• Intr-o zi de-iulie din~ 1909, soseşte de la laşi Ia Bucureşti, la casa unchjului său, tânărul Felix Siina,

orfan de arnbii părinţi. Unchiul său, Costache Giurgiuveaflu este un bătrân rentier (t5kep~nzes) bogat şi
zgârcit ŞiÎ1 va deveni tutore (gyăm), cât tirnp Felix va terininaFacultatea de Medicină.
Felix face cunoştinţă cu rudele sale bucureştene, cu clanul Tulea, care locuieşte în vecinătatea
unchiului Costache. Mătuşa, Aglae Tulea, unchiul Simion Tulea, verişoarele OIin.ipia, Aurica şi vărul Titi
— -sunt~săraci din cauza păcatelor de tinereţe a capului de fami-lie, ajuns la bătrâneţe un ran~o1it
(szenilis). De aceea familia aşteaptă cu nerăbdarea moştenirea averii moşului Costache.
În casa acestuia Felix descoperă şi marea iubire. Otilia Mărculescu este fiica răposatei (elhunyt) soţii a
lui rnoş Costache, care o adoră, o educă şi cheltuie pe ea. Ca toţi zgârciţii (f~sv~ny), moşul tot atnână s-o
înfieze (iir?ikbe fogadja) oficial pe Otilia, deşi nu are alt moştenitor.
Din acest punct de vedere romanul lui Călinescu este şi povestea unei moşteniri. Când bătrânul se
îmbolnăveşte, farnilia Tulea „ase-diază” (elfoglaljăk) casa, aşteptând cu nerăbdare moartea lui. Averea
fabuloasă ţinută acasă în bani lichizi, este furată de sub salteaua (matrac) zgârcitului bătrân de Stănică
‚

Raţiu, concubjnul (e~let1ărs) şmecher al Olitnpiei Tulea, provocându-i o criză de apoplexie (agyv~rZ~S)
fatală.
După moartea bătrânuluj clanul Tulea, în frunte cu Aglae, o expulzează (kirakja) din casă pe Otilia.
Deşi îl iubeşte pe studentul Felix Sirna, Otilia se mărită cu rnoşierul vârstnic, Leonida Pascalopol.
Intr-un scurt epilog, autorul schiţează şi evoluţia ulterioară a personajelor sale: Felix devine medic
celebru, căsătorindu-Se avanta-jos cu fiica unei personalităţi influente (befolyăsos); Stănică Raţiu se
însoară cu Georgeta, o femeie frivolă, cu relaţii irnportante îri rnedi-ul politic, face carieră politică, devine
bogat, patronează tripouri (jăt6kbarlang); Otilia nu este fericită alături de bătrânul ei soţ, care o adora
aproape patern şi i-a redat libertatea. Otilia se va rnărita cu un sud-american, va trăi la Buenos Aires,
devenind o femeie elegantă, de o platitudine (h6tkiiznapisăg) feminină, care îi stingc vraja ş1 enigrna
(titokzatossăg) nebunatică.
• Marele merit al lui Călinescu este că imortalizează în rornan o interesantă galerie de tipuri,
caracteristice epoCu.
Moş Costache Giurgiuveanu este tipul zgârcitului maniac, bol-nav trupeşte şi sufleteşte, egoist până
la absurd, ca toţi avarii, dar cu o ciudată umanitate faţă de Otilia, care nu este ftica lui, dar pe care o
iubeşte,..o creşte şi vrea să-i lase averea.
Aglae Tulea are un caracter asemănător, dar, săracă fiind, este mai agresivă şi mai lacomă de avere.
„Babă absolută”, autoritară (er6lyes) faţă de soţ şi copii, nemiloasă cu Otilia, în care vede o rivală în avere,
Aglae este umariizată de scriitor prin puternicul ei sentiment matern.
Simion Tulea, soţul ei, este tipul rarnolitului maniac şi torturat de obsesii (riigeszm6k) coase la —

gherghef (h(mz6răma)’ urlă după rnâncare şi are ideea ftxă, că Olimpia nu e fata lui.
Olimpia. ftica cea mare, trăieşte în concubinaj cu Stănică, ea este tipul banalităţii feminine, acră,
apatică (kedvetlen), aservită bărbatu-lui.
Aurica este tipul fetei bătrâne, urâţite de aşteptarea unei cereri în căsătorie, invidioase faţă de toate
fetele cu succes, pe care le consi-deră concurente stricate.
Titi este tipul alienatului mintal (szellemi fogyat6kos), răsfaţat, alintat (elk6nyeztetett) de familie, că’ut
în rnonomania picturii ilus-tratelor. Un puternic instinct viril (f6rjias ?isZt?ifl) îl determină să fie tot timpul
îndrăgostit, până ce cade în capcana unei fete iinorale. Nu îndrăzneşte multă vrerne, să rnărturisească
mamei sale că este însurat.
Stănică Raţiu este cel mai interesant personaj din galeria fanati-cilor averii. Avocat fară procese,
inteligent şi abil, el este un mare dernagog al sentimentului de familie. E1 speră că se va capatui
(megszedi magăt), moştenind o avere de la vreo rudă bogată. Produs tipic al epocii, înrudit cu Tănase
Scatiu (eroul lui Filimon) şi Lică Trubaduru (eroul H.P.Bengescu), Stănică este linguşitor, prefăcut,lipsit
cle scrupul moral. Până la urrnă reuşeşte: pune mâna pe averea lui moş Costache, fară ca familia să poată
dovedi că el este jefuitorul. Intră în viaţa politică cu ajutorul relaţiilor soţiei.
Leonida Pascalopol este tipul moşierului bonom raflnat în gusturi, un om cult, delicat (gyiitig~d) şi
‚

sirtguratic, care nutreşte sentiment patern (apai) şi viril faţă de Otilia. Este capabil de mare altruism
(odaadăs), eliberând-o pe Otilia, când vede că ea nu e fericită în căsătorie.
Fclix şi Otilia sunt eroii puri, nealteraţi (rornlatlan) încă cle viaţă, datorită vârstci. Curând însă, vor devcni
şi ei victimele mediului.