Constipația

Constipatia este o intarziere a golirii continutului intestinal, care se

caracterizeaza prin scaune rare si cu durere, datorata incetinirii tranzitului intestinal.
Constipatia se mai caracterizeaza prin flatulenta (gaze) si dureri abdominale,
balonare. Frecventa scaunelor la o persoana sanatoasa poate varia de la trei pe zi, la trei pe
saptamana.
Putem vorbi de constipatie atunci cand intervalul dintre scaune depaseste trei zile
sau atunci cand acestea au o consistenta crescuta, dura, si sunt eliminate cu efort sau chiar
durere.
Constipatia apare indeosebi la copii, varstnici si cu o frecventa mai mare la femei.
Tipuri de constipatie:
Constipatie acuta: apare brusc si este cauzata de unele schimbari, precum tratament
medical nou, stres sau sarcina. De obicei nu necesita tratament si dispare de la sine odata cu
incetarea tratamentului sau a perioadei de stres, fara recidive ulterioare.
Constipatia cronica: are o origine definita si este recurenta. Apare de obicei la
adulti si varstnici.
 Din punct de vedere medical, se disting:
Constipatia functionala, care ar putea corespunde unei modificari a peristaltismului,
unei scaderi a aportului de lichide, unui stil de viata sedentar.
Constipatie organica, care apare ca simptom al unor afectiuni gastro-intestinale cum
ar fi obstructii, tumori, hernie etc.
Cauzele constipatiei:
Cauzele constipației sunt foarte variate, de aceea este recomandat ca un medic sa
urmareasca aceasta conditie si sa determine care este cel mai potrivit tratament pentru a
preveni agravarea acestei afectiuni.
 Principalele cauze ale constipatiei sunt: 
 Stilul de viata nesanatos caracterizat prin: stres, dieta saraca in fibre si
lichide, in special apa. Bauturile carbogazoase sau cele cu cafeina pot provoca modificari ale
tranzitului intestinal. O alta cauza a aparitiei constipatiei este lipsa miscarii fizice. Pentru a
preveni constipatia nu este nevoie sa faci exercitii fizice intense, ci simple plimbari pe jos, de
20-30 de minute.
  Prezenta anumitor afectiuni legate de intestin, cum ar fi ingrosarea peretelui
intestinului, inflamatie, prezenta unei tumori, sindromul colonului iritabil sunt alte cauze ale
constipatiei.
 Hipotiroidismul sau diabetul zaharat - in aceste cazuri, constipația apare ca
un simptom al acestor boli care nu sunt direct legate de intestin sau se manifesta ca un efect
secundar al unor medicamente.
 Boli neurologice: la persoanele cu dementa, boala Parkinson, scleroza
multipla, accident vascular cerebral constipatia poate avea o implicare secundara a sistemului
nervos responsabil pentru functia intestinului.
 Sarcina, batranetea sau utilizarea unor medicamente pot fi, de asemenea,
cauze ale aparitiei constipatiei.
Simptomele constipatiei: 
Debutul simptomelor este un factor important pentru a evalua daca este vorba despre
o constipatie acuta sau cronica.
 Alte simptome care ofera informatii valoroase pentru medic despre cauzele
constipatiei sunt prezenta durerii, nu numai in regiunea abdominala, ca urmare a golirii
incomplete, dar si durere in regiunea anala, care se poate agrava in cazul in care scaunele sunt
tari. Acest fapt conduce, in multe cazuri, la formarea de hemoroizi. In acest context, poate fi
frecventa prezenta unei mici sangerari la sfarsitul defecarii.
In situații de constipatie acuta, se poate observa o crestere a circumferintei
abdominale, iar atunci cand exista cauze obstructive (tumori, hernii) pot aparea varsaturi,
pierderea poftei de mancare si, de asemenea, absenta flatulentei. 
Tratament si preventie a constipatiei
In cazul in care constipatia este determinata de un stil de viata inadecvat, inainte de a
incepe tratamentul farmacologic, este recomandat sa se adopte o serie de masuri precum:
 ● Controlul stresului si mici schimbari in viata de zi cu zi pentru a usura activitatea
intestinului. Este foarte important sa se stabileasca ore fixe de masa si suficient somn.
● Cresterea aportului de lichide: consumul a cel putin doi litri de apa pe zi (opt
pahare), dar se poate inlocui o parte din apa cu sucuri de suc de portocale sau de mere
(acestea sunt un bun laxativ). Este importanta evitarea sau cel putin reducerea consumului de
bauturi carbogazoase, bauturi racoritoare, cafea, ceai si bauturi alcoolice.
● Se recomanda exercitii fizice zilnice: stabileste o rutina zilnica de 20-30 minute de
mers pe jos intr-un ritm normal.
 ● Nevoia de a merge la baie nu trebuie suprimata. Pentru a atinge acest obiectiv, la
inceput va fi necesar sa mergei la baie fara o nevoie acuta, dar, in mod progresiv, intestinul va
dobandi obiceiul de a lucra la acel moment.
● Este importanta cresterea consumului de fibre: s-a demonstrat ca un consum redus
de fibre in dieta zilnica reprezinta una dintre principalele cauze ale constipatiei la un procent
ridicat din populatie.
Aspecte fiziopatologice
Constipația reprezintă întârzierea tranzitului intestinal, cu eliminarea de materii
fecale având un conținut scăzut de apă, cu o consistență mare, un număr redus de scaune (sub
3 scaune pe săptămână), disconfort abdominal, dureri abdominale difuze și dificultate la
defecație.
Criteriile Roma (1999) de diagnostic și tratament atribuie constipației cronice
următoarele caracteristici pe o durată mai mare de 3 luni:
 masa materiilor fecale este mai mică de 35 g/24 ore;
 scaunele au o consistență dură în peste 25% din emisii;
 defecația presupune un efort în peste 25% din emisii;
 senzația de evacuare incompletă există în peste 25% din emisii;
 frecvența scaunelor nu este mai mare de 2/săptămână;
 obstrucția anorectală cu blocarea pe moment a evacuării rectului în timpul
defecației survine în peste 25% din emisii.
Factorii responsabili de apariția constipației sunt numeroși :
● factori habituali: sedentarism, consum redus de lichide, aport scăzut de fibre;
● tulburări neuropsihice: scleroza în plăci, boala Parkinson, depresia etc.;
● tulburări endocrine: diabet zaharat, hiperparatiroidism, hipotiroidism;
● factori iatrogeni: α-adrenolitice, β-adrenolitice, blocante ale canalelor de calciu,
analgezice opioide, antidepresive, antiepileptice, neuroleptice, antiulceroase, antiacide,
antiemetice, miorelaxante centrale, statine, antiinflamatoare nesteroidiene, imunosupresive,
chimioterapice antitumorale;
● obstrucții mecanice;
● alți factori: tumori, leziuni ale colonului, leziuni perianale etc.
După durata de manifestare există doua tipuri de constipație:
● constipația acută (sunt indicate purgativele, administrate dimineața pe nemâncate);
● constipația cronică (sunt indicate laxativele, administrate seara înainte de culcare).
 Din punct de vedere al agentului cauzator, se disting următoarele tipuri de
constipație:
● constipația idiopatică din cauza sedentarismului și alimentației iraționale;
● constipația de cauză cunoscută (constituie un simptom al unei boli cunoscute).
Posibile tulburări asociate constipației pot fi de natură intestinală (hemoroizi
dureroși, fisuri anale cu sângerari) sau extraintestinală (astenie, infecții urinare, hernie
inghinală etc.). Din punct de vedere fizio-patologic se cunosc următoarele forme de
constipație:
 constipația de transport – produsă de hipotonia, atonia sau hipersegmentarea
colonului;
 constipația de evacuare – produsă prin refuzul repetat din motive sociale sau
psihologice, de a răspunde impulsului de evacuare rectală;
 constipația prin retenție – apare în cazul anomaliilor de volum colorectal
congenitale sau dobândite;
 constipația prin obstrucție – apare în stenozele colorectale și anale  (polipi,
tumori etc.);
 constipația prin deficit de reziduuri – se observă când conținutul intestinal este
redus sub pragul stimulării motilității (poate fi cauzată de absenta fibrelor vegetale din
alimentație).
Abordarea terapeutică
Recomandări igieno-dietetice:
 dietă bogată în legume, cereale (pâinea neagră, pâinea cu tărâțe), fructe cu
sâmburi și coajă (mere, pere), bogate în zaharuri, legume precum fasolea verde, vinete,
spanac, sfeclă, mazăre, dovlecei, țelină; fibre vegetale (20 g fibre/zi); dulciuri concentrate;
 consum ridicat de băuturi îndulcite și reci (ceaiuri, limonade), dimineața pe
stomacul gol, lapte bătut, iaurturi;
 activitate fizică zilnică, pentru combaterea efectelor sedentarismului (factor
predispozant);
 fracționarea meselor, micul dejun fiind obligatoriu;
 autoimpunerea unui obicei al defecației în mod regulat (într-o anumită
perioadă a zilei).
Terapia farmacologică a constipației
 În funcție de tipul de constipație (acută sau cronică), farmacistul va
recomanda laxative – latență de 8-12 ore, fiind administrate seara înainte de culcare
sau purgative – latență de 2-6 ore, fiind administrate dimineața pe stomacul gol, oral sau
intrarectal, în funcție de forma farmaceutică. Este necesară personalizarea tratamentului, în
funcție de particularitățile fiziopatologice ale fiecărui pacient (ex.: în sarcină, alăptare).
► Laxative emoliente: uleiul de parafină, 15-30 ml seara*, înainte de culcare; docusat 50 mg
x 1-3/zi*;
► Laxative de volum: polizaharide nedigerabile și substanțe mucilaginoase care stimulează
peristaltismul intestinal prin îmbibarea cu apă din intestin, determinând creșterea volumului și
micșorarea consistenței conținutului intestinal (semințe de in, semințe de psyllium
administrate înainte de culcare, cu o cantitate suficientă de lichid pentru a evita obstrucția
intestinală etc.); fibre vegetale nedigerabile (15-30 g/zi* tărâțe de grâu, dimineața pe
nemâncate, cu o cantitate mare de apă);
►  Purgative osmotice rețin apa în intestin și fluidifică conținutul acestuia: Lactuloză 10-30
g/zi* ca laxativ; Macrogoli (M 4000) 3-4 plicuri/zi* până la apariția primului scaun, apoi 1-2
plicuri/zi* ca doză de întreținere; sulfat de magneziu 5 g* ca laxativ sau 10-15 g* ca purgativ;
►  Laxative administrate intrarectal: supozitoare cu glicerină, indicate în fecaloame
(maximum 10 zile);
►  Purgative de contact, care măresc peristaltismul intestinal prin iritarea mucoasei:
Antracenozide (din sena, crușin, aloe – în doză unică seara), Bisacodil 5-10 mg/zi,
Fenolftaleina 30 mg/zi, Picosulfat de sodiu.

Abuzul de laxative-purgative generează boala laxativelor, manifestată prin

dezechilibre electrolitice și acido-bazice severe, astenie din cauza hipokalemiei, colici
abdominale, scădere ponderală în urma deshidratării, hipovitaminoză.
Exerciții fizice pentru reglarea tranzitului intestinal în constipație
Dacă ești o persoană sedentară, atunci este posibil să ai un tranzit intestinal leneș,
care poate fi un adevărat disconfort, atunci când acesta nu se reglează la timp, pentru că se
poate instala constipația, ceea ce înseamnă că eliminarea produșilor rezultați în urma digestiei
se face la un interval mai mare de 72 ore. Când ai un tranzit intestinal blocat, circumferința
abdomenului se poate mari inestetic cu până la cinci centimetri, iar durerea resimțită din
cauza balonarii îți afectează rutina zilnică.
  Instinctual, când ai această problemă, probabil cauți în farmacii un tratament pentru
accelerarea tranzitului intestinal, dar află că cel mai bun remediu este activitatea fizică.
Așadar, iată câteva exemple ideale pentru combaterea constipației:
 Mersul pe bicicletă: Atunci când pedalezi, se produce stimularea
peristaltismului intestinal și optimizarea funcționalității acestuia, care, implicit, favorizează
accelerarea tranzitului intestinal. Așa că, dacă îți permite timpul, o plimbare cu bicicleta este
perfectă pentru combaterea și prevenirea constipației.
 Joggingul sau mersul pe jos: Atunci când nu faci mișcare, tranzitul tău îți va
imita comportamentul, așa că și el va zăbovi. Lasă mașina în garaj și alege să faci o plimbare
atunci când mergi dimineața la serviciu. Vara te poți bucura de jogging în aer liber, dar iarna,
când temperaturile sunt mai scăzute, alergatul pe banda din sala de gimnastică este o
alternativă la fel de bună.
 Yoga: Este esențială nu doar în combaterea depresiei, ci și în tratamentul
tulburărilor de tranzit intestinal, pentru că implică contorsionarea și răsucirea întregului corp.
Aceste modificări de postură acționează asupra organelor interne sub formă unui masaj, care
stimulează activitatea acestora. Dacă practici Yoga, vei simți o îmbunătățire a tuturor
sistemelor: circulator, respirator, nervos, locomotor și digestiv.
Alimente care favorizează tranzitul intestinal: accelerarea unui tranzit
intestinal lent
Cu siguranță, cel puțin o dată ai avut probleme de tranzit intestinal și nu știai cu
exactitate cauza sau cum trebuie să abordezi situația din punct de vedere terapeutic. Cea mai
bună metodă de tratament pentru orice tip de afecțiune digestivă a fost, este și va fi mereu,
prevenția. Atât ceaiurile digestive, cât și medicația sub formă de prafuri dizolvabile
sau suplimentele alimentare sunt remedii pentru un tranzit intestinal lent sau accelerat, însă
află că există o serie de alimente, pe care dacă le consumi și dacă îți vei schimba stilul de
viață, poți evita aceste tulburări digestive.
 Iaurtul este sursa naturală de probiotice, bacteriile ”super-eroi” care ajută la
refacerea florei intestinale atunci când este invadată de toxine dacă tranzitul intestinal este
lent, iar materiile fecale stagnează în colon mai mult timp decât este fiziologic normal
 Fructele și legumele sunt bogate în vitamine, minerale și fibre, care au un
puternic efect laxativ și dacă sunt consumate frecvent, nu te vei mai simți niciodată “plin”
 Quinoa - Fiind folosit în ritualuri, era considerat aur de către incasi și are o
vechime de peste 7 milenii, considerat de nutriționiști un superaliment datorită valorilor sale
nutriționale și beneficiilor pe care le are asupra reglării tranzitului intestinal. Pe lângă potasiu,
calciu, fier și proteine, semințele de Quinoa conțin o cantitate dublă de fibre față de alte tipuri
de cereale, așa că sunt aur și pentru sănătate. Din punct de vedere botanic, s-au stabilit
aproximativ 3000 de soiuri, dar cele mai cultivate sunt semințele de quinoa albă, roșie și
neagră.
Concluzii
Tulburările de tranzit intestinal sunt printre cele mai frecvente afecțiuni cu care
pacienții se prezintă direct în farmacia de comunitate. Cunoașterea mecanismelor care
guvernează funcționarea aparatului digestiv este esențială pentru ca farmacistul să identifice
corect natura afecțiunii pacientului și astfel să recomande o farmacoterapie științifică,
rațională și adecvată. Farmacistul, în calitate de exponent al elitelor sanitare, trebuie să aibă și
o contribuție pe linie preventivă, nu doar curativă. În acest sens, rolul educativ al
farmacistului poate fi valorificat prin campanii de informare care să aducă în atenția
pacienților importanta unui stil de viață sănătos din punct de vedere al alimentației sau al
activităților fizice medico-recreative.
 Bibliografie:
1. Cristea AN, Chiriță C, Turculeț IL, Marineci CD, Zbârcea C, Negru DS:
Farmacie clinică Volumul I – Farmacia clinică în farmacia de comunitate, Editura Medicală,
București, 2006; 254 – 267.
2. Cristea AN, Mihele D, Gutiu IA, Pavelescu M, Negreș S, Budura EA,
Stănescu AA, Cioacă MD, Zbârcea CE, Ștefănescu E, Velescu BS, Zanfirescu A, Firulescu S,
Truța E, Mezdrea A, Peréz GF, Vinuesa JM: Farmacie clinică Volumul II – Farmacia clinică
în farmacia de spital, Editura Medicală, București, 2012; 422, 423.
3. Cristea AN, Negreș S, Marineci CD, Turculet IL, Chiriță C, Brezina A,
Pavelescu M, Hriscu A, Dogaru MT, Vari CE, Mogoșan C, Popescu F, Cristescu C,
Țarălungă G: Tratat de Farmacologie, Ediția I, sub redacția Cristea AN, Editura Medicală,
București, 2010; 551-568.
4. Dobrescu D, Negreș S, Subțirică V, Dobrescu L, Popescu R: MEMOMED
2010, Editura Universitară, București, 2010; 84-100.
5. Farthing M, Lindberg G, Dite P, Khalif I, Salazar-Lindo E, Ramakrishna BS,
Goh K, Thomson A, Khan AG. World Gastroenterology Organisation practice guideline:
Acute diarrhea, 2008; 1-29.
6. Guerrant RL, Van Gilder T, Steiner TS, Thielman NM, Slutsker L, Tauxe
RV,  Hennessy T, Griffin PM, DuPont H, Sack RB, Tarr P, Neill M, Nachamkin I, Reller LB,
Osterholm MT, Bennish ML, Pickering LK: Practice Guidelines for the Management of
Infectious Diarrhea. Clinical Infectious Diseases; 2001; 32:331–50.
7. Gonciar V, Cazacu V, Dumbravă VT: Farmaco- și Fitoterapie în
Gastroenterologie, Centrul Editorial Poligrafic – Medicină, Chișinpu, 2006; 166-180.
8. Mihele D: Nutriție, Dietoterapie și Compoziția alimentelor, Multi Press
Internațional, București, 2004; 171-180.
9. Negreș S, Chiriță C, Zbarcea CE, Velescu BS, Buzescu A, Seremet O,
ȘtefĂnescu E, Farmacoterapie Volumul I, Editura Printech, BucureȘti, 2013; 45-64.