Sunteți pe pagina 1din 10

CORELAȚIA DINTRE PRODUSUL INTERN BRUT,

NUMĂRUL DE ȘOMERI ȘI CURSUL


DE SCHIMB VALUTAR
Student: BILAN MANUELA
FSEAP, CIG, AN III, GR. I

Produsul intern brut (PIB) este valoarea totală monetară sau de piață a tuturor bunurilor și
serviciilor finite, produse într-o anumită țară într-o perioadă specifică de timp. Ca o măsură largă
a produsului intern brut, acesta funcționează ca un scor complet al sănătății economice a țării.
Deși PIB-ul este de obicei calculat anual, el poate fi calculate și trimestrial.
Produsul intern brut este un indicator macroeconomic care reflectă suma valorii de piață a
tuturor mărfurilor și serviciilor destinate consumului final, produse în toate ramurile economiei
în interiorul unei țări în decurs de un an. Acesta se poate calcula și la nivelul unei regiuni sau
localități.1
Şomajul este un fenomen contemporan, complex, cuprinzător, care include în sfera sa
aspecte economice, sociale, politice, psihologice şi morale.2
Cursul de schimb sau cursul de schimb reprezintă prețul unei unități monetare din
moneda unei țări, exprimat în unități monetare ale altei țări. O definiție mai exactă a cursului de
schimb ia în considerare tipul de cotație care leagă cele două monede participante la raportul de
schimb.3
Relația dintre șomaj și produsul intern brut a fost bine documentată în literatura de
specialitate. Șomajul este problema macroeconomică care afectează persoanele destul de grav.
Pierderea ocupării forței de muncă înseamnă un nivel de trai redus și stres psihologic.
În ceea ce privește planul național, dinamica mărimii Produsului Intern Brut este
influențată în cazul neimplicării unei părți a forței de muncă. Instruirea și calificarea persoanelor
șomere au necesitat cheltuieli, atât din partea individului cât și a societății. În cazul în care
șomajul este de lungă durată, aceste cheltuieli nu vor fi recuperate. În consecință, această forță de
muncă, neaparținând populației active ocupate, nu oferă niciun aport în ceea ce privește creșterea
PIB.
Spre deosebire de prețul relativ al bunurilor care fac parte din tranzacțiile externe, cel al
bunurilor interne este influențat de cursul de schimb. Acesta transmite în acest fel, prin
intermediul canalului indirect al cursului de schimb cele dintâi impulsuri asupra activității

1
https://ro.wikipedia.org/wiki/Produs_intern_brut
2
http://www.revistadestatistica.ro/wp-content/uploads/2014/02/rrs_06_2013_a3ro.pdf
3
https://ro.wikipedia.org/wiki/Curs_de_schimb
economice (sumarizată prin deviația produsului intern brut real) ale ratei dobânzii de politică
monetară.
Cursul valutar este un factor care influențează economia, fiind folosit de anumite state
pentru corectarea unor dezechilibre produse în urma crizei financiare.Efectul de bilanţ reprezintă
influenţa cursului de schimb asupra deviaţiei PIB generată de efectul modificării avuţiei şi valorii
nete asupra disponibilităţii creditului bancar.4 Cursul de schimb valutar are influență asupra PIB-
ului prin faptul că acesta are impact asupra economiei și odată cu ea și asupra valorii monetare a
bunurilor și serviciilor produse într-o anumtă țară.
Având în vedere acest context, am hotărât să fac o analiză pe baza unui model
econometric care să evidențieze cuantificat influența pe care șomajul și cursul de schimb o are
asupra Produsului Intern Brut, utilizând funcția de regresie simplă și multiplă pe o perioadă de 10
ani (2009-2018).
În următorul tabel este prezentată baza de date pe care am folosit-o în această analiză.

Variabila dependentă=Produsul Intern Brut


Variabila independentă 1 = Numărul de someri
Variabila independentă 2 = Cursul de schimb valutar

Din figura nr. 2 observăm ca numărul de șomeri are un trend oscilant. Între anii 2009-
2013 numărul de șomeri este cât de cât constant, dar incepând cu anul 2014 numărul șomerilor
începe să scadă deoarece forța de muncă a crescut. Creșterea șomajului cu 75% și scăderea PIB-
ul cu 7% în anul 2009 față de anul 2008, a avut un mare impact asupra economieiîn anul
2009.Din cauza crizei din anul 2008, mulți oameni au renunțat la cautarea unui loc de muncă, iar
acest lucru i-a exclus atât din categoria salariaților, cât și din categoria șomerilor ceea ce a
contribuit la scăderea consumului. Începând cu anul 2010 nivelul celor doi indicatori s-a
îmbunătățit progresiv, în urma unei redresări ușoare a economiei, progres ce este explicat de
unele fenomene economice interne positive.Cea mai mică valoare s-a înregistrat în anul 2018 cu
0,289 milioane de șomeri, iar cea mai mare valoare s-a înregistrat în anii 2011 și 2013 cu 0,730
milioane de persoane.

4
https://www.bnr.ro/Efectul-de-avutie-si-de-bilant-al-cursului-de-schimb-3444.aspx
4.70

4.60

4.50

4.40

4.30

4.20

4.10

4.00

3.90
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Figura nr. 1 Evoluția cursului de schimb în perioada 2009-2018

În figura nr. 3 observăm ca între anii 2009-2011, moneda s-a menținut între 4,20 lei și
4,25 lei.În anul 2012 moneda a avut o creștere observabilă, ajungând la valoarea 4,46 lei, iar în
anii 2013-2016 moneda s-a menținut constanta, stabilizându-se în jurul valorii de 4,44 lei. În
anul 2017 putem observa o nouă creștere, moneda ajungând la o valoare de 4,57 lei, iar în 2018,
eueo a ajuns la valoarea de 4,65 lei. Valoarea atât de mica a monedei in anii 2009-2011 este din
cauza crizei financiare din 2008 care a întrodus o inversare a trendului de apreciere a leului.

1.CORELAȚIA DINTRE PRODUSUL


INTERN BRUT ȘI NUMĂRUL DE ȘOMERI
A. Regresia simplă liniară
Din figura nr. 1 și nr. 2, deducem că între Produsul Intern Brut și numărul de șomeri
există o legătură directă, numărul de șomeri influențând valoarea PIB-ului. În acest context,
utilizând o funcție de regresie simplă liniară ajungem la ideea că Y (PIB), fiind variabilă
dependentă și X (nr. de șomeri), fiind variabila independentă au o legătură directă. În cazul de
față, vom estima numărul șomerilor cu ajutorul ecuației de regresie liniară simplă:
y  a  bx  e .

unde:
y = Produsul Intern Brut (variabilă dependentă)
x = Nr. deșomeri (variabilă independentă)
a și b = parametrii modelului de regresie
e = variabilă reziduală (reprezintă influiențaaltor factori ai variabilei y,
care nu sunt specificați în model și sunt considerați a fi factori întâmplători)

Avem următorul sistem de ecuații:

n n n

{a ∑ x 2i + b ∑ xi =∑ x i y i
i=1
n
i=1

a ∑ xi +nb=∑ y i
i=1 i=1
i=1
n

unde n=10 => y= a + b * x. Rezolvând sistemul vom avea un singur punct staționar sau o
soliție unică de forma:

n n n
n ∑ xi y i−∑ x i ∑ y i
i=1 i=1 i=1
a^ = n n 2

n ∑ x2i −
i=1
(∑ )
i=1
xi

n n
^ 1 ∑ y i−¿ 1 a^ ∑ x i ¿
b=
n i=1 n i =1

Pentru analiza corelației dintre cei doi factori prezentați în tabelul nr. 1, am folosit
programul SPSS astfel:
Tabel nr. 1Variabilele modelului de regresie

Variables Entered/Removeda

Variables Variables
Model Entered Removed Method
b
1 SOMERI . Enter

a. Dependent Variable: PIB


b. All requested variables entered.

În tabelul nr. 2 prezentăm variabilele modelului, cum ar fi numărul de șomeri care este
variabilă independent și PIB-ul care este variabilă dependentă.

Tabel nr. 2 Model summary

Model Summaryb
Adjusted R Std. Error of the
Model R R Square Square Estimate Durbin-Watson

2. CORELAȚIA DINTRE PRODUSUL


INTERN BRUT, NUMĂRUL DE ȘOMERI ȘI CURSUL DE
SCHIMB VALUTAR

B. Regresia multiplă

Din figura nr. 1, nr. 2 și nr. 3, deducem că între Produsul Intern Brut, numărul de șomeri
și cursul de schimb valutar există o legătură directă, numărul de șomeri și cursul de schimb
influențând valoarea PIB-ului. În acest context, utilizând o funcție de regresie multiplă ajungem
la ideea că Y (PIB), fiind variabilă dependentă, X1 (nr. de șomeri) și X2 (curs de schimb) , fiind
variabile independente au o legătură directă. În cazul de față, vom estima numărul șomerilor și
variația cursului de schimb cu ajutorul ecuației de regresie multiplă.
Forma generală a modelului de regresie liniară multiplă este:

Y =α + β 1 X 1+ β2 X 2 +…+ β k X k + ε

unde:
Y este variabila dependentă ;
X1, X2sunt variabile independente;
 este variabila aleatoare eroare (reziduu);
 , i , i  1, k sunt parametri de regresie.

Parametrii modelului de regresie redaudate despre schimbările variabilei dependente. În


mod practic, pentru identificarea valorilor parametrilor se consideră informațiile de nivelul unui
eşantion de volum n.
Dacă avem în vedere cazul particular, unmodel de regresie liniară multiplă cu două
variabile independente este de forma:
Y =α + β 1 X 1+ β2 X 2 + ε,

cu ecuaţia estimată de forma:

Y^ = α^ + β^ 1 X 1+ ^β2 X 2,
atunci pentru un eşantion de volum n, avem
^y i= α^ + ^β 1 x 1 i+ ^β2 x 2i , i=1 , n.

Estimările se pot afla punctual prin metoda celor mai mici pătrate, în cazul modelului de
regresie liniară multiplă cu două variabile independente, prin sistemul:

¿ n α^ + β^ 1 ∑ x1 i + ^β 2 ∑ x 2 i=∑ y i

{ i i
i

2
i

¿ α^ ∑ x 1 i+ β^ 1 ∑ x 21i + ^β 2 ∑ x 1 i x 2 i=∑ x 1 i y i
i i i
¿ α^ ∑ x 2 i+ β^ 1 ∑ x1 i x2 i + ^β 2 ∑ x 2 i=∑ x 2 i yi
i
i

Pentru a vedea corelația dintre cei trei factori prezentați în tabelul nr. 1, am folosit
programul SPSS cu ajutorul căruia am analizat modelul polinomial multiplu de gradul 2 și 3
modelul reciproc multiplu și modelul logaritmic, iar după studierea rezultatelor am concluzionat
că modelul polinomial de gradul 2 este cel mai semnificativ.

Tabel nr. 3 Variabilele modelului de regresie

Variables Entered/Removeda

Variables Variables
Model Entered Removed Method

1 Someri2, CURS,
. Enter
SOMERIb

a. Dependent Variable: PIB


b. Tolerance = .000 limit reached.

În tabelul nr. 7 prezentăm variabilele modelului, cum ar fi numărul de șomeri și cursul de


schimb valutar, care sunt variabile independente și PIB-ul care este variabilă dependentă.

Tabel nr.4 Model Summary

Model Summaryb

Adjusted R Std. Error of the


Model R R Square Square Estimate

1 .986a .972 .958 5692.70535

a. Predictors: (Constant), Someri2, CURS, SOMERI


b. Dependent Variable: PIB

Din tabelul nr. 8 observăm estimațiile raportului de corelație și ale raportului de


determinație care sunt: R = 0,986 și R2 = 0,972, care prin valoarea mare arată o legatură strânsă
între cele trei variabile. Raportul de determinație ne arată prin valoarea sa estimată, faptul că
97,2% din PIB apare în valoarea cursului de schimb si în numărul de șomeri.

Tabel nr. 5 Tabel ANOVA

ANOVAa

Model Sum of Squares df Mean Square F Sig.

1 Regression
6816711688.064 3 2272237229.355 70.116 .000b

Residual 194441364.977 6 32406894.163

Total
7011153053.041 9

a. Dependent Variable: PIB


b. Predictors: (Constant), Someri2, CURS, SOMERI

Tabelul ANOVA ne indică faptul că modelul pe care l-am construit evidențiază


dependența dintre variabile prin valoarea Sig. de 0,000 care este mai mică decat 0,05. Testul F
are o valoare de 70,116 care ne arată semnificația variabilelor și faptul că mai sunt și alte
variabile care influențează Produsul intern brut.

Tabel nr. 6 Estimarea modelului de regresie

Coefficientsa

Standardized 95.0% Confidence Interval for


Unstandardized Coefficients Coefficients B

Model B Std. Error Beta t Sig. Lower Bound Upper Bound

1 (Constant) 22178.868 129847.075 .171 .870 -295545.478 339903.215

CURS 64332.833 24174.912 .336 2.661 .037 5178.954 123486.712

SOMERI -504428.846 135216.075 -3.180 -3.731 .010 -835290.662 -173567.030

Someri2 375032.360 119846.451 2.541 3.129 .020 81778.660 668286.061

a. Dependent Variable: PIB


În tabelul Coefficients observăm că Sig. este mai mic decat 0,05 ceea ce duce la
respingerea ipotezei H0. La o creştere cu un procent a ponderii cursului de schimb, ponderea PIB-
ului va creşte în medie cu 64332,833 la sută. La o creştere cu un procent a numărului de șomeri,
ponderea PIB-ului va scade în medie cu -504428,846 la sută. La o creştere cu o procent a
numărului de șomeri, ponderea PIB-ului va crește în medie cu 375032,360 la sută.

Tabel nr. 7 Variabile excluse

Excluded Variablesa

Collinearity

Partial Statistics

Model Beta In t Sig. Correlation Tolerance


b
1 Curs2 -31.128 -4.367 .007 -.890 2.268E-5

a. Dependent Variable: PIB


b. Predictors in the Model: (Constant), Someri2, CURS, SOMERI

Din tabelul Variabile excluse, observăm că datorită valorii foarte scăzute a variabilei
Curs^2, aceasta a fost exclusă.

Tabel nr. 8 Variabila Reziduală

Residuals Statisticsa

Minimum Maximum Mean Std. Deviation N

Predicted Value 124435.5625 206869.6875 152378.3370 27521.12661 10


Residual -7175.45703 6069.13379 .00000 4648.07445 10
Std. Predicted Value -1.015 1.980 .000 1.000 10
Std. Residual -1.260 1.066 .000 .816 10

a. Dependent Variable: PIB

Tabelul nr. 11 ne arată că cel mai mare rezid s-a înregistrat în anul 2013 cu o valoare de
6069.13379, iar cel mai mic în anul 2009 cu o valoare de -7175.45703. Înregistrarea unei valori
reziduale atât de mici în anul 2009, vine ca o consecință a crizei financiare din anul 2008.
Din Histogramă, putem observa că modelul analizat este compatibil, deoarece linia
urmărește clopotul lui Gauss, dar mai există și alte variabile care au influență asupra PIB-ului.

Concluzii:

Din modelul conceput, putem observa cum acesta a dus la obținerea unor parametri de
regresie a căror corelație formează o legatură foarte stânsă. Altfel spus, în perioada 2009 - 2018
între Produsul Intern Brut, numărul de șomeri și cursul de schimb există o legătură intensă.
În privința validității modelului utilizat, se remarcă faptul că acesta este unul aplicabil
deoarece valorile testelor R = 0,986 și R2 = 0,972 sunt suficient de mari.
Așasar, în privința planului național, dinamica mărimii Produsului Intern Brut este
influențată în cazul excluderii unei părți a forței de muncă, iar cursul de schimb valutar are
influență asupra PIB-ului prin faptul că acesta are impact asupra economiei și odată cu ea și
asupra valorii monetare a bunurilor și serviciilor produse într-o anumtă țară. .
Bibliografie:

1. https://www.zf.ro/analiza/anomalia-statistica-a-somajului-de-ce-are-romania-o-rata-a-
somajului-de-7-si-spania-de-26-cand-in-ambele-doar-unu-din-trei-locuitori-lucreaza-12842884
2. https://www.zf.ro/zf-20-de-ani/zf-la-20-de-ani-evenimentul-anului-2009-criza-financiara-
incepe-sa-isi-arate-efectele-in-economie-dar-toata-lumea-este-optimista-si-crede-ca-dezastrul-
va-dura-doar-cateva-luni-17605646
3. http://www.revistadestatistica.ro/wp-content/uploads/2014/02/RRS_07_2013_a6ro.pdf
4. https://ro.wikipedia.org/wiki/Produs_intern_brut
5. https://www.investopedia.com/terms/g/gdp.asp
6. www.insse.ro
7. https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/64_75_Cursul%20valutar_factorii%20de
%20influenta%20si%20efectele%20variatiei%20lui%20asupra%20economiei%20Republicii
%20Moldova.pdf
8. https://ro.wikipedia.org/wiki/Curs_de_schimb
9. https://www.bnr.ro/Efectul-de-avutie-si-de-bilant-al-cursului-de-schimb-3444.aspx
10. www.bnr.ro
11. https://www.bnr.ro/Mecanismul-de-transmisie-a-politicii-monetare--712-Mobile.aspx

S-ar putea să vă placă și