Anul nou își face zester

De Corneliu Vadim Tudor

Anul Nou îşi face zestre

de colinde şi poveşti

la flori dalbe de ferestre

vin coconi împărăteşti

Şi săracul, şi bogatul

datina o ţin, solemn

ce frumos e-acum în satul

mînăstirii dintr-un lemn

Parcă-s îngeri prin poieni

rumeniţi sub lună nouă

pruncii ăştia de rîmleni

Iar văzduhul rupt în două

peste Munţii Apuseni

cu florinţi de aur plouă.