Pedologie – referat semestrul 1, anul I, ianuarie 2020

USAMV Bucuresti
Facultatea de Horticultura
Forma de invatamant - ID

STUDIU PEDOLOGIC SI DE BONITARE PENTRU INFIINTAREA

LIVEZILOR DE NUC in zona Dobrogea Limanu - Albesti

Profesor: Prof. Dr. Mihalache Mircea

Student: Cune Claudiu Constantin

Materia: Pedologie

Anul I, semestrul 1, Horticultura

1
Pedologie – referat semestrul 1, anul I, ianuarie 2020

STUDIU PEDOLOGIC SI DE BONITARE PENTRU INFIINTAREA

LIVEZILOR DE NUC in zona Dobrogea Limanu - Albesti

Localizare : extravilanul comunei Albesti, jud. Constanta

Din punct de vedere geologic terenul este constituit dintr-un fundament ce aparţine Paleozoicului
si Mezozoicului, caracterizat de formaţiuni geologice din Helveţian şi Burdigalian, reprezentat spre
suprafaţă prin argile si loessuri, in cazul de fata argile puternic carbonatate, avand un rol major in
formarea invelisului de sol.
Zona studiată se încadrează în regiunea climatică Dfbk (Cernescu), si se caracterizeaza prin veri
calduroase, toamne lungi si ierni blande, cu o temperatura medie anuala de 11.3 0 C si precipitatii care
ating o medie anuala de 405 mm. Tinutul de dealuri Dobrogene se caracterizeaza prin veri calde, cu
precipitatii nu prea bogate si ierni blande, cu strat de zapada instabil.
Radiatia solara globala inregistreaza valori cuprinse intre 140 kcal/cm 2/an in sudul Dobrogei .
Temperatura aerului prezinta diferentieri teritoriale mari, ca urmare a deosebirilor altitudinale si de
expunere fata de vanturile estice si radiatia solara. Mediile anuale variaza intre 22 o C la Mangalia, mediile
lunii celei mai calde – iulie sunt cuprinse intre 22– 24 o C, iar cele ale lunii celei mai reci – ianuarie, scad
la cca. -1o C. Maximele absolute au atins la Mangalia, 38,7 oC, iar minima absoluta in 2 ianuarie 1942,
-25.2 oC. Vanturile sunt puternic influentate de relief si de apropierea de Marea Neagra atat in ceea ce
priveste directia cat si viteza. Vantul are frecventa medie anuala a calmului are valori scazute (21,8  %),
cu directie predominananta est -> vest.
Temperatura medie anuală variează între 11-120C, cu temperaturi medii lunare într1 0C, în
luna ianuarie şi 220C, în luna iulie.

Tabel 1 cu temperaturi medii lunare multianuale (Atlasul climatologic al Romaniei)

Lun IAN FEB MAR APR MAI IUN IUL AUG SEP OC NOV DEC
a T

T 0C -1 0 6 12 15 20 22 22 18 13 7 2

2
Pedologie – referat semestrul 1, anul I, ianuarie 2020

Variaţia temperaturilor este specifică tipului de climă continental moderat, cu maxima în luna
iulie (temperatura medie de 22 grade C), iar minima în luna ianuarie (temperatura medie -1 grade C).
Trecerea de la iarnă la primăvară se face lent, de obicei în a doua decadă a lunii aprilie. Verile sunt
plăcute, insa deseori cu temperaturi caniculare. Toamna este caracterizată prin precipitaţii slabe, ploi
calde şi uneori se prelungeşte până în luna noiembrie. Iarna apar inversiuni de temperatură, datorită
expozitiei parcelelor luate in studiu

Tabel 2 cu media minimelor zilnice (Atlasul climatologic al Romaniei)

Lun IAN FE MAR APR MAI IUN IUL AUG SEP OC NOV DEC
a B T

T 0C -4 -3 -2 4 10 14 16 14 10 6 3 -2

Tabel 3 cu temperaturi maxime si minime absolute (Atlasul climatologic al Romaniei)

Luna IAN FEB MAR APR MAI IUN IUL AUG SEP OCT NOV DEC

Tmax
C 16 19.6 30 27.5 36 34.7 38.7 36 32.3 29.5 24.6 17.6

TminC -25 -25 -14 -2.4 1.2 5 8.3 8 2.4 -3.4 -11.8 -17.4

Tabel 4 cu media precipitatiilor lunare multianule (Atlasul climatologic al Romaniei)

Luna IAN FE MA AP MA IUN IU AU SE OC NO DEC

B R R I L G P T V

mm/lun
a 30 29 26 29 38 52 29 32 29 31 42 38

Precipitaţiile medii anuale oscilează între 400-450 mm/an, şi au variaţii de tip continental,
fiind minime la sfârşitul iernii (februarie) şi maxime la începutul verii (iunie).
Durata medie de stralucire a soarelui –, se situeaza in jurul valorii de 2200-2400 ore/an.

3
Pedologie – referat semestrul 1, anul I, ianuarie 2020

60

50

40

30

20

10

0
IAN FEB MAR APR MAI IUN IUL AUG SEP OCT NOV DEC

FIŞA DE BONITARE

Nr. Coeficienti de bonitare

Limite de
Ind Denumire indicator Cod ind. LIVADA
încadrare
. MR PR PN CV NC
3C T.m.a. (corectat) 11.5 11.1-12.00C 0,9 0,8 0,8 0,9 0,9
4C P.m.a. (corectat) 0425 401-450 mm 0,6 0,7 0,7 0,8 0,6
14 Gleizare 0 Absent 1 1 1 1 1
15 Pseudogleizare 0 Absent 1 1 1 1 1
16 Salinizare/alcalizare 0 Abs 1 1 1 1 1
23A Textura (0-100 cm) 52 Luto-argilos 0,9 0,9 1 0,9 0,8
33 Panta 03 1-3% 1 1 1 1 1
38 Alunecări 0 Abs 1 1 1 1 1
39 Ad. Apei freatice 03.5 3.01-5.0 m 1 1 1 1 1
40 Inundabilitate 0 Absent 1 1 1 1 1
44 Porozitatea totală -7.55 -10…0 1 1 1 1 1
61 Conţ. De CaCO3 06 5-8 % 1 1 1 1 1
63 Reacţia (0-20cm) 7.0 6.9-7.2 1 1 1 1 1
133 Volum edafic 113 101-125% 1 1 1 1 1
144 Rezerva de humus 180 161-200 t/ha 1 1 1 1 1
181 Excesul de umid. 1 Slab 1 1 1 1 1
 Produsul coeficientilor de bonitare 0,48 0,5 0,5 0,6
0 6 4 0,43

Nota de bonitare 48 50 56 64 43
Clasa de calitate III III III II III

Notele de bonitare scad in primul rand datorita temperaturii medii anuale, insa fara a impune limitari
severe. Penalizarea cea mai sevare este data si in acest scaz de cantitatea redusa a precipitatiilor anuale.
note de bonitare sunt mai bune datorita continutului mai redus a carbonatilor dar ai a avalori mai mici a

4
Pedologie – referat semestrul 1, anul I, ianuarie 2020

ph –lui solului. Masuri obligatorii : sacarificarea si asiguarea surplusului de apa prin irigatii. Fara sistem
de irigatii cultura poate fi compromisa total sau partial.

NOTA
MR = MAR,PR=PAR,PN=PRUN, CV=CIRES, VISIN, NC= NUC

FISA DE PRETABILITATE PENTRU LIVEZI

1.Grosimea solului pana la roca compacta 113 – I

2.Volum edafic util 113 - I
3.Grad de salinizare 00 - I
4.Grad de alcalizare 00 - I
5.Adancimea orizontului Cca 075 - II
6.CaCO3 activ 05.5 - II
7.Reactia solului pana la 100 cm 8.1 - II
8.Al schimbabil Abs - I
9.Caracter vertic Fara - I
10.Panta terenului 3% - I
11.Gradul de neuformitate a terenului 1 - I
12.Afectarea terenului prin eroz.de suprafata 1 - I
13.Eroziunea de adancime 00 - I
14.Alunecari de teren Abs - I
15.Adancimea apei freatice 03.5 - I
16.Volumul de sol negleizat 95 - I
17.Intensitatea excesului de umiditate Absent - I
18.Intensitatea gleizarii Absent - I
19.Volumul de sol negleizat 85 - I
20.Intensitatea pseudogleizarii Absent - I
21.Volumul de sol nepseudogleizat 95 - I
22.Infiltratii laterale pe versanti 0 - I
23.Inundabilitatea prin revarsare Absent. - I
CLASA DE PRETABILITATE pentru livezi II

5
Pedologie – referat semestrul 1, anul I, ianuarie 2020

 clasa III a de pretabilitate : sunt terenuri cu pretabilitate Buna , limitarile in acest caz fiind
adancimea mica a orizontului Cca, a reactiei slab alcaline la baza profilului si a prezentei
calacarului activ in orizontul Cca.