Fișă de lucru – Criminalistică – IFR - 06.03.

2020

1. Urmele de suprafață pot fi :

a. urme de stratificare ;
b. urme de destratificare ;
c. urme de contur.

2. Pe zona palmară pot fi identificate următoarele regiuni :

a. tenară ;
b. hipotenară ;
c. digito-palmară.

3. Fragmentele osoase ale degetului index, mijlociu, inelar și auricular, de la bază la vârf, se numesc:
a. falange, falangete, falangine ;
b. falangine, falangete, falange ;
c. falange, falangine, falangete.

4. Anastomoza este un detaliu al desenului papilar care se caracterizează prin faptul că este:
a. o creastă papilară care se întrerupe și ulterior reapare, după 2-3 mm;
b. un grup de creste papilare ;
c. o creastă scurtă, care unește două creste relative paralele.

5. Analiza urmelor papilare ajută la:

a. identificarea persoanelor;
b. realizarea unei testări cu ajutorul aparatului poligraf;
c. identificarea cadavrelor cu identitate necunoscută.

6. Pentru relevarea urmelor papilare nu se poate folosi metoda:

a. prăfuirii sau pulverizării cu pulberi de contrast ;
b. afumarea directă a obiectului pe care se presupune că se află amprenta ;
c. realizarea de mulaje.

7. Numărul minim de detalii caracteristice cu poziție identică necesare pentru a identifica o persoană
după urmele papilare, valabil în România, este :
a. 24.
b. 12.
c. 10.

8. Fixarea urmelor de picioare se realizează prin :

a. realizarea unui mulaj ;
b. transferarea cu ajutorul unei pelicule adezive, la fel ca la urmele papilare;
c. descrierea în procesul-verbal realizat cu ocazia cercetării la locul faptei și fotografiere.

9. Ridicarea urmelor de sânge se realizează prin:

a. răzuire ;
b. absorbire cu pipeta sau cu hârtia de filtru ;
c. utilizarea apei oxigenate.

10. Prin expertiza urmelor de salivă se poate stabili :

a. dacă este de natură umană ;
b. vârsta persoanei de la care provine ;
c. calitatea de secretor sau nesecretor și grupa sanguină.
11. Expertiza biocriminalistică a urmelor de sânge nu poate stabili :
a. natura umană sau animală ;
b. regiunea din care provine ;
c. vârsta persoanei.

12. Expertiza firelor de păr poate determina:

a. originea umană sau animală;
b. sexul, vârsta, rasa;
c. grupa sanguină.

13. Identificarea cadavrelor necunoscute prin metoda supraproiecției constă în:

a. compararea prin proiecții fotografice a imaginii unui craniu necunoscut cu fotografia unei
persoane dispărute ;
b. reconstituirea plastică și grafică a țesuturilor moi ale capului;
c. analiza dimensiunii și formei oaselor principale.

14. După construcția canalului țevii, armele de foc sunt:

a. arme cu țeavă ghintuita;
b. arme sportive;
c. arme cu țeavă lisă.

15. Instrumentele de spargere pot lăsa ca urme la locul faptei:

a. urme de taiere;
b. urme de apăsare (forțare);
c. urme de ardere și topire.

16. Cercetarea la fața locului a urmelor mijloacelor de transport poate să stabilească:

a. tipul de vehicul;
b. direcția de deplasare a vehiculului;
c. sexul conducătorului mijlocului de transport (care a fugit de la locul faptei).

17. Sunt factori de natură subiectivă care pot influența mărturia:

a. personalitatea si gradul de instruire al martorului;
b. stările de oboseală si stările afective;
c. durata percepției.

18. Sunt procedee specifice audierii suspectului sau inculpatului:

a. procedeul audierii progresive;
b. procedeul audierii frontale;
c. procedeul ascultării repetate.

19. Concluziile unei expertize criminalistice pot fi:

a. concluzii de probabilitate;
b. concluzii de imposibilitate;
c. concluzii de incertitudine.

20. Ce activități nu se execută în faza statică a cercetării la fața locului:

a. cercetarea de ansamblu a locului faptei;
b. marcarea locului cercetat;
c. descoperirea, fixarea si ridicarea urmelor.