7.

-­‐  Nu-­‐l  găsesc  :  poate  că  ticălosul  s-­‐a  lăudat  cu  ceea  ce  nu-­‐l  țin  baierile  să  
înfăptuiască.  

-­‐  Ai  auzit  ?  

-­‐  Da,  da.  –  Frumos  te  mai  porți  cu  mine,  jupâne,  ai  ?  

-­‐  Da,  așa  mă  port  -­‐  Să  te  facă  cerul  mai  bun  decât  ți-­‐s  gândurile!  -­‐  Amin  !  -­‐  Mare  
ocară  îți  aduci,  jupâne.  -­‐  Da,  da  ;  trebuie  s-­‐o  sufăr.  

-­‐  Dacă  este  cineva  în  casă,  și  în  odăi,  și  în  tronuri,  și  în  dulapuri,  cerul  să-­‐mi  
ierte  păcatele  în  ziua  judecții  de  apoi  !  

-­‐  Pe  dumnezo,  niș  eu  de  loc,  nu  est  nimeni.  

-­‐  Vai,  vai,  jupâne?  nu  ți-­‐e  rușine  ?  Ce  duh,  ce  diavol  te  împinge  la  o  asemenea  
închipuire  ?  N-­‐aș  vrea  să  mă  apuce  o  rătăcire  ca  aceasta  pentru  toată  bogăția  
Castelului.  -­‐  E  păcatul  meu  jupâne:  sufăr  pentru  el.  

-­‐  Suferi  de  conștiinsă  rea,  soția  dumitale  este  o  femeie  șinstită  cum  aș  vrea  să  
fie  una  din  șinși  mii,  și  chiar  din  șinși  sute.  

-­‐  Pe  Dumnezo,  eu  văd  că  este  femeie  șinstită.  

-­‐  Ei  ;  v-­‐am  făgăduit  o  masă.  Poftiți,  poftiți,  pășiți  în  pace  :  rogu-­‐vă,  iertați-­‐mă  ;  
vă  voi  lămuri  mai  târziu  pentru  ce  am  făcut  acestea.  Poftim,  nevastă  ;  poftim  
doamnă.  Rogu-­‐vă,  iertați-­‐mă  ;  din  inimă  vă  rog,  iertați-­‐mă.  

-­‐  Să  intrăm,  domnilor  ;  însă,  credeți-­‐mă  vom  face  noi  haz  de  el.  Vă  poftesc  la  
mine  mâine  de  dimineață  la  gustare  ;  după  aceea  vom  merge  împreună  la  
vânătoare  de  păsări  :  am  un  șoim  grozav  pentru  desișuri.  Primiți  ?  

-­‐  Orișice.  

-­‐  Unul  să  fie,  eu  voi  fi  al  doilea  din  șeată.    

-­‐  Unu  sau  doi  să  fi,  eu  voi  fi  al  treilea.