Sunteți pe pagina 1din 16

COGENERAREA - producerea combinat{ (}ntr-o instala`ie integrat{) a electricit{`ii ~i c{ldurii ]ntr-o prezentare sintetic{, succesiunea evalu{rilor pentru determinarea

or pentru determinarea preliminar{ a


este o tehnologie }n expansiune continu{ ~i accelerat{, atât extensiv{, cât ~i sortimental{, prin oportunit{`ii unei aplica`ii de cogenerare este enumerat{ }n tabela urm{toare:
abordarea domeniului pân{ nu de mult restric`ionat tehnic, al instala`iilor de capacit{`i mici ~i mijlocii,
dispersate teritorial, mai aproape de consumatori.
]n strategia formulat{ }n anul 1997 de Comisia European{ s-a prev{zut obiectivul de dublare pân{ }n
2010 a utiliz{rii acestei tehnologii, atingându-se o pondere a cogener{rii de 18% }n produc`ia UE de
electricitate. Se estimeaz{ c{ realizarea acestui obiectiv va determina diminuarea emisiilor de CO2 cu
peste 65 milioane tone anual.
Bro~ura de fa`{, elaborat{ cu suportul financiar al Comisiei
Europene Directoratul General Energie ~i Transport, }n
cadrul componentei ENERGIE a Programului Cadru 5
pentru Cercetare, Dezvoltare Tehnologic{ ~i Demonstrare,
reprezint{ un rezultat al colabor{rii }ntre ~ase organiza`ii
membre ale re`elei OPET (Organizations for the Promotion
of Energy Technologies): OPET Slovenia, OPET Balkan,
OPET Romania ENERO, OPET Slovacia, OPET ASTER
Italia ~i OPET NOVEM Olanda.
Ghidul este destinat managerilor ~i factorilor responsabili
de la consumatorii de energie electric{ ~i termic{, pentru a
le permite s{ evalueze oportunitatea aplic{rii cogener{rii,
ca procedeu de alimentare cu cele dou{ feluri de energie.
Dac{ rezultatul evalu{rii eviden`iaz{ avantaje posibile, este necesar{ confirmarea }n continuare a
acestei posibilit{`i, printr-un studiu specific detaliat, de fezabilitate ~i profitabilitate a proiectului.

Introducere 1

Avantajele cogenerãrii 2

Tipuri de sisteme de cogenerare 4

Concepþia soluþiilor 7

Evaluãri economice 11

OBSERVA@IE: Comisia European{, sau orice alt{ persoan{ ac`ionând din partea Comisiei, nu este responsabil{ pentru
utilizarea ce ar putea fi dat{ informa`iei con`inute în prezenta publica`ie.
Reproducerile sunt autorizate, cu condi`ia men`ion{rii sursei.
La producerea prin metode clasice a energiei 1.2. Necesarul de energie este }n
electrice (}n centrale termoelectrice) o mare general complex-c{ldur{ ~i
parte din energia con`inut{ }n combustibili electricitate
este disipat{ }n mediul ambiant sub form{ de ]n mod frecvent consumatorii necesit{ at|t
c{ldur{ de nivel termic sc{zut (}n procesul de c{ldur{ c|t ~i electricitate. Necesarul de
condensare a aburului folosit ca agent c{ldur{ care poate fi considerat pentru a fi
acoperit din sistemele de cogenerare este
energetic).
c{ldur{ pentru }nc{lzire spa`ial{ (ap{
Cogenerarea (CHP)*), recupereaz{ aceast{
fierbinte, aer cald, abur de joas{ presiune),
pierdere ~i produce simultan energie pentru ap{ cald{ sanitar-menajer{ sau pentru
electric{ ~i c{ldur{, mai eficient ~i, }n procese industriale de temperaturi joase
acela~i timp, cu emisii poluante mai reduse, ~i/sau moderate. Nu intr{ }n aria de interes a
}n raport cu tehnologiile clasice. cogener{rii consumurile de }nalt{
temperatur{ (g{titul }n sectorul casnic ~i
ter`iar, procesele piro-energetice din industria
Cogenerarea este producerea simultan{
chimic{, petrochimic{, metalurgic{ ~i a
a energiei electrice ~i c{ldurii
materialelor de construc`ie, pentru care
solu`ia de alimentare cu caldur{ prin arderea
]n cazul aplic{rii adecvate, cogenerarea direct{ de combustibil nu are alternativ{.
poate conduce la
reduceri substan`iale ale costurilor 1.3. ]n mod uzual ~i simplist,
pentru energie la consumatori. consumatorul }~i acoper{ necesarul
de c{ldur{ ~i de electricitate din
1.1. Principiul cogener{rii. cazane proprii cu combustibil fosil ~i
prin cump{rare de energie electric{
din sistem.
Utilizarea cogener{rii pentru livrarea
simultan{, dintr-o surs{ comun{ a celor dou{
feluri de energie, a fost aplicat{ extensiv }n
Rom|nia }n cadrul marilor sisteme
centralizate de alimentare cu c{ldur{ a
platformelor industriale ~i a localit{`ilor
urbane. ]n stadiul actual al tehnicii, procedeul
a devenit posibil ~i profitabil chiar ~i }n cazul
unor aplica`ii de capacit{`i reduse amplasate
la consumator.
Prezentul ghid }~i propune s{ trateze }n
special aceast{ categorie, a cogener{rii mici
~i mijlocii, care poate deveni un domeniu de
interes pentru un num{r substan`ial m{rit de
)
* CHP = Combined Heat and Power factori implica`i, }n prezent }nc{ insuficient
documenta`i privind aspectele specifice
tehnice ~i economice.
2.1. Principalul avantaj al cogener{rii transform{ în energie util{ (sub form{ de ]n baza unor prelucr{ri statistice ale pre`urilor pentru diferite tipuri de instala`ii de cogenerare de
este economia de energie electricitate ~i c{ldur{). Aceast{ caracteristic{ capacit{`i unitare mici ~i mijlocii, oferite de firmele furnizoare, precum ~i a experien`ei de
eviden`iaz{ faptul c{ în cogenerare exploatare a instala`iilor realizate }n str{in{tate, au rezultat valorile indicatorilor specifici de
Conform diagramelor de fluxuri de energie valorificarea combustibilului, se realizeaz{ cu investi`ii ~i cheltuieli anuale de exploatare, prezentate (}n corela`ie cu puterile electrice instalate
o eficien`{ energetic{ aproximativ dubl{, în ale agregatelor) }n urm{toarele grafice:
prezentate mai jos, }n cazul utiliz{rii
cogener{rii ca tehnologie energetic{, }n mod raport cu eficien`a în cazul producerii de
curent, 85% din energia con`inut{ în electricitate prin procedee clasice.
combustibil (uzual, gaze naturale) se

Profitul rezultat din reducerea consumului


NOTA@II:
de combustibil cu 32% (de la 100 unit{`i la
0 - randament de conversie a energiei
68 unit{`i) se materializeaz{ prin combustibilului }n energie final{ (la
diminuarea facturilor pentru energie ale producerea separat{ a energiei
utilizatorilor de energie electric{ ~i electrice respectiv termice)
"e - cot{ din energia combustibilului,
termic{.
transformat{ }n energie electric{, }n
Chiar }n cazul }n care cogenerarea intr{ }n instala`ia de cogenerare
concuren`{ cu tehnologiile noi, avansate, "t - cot{ din energia combustibilului,
de producere a energiei electrice (instala`ii transformat{ }n energie termic{, }n
instala`ia de cogenerare
combinate gaze-abur, cu randamente de
0g = "e + "t; randament global de conversie
ordinul 50%) economiile realizabile sunt a combustibilului, }n energie electric{
de 15-18%. ~i c{ldur{, (la procesul de cogenerare)
y = "e/"t; indice de cogenerare (de
termoficare); raportul dintre
electricitatea ~i c{ldura produse }n
cogenerare.
Se define~te Puterea termic{ }n cogenerare Pentru fiecare categorie de consumator, 2.2. Avantajul cogener{rii este de Diferen`ele la sarcina termic{, peste
prin expresia: Ptcog = nagr x Ptagr, [kW] func`ie de m{rimea coeficientului de asemenea economic capacitatea disponibil{ a cogener{rii, se
= "cog x Ptmax cogenerare ("cog), valoarea duratei de utilizare acoper{ din cazane de v|rf de abur sau de
Energia termic{ posibil a fi produs{ anual }n anual{ a puterii termice instalate }n ap{ cald{.
cogenerare (Ttcog), permis{ de caracteristicile Cogenerarea, realizat{ la consumator,
cogenerare se poate calcula cu formula: Diferen`ele la sarcina electric{, peste puterea
Qancog = Ptcog x Ttcog, [kWh/an], de varia`ie ~i de durat{ ale consumului, se permite acestuia s{ beneficieze ~i financiar
de efectele economiilor la consumul total de disponibil{ a cogener{rii, (`in|nd seama ~i de
}n care: Ttcog- durata de utilizare anual{ a ob`ine cu ajutorul graficelor din figura
combustibil. At|t c{ldura c|t ~i electricitatea, varia`ia consumului termic care condi`ioneaz{
puterii termice instalate }n cogenerare; al{turat{.
produse ~i consumate local, cu numai puterea electric{ disponibil{) se acoper{ cu
cca 15 % pierderi, (fa`{ de cca 65 % pierderi la energie absorbit{ din sistemul energetic. ]n
producerea electricit{`ii }n centralele aceste cantit{`i poate fi luat{ }n considerare ~i
termoelectrice din sistem) necesit{ pe energia care ar putea fi preluat{ din sistem }n
ansamblu cheltuieli mai reduse dec|t suma perioadele }n care pre`ul practicat de furnizor
facturilor energetice (gaze sau c{ldur{ plus este mai mic dec|t pre`ul de producere }n
electricitate cump{rat{ de la "Electrica") }n instala`ia local{ cu cogenerare (perioadele de
alternativa aliment{rii separate cu cele dou{ tarif redus).
feluri de energii.

2.3. Maximizarea economiei de


energie este plafonat{ de condi`iile
CONDI@II DE CALITATE PENTRU
de eficien`{ economic{ a investi`iei. COGENERARE:

Economiile preliminate se realizeaz{


Caracteristicile consumului determin{ varia`ii
numai dac{ procesul de cogenerare
nepropor`ionale, }n tran~e din ce }n ce mai }ndepline~te o serie de condi`ii de
mici, ale economiei de energie, respectiv ale calitate, dintre care se men`ioneaz{:
cheltuielillor pentru energie, }n raport cu ! C{ldura ~i electricitatea produse }n
tran~ele de putere instalat{ }n cogenerare. timpul func`ion{rii sunt utilizate }n
totalitate ~i }n mod eficient. Sunt de
O dublare a capacit{`ii nu determin{ o evitat perioadele de func`ionare }n care
dublare a economiei de combustibil. nu exist{ consum de c{ldur{ sau
Ca urmare dimensiunea optim{ a capacit{`ii livrarea de c{ldur{ pentru acoperirea
termice a instala`iei cu cogenerare se opre~te unor consumuri nera`ionale (pierderi)
4.2.4. Stabilirea capacit{`ii electrice a Energia electric{ produs{ de instala`ia de
care pot fi u~or eliminate.
sursei cu cogenerare ~i a cogenerare este condi`ionat{ de regimul de la un nivel inferior valorii maxime a sarcinii ! Valoare ridicat{ (peste 80...85 %) a
exploatare impus de varia`iile sarcinii termice, termice. Aceast{ limitare este definit{ }n randamentului global ("e+"t)
energiei electrice posibil a fi
regim caracterizat prin durata (Ttcogen) de utilizare principal prin urm{toarele aspecte: ! Valoare c|t mai mare a indicelui de
produse de aceasta.
anual{ a capacit{`ii instalate }n cogenerare. Cu cogenerare (y="e/"t). Electricitatea
! investi`ia pentru un spor de capacitate
un grad de exactitate satisf{c{tor pentru fiind o form{ superioar{ de energie,
Puterea electric{ total{ instalat{ (Pecog) a peste o anumit{ limit{ nu se mai justific{
evalu{ri preliminare, energia electric{ ce ar convertibil{ usor }n toate celelalte
sursei cu cogenerare se stabile~te }n func`ie de putea fi produs{ }n regim de cogenerare se prin plusul de economii la cheltuielile cu
forme (for`{, c{ldur{, lumin{, radia`ii
puterea termic{ instalat{ a acesteia ~i de poate calcula cu formula: energia; etc.), o valoare mare a acestui indice
indicele de cogenerare prezentat pentru fiecare Eecog= Pecog x Ttcog, [kWh/an] ! tran~a suplimentar{ posibil{ ar avea o semnific{ o calitate deosebit{ a
tip de instala`ie }n tabelele din Cap. 3, cu
durat{ de func`ionare mai mic{ dec|t conversiei combustibilului.
formula:
Pecog=y x Ptcog, [kW] ceaimpus{ de condi`iile de eficien`{.
4.2.2. Stabilirea necesarului maxim ! comparare cu alte valori de consumuri
orar de c{ldur{*). orare m{surate sau cunoscute anterior. Se
Exist{ o gam{ relativ variat{ de tipuri de re`ine valoarea cea mai mare dintre
instala`ii cu cogenerare. Diferen`ele }ntre valorile comparate;
*)Toate m{sur{torile ~i prelucr{rile de valori de consumuri
acestea constau }n principal }n: din cadrul acestui punct privesc consumuri care ! sarcina termic{ maxim{ a
! tehnologia procesului de cogenerare; }ndeplinesc condi`iile de a fi acoperite prin cogenerare, consumatorilor posibil a fi racorda`i la
respectiv au fost prelucrate prin opera`iunile de selec`ie
! combustibilul utilizat; cogenerare se calculeaz{ cu formula:
men`ionate la punctul 4.2.1 de mai sus.
! agentul purt{tor ~i parametrii c{ldurii Ptmax=Qhmax/0,0036, [kW]
livrate; ]n cazul }n care nu se dispune de date de ! durata de utilizare anual{ (TQhmax) a
! raportul electricitate/c{ldur{ generat{. proiect, eventual verificate ~i prin rezultate }n consumului orar maxim de c{ldur{ se
exploatare, sau de alte informa`ii relevante, se define~te ca fiind durata ipotetic{ de
]n stadiul tehnologic actual, producerea poate utiliza o metodologie de evaluare func`ionare cu un consum orar constant
combinat{ a c{ldurii ~i electricit{`ii poate fi aproximativ{ a acestei m{rimi, }n modul Qhmax }n care s-ar realiza un consum total
realizat{ }n mod practic/comercial cu urm{tor: integrat egal cu consumul anual Qan ~i se
urm{toarele tipuri de sisteme: ]n ansamblu indicatorii caracteristici ai ! din }nregistr{rile lunare ale contoarelor de calculeaz{ cu formula:
balan`ei de energie pentru un sistem de tip agen`i energetici, prelucrate conform TQhmax=Qan/Qhmax, [h/an]
! Motoare cu piston (MP), cu sc|nteie - tip punctului 4.2.1 de mai sus, se selecteaz{
motor cu piston sunt:
Otto - sau tip Diesel, cu gaze naturale sau consumul lunar cel mai ridicat: 4.2.3. Stabilirea capacit{`ii sursei cu
cu carburant lichid; Qlmax, [GJ/luna]; cogenerare ~i a energiei termice
! se calculeaz{ consumul mediu orar, (Qhmedl) posibil a fi produse de aceasta.
! Turbine cu gaze (TG); corespunz{tor lunii cu consumul lunar
maxim: Qhmedl=Qlmax/720, [GJ/h]; Consider|nd varia`ia uzual{ (tipic{) a
! Turbine cu abur (TA). ! se }nregistreaz{, prin citirea contoarelor, diferitelor categorii de consumuri termice
consumurile zilnice (Qz), }n zilele unei (definite prin m{rimea duratei de utilizare
s{pt{m|ni normale de lucru, de preferin`{ anual{ TQhmax a sarcinii termice maxime),
3.1. Motoare cu piston (MP)
}ntr-o lun{ cu consumuri ridicate, se rezult{ c{ pentru }ndeplinirea condi`iei de
selecteaz{ valoarea consumului zilnic durat{ eficient{ de func`ionare a instala`iei cu
Instala`ia are drept component{ principal{ un C{ldura recuperat{ din acest tip de motor maxim (Qzmax) ~i se calculeaz{ consumul cogenerare, men`ionat{ la punctul 4.1, sunt
motor cu ardere intern{ (tip Otto-cu sc|nteie poate fi }n general utilizat{ la procese care zilnic mediu }n s{pt{m|na respectiv{: recomandabile urm{toarele valori "cog, ale
sau tip Diesel) care antreneaz{ un generator necesit{ temperaturi p|n{ la 100°C. ]n unele Qzmed=Qsapt/7, [GJ/zi]; coeficientului de cogenerare:
pentru producerea energiei electrice. cazuri, se produc cu aceste sisteme ~i cantit{`i ! se calculeaz{ un coeficient de
Puterea electric{ unitar{ este cuprins{ }ntre reduse de abur, necesare }n anumite procese. neuniformitate al consumului s{pt{m|nal:
25 ~i 5000 kW. ksapt=Qzmax/Qzmed
Combustibil: Gaze naturale, Motorin{, 3.2. Turbine cu gaze (TG) ! se }nregistreaz{, prin citirea contoarelor,
Biogaz, Biodiesel, Gaz de generator. consumurile orare (Qh), }n toate orele unei
0
C{ldura din gazele arse evacuate (la 500 C) ]n cazul acestei tehnologii, prin arderea zile caracterizate prin consum ridicat (Qz),
poate fi recuperat{ }n propor`ie de cca 70%, combustibilului, }ntr-o camer{ de ardere se selecteaz{ valoarea consumului orar
0
prin r{cirea acestora p|n{ la 120 C (motorul special{, se produc gaze de presiune ~i maxim (Qhmax) ~i se calculeaz{ consumul Puterea termic{ unitar{ (Ptagr) ~i num{rul
0
Otto) ~i respectiv la 200 C (motorul Diesel). temperatur{ ridicat{ care ac`ioneaz{ o orar mediu }n ziua respectiv{: Qhmed=Qz/24; agregatelor de cogenerare (nagr) posibil a fi
C{ldura din apa de r{cire ~i din uleiul de turbin{ cu gaze, cuplat{ la un generator ! se calculeaz{ un coeficient de instalate se aleg astfel }nc|t coeficientul
ungere (la cca 1000C) poate fi recuperat{ electric. Aceea~i turbin{ antreneaz{ ~i neuniformitate al consumului efectiv de cogenerare "cog=nagr x Ptagr / Ptmax s{
practic }n totalitate. compresorul care alimenteaz{ cu aer camera zilnic:kz=Qhmax/ Qhmed rezulte cu valori apropiate de valorile
C{ldura livrat{ consumatorilor: Ap{ cald{, }n care se realizeaz{ arderea combustibilului. ! se calculeaz{ consumul orar maxim de recomandate mai sus.
Abur. c{ldur{: Qhmax=ksapt x kz x Qhmedl, [GJ/h]
! se verific{ valoarea Qhmax calculat{, prin
! Este recomandabil{ }mp{r`irea }n 2-3 ! stabilirea necesarului maxim orar de Puterea electric{ unitar{ este cuprins{ }ntre 3.3. Turbine cu abur (TA)
agregate a capacit{`ii instalate }n c{ldur{ - Qh,max, [GJ/h], respectiv Pt,max, 0,25 ~i 0,5 MW, }n cazul unit{`ilor de mic{
cogenerare, at|t din considerente de [kW]; putere ~i ating|nd 50 MW, }n cazul grupurilor ]n aceste turbine energia mecanic{, respectiv
disponibilitate a sursei c|t ~i pentru de puteri mari. electric{, se produce prin expandarea
! stabilirea capacit{`ii termice a sursei cu
Combustibil: Gaze naturale, P{cur{ sau aburului de presiune ~i temperatur{ }nalt{
optimizarea regimurilor de }nc{rcare }n cogenerare - Pt,cog, [kW]
Motorin{. generat de un cazan de abur care poate folosi
exploatare ~i a planific{rii lucr{rilor de ! stabilirea energiei termice produse prin o gam{ variat{ de combustibili.
}ntre`inere. C{ldura rezidual{ evacuat{ cu debitul
cogenerare - Qcog, [GJ/an] Puterea electric{ unitar{ este cuprins{ }ntre
! Tipul instala`iei de cogenerare se alege important de gaze arse fierbin`i (la cca 500°C)
3 ~i 150 MW .
}n func`ie de m{rimea consumului termic poate s{ fie utilizat{ pentru acoperirea unor Combustibil: Gaze naturale, P{cur{, C{rbune
4.2.1.Stabilirea necesarului anual de consumuri termice (abur sau ap{ cald{).
aferent acesteia (conform paragrafelor sau Combustibil de~eu.
c{ldur{. O eventual{ post-combustie a unui supliment C{ldura rezidual{ con`inut{ }n aburul de
anterioare) precum ~i `in|nd seam{ de
de combustibil, utiliz|nd con`inutul ridicat de 0,7...16 bar evacuat din turbin{, la ie~irea din
urm{toarele considerente:
Necesarul anual de c{ldur{, }n GJ/an, se oxigen al acestor gaze poate determina o treapta final{ sau prin prize, poate s{ fie
> se vor utiliza motoarele cu piston (cu
determin{, fie prin }nsumarea }nregistr{rilor cre~tere a cantit{`ii de c{ldur{ livrate, cu o utilizat{ pentru acoperirea unor consumuri
ciclu Otto-pentru combustibil gaze termice (abur sau ap{ cald{).
contoarelor de c{ldur{ (abur ~i/sau ap{ }mbun{t{`ire corespunz{toare a
naturale - ~i cu ciclu Diesel - pentru al`i
fierbinte, }n cazul }n care acestea exist{), fie randamentului general.
combustibili), }n cazul unor consumuri
de c{ldur{ preponderent sub form{ de prin prelucrarea }nregistr{rilor de consum de
ap{ cald{; combustibil.
> se vor utiliza turbinele cu gaze, }n ]n acest, al doilea, caz procedura implic{
cazul unor consumuri de c{ldur{ deducerea, }n prealabil, din consumul total de
preponderent sub form{ de abur. combustibil, a cantit{`ilor care nu au legatur{
direct{ cu producerea, posibil{ prin
cogenerare, de agen`i de }nc{lzire, ap{ cald{
4.2. Stabilirea consumurilor de
sau abur, ~i anume a urm{toarelor:
c{ldur{ ! necesarul pentru g{tit sau alte procese de
}nalt{ temperatur{ care nu pot fi acoperite
]n general, la consumatori, informa`iile cu prin cogenerare;
grad acceptabil de }ncredere sunt indica`iile ! pierderi la cazane (inclusiv la porniri- Indicatorii balan`ei de energie pentru un
contoarelor (gaze, c{ldur{, ap{ cald{) care opriri): 10...20 % (40 % pentru cazane mari sistem de tip turbin{ cu abur sunt:
]n compara`ie cu tehnologia motoarelor cu
eviden`iaz{ cantit{`ile de c{ldur{ ~i/sau de ~i vechi); piston, turbinele cu gaze sunt mai potrivite
agen`i purt{tori de energie, consumate pe ! pierderi care pot fi eliminate prin m{suri pentru acoperirea unor consumuri de abur
diferite perioade de timp. simple. fiind posibil{ atingerea parametrilor aburului
Pe baza rezultatelor unor studii concrete de ]n conversia diferitelor energii contorizate de livrat de 110 bar/525°C.
caz, prezentul ghid recomand{ o metod{ aparatele de m{sur{, se vor folosi ratele de Balan`a de energie pentru un sistem de tip
simplificat{, pornind de la datele de transformare prezentate }n tabela al{turat{: turbin{ cu gaze este urm{toarea:
contorizare a agen`ilor energetici, pentru
evaluarea puterilor/sarcinilor ~i a duratelor
de utilizare a consumurilor termice preluabile Aceste tipuri de scheme au fost solu`ia
prin cogenerare. aplicat{ practic }n exclusivitate }n Rom|nia
pentru instala`iile cu cogenerare, instala`ii
Sunt de parcurs, }n acest scop, urm{torii pa~i:
care totalizau cca 37% din puterea electric{
! stabilirea necesarului anual de c{ldur{ disponibil{ a centralelor gestionate de
preluabil{ prin cogenerare - Qan, [GJ/an]; Societatea "Termoelectrica".
Ele au constituit sursele generatoare de 3.4. Avantaje ~i dezavantaje ale
c{ldur{ at|t pentru sistemele mari diferitelor sisteme
centralizate de alimentare cu c{ldur{ la 4.1. Principii generale o component{ "de baz{" (cu durat{
distan`{ a consumatorilor urbani ~i a mare/quasiconstant{) peste care se
Caracteristicile instala`iilor care realizeaz{
platformelor industriale, c|t ~i pentru procesul de cogenerare difer{ func`ie de tipul ! La locul de instalare, condi`ionarea cea suprapun componente "de vârf" (cu durate
alimentarea cu energie la nivel de incint{ instala`iei, ceea ce confer{ acestora avantaje mai rigid{ a regimului de func`ionare este mai scurte/cu intreruperi). Variatiile
industrial{ a proceselor tehnologice ~i/sau ~i dezavantaje determinante pentru definirea determinat{ de consumul termic. consumului sunt determinate atat de
pentru }nc{lzirea cl{dirilor. ariei de aplicare. O enumerare succint{ a Diferen`ele la energia electric{ }ntre temperatura exterioara cat si de
acestor avantaje ~i dezavantaje este consumul local ~i produc`ia instala`iei perioadele, duratele si regimurile specifice
prezentat{ }n tabela de mai jos. (propor`ional{ cu sarcina termic{) se ale proceselor alimentate. @in|nd seam{
compenseaz{, f{r{ dificult{`i tehnice, din de modul de varia`ie a consumului rezulta
re`eaua electric{ la care instala`ia este ca pentru a }ndeplini condi`ia de
racordat{. Ca urmare, dimensionarea ~i func`ionare de minimum 4000 h/an,
func`ionarea cogener{rii este instala`ia de cogenerare trebuie s{ aib{ o
determinat{ de criteriul termic. capacitate mai mic{ dec|t consumul
! Cogenerarea utilizeaz{ agregate maxim de v|rf. Se define~te drept
complexe, respectiv cu valoare ridicat{. coeficient de cogenerare (de
Pentru a fi rentabile (cu economii de termoficare) - "cog - raportul dintre
energie suficiente pentru compensarea capacitatea termic{ a cogener{rii ~i
efortului de investi`ii), acestea trebuie s{ sarcina termic{ maxim{ anual{. Condi`ia
fie utilizate cât mai mult timp si la inc{rc{ri duratei minime de func`ionare de 4000
cât mai mari. O durat{ de functionare de h/an conduce la valori maxime admisibile
peste cca 4000 h/an poate fi considerat{ "cog=0,3...0,5 (conform exemplului din
drept una din regulile de baz{ necesar a figur{: 2 sau 3 agregate }ndeplinesc
fi respectate. condi`ia recomandat{; - agregatul 4, cu
! Consumurile de c{ldur{ au, practic func`ionare de 3000 h/an este
intotdeauna, un caracter variabil in timp, cu nerecomandabil)

Principalii indicatori economici ai diferitelor instala`ii cu cogenerare sunt prezenta`i }n


tabela al{turat{.

INDICATORI ECONOMICI AI COGENER[RII


Ele au constituit sursele generatoare de 3.4. Avantaje ~i dezavantaje ale
c{ldur{ at|t pentru sistemele mari diferitelor sisteme
centralizate de alimentare cu c{ldur{ la 4.1. Principii generale o component{ "de baz{" (cu durat{
distan`{ a consumatorilor urbani ~i a mare/quasiconstant{) peste care se
Caracteristicile instala`iilor care realizeaz{
platformelor industriale, c|t ~i pentru procesul de cogenerare difer{ func`ie de tipul ! La locul de instalare, condi`ionarea cea suprapun componente "de vârf" (cu durate
alimentarea cu energie la nivel de incint{ instala`iei, ceea ce confer{ acestora avantaje mai rigid{ a regimului de func`ionare este mai scurte/cu intreruperi). Variatiile
industrial{ a proceselor tehnologice ~i/sau ~i dezavantaje determinante pentru definirea determinat{ de consumul termic. consumului sunt determinate atat de
pentru }nc{lzirea cl{dirilor. ariei de aplicare. O enumerare succint{ a Diferen`ele la energia electric{ }ntre temperatura exterioara cat si de
acestor avantaje ~i dezavantaje este consumul local ~i produc`ia instala`iei perioadele, duratele si regimurile specifice
prezentat{ }n tabela de mai jos. (propor`ional{ cu sarcina termic{) se ale proceselor alimentate. @in|nd seam{
compenseaz{, f{r{ dificult{`i tehnice, din de modul de varia`ie a consumului rezulta
re`eaua electric{ la care instala`ia este ca pentru a }ndeplini condi`ia de
racordat{. Ca urmare, dimensionarea ~i func`ionare de minimum 4000 h/an,
func`ionarea cogener{rii este instala`ia de cogenerare trebuie s{ aib{ o
determinat{ de criteriul termic. capacitate mai mic{ dec|t consumul
! Cogenerarea utilizeaz{ agregate maxim de v|rf. Se define~te drept
complexe, respectiv cu valoare ridicat{. coeficient de cogenerare (de
Pentru a fi rentabile (cu economii de termoficare) - "cog - raportul dintre
energie suficiente pentru compensarea capacitatea termic{ a cogener{rii ~i
efortului de investi`ii), acestea trebuie s{ sarcina termic{ maxim{ anual{. Condi`ia
fie utilizate cât mai mult timp si la inc{rc{ri duratei minime de func`ionare de 4000
cât mai mari. O durat{ de functionare de h/an conduce la valori maxime admisibile
peste cca 4000 h/an poate fi considerat{ "cog=0,3...0,5 (conform exemplului din
drept una din regulile de baz{ necesar a figur{: 2 sau 3 agregate }ndeplinesc
fi respectate. condi`ia recomandat{; - agregatul 4, cu
! Consumurile de c{ldur{ au, practic func`ionare de 3000 h/an este
intotdeauna, un caracter variabil in timp, cu nerecomandabil)

Principalii indicatori economici ai diferitelor instala`ii cu cogenerare sunt prezenta`i }n


tabela al{turat{.

INDICATORI ECONOMICI AI COGENER[RII


! Este recomandabil{ }mp{r`irea }n 2-3 ! stabilirea necesarului maxim orar de Puterea electric{ unitar{ este cuprins{ }ntre 3.3. Turbine cu abur (TA)
agregate a capacit{`ii instalate }n c{ldur{ - Qh,max, [GJ/h], respectiv Pt,max, 0,25 ~i 0,5 MW, }n cazul unit{`ilor de mic{
cogenerare, at|t din considerente de [kW]; putere ~i ating|nd 50 MW, }n cazul grupurilor ]n aceste turbine energia mecanic{, respectiv
disponibilitate a sursei c|t ~i pentru de puteri mari. electric{, se produce prin expandarea
! stabilirea capacit{`ii termice a sursei cu
Combustibil: Gaze naturale, P{cur{ sau aburului de presiune ~i temperatur{ }nalt{
optimizarea regimurilor de }nc{rcare }n cogenerare - Pt,cog, [kW]
Motorin{. generat de un cazan de abur care poate folosi
exploatare ~i a planific{rii lucr{rilor de ! stabilirea energiei termice produse prin o gam{ variat{ de combustibili.
}ntre`inere. C{ldura rezidual{ evacuat{ cu debitul
cogenerare - Qcog, [GJ/an] Puterea electric{ unitar{ este cuprins{ }ntre
! Tipul instala`iei de cogenerare se alege important de gaze arse fierbin`i (la cca 500°C)
3 ~i 150 MW .
}n func`ie de m{rimea consumului termic poate s{ fie utilizat{ pentru acoperirea unor Combustibil: Gaze naturale, P{cur{, C{rbune
4.2.1.Stabilirea necesarului anual de consumuri termice (abur sau ap{ cald{).
aferent acesteia (conform paragrafelor sau Combustibil de~eu.
c{ldur{. O eventual{ post-combustie a unui supliment C{ldura rezidual{ con`inut{ }n aburul de
anterioare) precum ~i `in|nd seam{ de
de combustibil, utiliz|nd con`inutul ridicat de 0,7...16 bar evacuat din turbin{, la ie~irea din
urm{toarele considerente:
Necesarul anual de c{ldur{, }n GJ/an, se oxigen al acestor gaze poate determina o treapta final{ sau prin prize, poate s{ fie
> se vor utiliza motoarele cu piston (cu
determin{, fie prin }nsumarea }nregistr{rilor cre~tere a cantit{`ii de c{ldur{ livrate, cu o utilizat{ pentru acoperirea unor consumuri
ciclu Otto-pentru combustibil gaze termice (abur sau ap{ cald{).
contoarelor de c{ldur{ (abur ~i/sau ap{ }mbun{t{`ire corespunz{toare a
naturale - ~i cu ciclu Diesel - pentru al`i
fierbinte, }n cazul }n care acestea exist{), fie randamentului general.
combustibili), }n cazul unor consumuri
de c{ldur{ preponderent sub form{ de prin prelucrarea }nregistr{rilor de consum de
ap{ cald{; combustibil.
> se vor utiliza turbinele cu gaze, }n ]n acest, al doilea, caz procedura implic{
cazul unor consumuri de c{ldur{ deducerea, }n prealabil, din consumul total de
preponderent sub form{ de abur. combustibil, a cantit{`ilor care nu au legatur{
direct{ cu producerea, posibil{ prin
cogenerare, de agen`i de }nc{lzire, ap{ cald{
4.2. Stabilirea consumurilor de
sau abur, ~i anume a urm{toarelor:
c{ldur{ ! necesarul pentru g{tit sau alte procese de
}nalt{ temperatur{ care nu pot fi acoperite
]n general, la consumatori, informa`iile cu prin cogenerare;
grad acceptabil de }ncredere sunt indica`iile ! pierderi la cazane (inclusiv la porniri- Indicatorii balan`ei de energie pentru un
contoarelor (gaze, c{ldur{, ap{ cald{) care opriri): 10...20 % (40 % pentru cazane mari sistem de tip turbin{ cu abur sunt:
]n compara`ie cu tehnologia motoarelor cu
eviden`iaz{ cantit{`ile de c{ldur{ ~i/sau de ~i vechi); piston, turbinele cu gaze sunt mai potrivite
agen`i purt{tori de energie, consumate pe ! pierderi care pot fi eliminate prin m{suri pentru acoperirea unor consumuri de abur
diferite perioade de timp. simple. fiind posibil{ atingerea parametrilor aburului
Pe baza rezultatelor unor studii concrete de ]n conversia diferitelor energii contorizate de livrat de 110 bar/525°C.
caz, prezentul ghid recomand{ o metod{ aparatele de m{sur{, se vor folosi ratele de Balan`a de energie pentru un sistem de tip
simplificat{, pornind de la datele de transformare prezentate }n tabela al{turat{: turbin{ cu gaze este urm{toarea:
contorizare a agen`ilor energetici, pentru
evaluarea puterilor/sarcinilor ~i a duratelor
de utilizare a consumurilor termice preluabile Aceste tipuri de scheme au fost solu`ia
prin cogenerare. aplicat{ practic }n exclusivitate }n Rom|nia
pentru instala`iile cu cogenerare, instala`ii
Sunt de parcurs, }n acest scop, urm{torii pa~i:
care totalizau cca 37% din puterea electric{
! stabilirea necesarului anual de c{ldur{ disponibil{ a centralelor gestionate de
preluabil{ prin cogenerare - Qan, [GJ/an]; Societatea "Termoelectrica".
4.2.2. Stabilirea necesarului maxim ! comparare cu alte valori de consumuri
orar de c{ldur{*). orare m{surate sau cunoscute anterior. Se
Exist{ o gam{ relativ variat{ de tipuri de re`ine valoarea cea mai mare dintre
instala`ii cu cogenerare. Diferen`ele }ntre valorile comparate;
*)Toate m{sur{torile ~i prelucr{rile de valori de consumuri
acestea constau }n principal }n: din cadrul acestui punct privesc consumuri care ! sarcina termic{ maxim{ a
! tehnologia procesului de cogenerare; }ndeplinesc condi`iile de a fi acoperite prin cogenerare, consumatorilor posibil a fi racorda`i la
respectiv au fost prelucrate prin opera`iunile de selec`ie
! combustibilul utilizat; cogenerare se calculeaz{ cu formula:
men`ionate la punctul 4.2.1 de mai sus.
! agentul purt{tor ~i parametrii c{ldurii Ptmax=Qhmax/0,0036, [kW]
livrate; ]n cazul }n care nu se dispune de date de ! durata de utilizare anual{ (TQhmax) a
! raportul electricitate/c{ldur{ generat{. proiect, eventual verificate ~i prin rezultate }n consumului orar maxim de c{ldur{ se
exploatare, sau de alte informa`ii relevante, se define~te ca fiind durata ipotetic{ de
]n stadiul tehnologic actual, producerea poate utiliza o metodologie de evaluare func`ionare cu un consum orar constant
combinat{ a c{ldurii ~i electricit{`ii poate fi aproximativ{ a acestei m{rimi, }n modul Qhmax }n care s-ar realiza un consum total
realizat{ }n mod practic/comercial cu urm{tor: integrat egal cu consumul anual Qan ~i se
urm{toarele tipuri de sisteme: ]n ansamblu indicatorii caracteristici ai ! din }nregistr{rile lunare ale contoarelor de calculeaz{ cu formula:
balan`ei de energie pentru un sistem de tip agen`i energetici, prelucrate conform TQhmax=Qan/Qhmax, [h/an]
! Motoare cu piston (MP), cu sc|nteie - tip punctului 4.2.1 de mai sus, se selecteaz{
motor cu piston sunt:
Otto - sau tip Diesel, cu gaze naturale sau consumul lunar cel mai ridicat: 4.2.3. Stabilirea capacit{`ii sursei cu
cu carburant lichid; Qlmax, [GJ/luna]; cogenerare ~i a energiei termice
! se calculeaz{ consumul mediu orar, (Qhmedl) posibil a fi produse de aceasta.
! Turbine cu gaze (TG); corespunz{tor lunii cu consumul lunar
maxim: Qhmedl=Qlmax/720, [GJ/h]; Consider|nd varia`ia uzual{ (tipic{) a
! Turbine cu abur (TA). ! se }nregistreaz{, prin citirea contoarelor, diferitelor categorii de consumuri termice
consumurile zilnice (Qz), }n zilele unei (definite prin m{rimea duratei de utilizare
s{pt{m|ni normale de lucru, de preferin`{ anual{ TQhmax a sarcinii termice maxime),
3.1. Motoare cu piston (MP)
}ntr-o lun{ cu consumuri ridicate, se rezult{ c{ pentru }ndeplinirea condi`iei de
selecteaz{ valoarea consumului zilnic durat{ eficient{ de func`ionare a instala`iei cu
Instala`ia are drept component{ principal{ un C{ldura recuperat{ din acest tip de motor maxim (Qzmax) ~i se calculeaz{ consumul cogenerare, men`ionat{ la punctul 4.1, sunt
motor cu ardere intern{ (tip Otto-cu sc|nteie poate fi }n general utilizat{ la procese care zilnic mediu }n s{pt{m|na respectiv{: recomandabile urm{toarele valori "cog, ale
sau tip Diesel) care antreneaz{ un generator necesit{ temperaturi p|n{ la 100°C. ]n unele Qzmed=Qsapt/7, [GJ/zi]; coeficientului de cogenerare:
pentru producerea energiei electrice. cazuri, se produc cu aceste sisteme ~i cantit{`i ! se calculeaz{ un coeficient de
Puterea electric{ unitar{ este cuprins{ }ntre reduse de abur, necesare }n anumite procese. neuniformitate al consumului s{pt{m|nal:
25 ~i 5000 kW. ksapt=Qzmax/Qzmed
Combustibil: Gaze naturale, Motorin{, 3.2. Turbine cu gaze (TG) ! se }nregistreaz{, prin citirea contoarelor,
Biogaz, Biodiesel, Gaz de generator. consumurile orare (Qh), }n toate orele unei
0
C{ldura din gazele arse evacuate (la 500 C) ]n cazul acestei tehnologii, prin arderea zile caracterizate prin consum ridicat (Qz),
poate fi recuperat{ }n propor`ie de cca 70%, combustibilului, }ntr-o camer{ de ardere se selecteaz{ valoarea consumului orar
0
prin r{cirea acestora p|n{ la 120 C (motorul special{, se produc gaze de presiune ~i maxim (Qhmax) ~i se calculeaz{ consumul Puterea termic{ unitar{ (Ptagr) ~i num{rul
0
Otto) ~i respectiv la 200 C (motorul Diesel). temperatur{ ridicat{ care ac`ioneaz{ o orar mediu }n ziua respectiv{: Qhmed=Qz/24; agregatelor de cogenerare (nagr) posibil a fi
C{ldura din apa de r{cire ~i din uleiul de turbin{ cu gaze, cuplat{ la un generator ! se calculeaz{ un coeficient de instalate se aleg astfel }nc|t coeficientul
ungere (la cca 1000C) poate fi recuperat{ electric. Aceea~i turbin{ antreneaz{ ~i neuniformitate al consumului efectiv de cogenerare "cog=nagr x Ptagr / Ptmax s{
practic }n totalitate. compresorul care alimenteaz{ cu aer camera zilnic:kz=Qhmax/ Qhmed rezulte cu valori apropiate de valorile
C{ldura livrat{ consumatorilor: Ap{ cald{, }n care se realizeaz{ arderea combustibilului. ! se calculeaz{ consumul orar maxim de recomandate mai sus.
Abur. c{ldur{: Qhmax=ksapt x kz x Qhmedl, [GJ/h]
! se verific{ valoarea Qhmax calculat{, prin
Se define~te Puterea termic{ }n cogenerare Pentru fiecare categorie de consumator, 2.2. Avantajul cogener{rii este de Diferen`ele la sarcina termic{, peste
prin expresia: Ptcog = nagr x Ptagr, [kW] func`ie de m{rimea coeficientului de asemenea economic capacitatea disponibil{ a cogener{rii, se
= "cog x Ptmax cogenerare ("cog), valoarea duratei de utilizare acoper{ din cazane de v|rf de abur sau de
Energia termic{ posibil a fi produs{ anual }n anual{ a puterii termice instalate }n ap{ cald{.
cogenerare (Ttcog), permis{ de caracteristicile Cogenerarea, realizat{ la consumator,
cogenerare se poate calcula cu formula: Diferen`ele la sarcina electric{, peste puterea
Qancog = Ptcog x Ttcog, [kWh/an], de varia`ie ~i de durat{ ale consumului, se permite acestuia s{ beneficieze ~i financiar
de efectele economiilor la consumul total de disponibil{ a cogener{rii, (`in|nd seama ~i de
}n care: Ttcog- durata de utilizare anual{ a ob`ine cu ajutorul graficelor din figura
combustibil. At|t c{ldura c|t ~i electricitatea, varia`ia consumului termic care condi`ioneaz{
puterii termice instalate }n cogenerare; al{turat{.
produse ~i consumate local, cu numai puterea electric{ disponibil{) se acoper{ cu
cca 15 % pierderi, (fa`{ de cca 65 % pierderi la energie absorbit{ din sistemul energetic. ]n
producerea electricit{`ii }n centralele aceste cantit{`i poate fi luat{ }n considerare ~i
termoelectrice din sistem) necesit{ pe energia care ar putea fi preluat{ din sistem }n
ansamblu cheltuieli mai reduse dec|t suma perioadele }n care pre`ul practicat de furnizor
facturilor energetice (gaze sau c{ldur{ plus este mai mic dec|t pre`ul de producere }n
electricitate cump{rat{ de la "Electrica") }n instala`ia local{ cu cogenerare (perioadele de
alternativa aliment{rii separate cu cele dou{ tarif redus).
feluri de energii.

2.3. Maximizarea economiei de


energie este plafonat{ de condi`iile
CONDI@II DE CALITATE PENTRU
de eficien`{ economic{ a investi`iei. COGENERARE:

Economiile preliminate se realizeaz{


Caracteristicile consumului determin{ varia`ii
numai dac{ procesul de cogenerare
nepropor`ionale, }n tran~e din ce }n ce mai }ndepline~te o serie de condi`ii de
mici, ale economiei de energie, respectiv ale calitate, dintre care se men`ioneaz{:
cheltuielillor pentru energie, }n raport cu ! C{ldura ~i electricitatea produse }n
tran~ele de putere instalat{ }n cogenerare. timpul func`ion{rii sunt utilizate }n
totalitate ~i }n mod eficient. Sunt de
O dublare a capacit{`ii nu determin{ o evitat perioadele de func`ionare }n care
dublare a economiei de combustibil. nu exist{ consum de c{ldur{ sau
Ca urmare dimensiunea optim{ a capacit{`ii livrarea de c{ldur{ pentru acoperirea
termice a instala`iei cu cogenerare se opre~te unor consumuri nera`ionale (pierderi)
4.2.4. Stabilirea capacit{`ii electrice a Energia electric{ produs{ de instala`ia de
care pot fi u~or eliminate.
sursei cu cogenerare ~i a cogenerare este condi`ionat{ de regimul de la un nivel inferior valorii maxime a sarcinii ! Valoare ridicat{ (peste 80...85 %) a
exploatare impus de varia`iile sarcinii termice, termice. Aceast{ limitare este definit{ }n randamentului global ("e+"t)
energiei electrice posibil a fi
regim caracterizat prin durata (Ttcogen) de utilizare principal prin urm{toarele aspecte: ! Valoare c|t mai mare a indicelui de
produse de aceasta.
anual{ a capacit{`ii instalate }n cogenerare. Cu cogenerare (y="e/"t). Electricitatea
! investi`ia pentru un spor de capacitate
un grad de exactitate satisf{c{tor pentru fiind o form{ superioar{ de energie,
Puterea electric{ total{ instalat{ (Pecog) a peste o anumit{ limit{ nu se mai justific{
evalu{ri preliminare, energia electric{ ce ar convertibil{ usor }n toate celelalte
sursei cu cogenerare se stabile~te }n func`ie de putea fi produs{ }n regim de cogenerare se prin plusul de economii la cheltuielile cu
forme (for`{, c{ldur{, lumin{, radia`ii
puterea termic{ instalat{ a acesteia ~i de poate calcula cu formula: energia; etc.), o valoare mare a acestui indice
indicele de cogenerare prezentat pentru fiecare Eecog= Pecog x Ttcog, [kWh/an] ! tran~a suplimentar{ posibil{ ar avea o semnific{ o calitate deosebit{ a
tip de instala`ie }n tabelele din Cap. 3, cu
durat{ de func`ionare mai mic{ dec|t conversiei combustibilului.
formula:
Pecog=y x Ptcog, [kW] ceaimpus{ de condi`iile de eficien`{.
2.1. Principalul avantaj al cogener{rii transform{ în energie util{ (sub form{ de ]n baza unor prelucr{ri statistice ale pre`urilor pentru diferite tipuri de instala`ii de cogenerare de
este economia de energie electricitate ~i c{ldur{). Aceast{ caracteristic{ capacit{`i unitare mici ~i mijlocii, oferite de firmele furnizoare, precum ~i a experien`ei de
eviden`iaz{ faptul c{ în cogenerare exploatare a instala`iilor realizate }n str{in{tate, au rezultat valorile indicatorilor specifici de
Conform diagramelor de fluxuri de energie valorificarea combustibilului, se realizeaz{ cu investi`ii ~i cheltuieli anuale de exploatare, prezentate (}n corela`ie cu puterile electrice instalate
o eficien`{ energetic{ aproximativ dubl{, în ale agregatelor) }n urm{toarele grafice:
prezentate mai jos, }n cazul utiliz{rii
cogener{rii ca tehnologie energetic{, }n mod raport cu eficien`a în cazul producerii de
curent, 85% din energia con`inut{ în electricitate prin procedee clasice.
combustibil (uzual, gaze naturale) se

Profitul rezultat din reducerea consumului


NOTA@II:
de combustibil cu 32% (de la 100 unit{`i la
0 - randament de conversie a energiei
68 unit{`i) se materializeaz{ prin combustibilului }n energie final{ (la
diminuarea facturilor pentru energie ale producerea separat{ a energiei
utilizatorilor de energie electric{ ~i electrice respectiv termice)
"e - cot{ din energia combustibilului,
termic{.
transformat{ }n energie electric{, }n
Chiar }n cazul }n care cogenerarea intr{ }n instala`ia de cogenerare
concuren`{ cu tehnologiile noi, avansate, "t - cot{ din energia combustibilului,
de producere a energiei electrice (instala`ii transformat{ }n energie termic{, }n
instala`ia de cogenerare
combinate gaze-abur, cu randamente de
0g = "e + "t; randament global de conversie
ordinul 50%) economiile realizabile sunt a combustibilului, }n energie electric{
de 15-18%. ~i c{ldur{, (la procesul de cogenerare)
y = "e/"t; indice de cogenerare (de
termoficare); raportul dintre
electricitatea ~i c{ldura produse }n
cogenerare.
La producerea prin metode clasice a energiei 1.2. Necesarul de energie este }n
electrice (}n centrale termoelectrice) o mare general complex-c{ldur{ ~i
parte din energia con`inut{ }n combustibili electricitate
este disipat{ }n mediul ambiant sub form{ de ]n mod frecvent consumatorii necesit{ at|t
c{ldur{ de nivel termic sc{zut (}n procesul de c{ldur{ c|t ~i electricitate. Necesarul de
condensare a aburului folosit ca agent c{ldur{ care poate fi considerat pentru a fi
acoperit din sistemele de cogenerare este
energetic).
c{ldur{ pentru }nc{lzire spa`ial{ (ap{
Cogenerarea (CHP)*), recupereaz{ aceast{
fierbinte, aer cald, abur de joas{ presiune),
pierdere ~i produce simultan energie pentru ap{ cald{ sanitar-menajer{ sau pentru
electric{ ~i c{ldur{, mai eficient ~i, }n procese industriale de temperaturi joase
acela~i timp, cu emisii poluante mai reduse, ~i/sau moderate. Nu intr{ }n aria de interes a
}n raport cu tehnologiile clasice. cogener{rii consumurile de }nalt{
temperatur{ (g{titul }n sectorul casnic ~i
ter`iar, procesele piro-energetice din industria
Cogenerarea este producerea simultan{
chimic{, petrochimic{, metalurgic{ ~i a
a energiei electrice ~i c{ldurii
materialelor de construc`ie, pentru care
solu`ia de alimentare cu caldur{ prin arderea
]n cazul aplic{rii adecvate, cogenerarea direct{ de combustibil nu are alternativ{.
poate conduce la
reduceri substan`iale ale costurilor 1.3. ]n mod uzual ~i simplist,
pentru energie la consumatori. consumatorul }~i acoper{ necesarul
de c{ldur{ ~i de electricitate din
1.1. Principiul cogener{rii. cazane proprii cu combustibil fosil ~i
prin cump{rare de energie electric{
din sistem.
Utilizarea cogener{rii pentru livrarea
simultan{, dintr-o surs{ comun{ a celor dou{
feluri de energie, a fost aplicat{ extensiv }n
Rom|nia }n cadrul marilor sisteme
centralizate de alimentare cu c{ldur{ a
platformelor industriale ~i a localit{`ilor
urbane. ]n stadiul actual al tehnicii, procedeul
a devenit posibil ~i profitabil chiar ~i }n cazul
unor aplica`ii de capacit{`i reduse amplasate
la consumator.
Prezentul ghid }~i propune s{ trateze }n
special aceast{ categorie, a cogener{rii mici
~i mijlocii, care poate deveni un domeniu de
interes pentru un num{r substan`ial m{rit de
)
* CHP = Combined Heat and Power factori implica`i, }n prezent }nc{ insuficient
documenta`i privind aspectele specifice
tehnice ~i economice.
COGENERAREA - producerea combinat{ (}ntr-o instala`ie integrat{) a electricit{`ii ~i c{ldurii ]ntr-o prezentare sintetic{, succesiunea evalu{rilor pentru determinarea preliminar{ a
este o tehnologie }n expansiune continu{ ~i accelerat{, atât extensiv{, cât ~i sortimental{, prin oportunit{`ii unei aplica`ii de cogenerare este enumerat{ }n tabela urm{toare:
abordarea domeniului pân{ nu de mult restric`ionat tehnic, al instala`iilor de capacit{`i mici ~i mijlocii,
dispersate teritorial, mai aproape de consumatori.
]n strategia formulat{ }n anul 1997 de Comisia European{ s-a prev{zut obiectivul de dublare pân{ }n
2010 a utiliz{rii acestei tehnologii, atingându-se o pondere a cogener{rii de 18% }n produc`ia UE de
electricitate. Se estimeaz{ c{ realizarea acestui obiectiv va determina diminuarea emisiilor de CO2 cu
peste 65 milioane tone anual.
Bro~ura de fa`{, elaborat{ cu suportul financiar al Comisiei
Europene Directoratul General Energie ~i Transport, }n
cadrul componentei ENERGIE a Programului Cadru 5
pentru Cercetare, Dezvoltare Tehnologic{ ~i Demonstrare,
reprezint{ un rezultat al colabor{rii }ntre ~ase organiza`ii
membre ale re`elei OPET (Organizations for the Promotion
of Energy Technologies): OPET Slovenia, OPET Balkan,
OPET Romania ENERO, OPET Slovacia, OPET ASTER
Italia ~i OPET NOVEM Olanda.
Ghidul este destinat managerilor ~i factorilor responsabili
de la consumatorii de energie electric{ ~i termic{, pentru a
le permite s{ evalueze oportunitatea aplic{rii cogener{rii,
ca procedeu de alimentare cu cele dou{ feluri de energie.
Dac{ rezultatul evalu{rii eviden`iaz{ avantaje posibile, este necesar{ confirmarea }n continuare a
acestei posibilit{`i, printr-un studiu specific detaliat, de fezabilitate ~i profitabilitate a proiectului.

Introducere 1

Avantajele cogenerãrii 2

Tipuri de sisteme de cogenerare 4

Concepþia soluþiilor 7

Evaluãri economice 11

OBSERVA@IE: Comisia European{, sau orice alt{ persoan{ ac`ionând din partea Comisiei, nu este responsabil{ pentru
utilizarea ce ar putea fi dat{ informa`iei con`inute în prezenta publica`ie.
Reproducerile sunt autorizate, cu condi`ia men`ion{rii sursei.

S-ar putea să vă placă și