54.

LUCIAN BLAGA 1895—1961

UNIVERSUL CREA1~IEI

• Portr~tuI spiritual al Iui Blaga—ceIe mai importante opere.

• Ideile filozofice şi de filozofia culturii.
• Inf1uenţa expresionisiflului în opera lui Blaga.
• Tematica liricii.

• Poetul, filozoful, eseistul şi dramaturgul Lucian Blaga a fost o figură proeminentă (kiemelked’5) a
culturii interbelice.
A posedat o fire iscoditoare (fi~rk~sz5), s-a interesat de tainele vieţii, a fost înzestrat (felruhazva) cu o
mare putere de observaţie şi abstractizare, avea o imaginaţie vie şi o sensibilitate fină.
Studiile teologice şi filozofice au inf1uenţat în mod hotărât uni-versul creaţiei sale.
După primul volum de poezii Poemele luniinii şi cel de aforisme Pietre pentru templul meu, apărute
în 1 9 19, drumul creaţiei lui Blaga cunoaşte o vertiginoasă (sz~di~letes) ascensiune până în anii dictaturii
comuniste, când i se interzice publicarea, e destituit (levtiltjtik) de Ia catedra dt filozofie din Cluj şi va fi
persecutat pentru ideile Iui.
Cele mai importante volume de poezii sunt: Paşii profetului, In marea trecere, Lauda somnului, La
cumpăna apelor, .La curţile dorului, Nebănuitele trepte. Blaga a scris şi piese de teatru:
Meşterul Manole, Arca lui Noe, Cruciada copiilor, Daria, Fapta, Invierea ş.a. Votumele de eseuri
filozofice sunt: Cultură şi cunoaştere (teza de doctorat 1a ftozofie, Germania), Trilogia cunoaşterii,
Trilogia culturii, Trilogia valorilor.
• Poezia şi filozofia lui Blaga se inf1uenţează reciproc. El este creatorul unUi sistem filozofic de
construcţie speculativă nietafi-zică şi de inspiraţie artistică, în centrul căruia se găseşte noţiunea de mister
(titok).
După părerea lui Blaga raţiunea umană nu poate stăpâni adevărul ştiinţific absolut. Mjtzut (1t~nyege)
tainic şi viu al lucrurilor poate f intuit (megsejtve) prin sentimeflte şi trăiri.
Misterul constituie nota definitorit (meghattirozo) a existenţei umane misterul este d()meniul suflttului,
—

acolo unde raţiunea nu