Universitatea „Ștefan cel Mare” Suceava

Facultatea de Științe Economice și Administrație Publică

2012
2
 Cuprins

Cap. I Aspecte generale privind Banca Europeană de Investiții

1.1. Scurt istoric
1.2. Rolul, obiectivele și misiunea BEI
1.3. Structura și organizarea BEI
Cap. II Activitatea Băncii Europene de Investiții
2.1. Rezultate BEI în anul 2010
2.2. Proiecte finanțate de BEI
Cuprins
Bibliografie

3
 Cap. I

Aspecte generale privind Banca Europeană de Investiții

1.1. Scurt istoric

Banca Europeană de Investiţii a fost constituită la 1 ianuarie 1958 la Luxemburg, prin
art. 129 şi 130 ale Tratatului de la Roma, cu scopul de a finanţa investiţiile pentru promovarea
obiectivelor Uniunii. În prezent, conform art. 198 D şi art. 198 E al Tratatului asupra Uniunii
Europene, Banca Europeană de Investiţii are personalitate juridică autonomie financiară şi o
structură decizională proprie, fiind administrată de propriile sale organe, astfel încât să poată
acţiona în deplină independenţă pe pieţele financiare ca oricare altă bancă.
BEI aparţine celor 27 de state membre. Sarcina sa este de a lua bani cu împrumut de
pe pieţele de capital şi de a acorda credite cu dobândă scăzută pentru proiecte privind
îmbunătăţirea infrastructurii, furnizarea de electricitate sau ameliorarea normelor de mediu
atât în ţări din UE cât şi în ţări vecine sau în ţări curs de dezvoltare1.
Principalele date marcante din istoria Băncii Europene de Investiții sunt:
 1958: BEI îşi începe activitatea cu un capital subscris de 1 miliard de unităţi de valoare
europene, din care un sfert este plătit de statele membre;
 1961: emiterea primei obligaţiuni a BEI;
 1962 : primele operaţiuni de finanţare în afara Comunităţii;
 1965: primul împrumut acordat ţărilor africane asociate prin Convenţia de la Yaounde;
 1968: BEI îşi mută sediul de la Luxemburg la Bruxelles;
 1973: Prima extindere a Comunităţilor Economice Europene (Danemarca, Irlanda şi
Regatul Unit): capitalul se majorează la 2.025 unităţi de valoare europene;
 1978: Extinderea operaţiunilor şi în ţările mediteraneene asociate;
 1981: A doua extindere a C.E.E. (Grecia): capitalul se majorează la 14,4 miliarde unităţi
de cont europene (ECU);
 1984: Este elaborat primul document intern de politică de mediu al Băncii;
 1986: A treia extindere a C.E.E. (Spania şi Portugalia): capitalul se majorează la 28,8
miliarde ECU;
 1989: Banca intră în zona Europei Centrale şi de Est când Consiliul Guvernatorilor
autorizează în 1989 şi 1991 un credit de 1,7 miliarde ECU pentru proiecte din Bulgaria,
Ungaria, Polonia, România, Republica Ceha şi Slovacia;
 1991: Capitalul se dublează la 57,6 miliarde ECU; BEI devine acţionar la Banca
Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD);
 1992 : Creditarea BEI o depăşeşte pentru prima dată pe cea a Băncii Mondiale;
 1993: Constituirea Fondului European de Investiţii (FEI) şi primele operaţiuni ale BEI
în Asia şi America Latină;
 1994 : BEI anunţă programul special de reţele trans-europene (RTE);
 1995 : A patra lărgire (Austria, Finlanda şi Suedia): capitalul se majorează la 62,013
miliarde ECU;
 1995 : BEI lansează facilitatea de pre-aderare pentru ţările din centrul şi estul Europei şi
Cipru;
 1999 : Pactul de Stabilitate pentru centrul şi estul Europei mandatează BEI să conducă
lucrările Pactului de Stabilitate ale reconstrucţiei infrastructurii în Balcani; capitalul BEI
este fixat la 100 miliarde euro;
1
www.europeana.ro

4
  2001: primul credit acordat Rusiei;
 2004: A cincea lărgire (Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia, Slovenia, Ungaria, Polonia,
Cehia, Cipru, Malta): capitalul se stabileşte la 163,6 miliarde euro. Ca instituţie a Uniunii,
BEI îşi adaptează permanent activitatea în funcţie de evoluţia politicilor comunitare. Ca
bancă, lucrează în strânsă colaborare cu comunitatea bancară, atât pentru împrumuturile
sale pe pieţele de capital, cât şi pentru finanţarea investiţiilor.
 2007: A şasea lărgire (Bulgaria şi România), capitalul se estimeza la 196,5 miliarde
ECU2.

1.2. Rolul, obiectivele și misiunea Băncii Europene de Investiții

Instituţie financiară a Uniunii Europene, BEI are misiunea de a contribui la integrarea,
dezvoltarea echilibrată şi coeziunea economico-socială a statelor membre și în țările
partenere3.
În acest scop, BEI ia bani cu împrumut de pe piaţa liberă de capital pentru a nu apela
la bugetul UE, fonduri importante pe care le orientează în cele mai bune condiţii către
finanţarea investiţiilor conforme cu obiectivele politice ale Uniunii.
În exteriorul UE, BEI pune în aplicare latura financiară a acordurilor încheiate în
cadrul politicii europene de cooperare pentru dezvoltare.
Banca Europeană de Investiții facilitează, prin acordarea de împrumuturi și garanții și
fără a urmări un scop lucrativ, finanțarea proiectelor de mai jos în toate sectoarele economiei:
 proiecte care urmăresc punerea în vigoare a regiunilor mai puțin dezvoltate;
 proiecte care urmăresc modernizarea sau conversia întreprinderilor ori crearea de noi
activități care sunt rezultatul realizării sau funcționării pieței interne și care, prin amploarea
sau natura lor, nu pot fi finanțate în întregime prin diferitele mijloace de finanțare existente
în fiecare dintre statele membre;
 proiecte de interes comun pentru mai multe state membre care, prin amploarea sau
natura lor, nu pot fi finanțate în întregime prin diferitele mijloace de finanțare existente în
fiecare dintre statele membre.
Serviciile oferite de Banca Europeană de Investiții sunt:
 Împrumuturile: acordate unor programe sau proiecte viabile, atât din sectorul public
cât și din cel privat. Destinatarii pot fi foarte diferiți, de la mari corporații până la
municipalități și întreprinderi mici.
 Asistență tehnică: furnizată de o echipă formată din economiști, ingineri și experți
pentru a veni în completarea facilităților de finanțare.
 Garanții: pentru un număr mare de organisme, de exemplu bănci, societăți de leasing,
instituții de garantare, fonduri mutuale de garantare, vehicule investiționale.
 Capital și risc: solicitările de capital de risc trebuie adresate direct unui intermediar.

Obiective
Activitatea de împrumut este alimentată prin cele cinci priorităţi operaţionale:
a) Dezvoltare regională economică şi coeziune socială în cadrul Uniunii;
b) Implementarea „Inițiativei de inovare 2000”;
c) Protecţia mediului şi îmbunătăţirea calităţii vieţii;
d) Pregătirea ţărilor pentru aderare la UE;
e) Dezvoltarea ajutorului comunitar şi politicii de cooperare a ţărilor partenere.
Pe lângă priorităţile principale, s-au definit politici pentru:
2
Doutriaux A., Lesquesne E., „Les institutions de l’Union Europeene”, Paris, 1997, pag. 28
3
Adrian Enciu, „Instituții Financiare Europene – implicații în restructurarea economică europeană”, Ed AIT
Laboratoires, Bucuresti, 2005, pag. 44

5
- finanţarea unor împrumuturi globale şi operaţiuni de capital de risc;
- transportul trans-european şi energia reţelelor;
- formarea de capital uman4.
Misiunea BEI este să favorizeze realizarea obiectivelor Uniunii Europene acordând
finanţări pe termen lung în favoarea investiţiilor viabile.
Graţie evaluării sale şi urmăririi proiectelor şi a programelor de investiţii pentru a
primi sprijinul său, proiectele şi programele trebuie să fie viabile în patru domenii esenţiale:
economic, tehnic, mediu şi financiar, fiecare proiect de investiţii fiind evaluat amănunţit şi
urmărit până la încheierea sa5.

Fig. 1 Ciclul proiectului BEI

Datorită finanţării sale, prin operaţiunile sale de credit şi capacitatea de atragere a altor
concursuri financiare, Banca permite lărgirea posibilităţilor de finanţare, prin împrumuturile
sale favorizând dezvoltarea pieţelor financiare, în special în cadrul Uniunii.
BEI oferă condiţii de primă clasă, solidaritatea financiară a Băncii provine din forţa şi
din angajamentul acţionarilor, din independența sa profesională şi din calitatea portofoliului
său de credite, ea acordând în cele mai bune condiţii împrumuturi solicitanţilor, spre câştigul
acestora.
BEI se asociază cu alţi parteneri în acţiunea sa, orientările urmărite de către Bancă sunt
definite în strânsă colaborare cu statele membre şi cu celelalte instituţii ale Uniunii Europene;
de altfel, BEI cooperează strâns cu mediul afacerilor şi cu sectorul bancar, ca şi cu marile
organizaţii internaţionale prezente în domeniul său.
BEI atrage un personal calificat şi multicultural care provine din toate statele membre,
fiind motivată prin participarea sa directă la construcţia Europei.

1.3. Structura și organizarea BEI

Acţionarii băncii sunt statele membre ale Uniunii Europene. Contribuţia fiecărui stat
membru la capitalul băncii este calculată în funcţie de PIB.
4
Doutriaux A., Lesquesne E., op.cit. pag. 59
5
www.eib.org

6
 Statele membre ale UE sunt pe deplin eligibile pentru operaţiunile de finanţare
ale băncii, fără cote geografice sau sectoriale, să fie aplicate.
Partea fiecărui stat membru la capitalul băncii se bazează pe ponderea sa economică în
cadrul Uniunii Europene (exprimată în PIB) la data de de aderare.
În conformitate cu statutul său, Banca este autorizată să aibă credite restante
maxime echivalent de două ori şi jumătate capitalul său.
La 1 aprilie 2010, capitalul subscris de Bancă s-a ridicat la mai mult de 232 miliarde
EUR.

Fig.2 Repartizarea capitalului BEI la data de 1 aprilie 2010

Principalul organism de conducere al băncii este Consiliul Guvernatorilor, format din

miniştrii desemnaţi de fiecare dintre statele membre (27 membri), de regulă miniştrii de
finanţe. Consiliul stabileşte politicile de creditare, aprobă bilanţul şi raportul anual,
autorizează operaţiunile de finanţare în afara Uniunii şi ia decizii cu privire la majorările de
capital. De asemenea, numeşte membrii Consiliului de Administrație, ai Comitetului de
Management şi ai Comitetului de Audit.
Consiliul de Administrație are competența exclusivă de a lua decizii cu privire la
credite, împrumuturi și garanții. De asemenea, se asigură că Banca este gestionată în
conformitate cu dispozițiile din tratat și cu statutul, și cu directivele generale stabilite de
guvernatori. Consiliul este compus din 28 de directori, câte unul din fiecare stat membru şi un
reprezentant al Comisiei şi 18 membri supleanţi. Comitetul de Administraţie cooptează 6
experți fără drept de vot: 3 în calitate de membri și 3 supleanți.
Comitetul de Management, organ executiv colegial, controlează toate operațiunile
curente, face recomandări Directorilor cu privire la hotărârile pe care urmează să le adopte și
răspunde de aplicarea acestora. Președintele Băncii sau, în absența sa, unul dintre Vice-
Președinți, conduce ședințele Comitetului de Management.
Comitetul de Audit verifică operațiunile și contabilitatea Băncii, pe baza activității
desfășurate atât de organele interne de control și audit cât și de auditorii externi. Comitetul
este compus din 6 membrii, numiți de către Consiliul de Administrație pentru un mandat de
birou de 6 ani.

7
 Cap. II

Activitatea Băncii Europene de Investiții

2.1. Rezultatele BEI în anul 2010

Consiliul de administrație al BEI a conferit o triplă orientare activităților băncii
deoarece prin adoptarea Planului operațional al băncii pentru 2011 – 2013, acestea se vor
dezvolta pe trei dimensiuni: punerea în aplicare a strategiei „Europa 2020”, combaterea
schimbărilor climatice și susținerea politicii externe a Uniunii Europene6.
Strategia 2020 pune accentul pe investițiile în domeniile care contribuie la realizarea
unei creșteri inteligente, durabile și favorabile incluziunii. Ea vizează cinci domenii
principale: ocuparea forței de muncă, cercetarea și inovarea, acțiunile împotriva schimbărilor
climatice și energia, educația, precum și combaterea sărăciei. Obiectivele sunt interconectate.
Pentru a promova Strategia Europa 2020, în cadrul BEI a fost creat în 2010 un grup
operativ cu atribuții specifice. Acestea se concentrează asupra găsirii celor mai bune
modalități de coordonare și sprijinire a investițiilor în proiecte privind transportul, cercetarea,
dezvoltarea și inovarea (CDI), acțiunile împotriva schimbărilor climatice și energia, precum și
coeziunea și convergența.
Au fost semnate contracte de finanţare cu beneficiarii în valoare totală de 71,8
miliarde EUR, faţă de nivelul record de 79 miliarde EUR din 2009, în momentul culminant al
crizei, susținând creșterea economică și locurile de muncă. Plăţile au crescut la 58,7 miliarde
EUR, de la 54 miliarde EUR în urmă cu un an.
BEI a început să-și concentreze atenția asupra identificării de operațiuni prin care
finanțările sale să aibă cel mai mare impact asupra creșterii economice. Creditarea proiectelor
care implică un grad mai mare de risc, dar și de profit, în domenii precum cercetarea,
dezvoltarea infrastructurii durabile și inovarea are cel mai mare impact asupra potențialului de
creștere al economiei.
Pentru sprijinirea regiunilor de convergență ale Uniunii Europene, acestea fiind cele
mai afectate de criza economică și financiară, BEI a acordat împrumuturi în valoare de 25,9
miliarde de euro. Împrumuturile excepțional de mari acordate de BEI au contribuit la
asigurarea unui flux continuu al investițiilor publice în unele state membre.
Tabelul nr. 2.1. Defalcarea pe sectoare a împrumuturilor acordate în 2010
Sectoare Sumă Total
milioane euro %
Infrastructuri de comunicații 8.099 36
Energie 4.718 21
Dezvoltare urbană 2.020 9
Apă, canalizare, deșeuri 999 4
Sănătate, educație 3.158 14
Industrie 1.302 6
Servicii 1.850 8
Agricultură, pescuit, silvicultură 130 1
Total împrumuturi individale 22.276 100
Linii de credit în regiunile de convergență 3.620
Total împrumuturi 25.897
6
www.eib.org

8
 Prin intermediari, Grupul BEI a sprijinit circa 115.000 IMM-uri, contribuind cu 10
miliarde de euro sub forma liniilor de credit destinate creditării IMM-urilor, în timp ce FEI a
furnizat garanții pentru IMM-uri și capital de risc totalizând 2,8 miliarde de euro.
Pe perioada crizei, BEI a depus eforturi speciale pentru a ajuta IMM-urile din statele
membre din Europa Centrală și de Est (unde împrumuturile acordate în 2010 au rămas
apropiate de nivelul anului 2009), precum și în țările candidate și potențial candidate.
Continuându-și strânsa cooperare tradițională cu băncile locale, care au întâmpinat probleme
ca urmare a deteriorării portofoliilor lor de împrumuturi, în 2009 BEI s-a asociat și cu BERD
și Grupul Băncii Mondiale la Planul de acțiune comun al instituțiilor financiare
informaționale (IFI) în vederea creșterii sprijinului pentru IMM-urile din Europa Centrală și
Europa de Est până la 24,5 miliarde de euro în perioada 2009 – 2010.
Un alt împrumut acordat de BEI este pentru rețelele transeuropene (TEN) în sumă de
7,8 miliarde de euro și încă 235 milioane de euro pentru proiecte din sectorul transporturilor
în Serbia care asigură legătura cu rețeaua de transport a UE, în comparație cu suma de 11,2
miliarde de euro acordată în 2009.
Sprijinirea instaurării unei economii competitive bazate pe cunoaștere care să fie
capabilă de creșterea durabilă constituie una din prioritățile majore ale băncii. Din anul 2000,
BEI finanțează investiții în cercetare, dezvoltare și inovare (CDI), în educație și în tehnologia
informației și comunicațiilor – pilonii economiei bazate pe cunoaștere. Acordând în acest scop
credite în valoare de aproape 103 miliarde de euro în perioada 2000 – 2010, din care 17
miliarde de euro numai în 2010.
Pentru aprovizionarea sigură și competitivă cu energie s-au alocat împrumuturi în
valoare de 14,8 miliarde de euro în 2010, reprezentând doar 20% din totalul împrumuturilor
acordate de BEI, iar pentru acțiunile împotriva schimbărilor climatice au atins suma de 20,5
miliarde de euro, respectiv 30% din toate împrumuturile, aceste acțiuni reprezentând o
prioritate majoră.
Investiția în energia regenerabilă și eficiența energetică constituie obiectivul central al
împrumuturilor acordate de BEI în sectorul energetic, contribuind la creșterea durabilității,
competitivității și securității aprovizionării cu energie a Europei.
Ponderea împrumuturilor pentru energia regenerabilă în portofoliul BEI pentru energie
a crescut de la mai puțin de 10% în 2006 la aproape 30% în 2009 și 34% în 2010. Majoritatea
acestor împrumuturi este acordată pentru proiecte privind generarea de energie eoliană și
solară.
Împrumuturile BEI pentru eficiența energetică s-au dublat, atingând 1,5 miliarde de
euro în perioada 2008 – 2009, și au continuat să crească până la 2,3 miliarde de euro în 2010.
În general, aspectele privind eficiența energetică sunt integrate în toate proiectele evaluate de
bancă.
Banca Europeană de Investiții a creat un set de instrumente bazate pe piață pentru a
încuraja comercializarea dioxidului de carbon, în cooperare cu alte instituții de finanțare
publice și private, la nivel național și internațional. Prin implicarea sa în sponsorizarea
fondurilor de carbon, BEI promovează utilizarea capitalului atât din sectorul public, cât și din
cel privat pentru a sprijini proiectele privind emisiile reduse de dioxid de carbon.
Un alt împrumut este acordat pentru ca orașele să devină mai durabile prin investiții în
renovare urbană, transport urban și spitale, în sumă de 14,7 miliarde de euro. Pentru ca un
oraș să devină durabil trebuie să se renunțe la transportul privat și să se adopte transportul
public ecologic, un alt aspect ar fi reutilizarea, reciclarea și recuperarea deșeurilor, și totodată
îmbunătățirea spitalelor.
Frecvența crescută a fenomenelor climatice extreme are un impact grav asupra
disponibilității și calității resurselor de apă dulce, provocând dezastre naturale legate de apă,

9
inclusiv secete și inundații. Prin urmare, proiectele pe care le finanțează banca în sectorul apei
vizează conservarea resurselor de apă dulce, gestionarea durabilă a apei, protecția zonelor
marine și costiere, precum și alte măsuri de adaptare.

Principalele rezultate ale Băncii Europene de Investiții sunt următoarele:

 totalul creditelor acordate s-a ridicat la 72 miliarde de euro, 63 miliarde de euro în UE
și 9 miliarde de euro în afara Uniunii;
 finanțarea a 460 de proiecte de anvergură în 72 de țări;
 creditele acordate în UE pentru acțiuni împotriva schimbărilor climatice au crescut
semnificativ, până la 19 miliarde de euro, ceea ce reprezintă o pondere de 30% în creditele
băncii la nivelul UE;
 finalizarea distribuirii pe o perioadă de trei ani a unui pachet de sprijin suplimentar
pentru redresarea economiei UE, în valoare de 61 miliarde de euro – cu 11 miliarde de euro
peste suma planificată inițial;
 115.000 de întreprinderi mici și mijlocii au beneficiat de finanțare;
 finanțările pentru regiunile de convergență din Uniunea Europeană, cel mai grav
afectate de criza economică și financiară, au atins nivelul de 26 miliarde de euro;
 mobilizarea a 67 miliarde de euro de pe piețele globale de obligațiuni.
La finele anului 2010, activele totale au fost în valoare de 420 miliarde EUR, cu 14%
mai mult comparativ cu finele anului 2009. Creşterea s-a datorat dezvoltării excepţionale a
activităţii de creditare din ultimii doi ani, ca urmare a rolului BEI în Planul european de
redresare economică, în baza căruia BEI şi-a extins temporar activităţile de creditare la
cererea statelor membre.
Surplusul anual net a atins 2,1 miliarde în 2010 (cu 13% mai mult). Surplusul reflectă
niveluri record ale creditelor pe perioada crizei, în timp ce costurile administrative au crescut
mai lent.

2.2. Proiecte finanțate de BEI

Banca Europeană de Investiții finanțează proiecte de promovare a obiectivelor Uniunii
Europene într-un număr de regiuni geografice și pe o gamă largă de subiecte.
BEI finanțează proiecte din majoritatea sectoarelor. Aceste proiecte trebuie să
contribuie la următoarele obiective de politică economică ale Uniunii Europene:
 de coeziune și de convergență, promovează regiunile în curs de dezvoltare în cadrul
UE și este cheia pentru obiectivele de integrare ale Uniunii;
 sprijin pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri), este esențială pentru economia
UE și ocuparea forței de muncă;
 proiectele de mediu joacă un rol important pentru BEI, protecția și îmbunătățirea
mediului natural, și pentru a promova bunăstarea socială în interesul dezvoltării durabile;
 inovarea sprijină obiectivul de instituire a unei economii competitive, inovatoare și
europeană bazată pe cunoaștere;
 rețelele transeuropene (RTE), sunt rețele mari de infrastructură de transport, energie și
telecomunicații care stau la baza obiectivelor de dezvoltare și de integrare ale Uniunii
Europene;
 promovarea surselor durabile, competitive și sigure de energie;
 suport pentru capitalul uman, în special sănătatea și educația7.
Dintre toate proiectele depuse la Banca Europeană de Investiții pentru scopuri de
finanțare sunt alese numai proiectele care intră sub incidența politicii de transparență a BEI.

7
www.eib.org

10
 Din 1991 şi până la 31 decembrie 2007 au fost înregistrate 70 de acorduri de împrumut
semnate între România şi Banca Europeană de Investiţii cu o valoare cumulată de 5 105,7
milioane Euro. În anul 2007 BEI a finanţat în ţara noastră 5 proiecte (în servicii, utilităţi
municipale, industrie, credite globale prin bănci comerciale etc.) reprezentând un angajament
de 172.223.500 euro8.
România a semnat memorandumurile de înţelegere cu Banca Europeană de Investiţii
(BEI) şi cu Banca Mondială (BM) privind acordarea de asistenţă tehnică ţării noastre în
vederea creşterii ratei de absorbţie a fondurilor structurale şi de coeziune în actualul exerciţiu
bugetar al Uniunii Europene (2007-2013) şi în cel următor (2014-2020)9.
Cele două memorandumuri stabilesc cadrul general în baza căruia se vor semna
acorduri de servicii între instituţiile financiare menţionate şi autorităţi publice din România
implicate în gestionarea şi implementarea fondurilor structurale şi de coeziune.
În general, memorandumurile vizează două tipuri de sprijin: orizontal şi pentru nevoi
specifice.
Sprijinul orizontal va urmări, în cazul Băncii Mondiale, consolidarea capacităţii
administrative a autorităţilor de management, a organismelor intermediare şi a beneficiarilor
publici, precum şi optimizarea cadrului legislativ naţional şi a cadrului de reglementare cu
impact asupra absorbţiei fondurilor structurale şi de coeziune.
Iar cel pentru nevoi specifice se referă la implementarea programelor operaţionale
finanţate din fondurile structurale şi de coeziune.
BEI poate acorda asistenţă tehnică pentru a îmbunătăţi procedurile administrative de
implementare a proiectelor şi poate furniza consultanţă directă echipelor cheie de proiect şi
celor mai importante departamente care gestionează astfel de proiecte. Totodată, BEI poate
sprijini consolidarea capacităţii şi formării profesionale a experţilor locali, în vederea
implementării unor astfel de proiecte.
Contribuţia BEI şi BM constă în punerea la dispoziţia autorităţilor române, contra cost,
a expertizei tehnice proprii sau contractate, în baza acordurilor/contractelor de servicii ce se
vor semna în acest sens. Costurile expertizei furnizate de Banca Europeană de Investiţii şi
Banca Mondială în baza acestor memorandumuri de înţelegere vor fi rambursate din asistenţa
tehnică cuprinsă în fondurile structurale şi de coeziune de care beneficiază România, respectiv
Programul Operaţional Asistenţă Tehnică (POAT) şi axele prioritare de asistenţă tehnică din
cadrul celorlalte programe operaţionale.
Prin aceste memorandumuri de înţelegere, România nu îşi asumă angajamente
financiare suplimentare faţă de cele deja asumate prin programele operaţionale derulate deja,
respectiv asigurarea contribuţiei naţionale de 15-20% la asistenţa tehnică implementată prin
fondurile structurale şi de coeziune. 
Un memorandum similar celor semnate la 26 ianuarie 2012 este în curs de negociere
cu Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD).
În România, ultimele proiecte din anul 2012 trimise la BEI sunt în conformitate cu
evaluarea și fac parte din sectoarele:
 transport:
- Construcții din Lugoj-Deva Autostradă - secţiunea Lugoj-Dumbrava;
- Construcții din Timișoara-Lugoj Autostradă & Bypass;
- Construcții din Orăștie-Sibiu, autostradă.
 servicii – în București, Sectorul 4, servicii de reabilitare termică;
 linii de credit - Grupul Raiffeisen România pentru un împrumut global.

8
www.bnro.ro
9
www.dae.gov.ro

11
 În 2011, Banca Europeană de Investiții a acordat împrumuturi 61 de miliarde de euro
în sprijinul obiectivelor Uniunii Europene: 54 miliarde de euro în statele membre ale Uniunii
și AELS (Asociația Liberală a Liberului Schimb), și 7 miliarde de euro în țările partenere.

Fig. 3 Împrumuturile acordate de BEI

Printre care, României i s-a aprobat un proiect în sectorul liniilor de credit privind
IMM-urile din cadrul Băncii Comerciale Române (BCR SMEs & Other Priorities II) și s-au
semnat alte trei proiecte din sectorul transporturilor (linia 5 de metrou, secțiunea II), liniilor
de credit împreună cu Bulgaria (Sogelease RO-BG a Creditelor pentru IMM-uri şi Midcap) și
pentru telecom împreună cu Turcia (Vodafone SEE-cadru). Iar alte 6 proiecte sunt în
conformitate cu evaluarea.
Prin împrumuturile în valoare de aproape 9 miliarde de euro acordate în afara Uniunii
Europene, BEI oferă sprijin financiar semnificativ pentru proiectele din țările partenere ale
UE.
BEI acordă împrumuturi şi garanţii în ţările candidate la aderarea la Uniunea
Europeană (Croaţia, Turcia, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei – FYROM, Muntenegru
şi Islanda), precum şi în ţările potenţial candidate [Albania, Bosnia şi Herţegovina, Serbia şi
Kosovo în conformitate cu Rezoluţia nr. 1244 (1999) a Consiliului de Securitate al
Organizaţiei Naţiunilor Unite]. Valoarea totală a creditelor BEI în Balcanii de Vest a atins 1,4
miliarde EUR în 2010.
Tabelul nr. 2.2.1. Țări candide și potențial candide
Finanțarea acordată în 2010 (milioane euro) Suma din care capital de
risc
Turcia 1.935 30
Serbia 690
Croația 511
Bosnia și Herțegovina 72
Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei 52
Albania 51
Muntenegru 49
Total 3.360 30

Valoarea totală a creditelor BEI în Balcanii de Vest a atins 1,4 miliarde EUR în 2010.
BEI este cel mai mare finanţator internaţional din regiune. Valoarea totală a creditelor
începând din 2001, când banca a redevenit activă în zonă, se ridică la 7,3 miliarde EUR.

12
Serbia a fost cel mai mare beneficiar al finanţărilor BEI din Balcanii de Vest, cu 690 milioane
EUR, ceea ce se poate observa în tabelul nr. 2.2.1. O mare parte din fonduri a fost utilizată
pentru finalizarea reţelelor transeuropene. Anul 2010 a fost anul deschiderii primului birou
regional al BEI la Belgrad, inaugurat în luna noiembrie.
Tabelul nr. 2.2.2. Țări mediteraneene
Finanțare acordată în 2010 (milioane euro) Suma din care capital de
risc
Egipt 906
Algeria 500
Tunisia 498
Maroc 420
Siria 185 10
Regional 31 7
Liban 7
Gaza-Cisiordania 5 5
Total 2.552 22

Pe lângă creşterea împrumuturilor din țările mediteraneene, activitatea FEMIP a

generat o însemnată valoare adăugată, în special prin încheierea de acorduri de finanţare
complexe, precum parteneriatele public-private, finanţarea de proiecte sau operaţiunile cu un
profil de risc mai ridicat decât cel acceptat în mod normal de bancă. În 2010, circa 74% din
operaţiunile din regiune (totalizând aproape 1,9 miliarde EUR) au fost cofinanţate cu instituţii
partenere, creându-se astfel sinergii importante. Operaţiunile de asistenţă tehnică s-au ridicat
la 14,2 milioane EUR în 2010.
Tabelul nr. 2.2.3. Rusia și vecinii din est
Finanțare acordată în 2010 (milioane euro) Suma
Federația Rusă 250
Moldova 185
Georgia 175
Ucraina 16
Armenia 6
Total 631

Împrumuturile BEI în ţările partenere din est au atins 631 milioane EUR în 2010, o
creştere de aproape trei ori comparativ cu 2009. În strânsă cooperare cu BERD, banca
finanţează proiecte în aceste ţări în cadrul unui mandat de 3,7 miliarde EUR sub formă de
împrumuturi în perioada 2007-2013. Pe lângă mandatul UE, BEI a înfiinţat propria Facilitate
pentru partenerii estici în valoare de 1,5 miliarde EUR pentru împrumuturi şi garanţii pe
propriul risc, în scopul efectuării de investiţii ale UE în ţările respective. Jumătate din
împrumuturile acordate în 2010 a fost direcţionată în sectorul energetic, în timp ce alte
domenii vizate au inclus proiecte privind apa şi transporturile, agroindustria şi liniile de credit
pentru IMM-uri.
Dintre ţările din Asia Centrală eligibile pentru finanţare BEI (Kazahstan, Kârgâzstan,
Tadjikistan, Turkmenistan şi Uzbekistan), Kazahstan a fost cea de-a doua ţară care a semnat
un acord cadru în 2010, după Republica Tadjikistan în 2009. În prezent sunt evaluate trei
proiecte în valoare totală de 328 milioane EUR în sectorul apei, energiei şi al acţiunilor
împotriva schimbărilor climatice.
În ţările din Africa, Caraibe şi Pacific, BEI susţine de regulă iniţiative care încurajează
dezvoltarea sectorului privat, precum investiţiile în IMM-uri, dar pune accent şi pe
infrastructura productivă la scară mare, incluzând proiecte privind energia regenerabilă,

13
iniţiative privind eficienţa energetică şi alte proiecte sensibile la aspecte privind schimbările
climatice.
Tabelul nr. 2.2.4. State din Africa, zona Caraibelor, Pacific, țările și teritoriile de peste
mări (TTPM) și Africa de Sud
Finanțare acordată în 2010 (milioane euro) Suma din care capital
de risc
Africa 738 182
De Vest 279 82
De Est 260 40
Australă și Oceanul Indian 145 5
Multiregional 45 45
Centrală și Ecuatorială 10 10
Caraibe 48 7
Pacific 9 9
Regional ACP 162 162
TTPM 15 15
Total ACP-TTPM 972 374
Africa 50

Împrumuturile acordate în cadrul Facilităţii de Investiții pentru investiţii au atins 374

milioane EUR în 2010. Încă 598 milioane EUR s-au alocat pentru proiecte ACP din resursele
proprii ale băncii în 2010. În cadrul unui mandat separat, banca a acordat împrumuturi în
valoare de 50 milioane EUR pentru proiecte din Republica Africa de Sud.
BEI a acordat împrumuturi de 1,2 miliarde EUR în America Latină şi Asia (ALA).
Investiţiile din Asia au reprezentat circa 723 milioane EUR, în timp ce împrumuturile
acordate în America Latină s-au ridicat la 499 milioane EUR.
Tabelul nr. 2.2.5. America Latină și Asia
Finanțare acordată în 2010 (milioane euro) Suma
America Latină 499
Brazilia 420
Mexic 79
Asia 723
China 500
Vietnam 223
Total 1.222

În cadrul mandatului actual, BEI poate acorda împrumuturi de până la 3,8 miliarde
EUR în America Latină şi Asia în perioada 2007-2013. Împrumuturile băncii în ţările ALA
fac parte din strategia UE de cooperare economică cu aceste regiuni.
Rolul de evaluare este efectuarea independentă a operațiunilor grupului BEI,
obiectivul său fiind de a evalua operațiuni cu scopul de a identifica aspectele care ar putea
îmbunătăți performanțele operaționale, responsabilitate și transparență.
Acest mandat specifică obiectivele evaluării și rolul în timp ce reglementează relațiile
sale cu grupul BEI, sunt oficializate practicile curente și reflectă obiectivul de grup BEI
pentru a garanta independența activităților de evaluare.
Evaluarea concentrează pe modul în care instituția (BEI – FEI) desfășoară operațiunile
sale, având în vedere cadrul politicilor relevante ale Uniunii Europene (tratat, directive,
Decizia Consiliului, mandate, etc.), precum și deciziile guvernatorilor BEI.

14
 În calitate de instituție financiară a Uniunii Europene, Grupul BEI, alături de bugetul
UE, este unul din cele două surse de finanțare pentru investițiile care susțin politicile UE.
În cazul acestor investiţii productive pe termen lung, ambele tipuri de finanţare –
nerambursabilă şi prin împrumuturi – au caracteristici şi merite specifice. Iniţiativele comune
elaborate de Grupul BEI şi de Comisie în actualul cadru financiar (2007-2013) au demonstrat
modul în care se pot combina ambele instrumente pentru a se obţine o eficienţă mai mare a
fondurilor.
Actuala perioadă de programare 2007-2013 pentru politica de „coeziune” a UE a oferit
BEI şi FEI un rol mai important decât cel avut anterior de acestea în ceea ce priveşte
planificarea şi programarea, incluzând asistenţa tehnică pentru pregătirea proiectelor,
evaluarea proiectelor, ingineria financiară şi monitorizarea. Mai multe iniţiative comune
legate direct de politica de coeziune, precum JASPERS, JESSICA, JEREMIE şi JASMINE,
dar şi instrumente cu împărţirea riscurilor, precum FFIR şi Instrumentul de garantare a
creditelor pentru proiectele TEN-T (LGTT), care vizează obiective UE complementare, au
contribuit la consolidarea parteneriatului cu Comisia.
JASPERS, JESSICA, JEREMIE şi JASMINE, cei patru J, sunt rezultatul acestui
parteneriat puternic. Acestea sunt toate iniţiative comune, care combină finanţarea şi resursele
umane ale Grupului BEI şi ale Comisiei Europene.
Pentru a putea finanţa investiţii cu risc mai mare, dar şi cu profit mai mare, în
cercetare, dezvoltare şi inovare, BEI şi Comisia au înfiinţat Facilitatea de finanţare cu
împărţirea riscurilor. Cu 1 miliard EUR din rezervele băncii şi încă 1 miliard EUR prin cel de
Al şaptelea program-cadru pentru cercetare iniţiat de Comisie, această facilitate dispune de o
rezervă de capital de 2 miliarde EUR care permite băncii să acorde împrumuturi totalizând
până la circa 10 miliarde EUR pentru investiţii având o valoare cel puţin dublă în domenii de
vârf de cercetare, dezvoltare şi inovare în perioada 2006-2013. O evaluare intermediară
efectuată în 2010 de experţi independenţi a tras concluzii pozitive şi a recomandat lărgirea
sferei de aplicare şi intensificarea utilizării instrumentelor de tip FFIR.
LGTT – Instrumentul de garantare a creditelor pentru proiectele privind reţelele
transeuropene de transport – a fost înfiinţat de BEI şi de Comisie cu scopul de a face faţă
riscului privind volumul traficului la care sunt expuşi investitorii privaţi implicaţi în proiecte
de acest tip. Finanţat în părţi egale de cele două instituţii, acest instrument de risc acoperă
riscurile privind veniturile obţinute din trafic în primele faze critice de exploatare a
proiectului, întrucât fluxurile de trafic au nevoie adesea de timp pentru a atinge un nivel la
care să fie generat un venit suficient.
ELENA înseamnă „Asistenţă europeană pentru proiectele energetice locale”, o
iniţiativă comună de asistenţă tehnică lansată de BEI şi de Comisie.
În afara Uniunii Europene, BEI cooperează strâns cu instituţiile UE, cu guvernele
ţărilor UE şi ale ţărilor partenere, precum şi cu alte instituţii de finanţare internaţionale sau
bilaterale. Numai în ţările vecine şi ţările partenere ale UE, cofinanţarea s-a ridicat la 73% din
volumul total acordat în 2010. În regiunea ACP, BEI are o experienţă îndelungată în
combinarea împrumuturilor şi finanţărilor nerambursabile comunitare.

15
 Concluzii

Banca Europeană de Investiții este o instituție financiară europeană care sprijină

proiecte în țările Uniunii Europene și investește în viitoarele state membre și în țările
partenere.
În concluzie, BEI facilitează, prin acordarea de împrumuturi și garanții și fără a urmări
un scop lucrativ, finanțarea proiectelor de mai jos în toate sectoarele economiei:
 proiecte care urmăresc punerea în vigoare a regiunilor mai puțin dezvoltate;
 proiecte care urmăresc modernizarea sau conversia întreprinderilor ori crearea de noi
activități care sunt rezultatul realizării sau funcționării pieței interne și care, prin amploarea
sau natura lor, nu pot fi finanțate în întregime prin diferitele mijloace de finanțare existente
în fiecare dintre statele membre;
 proiecte de interes comun pentru mai multe state membre care, prin amploarea sau
natura lor, nu pot fi finanțate în întregime prin diferitele mijloace de finanțare existente în
fiecare dintre statele membre.
BEI a început să-și concentreze atenția asupra identificării de operațiuni prin care
finanțările sale să aibă cel mai mare impact asupra creșterii economice. Creditarea proiectelor
care implică un grad mai mare de risc, dar și de profit, în domenii precum cercetarea,
dezvoltarea infrastructurii durabile și inovarea are cel mai mare impact asupra potențialului de
creștere al economiei.

16
 Bibliografie

1. Doutriaux A., Lesquesne E., (1997), Les institutions de l’Union Europeene, Paris
2. Enciu A., (2005), Instituții Financiare Europene – implicații în restructurarea
economică europeană, Ed. AIT Laboratoires, București
3. www.europeana.ro
4. www.eib.org
5. www.bnro.ro
6. www.dae.gov.ro

17