UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” – SIBIU

FACULTATEA DE DREPT
SPECIALIZAREA: DREPT

REFERAT LA DISCIPLINA:
Dreptul concurenţei comerciale

Titlul temei de control :

Concurența neloială

- aspecte teoretice și practice în legislația și jurisprudența unională -

Profesor de disciplina:

STUDENTĂ:
Anul:IV

Anul universitar 2019-2020

Semestrul II

1
 Concurența este considerată neloială atunci când activitatea comerciantului
se realizează prin folosirea de procedee nelegale, contrare uzanțelor comerciale.
Procedeele care caracterizează concurența neloială sunt numeroase. Acestea,
fie acte, fie fapte contrare legii și uzanțelor cinstite, pot fi grupate în infracțiuni,
contravenții și/sau delicte civile.
Faptele pe care legea le consideră acte de concurență neloială (art.4 și art.5
din Legea nr.11/1991) sunt cele care urmăresc crearea unei confuzii, tinzând să
producă în viziunea consumatorului ideea că întreprinderea, produsele sau
serviciile provin de la concurent sau există legături strânse între oferte; sau
obținerea în detrimentul concurenței de foloase sau avantaje în activitatea
economică prin practici contrare legii sau moralei. De aceea,reclama
comparativă,implicând elemente de neloialitate în scopul obținerii unor avantaje de
piață, este ilicită, când comparația este inexactă și neobiectivă.
Potrivit prevederilor Convenției de la Paris pentru protecția proprietății
industriale, "constituie un act de concurenta neloiala orice act de concurenta
contrar practicilor cinstite in materie industriala sau comerciala" .

În Legea nr. 11 din 29 ianuarie 1991 privind combaterea concurenței

neloiale regăsim Art. 2 , alin  (2) unde sunt prevăzute practicile neloiale interzise
de legiuitor:

 denigrarea unui competitor sau a produselor/serviciilor sale, realizată prin

comunicarea ori răspândirea de către o întreprindere sau
reprezentantul/angajatul său de informaţii care nu corespund realităţii despre
activitatea unui concurent sau despre produsele acestuia, de natură să îi
lezeze interesele;
 deturnarea clientelei unei întreprinderi de către un fost sau actual
salariat/reprezentant al său ori de către orice altă persoană prin folosirea unor
secrete comerciale, pentru care respectiva întreprindere a luat măsuri
rezonabile de asigurare a protecţiei acestora şi a căror dezvăluire poate
dăuna intereselor acelei întreprinderi;
 orice alte practici comerciale care contravin uzanţelor cinstite şi principiului
general al bunei-credinţe şi care produc sau pot produce pagube oricăror
participanţi la piaţă. 

2
 Cerere de chemare în judecată a fostului salariat pe temeiul răspunderii
civile

Pentru repararea prejudiciului

 răspundere civilă contractuală (adică în temeiul unui contract unde existau

clauze de neconcurență/loialitate și angajatul nu a ținut cont de el)
 răspundere civilă delictuală (când nu avem asemenea clauze în contract,
însă totuși avem un prejudiciu și vrem să îl recuperăm de la angajat)

Cele două acțiuni se exclud reciproc cu privire la aceeași faptă, astfel că

alegerea uneia dintre cele două depinde de clauzele referitoare la informațiile
confidențiale și secretele comerciale cuprinse în contractul încheiat între
angajatorul inițial și fostul salariat.

Răspundere civilă contractuală

Trebuie verificat dacă pretinsa obligație încălcată era calificată ca având natură
contractuală. Ca atare, trebuie avute în vedere:

 obligațiile specifice ale fostului salariat cu privire la:

 confidențialitate;
 neconcurență;
 nesolicitarea partenerilor de afaceri ai angajatorului;
 alte clauze similare ulterioare încetării contractului.

Răspundere civilă delictuală

Dacă nu poate fi angajată răspunderea civilă contractuală a celui care a săvârșit

fapta ilicită,  ar fi deschisă calea acțiunii în răspundere civilă delictuală pentru
fapte de concurență neloială în baza art. 2 alin. (2) lit. a) – c) din Legea concurenței
neloiale.

Astfel, generalitatea textului de lege ar permite includerea în această situație și

fapta unui fost salariat de a folosi în interes propriu sau de a dezvălui informațiile

3
confidențiale și secretele de afaceri la care a avut acces în virtutea funcției deținute
la fostul angajator.

Condițiile răspunderii civile delictuale

Trebuie îndeplinite cumulativ:

 Să existe o faptă ilicită.

 folosirea și/ sau divulgarea unor informații confidențiale și secrete de

afaceri;
 demonstrarea naturii confidențiale/ calificarea ca secret comercial a
informațiilor utilizate de către fostul angajat.

 Fapta să fi fost săvârșită cu vinovăție.

 Fostul salariat trebuie să fi știut că informațiile folosite erau calificate ca

fiind confidențiale, secrete comerciale și că nu avea dreptul să le
folosească după încetarea colaborării cu angajatorul inițial.

 Să existe un prejudiciu.

prejudiciu patrimonial

 numai în ipoteza în care rezultatul vătămător s-a produs deja în patrimoniul

solicitantului;
 eventualitatea producerii actului ilicit: se poate cere obligarea fostului
salariat la încetarea actelor de concurență neloială. Nu se poate cere
repararea prejudiciului, de vreme ce acesta nu există încă, nu este cert.

prejudiciu moral

 ca urmare a săvârșirii faptelor de concurență neloială: crearea percepției că

informațiile confidențiale sau secrete de afaceri nu sunt protejate în mod
corespunzător de către persoana juridică în cauză;

 Să existe legătură de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu.

 Prejudiciul trebuie să fie rezultatul faptei ilicite.

4
 Cererea de chemare în judecată a noului angajator pe temeiul
răspunderii civile delictuale

Trebuie îndeplinite cumulativ condițiile prezentate anterior. Astfel, cererea

de chemare în judecată s-ar întemeia tot pe art. 2 alin. (2) lit. c) din Legea
concurenței neloiale (fapta ilicită).

Trebuie demonstrat că:

 Noul angajator cunoștea faptul că informațiile pe care le folosește fostul

salariat al angajatorului inițial sunt confidențiale ori reprezintă secrete
comerciale. SAU

 Noul angajator l-a angajat tocmai în scopul de a avea acces la astfel de

informații ale angajatorului inițial.

Plângere penală împotriva fostului salariat

 premisă: săvârșirea infracțiunii prevăzute de 304 alin. (2) din Codul

penal– Divulgarea informațiilor secrete de serviciu sau nepublice;

„Divulgarea, fără drept, a unor informaţii secrete de serviciu sau care nu sunt
destinate publicităţii, de către cel care ia cunoştinţă de acestea, se pedepseşte cu
închisoare de la o lună la un an sau cu amendă.”

Pentru existența infracțiunii prevăzute de art. 304 alin. (2) din Codul penal
este necesar ca informația pe care fostul salariat a dezvăluit-o noului angajator să
constituie secret de serviciu sau să nu fie destinată publicității.

Trebuie dovedită interdicția de divulgare a respectivelor informații.  Pentru

ca plângerea să aibă substanță, trebuie să rezulte intenția fostului salariat,
respectiv faptul că era evident că informațiile în cauză nu erau destinate
publicității.

5
 Sesizarea Consiliului Concurenței

 fapte de concurență neloială în temeiul art. 2 alin. (2) lit. c) din Legea
concurenței neloiale;
 simpla sesizare a Consiliului Concurenței nu înseamnă că presupusele
practici de concurență neloială semnalate vor fi examinate în detaliu de către
Consiliul Concurenței, adică vor intra automat în etapa de „cercetare
aprofundată”
 art. 3 alin. (4) din Legea concurenței neloiale: „În cazul în care Consiliul
Concurenţei apreciază că efectele unei practici de concurenţă neloială sunt
minore sau că sesizarea este neîntemeiată, în termen de 30 de zile de la
înregistrare va comunica autorilor un răspuns motivat.”
 art. 7 lit. a) din Regulamentul privind procedura de constatare şi sancţionare
a practicilor de concurenţă neloială rezultă că acesta poate respinge sesizarea
în situația în care efectele posibilelor practici de concurență neloială sunt
apreciate ca fiind minore.

Reglementările relevante lasă Consiliului Concurenței o marjă destul de

largă de apreciere, în sensul că îi permit să nu investigheze acele fapte pe care le
consideră de importanță minoră.

Consiliul Concurenței va ține cont și de elemente precum:

o gradul de pericol social al faptei;

o împrejurările în care a fost săvârșită fapta;
o importanţa sectorului economic în care s-a produs fapta în ansamblul
economiei naţionale;
o scopul urmărit;
o urmarea produsă sau care s-ar putea produce;
o durata faptei;
o numărul de întreprinderi implicate;
o numărul de potențial consumatori afectați.

6
  Acțiunile în concurență neloială, indiferent de maniera punerii în executare,
sunt foarte greu de dovedit în practică în lipsa unor clauze solide
contractuale.

BIBLIOGRAFIE

https://www.legi-internet.ro/legislatie-itc/altele/lege-privind-concurenta-
neloiala.html
https://biblioteca.regielive.ro/referate/drept/concurenta-neloiala-marketing-
239377.html
https://ro.wikipedia.org/wiki/Concuren%C8%9B%C4%83_neloial%C4%83
https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/Aspecte%20generale%20privind
%20concurenta%20neloiala%20%28i%29.pdf
https://blog.avocatoo.ro/concurenta-neloiala-raspundere-civila/
https://www.academia.edu/5741100/Concurente
https://legalup.ro/concurenta-neloiala/