Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CANCERUL DE COLON
In majoritatea tarilor cancerul de colon reprezinta a doua cauza de deces prin cancer,
dupa cel pulmonar. Deceniul de varsta cel mai frecvent afectat de cancerul de colon este 60 – 69
ani. Aproximat 50% din cancerul de colon se localizeaza in sigmoid, 25% pe colonul drept, 25 %
pe transvers, unghiul splenic, colon descendent si unghi hepatic.
Etiologie
1. Dieta : Riscul crescut este legat de regimul alimentar occidental sarac in fibre. Dieta
bogata in grasimi animale constitue un factor de risc major. Aportul scazut in vegetale in
special cele ale familiei cruciferelor (varza) reprezinta o cauza majora a cancerului.
2. Colecistectomia in antecedente.
3. Boli infamatorii: Colita ulcerativa, boala Crohn (riscul de a face cancer creste de 6 ori ).
4. Factori genetici : polipoza adenomatoasa familiala.
5. Iradierea (iradierea pentru cancer ginecologic).
Aspect macroscopic
1. Forma ulcerativa : marginile crescute in relief, neregulate, adesea cu baza necrotica.
2. Forma polipoida: predomina in lumenul intestinal. Are aspect lobulat cu lobuli de diferite
marimi, uneori prezinta ulceratii.
3. Forma stenozanta : se complica cel mai adesea cu ocluzii.
4. Forma infiltrativa : este asemanator linitei plastice a stomacului in care mucoasa ramane
intacta.
5. Forma coloida : produce o mare cantitate de mucina. Aspectul poate fi polipoid, ulcerativ
sau infiltrativ.
Cai de diseminare a cancerului de conon
1. Extensie directa prin : submucoasa se face in sens longitudinal sau transversal in
profunzime sau in suprafata. Depasind seroasa, formatiunea poate cuprinde grasimea
pericolonica, peritoneul, sau alte structuri invecinate.
2. Diseminare linfatica : nu depinde de dimensiunea tumori ci de gradul de malignitate.
3. Diseminare venoasa (hematogena) : prin teritoriul venos portal se produce diseminarea
in ficat iar pe calea venelor lombare la nivelul plamanilor.
1
ONCOLOGIE SI NURSING IN ONCOLOGIE
2
ONCOLOGIE SI NURSING IN ONCOLOGIE
in amonte de tumora irita mucoasa intestinala, cresc secretiile si volumul materiilor fecale fapt ce
stimuleaza peristaltica. Alternanta constipatiei cu diareea este consecinta evacuarii intermitente,
a materiilor fecale acumulate deasupra obstaculului tumoral. Mucusul este un simptom obisnuit,
poate fi separat sau amestecat cu scaunul.
Durerea – in fazele incipiente este vaga si putin precisa ca localizare, se percepe central
sau in abdomenul inferior, devine intermitenta si sub forma de crampe in starile subocluziv-
ocluzive. Frecvent bolnavii cu dureri abdominale colicative au greturi si balonari. Durerea
constanta este semn al extensiei locale si fixarii tumori la organele invecinate.
Hemoragia – rara in cancerul de colon, poate fi evidenta sau oculta, cu sange de culoare
inchisa (leziuni localizate proximal) sau rosu- proaspat (tumori ale colonului descendent sau
sigmoid). In hemoragiile oculte bolnavii prezinta anemie, fatigabilitate, dispnee (anemia este
hipocroma si microcitara datorita deficitului de fier).
Semne particulare in functie de topografia tumorii
Cancerul de colon drept – colonul drept are un lumen larg, perete subtire, usor
distensibil, iar continutul este fluid. Tumorile localizate aici sunt voluminoase, vegetante, de
consistenta moale uneori friabile si cu zone, necrotico-ulcerate, rareori determina modificari ale
tranzitului intestinal. Tabloul clinic este dominat de anemia secundara hemoragiilor oculte.
Durerile apar in tumorile voluminoase cu inflamatie peritumorala sau care au penetrat in
structurile invecinate. Au caracter surd, profund cu localizare in fosa iliaca dreapta si flancul
drept. Tulburarile de tranzit sunt mai rare decat in localizarile stangi.
Cancerul de colon transvers (fara unghiuri) – macroscopic se prezinta ca o tumora
voluminoasa, ulcero-vegetanta, usor palpabila. Clinic prezinta o simptomatologie de imprumut
datorita raporturilor intime cu stomacul, pancreasul si colecistul.
Cancerul de colon stang – este localizarea cea mai frecventa 75% avand sediul pe
sigmoid. Tumorile localizate aici sunt de obicei mici de volum, infiltrative, circumferentiale si
stenozante. Apare constipatia care alterneaza cu scaune diareice. Materiile fecale pot contine
striuri sangvine sau mucus. In localizarile joase apar modificari de forma ale bolului fecal, cu
aspect de scaun in forma de creion. Sangerarea abundenta sub forma de rectoragii sau sange
amestecat cu scaun constituie o exceptie. In evolutie cancerul de colon descendent si sigmoid se
complica cel mai frecvent cu stenoza, dezvoltand sindroame ocluzive. Datorita situatiei profunde
a colonului descendent tumora este rareori palpabila.
3
ONCOLOGIE SI NURSING IN ONCOLOGIE
4
ONCOLOGIE SI NURSING IN ONCOLOGIE
5
ONCOLOGIE SI NURSING IN ONCOLOGIE
CANCERUL DE RECT
Etiologie
Numeroase studii statistice incearca sa deosebeasca factorii de mediu, care sporesc riscul
cancerului rectal si factorii care diminueaza acest risc.
Factori care maresc riscul cancerul rectal :
1. Regimul bogat in proteine si tipul proteinelor ingerate. Carnea rosie are un efect
nefast pentru ca sporeste considerabil riscul. Carnea alba si proteinele de peste scad
considerabil acest risc.
2. Grasimile, mai ares cele saturate sunt incriminate ca factori favorizanti. Grasimile
saturate sau polinesaturate de tipul N6 au efect promotor, pe cand grasimea pestelui
de tip N3 are efect protector. De asemenea un factor de risc pentru cancerul rectal il
reprezinta cresterea excretiei fecale de colesterol, indiferent daca este o cauza
metabolica sau alimentara.
3. Alcoolul ingerat reprezinta un factor de risc moderat. Riscul apare usor crscut in cazul
consumului de bere, factor alimentar legat de cancerul rectal in studiul esantioanelor
analizate in acest scop.
4. Tutunul este considerat factor favorizant mai ales la barbat si mai ales in jurul varstei
de 35 ani.
5. Hormonii : incidenta mai mica a cancerului rectal la femeie a lasat sa se intrevada la
acestea un rol protector hormonal.
Factorii care diminua riscul cancerului rectal :
1. Fibrele alimentare exercita un efect benefic care poate fi dat de acidifierea
continutului intestinal prin degradarea bacteriana a fibrelor insolubile.
2. Efectul protector a legumelor. Studii recente subliniaza efectul protector al
vegetalelor. Printre legumele protectoare retinem cruciferele si de asemenea legume
verzi, ceapa si leguminoasele.
3. Calciul si vitamina D joaca un rol protector moderat dar admis de multi observatori.
4. Vitaminele si antioxidantii. S-a reusit a se evidentia ca vitaminele A, C, E, si β-
carotenul pot avea un rol protector. Nu se cunoaste insa doza necesara pentru
obtinerea unui eventual efect benefic.
6
ONCOLOGIE SI NURSING IN ONCOLOGIE
5. Alti factori care pot avea un efect protector sunt cafeaua, aspirina si anti-
inflamatoriilenonsteroidiene.
In afara factorilor de dieta au fost incriminati ca factori de risc colecistectomia efectuata anterior,
existenta adenoamelor colorectale, retocolita ulcerohemoragica cu evolutie indelungata, iradierea
si factorii genetici.
Caracteristici macroscopice
Macroscopic tumorile rectului pot fi :
- tumori protuberante, exofitice sau polipoide, tumori mai putin frecvente si cu grad scazut de
malignitate ;
- tumori ulcerate, cu margini ridicate, cu suprafata acoperita de o abundenta secretie de mucus,
forme cu un grad ridicat de malignitate ;
- tumori infiltrative, stenozante intalnite la jonctiunea rectosigmoidiana si in partea superioara a
rectului abdominal.
In comparatie cu cancerul gastric sau esofagian, cancerele rectale sunt relativ bine circumscrise
prezentand rareori o invazie extensiva submucoasa sau intramurala dincolo de marginile
macroscopice. Din acest motiv un clearance distal de 2 cm este apreciat ca suficient in chirurgia
cancerului de rect.
Cai de diseminare a cancerului in rect
Rutele importante ale extinderii cancerului de rect sunt :locala, limfatica, venoasa si peritoneala.
1. Extinderea locala se realizeaza in sens axial, in sens circumferential si in grosimea
peretelui rectal, cand tumora pornita din mucoasa travesreaza musculatura mucoasei,
apoi tunica musculara a rectului, penetrand in final peritoneul in segmentele in care
acesta exista si periproctiul acolo unde nu exesta peritoneu.
2. Extinderea cancerului rectal pe cale limfatica incepe in momentul in care tumora
invadeaza reteaua limfatica submucoasa si ulterior pe cea perirectala.
3. Tumorile maligne ale rectului, care sunt policlonale, diferentiaza clone cu proprietati
angiogenetice si proprietati de metastazare pe cale hematogena. Asa apar metastazele
hepatice datorita invadari sistemului port, sau metastaze pulmonare, scheletice,
cerebrale prin invazia circulatiei sistematice, rectul fiind tributar dupa cum se stie atat
drenajul venos portal cat si celui sistemic. Fiind clone particulare, celulele metastatice
7
ONCOLOGIE SI NURSING IN ONCOLOGIE
realizeaza in noul situs o accelerare a dezvoltarii lor, ritm diferit de cel al tumorii
primare.
4. Tumorile situate in treimea superioara a rectului pe partea anterioara sau lateral a
acestuia unde exista peritoneu, ajunse la seroasa exfolieaza si disemineaza in
cavitatea peritoneala. Extinderea prin implantarea de celule maligne exfoliate in
lumenul intestinului nu este proprie rectului.
Clinica
Cancerul rectal evolueaza multa vreme asimtomatic. Primele manifestari constau in
modificari ale ritmului defecatiei si in aparitia unor sangerari exprimate odata cu evacuarea
bolului fecal. Nu in putine cazuri bolnavul se prezinta la medic de urgenta, mai ales legat de
ocluzie joasa sau sangerarea masiva. Perforatia poate fi prima manifestare a bolii in tumorile din
treimea superioara a rectului. Modificarea defecatiei implica atat frecventa cat si consistenta
scaunului ; uneori episoade diarice alterneaza cu constipatia ; alteori bolnavul acuza o necesitate
imperioasa de defecatie si incontinenta.
Sangerarea produsa de un cancer rectal este aproape constant exprimata prin sange
proaspat care se aseaza pe suprafata bolului fecal. De multe ori apar evacuari de mucus
amestecat cu un scaun fluid si sange. In fazele inainte ale bolii bolnavul acuza tenesme, dureri si
efecte clinice ale anemiei. Tenesmele implica dezvoltarea in ampula rectala a unor tumori
exofitice voluminoase.
Durerea este determinata de invadarea plexurilor nervoase extrarectale sau invadarea
osoasa. Durerea in cancerul rectal este un semn nefavorabil. Sangerarile vizibile sau oculte
determina anemia care, asociata in cazurile de boala avansata cu pirderea ponderala si anorexia,
constituie semne de impregnare neoplazica. Icterul poate fi prezent lal bolnavii cu metastaze
hepatice avansate. Limfadenopatia inghinala sau cervicala este rareori prezenta.
Semne fizice
Examenul local al unei tumori rectale se realizeaza obisnuit prin tact rectal. Aceasta
examinare permite depistarea numai a tumorilor din jumatatea distal a organului. In unele cazuri
tumora se percepe in totalitate putundu-i-se stabili limita inferioara si superioara.
Tactul digital descopera de obicei perceperea unei formatiuni ferme sau mai adesea
friabile, ulcerata central care sangereaza lasand pe degetul de manusa explorator dovada acestei
sangerari. Cand tumora este localizata la mucoasa este usor mobilizata odata cu mucoasa.
8
ONCOLOGIE SI NURSING IN ONCOLOGIE