man nur deutsch. (Bai uns spriht man nur doici, vorbeste numai germana. Was ist Ihr / dein muttersprache? (Vas ist Ir / dain mutersprahe?) = Care este limba Dvs,/ ta ‘matema? Mein Muttersprache ist rumanisch. (Main mutersprahe ist rumenis.) = Limba mea materna este romana, Waren Sie / Warst du schon mal in Madrid? (Varen zi / Varst du son mal in Madrid?) = Ati / Ai fost vreodata in Madrid? Ja, ich war in Madrid ! (1a, ih var in Madrid!) = Da, am fost in Madrid. Nein, ich war nicht in Madrid! (Nain, ih var niht in Madrid!) = Nu, n-am fost niciodata in Madrid! Was ist das? (Vas ist das?) =Ce este asta? Das ist Convention Center.(Das ist Convention Center.) = Asta este Centrul de Convent Wo ist denn das? (Vo ist den das?) = Unde este asta ? as ist in Singapur / Das Convention Center ist in Singapur, (Das ist in Singapur / Das C.C. ist in Singapur.) = Este in Singapore / C.C. este in Singapore. In welchem Land ist das? (in velhem Lond ist das?) = In ce tara este asta? in Asien. (Das ist in Azien./Singapur ist in Azien.) = Este in Asia. / Das ist in Asien. / Singapur ‘Singapore este in Asia. Pentru prima oara in cafenea, expresii uzuale: Entschuldigung, ist hier frel ? Entciuldigung, ist hir frai?) = Scuzati-ma, este aici liber? Haben Sie ein tisch frel fr drei personen? (Haben zi ein tis fra fur drai personen?) = Aveti o masa libera pentru trei persoane? Ja klar, bitte! / Nein, schade! / Es tut mir leid (Ja Klar bite/ Nain, sade/ Es tut mi laid) = Da bineinteles, poftiti./ Nu, din pacate./ Imi pare rau. ‘Was trinken Sie? / Was machten Sie trinken? (Vas trinchen zi? / vas miohten zi trinchen?) = Ce beti ? / Ce ati dori sa beti Zahlen, bitte! (falen, bite) = Nota va rog! Ich méchte zahlen, bitte! (ih miohte falen, bite) = As dori sa platesc, va rog. Zusammen oder getrennt? (tuzamen od ghetrent?) = Impreuna sau separat? Das macht 9,5 Euro. (Das maht 9,5 oiro) = Face 9,5 euro, Bitte, past 10 Euro. (Bite, past 10 oiro) = Va rog , pastrati pana la 10 euro. Urari pentru zi de nastere = Wiinsche zum Geburtstag {Viunse tum gheburstag} ‘Aceste urari sunt potrivite indiferent de nivelul de legatura dintre dumneavoastra si sarbatorit/a, daca veti face urarea verbal sau daca o veti scrie pe o felicitare. Alles Gute zum Geburtstag! {Ales gute tum gheburstag} = La Multi Ani > varianta cea mai comuna de a spune "La Multi Ani" in tarile vorbitoare de limba germana insa traducerea reala ar fi: Toate cele bune pentru ziua ta de nastere! Herzlichen Gltickwunsch zum Geburtstag! {Hertlihen Gliuc.viuns tum Gheburstag} = Felicitari pentru ziua ta de nasterel Ich winsche dir alles Gutel {ih viunse dia ales gute}= Iti / Va doresc toate cele bune! Alles Liebe und Gute far dich! {Ales libe und gute flu dih} = Toate cele bune pentru tine! / Toata iubirea si binele pentru tinel Alle guten Wansche zum Geburtstag! (Ale gutén viunse tum Gheburstag} = Toate urarile de bine pentru ziua tal Wirgratulieren dir ganz heralich!{Wiie gratuliin da gant her} = Te felicitam din inima/ sincer / foarte mult! ‘Zum Geburtstag winsche ich dir alles Gute! {Tum gheburstag viunse ih dia ales gute} = Pentru zlua de nastere va urez toate cele bune! ‘Mégen alle deine Wiinsche in Erfallung gehen! {Miogdin ale taine viunse in efiulung ghe.en} = Fie ca toate dorintele tale sa devina realitate! Formulari mai lungi pentru urarile de "La Multi Ani ‘Aceste urari sunt mai potrivite sa fie folosite in scris sau intr-un mediu mai oficial. Ich sende thnen zu Ihrem Geburtstag meine herzlichen Glickwiinsche. {lh zende inen fu irem ‘gheburstag maine herflihen gllucviunse} = Va trimit de ziua durnneavoastra felicitarile mele calduroase! Zu threm Geburtstag gratulieren wir thnen herzlich! {Tu irem gheburstag gratulirdn wile inen hertlih} = De ziua dumneavoastra va felicitam din inima / sincer! Ich sende Ihnen aus der Ferne meine besten Wiinschel {lh zende inen aus de fane maine bestén viunse} = Va trimit de departe toate urarile mele de bine! Ich wansche thnen zu threm Geburtstag alles Gute! {Ih viunse inen tu irem gheburstag ales gute} = Va doresc de ziua dumneavoastra toate cele bune! ‘Mage dir das neue Lebensjahr Gliick, Gesundheit sowie viele schéne Momente bringen! {Mioghe dia das noe lebens.iar gliuc, ghesund. hait so.vi file sone momente bringhen} = Fie ca urmatorul an sa- ti aduca noroc, sanatate precum si multe momente frumoase! Dupa formularea de baza "Ich wiinsche dir / Ihnen" poti sa adaus Glick {luc} = noroc Frohsinn {fro.zin} = fericit, bucuros Freundschaft {friond.saft} = prietenie Freunde an Deiner Seite {frionde an daine sainte} = Liebe {live} = dragoste, iubire Erfolg {erfolg} = succes ‘Mut und Kraft (mut und craft} = curaj si putere Gesundheit (ghesund.hait} = sanatate Spannende Erlebnisse {Spanende erlebnise) = experiente interesante fe partea ta /alaturi de tine Clasificarea prepozitiilor in germana dupa sens: © Sens local: an; ex: an der Grenze = la granita. auf; ex: auf dem Tisch = pe masa. aus; ex: aus Frankreich = din Franto. in; ex: in dem Zimmer = in camera. rneben; ex: neben dem Hau: liber; ex: dber den Wolken = deasupra norilor. vor; ex: vor dem Haus = in fata casei hhinter; ex: hinter dem Haus = in spatele casei. ‘gegendber; ex: gegeniber dem Haus = vizavi de casa. entlang (Genitiv); ex: entiang der Flues = de-a lungul raului. unter; ex: unter dem Tisch = sub masa. © Sens temporal: an; ex: an diesem Tag = in aceasta zi. in; ex: in den ndchsten Tagen = in urmatoarele zie, seit; ex: seit zwei Jahren = de doi ani. lum; ex: um 12 Uhr = la ora 12. wahrend (Genitiv); ex: wdihrend des Krieges = in timpul razboiului. zwischen; ex: zwischen 1989 und 1996. = intre 1989 si 1996. flr; ex: fr einige Monaten = pentru cateva luni. zu; ex: 2um Abendessei nach; ex: nach dem Essen vor; ex: vor einer Woche = de 0 saptamana. bis; ex: bis Morgen = pana maine. ab; ex: ab Morgen = de maine. ‘Obs.!!! Dupa cum ati observat majoritatea prepozitillor cer cazul Dativ cu exceptia unora care cer cazul Genitiv. © Sens cauzal: ‘wegen (Genitiv); ex: wegen Bauarbeiten = din cauza lucrarilor de construct. dank (Dativ); ex: dank seiner Hilfe = multumita ajutorului sau. ‘aus (Dativ); ex: aus Mitleid = din mila. durch (Acuzativ); ex: durch die Feuerwehr = de catre pompieri ‘zu (Dativ); ex: 2u Ihrer Information = spre informarea dvs. ‘© Sens modal: ‘ohne (Acuzativ); ex: ohne mein Wissen = fara stirea mea. mit (Dativ); ex: mit Ihrer Zustimmung = cu acordul dvs. ‘gemab (Dativ); ex: gemaf den Vorschriften = conform prevederilor. gegen (Acuzativ); ex: gegen meinen Rat = impotriva sfatului meu. Obs. II! in continuare am notat in fata substantivelor prescurtarea articolului hotarat la Nominativ (care arata genul substantivului ) => (e)Freundin = die Freundin; (r)Baum = der Baum; (s)Kind = das Kind; pentru a putea intelege mai bine diferenta dintre cazuri va recomand sa aveti deschisa in paralel si Lectia - Declinarea articolulu pe Ianga substanti. Intrebuintarea sau caderea articoluli, Preporitille care cer 100% cazul ACUZATIV: durch = prin, de; ex: prin oras. je ahr jeden Tag mit dem Auto durch die (e)Stadt. = Ea merge zilnic cu masina fair = pentru; ex: Er kauft flr seinen (r)Vater ein Buch. => sein + den = seinen gegen = impotriva, catre ex1: Mein Sohn ist gegen den / einen (r)Baum gelaufen.= Fiul meu a alergat catre copac//catre un copac. ex2: Ich komme gegen acht uhr. = Vin in jur de ora opt. ohne = fara; ex: Ohne meine (e)Mutter gehe ich nicht. = Fara mama mea nu ma duc. um = in jurul, in, la; ex: Um die (e)Ecke wohnt meine Oma. = Dupa colt locuieste bunica mea. bis = pang; ex: Ich arbeite von acht bis el Bukarest. = Trenul merge pana la Bucuresti. Lucrez de la 8 pana la 11. ex2: Der Zug fahrt bis 100% cazul DAI aus = de la, din; ex: Camy kommt aus dem (r)Garten. = Camy vine din gradina. er 1; ex: Andrel ist bei dem (s)kind.= Andrei este la copil. mit = cu; ex: Er spricht mit seiner (e)Freundin, = El vorbeste cu prietena lui. nach = spre,dupa; ex: Nach der (e)Schule gehe ich nach Hause. = Dupa scoala ma duc spre casa. von = din, de la; ex: Das Buch ist von meinem (r)Sohn. = Cartea este de la fiul meu. zu =o; ex: Ich komme zu unserem (r)Vater. = Vin la tatal nostru. gegendber = vizavi; ex: Er wohnt gegeniiber der (e)Post. = El locuieste vizavi de posta. seit = de; ex: Seit einem (s)/ahr lebe ich hier. = Eu locuiesc aici de un an. Grupele care cer fie cazul AC DAT a agata (Acuzativ) arata directia; ex: Ich hange das Bild an die Wand. = Agat imaginea pe a sta agatat (Dativul) arata locul. ex: Das Bild hangt an der Wand. = Imaginea atarnata pe setzen = a aseza (Acuzativ) arata directia; ex: Ich setze das Kind auf den Stuhl. = Asez copilul pe scaun. sitzen = a sta asezat (Dativ) arata locul; ex: Das Kind sitzt auf dem Stuhl. Copilul sta pe scaun. legen = a pune (Acuzativ) arata directia; ex: Ich lege den Teppich auf den Fu&boden. = Pun covorul pe podea, liegen = a sta intins (Dativ) arata locul; ex: Der Teppich liegt auf dem FuBboden. = Covorul este intinsr pe podea. 3!) (Acuzativ) arata directia; stellen = a pune, a aseza (ver Ich stelle das Regal an die Wand. = Pun raftul pe perete, stehen = a sta (vertical) (Dativ) arata locul; ex: Das Regal steht an der Wand. = Raftul sta pe perete. ‘Obs.!!! Prepozitii sunt neflexibile si stau intodeauna pe langa alt cuvant (substantiv, pronume, adjectiv sau adverb). (Obs.!I! Cele mai multe prepozitii cer in limba germana un anumit caz (acuzativul, genitivul sau datival) iar altele cer fie acuzativul, fie dativul. cele care arata dit (Obs.!I! Prepozitile care ne indica locul cer cazul Dati bs.!!! Prepozitile pot avea sensuri diferite: temporal, local, modal, cauzal. Prepozitia se poate contopi cu articolul hotarat care insoteste substantivul intdem = im; in¢das = ins; antdas = ans; antdem = am; zutder = zur; zu+dem = zum; durchtdas = durchs; Zonele casei in Germana Cu ajutorul cuvintelor din tabelul urmator veti putea sé descrieti apartamentul / casa in care locuiti, de asemenea, veti putea $8 deosebiti intr-o conversatie, cuvintele care fac referire la subiectele legate de: numérul de camere, zonele casei etc... inRoman —_| in Germand Pronungia / Se citeste: baia das Badezimmer das bade-tima balconul der Balkon dea balcon bucdtéria die Kiche dichiuhe camera das Zimmer das timar dormitorul | das Schiafzimmer das slaf-timar erddina der Garten dea gartin garajul die Garage di garaje gazonul der Rasen dea razén holul der Flur dea flur | parter das Erdgeschoss das erd-ghe-sos peretele die Wand divand podeaua der Boden dea bodén primul taj | dererste Stock dea erste stoc scérile die Treppen ditrepan subsol der Keller / das Untergeschoss dea kelar / das untr-ghesos sufrageria das Wohnzimmer das von-timar tavanul das Dach das dah | toaleta die Toilette ditollete Mobilier si Decoratiuni in German: Cu ajutorul cuvintelor din tabelul urmator veti putea purta conversatii despre mobilier si decoraiuni, de asemenea, veti putea s& deosebiti intr-o conversatie, cuvintele care fac referire la aceste subiecte. ‘in Romand {in German Pronuntia / Se citest biblioteca das Bicherregal das biuhe-regal biroul der Schreibtisch dea sraib-tis cada die Badewanne dibade-vane canapeaua das Sofa das sofa chiuveta din baie das Waschbecken das vas-becdn chiuveta din bucdtarie | das Spiilbecken das spiut-becdn cosul de gunoi der Papierkorb dea papir-corb covorul der Teppich dea tepih dulapul der Schrank dea sranc J augut die Dusche di duse fereastra das Fenster das fenstr fotoliul der Sessel dea zes’l manerul de la usa der Tirknauf / der Torgriff dea tiur-knauf / dea tiur-grif masa der Tisch dea tis mobila die Mabel di miobal oglinda der Spiegel dea spigal patul das Bett das bet patura die Decke di deche perdeaua der Vorhang, dea for-hang perna das Kopfkissen das cof-chisin poza das Bild das bild prosopul das Handtuch das hand-tuh robinetul der Wasserhahn dea vasir-han scaunul der Stuhl dea stu sertarul das Regal / die Schublade das regal / di sub-lade usa die Tar di tiur vesela das Geschirr das ghesir vara die Vase divaze Aparate in Germand - Aparaturd electrica in German: ‘Tabelul urmStor contine traducerea din Romand in German’, a unora dintre cele mai des intalnite aparate electrice de uz casnic: ‘in Roman’ ‘in German Pronuntia / Se citest aerul conditionat die Klimaanlage di clima-antaghe aparatele die Gerate digherete aspiratorul der Staubsauger dea staub-zaugar ceasul die Uhr diur ceasul desteptator der Wecker dea vecar | congetatorul der Gefrierschrank dea ghefrir-sranc cratita der Topf dea tof cuptorul der Backofen dea bac-offn cuptorul cu microunde die Mikrowelle di micro-vele | der Dosendffner dea dozan-eofnar fierul de cleat das Bigeleisen /das Eisen _| das biugal-aizan / das aizan fierul de célcat cu aburi das Dampfbigeleisen das damf-biugal-aizan frigiderul der Kiihischrank dea chiul-sranc lampa die Lampe dilampe ‘masina de splat rufe die Waschmasct di vas-masine ‘masina de spilat vase die Geschirrspiilmaschine di ghesirsplul-masine mixerul der Standmixer dea stand-mixar radiou! das Radio das radio telecomanda die Fernbedienung ditfern-bedinung telefonul das Telefon das telefon televizorul der Fernseher dea fen-te uscdtorul de par der Haartrockner dea har-trocndr Alimente in Germana Mancare (Vocabular) ~ Essen (Wortschatz): ‘bacon — der Speck (pronuntia : dea speih) cérnatul - die Wurst (pronuntia : di vurst) carnea — das Fleisch (pronuntia : das flais) carnea de mie! - das Lammfleisch (pronuntia : das Lam-flais) carnea de pasare — das Geflgel (pronuntia : das Ghefliugal) carnea de porc— das Schweinefleisch (pronuntia : das svaine-flais) carnea de vac’ ~ das Rindfleisch (pronuntia : das Rind-fiai carnea de vit - das Kalbfleisch (pronuntia : das Kalb-flais) cascavalul - der Kase (pronuntia : dea cheze) ciocolata - die Schokolade / die Praline (pronunti crabul — der Krebs (pronuntia : dea crebs) curcanul - der Truthahn (pronuntia : dea Trut-han) friptura — der Braten / das Steak (pronuntia : dea Brat8n / das steac) fructele de mare — die Meeresfriichte (pronuntia : di Meres-friute) gina - das Huhn (pronuntia : das Huhn) géluste — Nudeln (pronuntia : niu-dl) gemul — die Marmelade (pronuntia : di Marmelade) grStarul - der Grill (pronuntia : dea Gril) ‘nghetata — das Eis (pronuntia : das ais) mierea — der Honig (pronuntia : dea Honig) orezul—der Reis (pronuntia : dea Rais) oud — Eier (pronuntia : 2-ia) ‘oul —das Ei (pronuntia : das Ai) painea — das Brot (pronuntia : das Brot) pestele - der Fisch (pronuntia : dea Fis) rafa — die Ente (pronuntia : di Ente) ‘sunca — der Schinken (pronuntia : dea sinc&n) tortul - die Torte (pronunti tuntul die Butter (pronuntia salata - der Salat (pronuntia : supa — die Suppe (pronuntia zahSrul — der Zucker (pronuntia : dea tucér) di socolade / di Praline) Preparare mancaril~ Speisenzuber afumatd — gerauchert (pronuntia cald’ — hei (pronuntia : hals) coaptd ~ gebacken (pronuntia : ghebac&n) casi — hausgemacht (pronuntia : haus-ghemaht) kocht (pronuntia : gacoht) ‘gedampft (pronuntia : ghedempft) picanté scharf (pronu prajitd -frittiert (pronuntia : rece ~ kat (pronuntia :calt) ‘Tacdmurile ~ das Besteck (pronuntia : das Bestec) lingurita - der Loffel (pronuntia : dea Leofal) furculita - die Gabel (pronuntia : di Gabal) cutitul - das Messer (pronuntia : das Mesér) farfuria — der Teller (pronuntia : dea Tela) vasele - das Geschirr (pronuntia : das Gesir) paharul ~ das Glas (pronuntia : das Glas) sticla ~ die Flasche (pronuntia : di Flase) Getriinke (Wortschatz das Vasir) ap mineral — Mineralwasser (pronuntia : mineral-vasér) alcoolul - der Alkohol (pronuntia : dea alcool) b&uturd nonalcoolic’ — alkoholfrei (pronuntia : alcool-frai) berea ~ das Bier (pronuntia : das bir) cafea fir cofein’ - koffeinfreien Kaffee (pronuntia : cofain-frai cafe) cafeaua —der Kaffee (pronuntia : dea cafe) ceaiul - der Tee (pronuntia : dea Ti) ciocolata cald’ — hei Schokolade (pronuntia : hais socolade) laptele — die Milch (pronuntia : di mith) sucul— der Saft (pronuntia : dea zaft) vin rosu ~ Rotwein (pronuntia : Rot-vain) Vin alb - Wei8wein (pronuntia: vais-vain) vinul ~ der Wein (pronuntia : dea vain) rdnsS legSturd cu subjectul prin« i Zerviete) Mai multe cuvit servetelul ~ die Serviette (pronunti sarea — das Salz (pronuntia : das Zalt) piperul - der Pfeffer (pronuntia : dea Pfefar) ‘masa— der Tisch (pronuntia : dea Tis) gustul — der Geschmack (pronuntia : dea Gesmac) gustos — lecker (pronuntia : lecdr) tletul ~ das 61 (pronuntia : das oll) ofetul der Essig (pronuntia : dea Esig) mustarul ~ der Senf (pronuntia : dea Zenf) sgheata — das Eis (pronuntia : das ais) ospatarul ~der Kellner (pronuntia : dea Keln8r) ospaitarita ~ die Kellnerin (pronuntia : di Kelne-rin) meniul ~ die Speisekarte (pronuntia : di spaize-carte) ‘comanda die Bestellung (pronuntia : di Bestelung) a plati~ zahlen / bezahlen (pronuntia :talén / bitalén) ‘Nota, Va rogl - Zahlen bitte! (pronuntia : tala bite!) gustarea ~ der Imbiss (pronuntia : dea imbis) masa de pranz—das Mittagessen (pronuntia : das Mit-tag-esan) cina ~ das Abendessen (pronuntia : das Abgind-esén) ‘micul dejun ~ das Frahstick (pronuntia : das Friu-stiuc) Fructe (Obst) in Germani Stil cum se spune ,piersica” in limba German&? Tabelul de mai jos te va ajuta s4 inveti denumirile in limba Germana a celor mai comune fructe, tn Romana in German ~ | promuntia /Secteste: ‘ananasul die Ananas diananas banana die Banane dibanane capsuna die Erdbeere dierdbea cireasa die Kirsche i chirge dovleacul der Karbis, dea chiur-bis lamaia die Zitrone di fitrone lamaia verde die Limone ditimone marul der Apfel dea apfal mistina die Olive diolive para die Bime dibime piersica der Pirsisch dea pfir-zis portocala, die Orange dioranje struguri die Traube ditraube zmeura die Himbeere dibimbea Legume (Gemiise) in Germana: ‘Cum spuneti,legume proaspete” in German8? adjectivul ,proaspat” In limba Germand este cuvantul sfrisches” (pronuntia :frige), daca vrem s8 spunem ,legume proaspete” in German& vom alétura ‘adjectivul ,frisches” de substantivul ,Gemise” (pronuntia : ghemiuse) si vom obtine propoztia: frischese Gemiise. Stiicum se spune smorcov” in limba Germana? Tabelul de mai jos te va ajuta s& inveti denumirile in limba Germand a celor mai comune legume. | tm Romans in German’ Pronuntia / Se citeste: cartoful die Kartoffel di cartofal castravetele die Gurke di ghiurke ceapa die Zwiebel ditvi-bal conopida der Blumenkohl dea bliuman-col fasolea ie Bohne dibone fasolea verde griinen Bohnen di griunan Bone malai der Mais dea maiz mazrea die Erbse dierbze morcovul die Karotte dicarote ridichea der Rettich dea ret-tih rosia die Tomate di tomate salata verde der Salat dea zalat varza der Kohl dea col Haine / imbrac4minte in Germana ‘ImbricSminte (Vocabular) - Kleidung (Wortschatz): blugi~ die Jeans (pronuntia: di gins) bluza ~ die Bluse (pronuntia : di Bluze) ‘c&masa - das Hemd (pronuntia : das Herd) ccSmasé cu m&neci scurte ~ Kurzarmhemd (pronuntia : curt-arm-hemd) ‘cdmasé cu méneci lungi —_Langarmhemd (pronuntia : lang-arm-hemd) ciorapi — die Socke / der Strumpf (pronuntia : di zokay / dea strumf) cizma der Stiefel (pronuntia : dea stifal) costumul barbatesc — der Anzug (pronuntia : dea Antug) costumul de baie — der Badeanzug (pronuntia : dea Bade-antug) cravata — die Krawatte (pronuntia: di cravate) fusta — der Rock (pronuntia : dea roc) ‘geaca — die Jacke (pronuntia: di iache) ‘geaca sport — das Sakko (pronuntia : das zaco) geanta — die Tasche (pronuntia: di tase) hhaina— der Mantel (pronuntia : dea mantal) lenjeria intima — die Unterwasche (pronuntia : di untar-vese) pantaloni die Hose (pronuntia : di hoze) pantaloni scurti- kurze Hosen (pronuntia : curte Hozn) pantofi ~ die Schuhe (pronuntia : di sue) pantoful — der Schuh (pronuntia : dea su) pelerina de ploaie ~ der Regenmantel (pronuntia : dea regen-mantal) pijamalele — der Schlafanzug (pronuntia : dea slaf-antug) puloverul der Pulli / der Pullover (pronuntia : dea puli / dea pulovar) rochia — das Kleid (pronuntia : das claid) sandala - die Sandale (pronuntia : di zandale) sutienul - der BH / der Bistenhalter (pronuntia : dea BeHa / dea Biustn-haltér) tricoul - das T-Shirt (pronuntia : das ti-s8rt) ‘Accesorii (Vocabular) ~ Zubehér ceasul - die Armbanduhr (pronunti cureaua - der Giirtel (pronuntia : dea ghiur-tal) esarfa — der Schal (pronuntia : dea sal) esarfa pentru cap — das Kopftuch (pronuntia : das cof-tuh) m&nuga der Handschuh (pronuntia : dea Hand-su) die Brille (pronuntia : di Brile) fe soare — die Sonnenbrille (pronuntia : di Zonen-brile) ppaléria— der Hut (pronuntia : dea Hut) poseta — die Handtasche (pronuntia : di Hand-tase) umbrela — der Regenschirm (pronuntia : dea reghen-sirm) ri lar) ~ Schmuck (Wortschatz): bratara - das Armband (pronuntia : das Arm-band) cercelul - der Ohrring (pronuntia : dea Oring) inelul - der Ring (pronuntia : dea Ring) lantul —die Halskette (pronuntia : di Halskettare) j multe cuvinte in strans’ legturd cu sublectul principal: scump —teuer (pronuntia :tola) ieftin~ billig (pronungia:bilig) prea scump das ist zu teuer (pronuntia : das ist ju toia) niu vreau — ich will es nicht (pronungia:ih vil es niht) ‘© iau— ich nehme es (pronuntia : ih neme es) ‘© pungé, v8 rog ~ eine Tite bitte (pronun aine tiute bite) Vocabular de produse cosmetice in Germana tice (Vocabular) — Kosmetik (Wortschatz): aparat de ras — das Rasiermesser (pronunta : das Razlr-mesér) aap de cologne — das Kalnisch Wasser (pronuntia : das colonis vasér) at dentara die Zahnseide (pronuntia : di fan-zaide) crema de ras die Rasiercreme (pronuntia : di Raziir-creme) fard — die Schamréte (pronuntia : di Sam-reote) fixativ - der Haarfestiger (pronuntia : dea Har-festig&r) gel de dus —das Duschgel (pronuntia: das Dus-gel) lac de unghii~ der Nagellack (pronuntia: dea Nagal-lac) machiaj die Schminke (pronungia : di $minche) ‘ondulator — der Lockenstab (pronuntia: dea Lochen-stab) parfum — das Parfim (pronuntia : das Parfium) pasta de dinti— die Zahnpasta (pronuntia : di tan-pasta) periuta de dinti—die Zahnbarste (pronuntia : di tan-biurste) pleptene ~ der Kamm (pronuntia : dea kam) pudré — der Puder (pronuntia: dea Pudér) rimel die Wimperntusche (pronuntia : di vimpern-tuse) ruj—der Lippenstift (pronuntia : dea Liper-stft) ampon - das Shampoo (pronuntia : das Sampu) spun — die Seife (pronuntia : di saife) spuma—der Schaum (pronuntia : dea Sau) uscdtor de par der Fon (pronuntia : dea Feon) Conversatie Lasé-ma in pace. Lass / Lassen Sie mich in Ruhe . (Las /Lastin Zii mis in Ruee) Nu ma atinge / atingeti! Fass / Fassen Sie mich nicht an! (Fas / Faséin Zii mis nist an) ‘Chem poltia. Ich rufe die Polizei. (Ih rufe ai Pola’) Polizei! (Politai!) Pol Stai! Hot! Halt! Ein Dieb! (Halt! Ain Dib!) ‘Am nevoie de ajutor. ch brauche deine/ihre Hilfe. (IS brauhe daine / re Hilfe) Este o urgent. Das ist ein Notfall. (Das ist Ain Notfal) M-am pierdut. Ich habe mich verirrt. (I$ habe mi$ ferirt) ‘Mi-am pierdut bagajele. Ich habe meine Tasche verloren. (IS habe maine Tase férloren) Mi-am pierdut portmoneul. Ich habe mein Portemonnaie verloren. (../§ habe main portmonéh {farioren) ‘Sunt bolnav. Ich bin krank.(I§ bin cranc) ‘Sunt rdnit. Ich bin verletzt. (I$ bin farlett) ‘Am nevoie de un doctor. Ich brauche einen Arzt. (I$ brauhe aindn Artt) Pot sé folosesc telefonul t&u / dvs.? Kann ich dein/Ihr Telefon benutzen? (Can i$ dain /Ir Telefon benutéin) La ce ord este micul-dejun /cina? Wann gibt es Frihstick/Abendessen? (Van gibt es Friustiuc / ‘Abéindestin?) V8 rog s8-mi curtati camera. Warden sie bitte mein Zimmer sauber machen. (Viurdtin Zi bitte main Timir zaubér mahiin?) (Ma putegi trezila__? Kénnen Sie mich um _Uhr wecken? (Coendin Zii mis um_ Ur vectin?) Vreau si plec. Ich méchte gehen. (i$ moehte ghedin.) (0 mas pentru o persoani/doi oamenl, v8 rog. Ein Tisch fiir eine Person/zwei Personen, bitte. (Ain tis fiur aine perzon/tvai perzonéin, bitte.) Pot sé vd meniul, vi rog? Ich hatte gerne die Speisekarte? (I$ hete gherne di Spaizecarte?) Avetio specialitate a casei? Gibt es eine Spezialitat des Hauses? (Gibt es aine Spetialitet des Hauzds?) Existd o specialitate local8? Gibt es eine Spezialitat aus dieser Gegend? (Gibt es aine $petialitet au diezér Gegdnd?) ‘Sunt vegetarian. Ich bin Vegetarier. (I$ bin Veghetariér.) Nu manne pore. Ich esse kein Schweinefleisch. (iS ese kain $vainflais) Nu m8ndne dec&t cuser. Ich esse nur koscher. (I5 ese nur cuser.) Puteti si ti/o faceti mai putin gras(é)? Konnten Sie es bitte nicht so fett machen? (Coentén Ziies bitte niht zo fet mahdn?) N-am facut nimic. Ich habe nichts getan. (i$ HAbe nihts geTAN) [A fost o neingelegere. Das war ein Missverstiindnis. (Das var ain mis-véir-STEND-nis) Ich habe Kophschmerzen. ~ Am dureri de cap. Ich brauche Magentabletten. - Am nevoie de tablete pentru stomac. Ich brauche etwas gegen Erkaltung. - Am nevoie de ceva impotriva racelii. Sanatate : Urgente Trebuie si merg la spital.Ich muss in ein Krankhaus. CCere si fi dus la spitalMa simt réu.Mi abel. ‘Trebuie s& merg la un doctor urgentlich muss sofort zu einem Arzt. AjutorlHife! Cheam o ambulantaiRuf einen Krankenwagen! Sandtate : La doctor Ich habe hier einen Ausschlag Arata unde al oiritatie ‘Am febré.ich habe Fieber. Sunt récit.Ich habe eine Erkaltung. Tusesc.ich habe Husten. Ma simt obosit tot timpul.ich bin standig mide. ‘Sunt amefit.Mir ist schwindelig. Nu am poft& de madncare.Ich habe gar keinen Appetit. Nu dorm noaptea.ich kann nachts nicht schiafen. M-a muscat o insecti.Ein Insekt hat mich gestochen. Cred cd este de la céldurd.Ich glaube, es is die Hitze. Cred c& am mancat ceva stricat.Ich glaube, ich habe etwas schlechtes gegessen. -Mein(e) _{Kérperteill_ tut weh, ‘Ma doare _(parte a corpul Nu-mi pot misca_(parte a corpului)_.Ich kann mein(e) _{Kérperteil]_nicht bewegen. Sunt diabetic.Ich habe Diabetes. ‘Am astm.ich habe Asthma ‘Am probleme cu inima.ich habe ein Herzleiden De cate ori pe zi trebuie s& 0 iau?Wie oft soll ich die am Tag einnehmen? Este contagios?Ist das ansteckend? Pot sé stau in soare/inot/fac sport/consum alcool?Kann ich mich sonnen/schwimmen gehen/Sport machen/Alkohol trinken? lata asigurarea mea medicalé.Hier sind meine Versicherungsunterlagen. Nu am asigurare medicald.tch habe keine Krankenversicherung. ‘Am nevoie de o scutire medicald.tch brauche eine Krankschreibung. (M8 simt putin mai bine.Ich fihle mich etwas besser. S-a inrdutétit.Es ist schlimmer geworden. Nici o schimbare.€s ist unverdndert. Indicatii : Semne Deschis-ge6finet ‘Tnchis-geschlossen Intrare-Eingang lesire-Ausgang ‘Impinge-Driicken ‘Trage-Ziehen Numere si bani : ATM/bancomat Introduceti codul PIN.-Geben Sie thren Pin ein. Retrageti numerar-Geld abheben Confirmare-Bestatigen ‘Anuleazé-Abbrechen Alegeti suma-Betrag auswahlen Doritio chitanta?-Bendtigen Sie eine Quittung? Phoniitik a ~ se citeste gi se pronunfi la fel ca in limba roméng - exemplu der Name= numele; b- la inceputul si la mijlocul cuvantului se citeste ca in limba romana - exemple: das Buch = cartea, die Arbeit = munca; - la sflirsitul cuvéntului se pronungi p - exemplu das Verb = verbul, gelb = galben; ¢- se foloseste pe cont propriu in limba germana foarte rar, de obicei la nume proprii sau la cuvinte care vin din altd limba - exemple: Caesar, Celsius (nume proprii), end se pronunti fe, sau Café sau Calzium (cafea sau calciu) cdnd se pronunfai ca in romana c; ~ ch - folosit in mijlocul cuvéintului se pronungé ca in Mihnea - exemplu: wichtig = important ~ folosit la inceputul cuvantului in cuvinte de origine striiné se pronunfa ori y ori ¢ ‘exemple - Champion = campion, Champagne = sampanie sau Charakter = caracter, Chaos = haos; -ek - se pronunfii un ¢ mai ferm mai accentuat gi este pozitionat de regulé dup o vocal sourta - exemplu: die Glocke = clopotul; ~ ¢hs - se pronunfi es - exemple: sechs = sase, das Wachs = ceara; d - se pronunti la inceputul si la mijlocul cuvantului ca in romani - exemple: das Dach = acoperigul, die Kleidung = imbriicimintea; ~ se pronunfi la sfirsitul cuvantului - exemple: und = gi, der Hund = edinele; ~ se pronunf la sfrsitul cuvntului in combinafia dt - exemplu: die Stadt = orasul; €- in limba germana se pronunta foarte deschis - exemplu: lesen =a citi; er, en, es la sfargitul cuvintelor se citese dr, dn respectiy ds - exemple: der Bruder = fratele, machen = a face, manches = cate unu/o; £- in limba germani se pronunfi ca in limba romana - exemple das Fenster = fereastra; g- in limba germand se pronunfai ghe sau simplu g - exemple gestern = ieri sau gut = bine; ~ la sfairgitul cuvantului se pronunfi c - exemplu der Tag = ziua; ‘hin fimba germana se pronunfi ca in limba romana - exemplu das Haus = casa; i-- fn limba germand se pronunta ca in limba romana - exemplu immer = intotdeauna; + la sférsitul cuvéntului in combinatia ig se citeste ca si combinafia ch - exemplu fertig = gata, terminat; jj ~n imba germand se pronunfi ft casi liter’ a alfabetului, dar ea si it in cuvant - exemplu der Junge = baiatul; icin limba german se pronunfi ca gi ul romfnese - exemplu der Kuchen = prajitura 1 in ima germani se pronungi cain limba romana - exemplu das Leben = viata; im-in limba german se pronunfi ca in limba roménd - exemplu der Morgen fimineata; ins in limba germand se pronungi ca in limba roméni - exemplu die Nacht = noapteas coin limba german se pronunfi can limba roménd - exemplu die Ostern = Pastele; pin limba german se pronunt can limba roménd - exempla die Puppe = papusa; - pf se citeste de regult ca un singur sunet pf- exemple: das Pferd = calul, der Apfel = marul - ph se promunti f si apare de reguld la euvintele de origine string = exemple: das Photo = fotografia, das Alphabet = alfabetul; 4 {in limba german se pronunf cv si apare de obicei fn ‘combinafia qu- exemplu die Quelle -vorul sau bequem = comod; ‘rn limba germand se pronunf ca in limba romani - exemplu der Regen = ploaia; = 1a inceputul cuviintulu se citestez - esemplu der Saft = sueuls - Ja mijlocul sau la sfrgitul cuvantului se citeste s ~ exemple: ist = este sau die Maus = soarecele; « ss se pronunf.s si se pune fn general dupa o vocal scurti = exemplu: der Kissen = Permas “seh se promuntyindifert de poziia sain cunt -exemplu: der Schrank = dulapuls sp a nceputul cuvantului se citeste sp - exemplu: springen = a iris - st la inceputul cuvéintului se citeste s¢ - exemplu: die Stelle = locul; = fh se foloseste dup vocale Iungi sau dupa diftong gi se citeste s - exemple: die Strafe = strada sau weiB = alb; t+se se promunfi de reuli cain limba romana - exemplu die Tasse = eeagca; - th se pronunfi tot f dar se foloseste de regula fn cuvinte strine - exemplu: der ‘Theater = teatrul; «1a sfargitul cuvintelorstriine in combinatia tion se pronungi sion - exemplu die Information = informatia; ‘u- in limba german se pronunfaica in limba romand - exemplu das Ufer = malul; ‘y ~ in limba germand se pronun farw ca si litera a alfabetului, dar ca si fin cuvant - exemplu: der Vater = tatil, der Vogel = pasirea; ww - in limba germana se pronunfé ca v-ul din limba roménd - exemplu : der Wald = pidurea; xin limba germant se pronunfi ks - exemplu der Text = textul; y ~ in limba germani se pronunfi ca litera i dar se foloste de regulé la cuvinte strine - exemplu: die Synthese = sinteza ‘z-in limba germana se pronun - exemplu das Zimmer = camera; - tz se pronungi tot f, dar apare dupa o vocala scurta - exemplu: die Katze = pisica ‘Umlaute: A= se citeste ca un ¢ foarte deschis gi se foloseste de reguld la cuvinte derivate din a - exemple: der Apfel - die Apfel = marul - merele; die Zahl = numarul - zthlen =a numara 6 - se foloseste de regula la cuvinte derivate din o si nu numai - exemple das Wort (cuvéntul)- die Worter (cuvintele), die MOglichkei = posibilitatea ti - exemple: die Uberraschung = surpriza, die Ubung = exercitiul Diftongii: ‘au - se citeste a scurt urmat de u - exemplu: das Haus = casa, die Faust = pumnul; ei - se citeste ai - exemplu: einfach = simplu, das Ei = oul; eu se citeste of - exemplu: die Eule = bufnita, heute - astizi; au - se citeste oj - exemplu: haufig - des, das Auglein = ochigorul; ‘Vocale lungi si vocale seurte Vocalele lungi apar in urmitorele cazuri, céind: 1. vocala este dubla - exemple: das Paar = perechea, der Staat = statul die Seele = sufletul, der See = lacul, das Heer = armata das Moos = muschiul, der Zoo = gridina zoologica 2.. vocala este urmata de litera h - exemple: det Lehrer - profesorul, sehr = foarte die Zahl = numarul, die Wahl = alegerea ir = ei, ihnen = lor ‘tubul, die Wohnung = locuinta die Z&hne = dintii, ahnlich = asemAnator frohlich = vesel, gewéhnlich = de obicei das Frithstlick = micul dejun, frih = devreme ‘in toate aceste cazuri litera h este muti; 3. in cazul vocalei i daca este urmata de vocala e sau de grupul eh - exemple das Sieb = strecuratorea, das Vich = vitele; in ambele cazuri atét vocala e ct si grupul eh sunt mute; ‘Vocalele seurte apar: {naintea unor consoane duble - exemple: ‘a - der Kamm = piaptinul, der Schwamm = buretele, die Kassette = caseta, das ‘Wasser = apa e- der Messer = cutitul, das Fell = blana, der Herr = domaul i innen = induntru, immer = intotdeauna die Bitte ~ rugimintea (0 - kommen = a veni, voll = plin, wollen =a voi u- der Kummer = necazul, die Nummer = numérul, der Rummel = vuietul gala 2, finaintea grupului de litere ck - exemple: backen = a coce, die Decke = pitura, dick = ‘gras, der Bock = tap, die Liicke = gaura; 3. inaintea grupului de litere tz - exemple: der Witz = bancul, gluma, hetzen =a haitui, die Mitze = clciula; Articol si declinare Articol ‘Substantivele germane sunt fie masculine (der Mann), feminine (die StraBe) sau neutre (das Hotel). Articolul sau pronumele semnalat inaintea substantivului. Articolul aparfine obligatoriu substantivuui, Articolele nehotérate se utiizeaza atunci cand substantivul este numit pentru prima oara. Articolele nehotardte au si numar. La plural nu utiizeaza articole nehotarate. maskulin feminina neutral Plural fiir alle Nomen ein Tisch eine Lampe ein Bett +— Stihle ein Pullover eine Jacke ein T-Shirt — Schuhe Auf der StraBe léuft ein Hund. Ich kaufe heute Apfel. Articolele hotarate se utilizeaz& cAnd substantivul este cunoscut sau descris mai exact. Plural fiir alle maskulin ini feminina neutral Nomen die der Kase Schokolade das Brot die Lebensmittel der Tisch die Lampe das Bett die Stihle das T- Shirt der Pullover die Schuhe die Jacke Der Schrank in der Ecke kostet 240 EUR. Negatia "kein" se utlizeaza inaintea substantivului la 0 negare. ' ror Plural fir alle maskulin — feminina neutral Nomen «ese, Keine ; ; , kein Kase Schokolade kein Brot keine Lebensmittel kein Tisch keine Lampe kein Bett keine Stihle kein Wetter keine Schuhe kein Salat keine Idee Wir haben leider keine Orangen mehr. Declinare ubstantvele se decind prin modificarea artical sl uneor! Prin adaugarea unei terminati la substantiv. Caz + Nominativ (wer? was?) - Nominativ (cine? 02?) « Genitiv (wessen?) - Genitiv (al, a, a, ale cul?) + Dativ (wen?) - Dativ (cui?) = Akkusativ (wen? was?) - Acuzativ (pe cine?oe?) ole mai muite substantive masculine si neutre au a genitv singular "-S' sau es" Terminatia "- es" apare la substantivele cu 0 silaba gi la substantivele care se termina in "-s B's" sch, "2", "tz, x. Cele mai multe substantive au la Dativ plural terminatia “-n" sau "en". Articole nehotarate . Plural maskulin feminina neutral fiir alle Nomen ._,. ein Tisch ein Bett Nominati _; i a Wominet ein Pulover eine Lampe ein T-Shir So Qe i ; ie was?) eine Jacke ein Wohnwagen eine Bauernhaus @user Genitiv (wessen ?) Dativ (wem?) Akkusati v (wen? was?) Articole nehotarate Plural maskulin feminina neutral fir alle Nomen Altbauwohnun 9g eines Tisches einer Lampe pes Bettes eines einer Jacke Shirts Sttihle Pullovers einer eines Schuhe eines Altbauwohnun g . vemhaus Hauser Wohnwagens g es einem Tisch einer Lampe einem Bett Stihlen einem einer Jacke einem T- Schuhe Pullover einer Shirt n einem Altbauwohnuneinem Hauser Wohnwagen g Bauernhaus n einen Tisch eineLampe .. einen eine Jacke | °" ae Stihle Pullover eine a venir’ Schuhe einen Altbauwohnun Bauernhaus Hauser Wohnwagen g Articole hotarate neutra Plural fair maskuli ' eemnining I alle Nomen n Nominativ der die Lampe das die Stihle (wer? was?) Tisch die Jacke Bett die Schuhe Articole nehotarate maskulin —_ feminina Genitiv (wessen?) Dativ (wem?) Akkusativ (wen? was?) Nominativ (wer? was?) Genitiv (wessen?) der Pullover des Tisches der Lampe des Pullover G2" Jacke s dem Tisch der Lampe dem der Jacke Pullover den Tisch die Lampe den die Jacke Pullover Plural neutral fiir alle Nomen das T- Shirt des Bettes der Stiihle des T- der Schuhe Shirts dem Bett den Stiihlen dem T- den Schuhen Shirt das Bett die Stiihle das T- die Schuhe Shirt Negatia "kein" Plural fiir mae a askulin feminina neutral alle Nomen keine kein Tisch Lampe kein Salat kein Bett keine Stihle kein keine Idee Wetter keines keiner Tisches Lampe keines Bettes keine Schuhe keiner Stihle Negatia "kein" rr a Plural fdr maskulin feminina neutral alle Nomen keines keiner keines _keiner Salates Idee Wetters Schuhe keinem __ keiner keinem__ keinen A Tisch Lampe _ Bett Stuhlen 2 Dativ (wem?) keinem __ keiner keinem _ keinen Salat Idee Wetter Schuhen keinen : - - B F i keine kein Bett keine Stihle Akkusativ Tisch Lampe kein keine 2 was?) kei (wen? was?) Scere keine Idee Wetter Schuhe Declinarea articolului hotarat in limba germana cant | Singular Plurat cmascutin | feminin [neutra |, f0 Wominativ [eer [aie [das [le Grnusatv [den [die [dos [ale Dau [dem [der [dem [den =n ta substantiy Genitiw [ees [der [aes_|aer Exemplu dectinare articol hotarat Caz ‘Singular rmascutin feminin eutra der Tisch ie Mutze das Brett Nominativ masa ‘caciula sscandura ‘den Tisch ‘die Mize as Brett Asati pe masa pe caciula pe scandura ‘dem Tisch der Miitze ‘dem Brett Dativ meseh ‘caciullt scandurit Genitiv | des Tiches ‘der Nitze ‘des Brettes Gai, ale mesei |, ai, ale caciutil_|a, ai ale scanduri Caz Plural mascutin feminin eutru die Tische die Mitzen| die Bretter mesele caciutile scandurile ie Tische ie Mitzen die Bretter Akkusativ pe mese pe cacluli pee scanduri den Tische den Mitzen den Bretter Dativ meselor caciulilor ‘scanduritor ‘der Tische ‘der Miitzen der Bretter = Bretter Gal, ale meselor |a, ai, ale caciulilor |, al, ale scandurltor Declinarea articolului nehotarat in limba germana caz___| Singular rmasculin | feminin [neutru Nominativ [ein eine [ein ‘Akkusativ [einen [eine [ein Dativ [einem [einer _ [einem Gent eines [einer [eines Articolul nehotarat nu are forme de plural. Substantivele la plural folosesc numai articolul hotarat. Exemplu dectinare articol nehotarat Caz Singular masculin feminin neutru ein Tisch eine Mitze ein Brett Nominativ © masa 0 caciula scandura einen Tisch eine Mitze ein Brett Akkusativ pe o masa eo caciula eo scandura einem Tisch einer mitze ‘einem Brett Dativ tunel mese tunel cactull| ‘unei scanduri Genitiy [eines Tisches einer Mitze eines Brettes , a, ale unei mese | a, ai, ale unel caciuli a, ai, ale unel scanduri Cazuri de omitere a articolului in limba germana tn limba germana, exista anumite stuati in care articolul poate fi omis. tn limba germans, fs atunel cand sustantivu este fost in enuntur, telegram, url su ane! ‘cand substantivul exprima o notiune abstracta. Articolul poate fi omis: «stnaintea substantvelorabstracte care exprima onotiune de timp, 0 stare, 0 Imsusires « inaintea numelor de persoana nedeterminate printr-un atribut; «e inaintea substantivetor care indica grade de rudenie; «| nalntea numelorcontnentelor sia celor mai multe rune de tart, provinl sau ocala ‘+ Inaintea denumiri materiilor de studiu; «© Inaintea denumirtor de mater foloste in sens general (laptele); «+ inaintea substantivelorfoosite ca formule de adresare, exclamart sau chemaris « inadrese,titlur, telegrame, anuntur; «© inenumerari, daca substantivele sunt la plural; «einaintea numeralelorcarinale, daca accentuam numarul sau canttate; # inlocutiunt verbale, proverbe, expreslidlomatice; + in still beletristic; la simpla numire a unui substantiv. «see more at: http: //invatgermanaonline.blogspat.ro/2013/02/declinares-articolul igermana.htmU#sthash.RO7RNWSt.dpuf promepiiad Materialien: Unterricht 1 ‘Thema : Ich begriiBe Sie! / Ich begriiBe dich!(Va salutl/Te salut!) AAA our se saatradcet) Guten Morgen!-(Buna dimineatal). Guten Tag!(Buna ziual). Guten Abend|-(Buna searal). Auf Wiedersehen!-(La revederel) Hallo! Tschiissi-(Pal)... Grii® Gott!-(Salutaril Bis bald!-(Pe curand!| Bis dannl-(Pe atuncil ee convorbirea?Traducetl) Wie geht es thnen?(Ce faceti?) Wie geht’s?(Ce faci?) (Multumesc ma simt bine/excelent/super). Danke, es geht mir gut/prima/super! (Ma simt rau) Mir geht es schlecht! PROMEDICA) A. AKADEMIA Ich zihle bis 100 1 eins 7-sleben 2 zwei 8 acht 3 drei 9-neun 4 vier 10-zehn 5. finf 11 elf 6 sechs 12- zwolf 413- drelzehn (3-drei 10-zehn= dreizehn) 20- zwanzig, 70°. 80... Wie att sind Sie?(Cati ani aveti?) Ich bin (eu am)... SAAR AEATREAPEIAAEN (Conjugarea verbelor) machen ich mache(Eu fac) du machst(Tu faci) PROMEDICA) A, AKADEMIA, er a} macht (El, ea face) es. wir — machen (Noi facem) ihr macht (Ei fac) Sle. machen (EI fac) a eT: gehen, kommen, trinken, kaufen, betreuen, wohnen, kochen, pflegen, *arbeiten. (traduceti si conjugati:a merge, a veni, a bea, a cumpara, a ingriji, a locui, a gati, a ingriji, a lucra) PROMEDICA)4 AKADEMIA “Thema: Stell dich vor! Stellen Sie sich vor!(Prezinta-tel Prezentati-val) RETR races) sprechen Sie Deutsch?(vorbiti germana?) (dificultati in intelegere) Es tut mir leid, ich verstehe nicht{imi pare rau,nu inteleg)... Wiederholen Sie, bitte!.(repetatl va rog!) rar!) Kénnten Sie deutlicher sprechen?(Puteti vorbi mai clar?). Ich spreche nur ein wenig Deutsch( Vorbesc doar putin germana). 5 AA PLIES (cur te prezini?Respundets laintrebari) Stell dich vor! Stellen Sie sich vor! (Prezinta-tel Prezentati-val) 1. Wie heiBen Sie? ( Cum va numiti?) 2. Wie alt sind Sie? Ce varsta aveti?) PROMEDICA) 4. AKADEMIA 5. Was sind sle von Beruf? ( Ce meserie aveti?) 6. Haben Sie Hobbys? (Aveti hobby-uri?) 7. Haben Sie Filhrerschein?( Aveti permis?) 8 Arbeiten Sie jetzt? (Acum lucrati?) Laser are! (Tema de casa: faceti 1 si2 din lectia 6) pROMEDICA?A. AKADEMIA - Materialien: Unterricht 3 ‘Them Wie spat ist es? ( Cat e ora?) EA ( tnlowiti (Bun... Jahr hat GBH an are 4) © der Frahling( primavara) Jahreszeiten: ( anotimpuri) der Sommer ( vara) im Sommer- © der Herbst (toamna)... der Winter (iarna)... der April. der Mai. im Juni- der September. der Oktober. der November. Wochen. (saptamani) age: (zile) der Montag. der Dienstag.. ‘am Donnerstag- der Sonntag... das Datum: (data) Heute ist (azi PROMEDICA)A. ‘AKADEMIA ™’ Wann bist du geboren?(Cand sunteti nascut?) Ich bin am... Jim Jahre.. 3, ERS ASREEIBSH . sein“ und ,haben*: ( Conjugarea verbelor a fi sia avea) haben-. ich bin ich habe du bist du hast er wf hat es wir sind wir haben ihr seid ihe abt Sie Sie sie} sin sie F haben GSES ( Raspundeti la urmatoarele intrebari) a) Sind Sie aus Polen?.( Sunteti din Polonia?) b) Wie alt ist sie?.( Ce varsta are ea?). ¢) Seid thr gesund?( Sunteti sanatosi?) d) Was ist das? (Ce este aceasta?) (@aUNERE)(Farmacie). e) Wer ist das? (iB) Medic). f) Haben Sie viel Geld?.(Aveti multi bani pROMEDICA) A, AKADEMIA g) Habt ihr viel Zeit?,( Aveti mult timp?). h) Hast du heute eine Pause? (@.(aiastazi o pauza?)( Da). 1) Hat sie eine Arbeit? (Ea are de lucru?) (iH) (Nu). j) Hast du heute frei?.(Ai astazi liber 2) VCiz103W0xa pROMEDICA) A. AKADEMIA Materialien: Unterricht 4 ‘Thema : Ich esse, aber du isst.( Eu mananc, dar tu manancl) RAAT (rraducet) ‘7B aufstehen® {ase trezi) 7 sich waschen (ase spala) PB frahstiicken (alva micul dejun) ‘eB arbelten (alucra) g@kochen (a gati) 108 Deutsch lernen (a invata limba germana) 11 aufraumen*/putzen (a strange, a face curat) 12%Rad fahren (a merge cu bicicleta) 13H Zeitung lesen (citi ziarul) 13% mit dem Bus fahren ‘(a merge cu autobuzul) 142 Pause haben (aavea pauza) 142 fernsehen” (ase uita la televizor) 15M Einkaufe machen (a face cumparaturl) 16®Miittagessen essen (alua pranzul) 1798 Kaffee trinken und (a bea cafea sia manca prajitura) Kuchen essen 18% Medikamente geben (a administra medicamente) 18 Musik horen (aasculta muzica) 198 Abendessen essen (a lua cina) 20@ einen Film sehen (avviziona un film) 2102 Freunde treffen (ase intaini cu prietenil) 22 schlafen {a dormi) 2 (formulati propozttil a persoana intai si la persoana a doua) a) sich waschen-( a se spala) b) Rad fahren-{ a merge cu bicicleta).. c) Zeitung lesen-( a citi d) mit dem Bus fahren-.(a merge cu autobusul).. ) Kuchen essen-(a manca prajitura). PROMEDICA) A AKADEMIA’ ) Medikamente geben-( a administra medicamente).. aun ) einen Film sehen-( a vizi film) h) Freunde treffen-(a se intalni cu prieteni... i) schlafen-(a dormi). ( formulati 3. propozitii cu urmatoarele expresii la persoana intai singular) a) 720 frahstOcker b) (Morgen) arbeiten. 4g) 15% Einkaufe machen. h) (Abend) Tee trinken. PROMEDICA) 4. AKADEMIA Materialien: Unterricht 5 ‘Thema: Ich versuche 2u lesen.( Incerc sa citesc) AAMT coca tema) Der Lehrer ist krank Guten Tag! Guten Tag! Mein Kollege, Herr Schmidt, ist heute krank, Heute lernen wir ‘nusammen. Ich freué mich, Sic kennen za lernen, Mein Name ist Wolfgang Hirsch. Ich bin auch Deutschlehrer. Ich bin Berliner ‘und lebe schon 35 Jahre hier. Ich bin verheiratet und habe zwei Kinder .... « Bitte, wie heiflen Sie? Ich heiBe Carmen Bolero. Sind Sie auch verheiratet? . Nein, ich bin nicht verheiratet, Ich bin ledig, Haben Sic Geschwister? Ja, ich habe einen Bruder und zwei Schwestern. Und wio ist Ihr Name? Magnus Persson. Sind Sie auch noch legig? ‘Nein, ich bin schon lange verheiratet. ‘Haben Sie Kinder? Ja, ich habe zwei Kinder - einen Sohn und eine Tochter. ‘Lehrer: Wie alt sind Ibre Kinder? “Persson: Der Sohn ist 12 und die Tochter 9. + wenenaae a sowie weet [ome : ont . [sje nt (2, Ber Hise [bf in serra [sje [ae ee 3. Carmen Bolero. [be] pssaecternd doen Bader [zm ee it ame atest ei ne we ii eed on ot. fees. * taht [esi a, > ROMEDICA, P erica) A, Materialien: Unterricht 6 ‘Thema: Ich bereite die Mahizelt zu. Pregatesc mancarea) der Apfel, dle Ananas, der Pfirsch, die Kiwi, dle Kirsche, die Bie, die Orange, die Banane, die Erdbeere, die Himbeere, die Traube, die Aprikose (mar, ananas, piersica, kiwi, cireasa, para, portocala, banana, capsuna, zmeura, strugure, caisa) e fructe sunt acestea? Ordonati-le. die Mohre, die Tomate, die Petersilie, die Zwiebel, die Gurke, die Broccoli, die Paprika, die Erbsen, die Bohne, die Champignon, der Salat, der Schnittlauch, der Dill, der Wel8kohl, der Rotkohl, das Radieschen, der Blumenkohl ( morcov, rosie, patrunjel, ceapa, castravete, brocoll, ardei, mazare, fasole, ciuperca, salata, arpagic, der Dill, varza alba, varza rosie, ridiche, conopida) PROMEDICA) 4. AKADEMIA. oy der Lachs,(somon), der Hering, (hering),die Forelle, (pastrav) , der Kuchen,(prajitura) der ‘Sauerrahm,(smantana) die Scholle,( cambula) der Quark,(branza cuarc), die Wurst (cremvursti), das Rindfleisch (carne de vita) ,der Jogurt{ jaurt) , das Brétchen( painica) , die Butter(unt), das Putenfleisch,(carne de curcan), das Schweinefleisch(carne de pore) , das Hahnchen(carne de pul) , das Eiou), der Kase(cas), der Schinken(sunca), die Sahne(frisca), die Leberwurst{leber), das Brot(paine), der Saft(suc) , der Pfeffer(piper), die Kréuter(ierburi condimente), das Salz(sare), die Milch(lapte), die Marmelade(marmelada), der Senf{mustar), der Kaffee(cafea), der Schokoriegel(tabla de clocolata), das Ketchup(ketchup), der Tee(ceai), das Mineralwasser(apa ‘minerala), die Schokolade(ciocolata), der Wein(vin), die Bonbons(bomboane), der Zucker(zahar), der Honig (miere) BEE —pautur.. promeDICA) 4. AKADEMIA _(dulciuri si prajituri) RH condimente). FERRER (produse lactate)... PROMEDICA) A. AKADEMIA| ALAA (ose prgareste mancarea?Traduceti (GHEE 2 gat SERURRERESEREL @ face prajitura)... TAI -( a praji carne, peste). EERSTE (nde se gateste?Traduceti) die kaffeemaschine-(masina de cafea). sR BER acesta?Traducet) iB, sauer, salzg,frisch, scharf,fett( dulce, acru, sarat, proaspat, picant, gras) 2) REE) ('amaia (05te)arnen ‘EATER aspunderi la intrebari) a) Was essen Sie gern?( Ce va place sa mancati?) Was ist Ihr Lieblingsessen?( Care este mancarea dvs preferata?) 'b) Was essen Sie zum Frihstiick?( Ce mancati la micul dejun?) pROMEDICA)A AKADEMIA ‘zum Mittagessen?( Ce mancati la pranz?) c) Was essen 4) Was trinken Sie gern? Warum?( Ce va place sa beti? De ce?) GREAT (oprestt importante) _.(Pofta buna). Guten Appetit! Ich habe Hunger-(Mi-e foame). Ich habe Durst-{ Mi-e sete).. PROMEDICA) A. AKADEMIA Materialien: Unterricht 7 ‘Thema: Ich sehe fern.(Eu vad in departare) SAE SAT ( Conjugarea verbelor compuse) Aufstehen( a se trezi, a se ridica din pat) ich stehe auf du stehst auf er + steht auf es. wir stehen auf hr steht auf Sie | stehen auf sie } AEA (Forrulti propozti cu urmatoarele verbe) a) (anmachen)(a face) b) (teiInchmen){a lua parte la) ) (2umachen){ a inchide) 4d) (vorbereiten){ a pregati) €) (anziehen)( aimbraca)

S-ar putea să vă placă și