COGENERAREA - producerea combinat{ (}ntr-o instala`ie integrat{) a electricit{`ii ~i c{ldurii ]ntr-o prezentare sintetic{, succesiunea evalu{rilor pentru determinarea

or pentru determinarea preliminar{ a

este o tehnologie }n expansiune continu{ ~i accelerat{, atât extensiv{, cât ~i sortimental{, prin oportunit{`ii unei aplica`ii de cogenerare este enumerat{ }n tabela urm{toare:
abordarea domeniului pân{ nu de mult restric`ionat tehnic, al instala`iilor de capacit{`i mici ~i mijlocii,
dispersate teritorial, mai aproape de consumatori.
]n strategia formulat{ }n anul 1997 de Comisia European{ s-a prev{zut obiectivul de dublare pân{ }n
2010 a utiliz{rii acestei tehnologii, atingându-se o pondere a cogener{rii de 18% }n produc`ia UE de
electricitate. Se estimeaz{ c{ realizarea acestui obiectiv va determina diminuarea emisiilor de CO2 cu
peste 65 milioane tone anual.
Bro~ura de fa`{, elaborat{ cu suportul financiar al Comisiei
Europene Directoratul General Energie ~i Transport, }n
cadrul componentei ENERGIE a Programului Cadru 5
pentru Cercetare, Dezvoltare Tehnologic{ ~i Demonstrare,
reprezint{ un rezultat al colabor{rii }ntre ~ase organiza`ii
membre ale re`elei OPET (Organizations for the Promotion
of Energy Technologies): OPET Slovenia, OPET Balkan,
OPET Romania ENERO, OPET Slovacia, OPET ASTER
Italia ~i OPET NOVEM Olanda.
Ghidul este destinat managerilor ~i factorilor responsabili
de la consumatorii de energie electric{ ~i termic{, pentru a
le permite s{ evalueze oportunitatea aplic{rii cogener{rii,
ca procedeu de alimentare cu cele dou{ feluri de energie.
Dac{ rezultatul evalu{rii eviden`iaz{ avantaje posibile, este necesar{ confirmarea }n continuare a
acestei posibilit{`i, printr-un studiu specific detaliat, de fezabilitate ~i profitabilitate a proiectului.

Introducere 1

Avantajele cogenerãrii 2

Tipuri de sisteme de cogenerare 4

Concepþia soluþiilor 7

Evaluãri economice 11

OBSERVA@IE: Comisia European{, sau orice alt{ persoan{ ac`ionând din partea Comisiei, nu este responsabil{ pentru
utilizarea ce ar putea fi dat{ informa`iei con`inute în prezenta publica`ie.
Reproducerile sunt autorizate, cu condi`ia men`ion{rii sursei.
La producerea prin metode clasice a energiei
electrice (}n centrale termoelectrice) o mare
parte din energia con`inut{ }n combustibili
este disipat{ }n mediul ambiant sub form{ de
c{ldur{ de nivel termic sc{zut (}n procesul de
condensare a aburului folosit ca agent
energetic).
Cogenerarea (CHP)*), recupereaz{ aceast{
pierdere ~i produce simultan energie
electric{ ~i c{ldur{, mai eficient ~i, }n
acela~i timp, cu emisii poluante mai reduse,
}n raport cu tehnologiile clasice.
Cogenerarea este producerea simultan{
a energiei electrice ~i c{ldurii
]n cazul aplic{rii adecvate, cogenerarea
poate conduce la
reduceri substan`iale ale costurilor
pentru energie la consumatori.
1.1. Principiul cogener{rii.
)
* CHP = Combined Heat and Power
1.2. Necesarul de energie este }n
general complex-c{ldur{ ~i
electricitate
]n mod frecvent consumatorii necesit{ at|t
c{ldur{ c|t ~i electricitate. Necesarul de
c{ldur{ care poate fi considerat pentru a fi
acoperit din sistemele de cogenerare este
c{ldur{ pentru }nc{lzire spa`ial{ (ap{
fierbinte, aer cald, abur de joas{ presiune),
pentru ap{ cald{ sanitar-menajer{ sau pentru
procese industriale de temperaturi joase
~i/sau moderate. Nu intr{ }n aria de interes a
cogener{rii consumurile de }nalt{
temperatur{ (g{titul }n sectorul casnic ~i
ter`iar, procesele piro-energetice din industria
chimic{, petrochimic{, metalurgic{ ~i a
materialelor de construc`ie, pentru care
solu`ia de alimentare cu caldur{ prin arderea
direct{ de combustibil nu are alternativ{.
1.3. ]n mod uzual ~i simplist,
consumatorul }~i acoper{ necesarul
de c{ldur{ ~i de electricitate din
cazane proprii cu combustibil fosil ~i
prin cump{rare de energie electric{
din sistem.
Utilizarea cogener{rii pentru livrarea
simultan{, dintr-o surs{ comun{ a celor dou{
feluri de energie, a fost aplicat{ extensiv }n
Rom|nia }n cadrul marilor sisteme
centralizate de alimentare cu c{ldur{ a
platformelor industriale ~i a localit{`ilor
urbane. ]n stadiul actual al tehnicii, procedeul
a devenit posibil ~i profitabil chiar ~i }n cazul
unor aplica`ii de capacit{`i reduse amplasate
la consumator.
Prezentul ghid }~i propune s{ trateze }n
special aceast{ categorie, a cogener{rii mici
~i mijlocii, care poate deveni un domeniu de
interes pentru un num{r substan`ial m{rit de
factori implica`i, }n prezent }nc{ insuficient
documenta`i privind aspectele specifice
tehnice ~i economice.
2.1. Principalul avantaj al cogener{rii
este economia de energie
Conform diagramelor de fluxuri de energie
prezentate mai jos, }n cazul utiliz{rii
cogener{rii ca tehnologie energetic{, }n mod
curent, 85% din energia con`inut{ în
combustibil (uzual, gaze naturale) se
transform{ în energie util{ (sub form{ de
electricitate ~i c{ldur{). Aceast{ caracteristic{
eviden`iaz{ faptul c{ în cogenerare
valorificarea combustibilului, se realizeaz{ cu
o eficien`{ energetic{ aproximativ dubl{, în
raport cu eficien`a în cazul producerii de
electricitate prin procedee clasice.
]n baza unor prelucr{ri statistice ale pre`urilor pentru diferite tipuri de instala`ii de cogenerare de
capacit{`i unitare mici ~i mijlocii, oferite de firmele furnizoare, precum ~i a experien`ei de
exploatare a instala`iilor realizate }n str{in{tate, au rezultat valorile indicatorilor specifici de
investi`ii ~i cheltuieli anuale de exploatare, prezentate (}n corela`ie cu puterile electrice instalate
ale agregatelor) }n urm{toarele grafice:

Profitul rezultat din reducerea consumului

de combustibil cu 32% (de la 100 unit{`i la
68 unit{`i) se materializeaz{ prin
diminuarea facturilor pentru energie ale
utilizatorilor de energie electric{ ~i
termic{.
Chiar }n cazul }n care cogenerarea intr{ }n
concuren`{ cu tehnologiile noi, avansate,
de producere a energiei electrice (instala`ii
combinate gaze-abur, cu randamente de
ordinul 50%) economiile realizabile sunt
de 15-18%.
NOTA@II:
0 - randament de conversie a energiei
combustibilului }n energie final{ (la
producerea separat{ a energiei
electrice respectiv termice)
"e - cot{ din energia combustibilului,
transformat{ }n energie electric{, }n
instala`ia de cogenerare
"t - cot{ din energia combustibilului,
transformat{ }n energie termic{, }n
instala`ia de cogenerare
0g = "e + "t; randament global de conversie
a combustibilului, }n energie electric{
~i c{ldur{, (la procesul de cogenerare)
y = "e/"t; indice de cogenerare (de
termoficare); raportul dintre
electricitatea ~i c{ldura produse }n
cogenerare.
Se define~te Puterea termic{ }n cogenerare
prin expresia: Ptcog = nagr x Ptagr, [kW]
= "cog x Ptmax
Energia termic{ posibil a fi produs{ anual }n
cogenerare se poate calcula cu formula:
Qancog = Ptcog x Ttcog, [kWh/an],
}n care: Ttcog- durata de utilizare anual{ a
puterii termice instalate }n cogenerare;
4.2.4. Stabilirea capacit{`ii electrice a
sursei cu cogenerare ~i a
energiei electrice posibil a fi
produse de aceasta.
Puterea electric{ total{ instalat{ (Pecog) a
sursei cu cogenerare se stabile~te }n func`ie de
puterea termic{ instalat{ a acesteia ~i de
indicele de cogenerare prezentat pentru fiecare
tip de instala`ie }n tabelele din Cap. 3, cu
formula:
Pecog=y x Ptcog, [kW]
Pentru fiecare categorie de consumator,
func`ie de m{rimea coeficientului de
cogenerare ("cog), valoarea duratei de utilizare
anual{ a puterii termice instalate }n
cogenerare (Ttcog), permis{ de caracteristicile
de varia`ie ~i de durat{ ale consumului, se
ob`ine cu ajutorul graficelor din figura
al{turat{.
Energia electric{ produs{ de instala`ia de
cogenerare este condi`ionat{ de regimul de
exploatare impus de varia`iile sarcinii termice,
regim caracterizat prin durata (Ttcogen) de utilizare
anual{ a capacit{`ii instalate }n cogenerare. Cu
un grad de exactitate satisf{c{tor pentru
evalu{ri preliminare, energia electric{ ce ar
putea fi produs{ }n regim de cogenerare se
poate calcula cu formula:
Eecog= Pecog x Ttcog, [kWh/an]
2.2. Avantajul cogener{rii este de
asemenea economic
Cogenerarea, realizat{ la consumator,
permite acestuia s{ beneficieze ~i financiar
de efectele economiilor la consumul total de
combustibil. At|t c{ldura c|t ~i electricitatea,
produse ~i consumate local, cu numai
cca 15 % pierderi, (fa`{ de cca 65 % pierderi la
producerea electricit{`ii }n centralele
termoelectrice din sistem) necesit{ pe
ansamblu cheltuieli mai reduse dec|t suma
facturilor energetice (gaze sau c{ldur{ plus
electricitate cump{rat{ de la "Electrica") }n
alternativa aliment{rii separate cu cele dou{
feluri de energii.
2.3. Maximizarea economiei de
energie este plafonat{ de condi`iile
de eficien`{ economic{ a investi`iei.
Caracteristicile consumului determin{ varia`ii
nepropor`ionale, }n tran~e din ce }n ce mai
mici, ale economiei de energie, respectiv ale
cheltuielillor pentru energie, }n raport cu
tran~ele de putere instalat{ }n cogenerare.
O dublare a capacit{`ii nu determin{ o
dublare a economiei de combustibil.
Ca urmare dimensiunea optim{ a capacit{`ii
termice a instala`iei cu cogenerare se opre~te
la un nivel inferior valorii maxime a sarcinii
termice. Aceast{ limitare este definit{ }n
principal prin urm{toarele aspecte:
! investi`ia pentru un spor de capacitate
peste o anumit{ limit{ nu se mai justific{
prin plusul de economii la cheltuielile cu
energia;
! tran~a suplimentar{ posibil{ ar avea o
durat{ de func`ionare mai mic{ dec|t
ceaimpus{ de condi`iile de eficien`{.
Diferen`ele la sarcina termic{, peste
capacitatea disponibil{ a cogener{rii, se
acoper{ din cazane de v|rf de abur sau de
ap{ cald{.
Diferen`ele la sarcina electric{, peste puterea
disponibil{ a cogener{rii, (`in|nd seama ~i de
varia`ia consumului termic care condi`ioneaz{
puterea electric{ disponibil{) se acoper{ cu
energie absorbit{ din sistemul energetic. ]n
aceste cantit{`i poate fi luat{ }n considerare ~i
energia care ar putea fi preluat{ din sistem }n
perioadele }n care pre`ul practicat de furnizor
este mai mic dec|t pre`ul de producere }n
instala`ia local{ cu cogenerare (perioadele de
tarif redus).
CONDI@II DE CALITATE PENTRU
COGENERARE:
Economiile preliminate se realizeaz{
numai dac{ procesul de cogenerare
}ndepline~te o serie de condi`ii de
calitate, dintre care se men`ioneaz{:
! C{ldura ~i electricitatea produse }n
timpul func`ion{rii sunt utilizate }n
totalitate ~i }n mod eficient. Sunt de
evitat perioadele de func`ionare }n care
nu exist{ consum de c{ldur{ sau
livrarea de c{ldur{ pentru acoperirea
unor consumuri nera`ionale (pierderi)
care pot fi u~or eliminate.
! Valoare ridicat{ (peste 80...85 %) a
randamentului global ("e+"t)
! Valoare c|t mai mare a indicelui de
cogenerare (y="e/"t). Electricitatea
fiind o form{ superioar{ de energie,
convertibil{ usor }n toate celelalte
forme (for`{, c{ldur{, lumin{, radia`ii
etc.), o valoare mare a acestui indice
semnific{ o calitate deosebit{ a
conversiei combustibilului.

Exist{ o gam{ relativ variat{ de tipuri de
instala`ii cu cogenerare. Diferen`ele }ntre
acestea constau }n principal }n:
! tehnologia procesului de cogenerare;
! combustibilul utilizat;
! agentul purt{tor ~i parametrii c{ldurii
livrate;
! raportul electricitate/c{ldur{ generat{.
]n stadiul tehnologic actual, producerea
combinat{ a c{ldurii ~i electricit{`ii poate fi
realizat{ }n mod practic/comercial cu
urm{toarele tipuri de sisteme:
! Motoare cu piston (MP), cu sc|nteie - tip
Otto - sau tip Diesel, cu gaze naturale sau
cu carburant lichid;
! Turbine cu gaze (TG);
! Turbine cu abur (TA).
3.1. Motoare cu piston (MP)
Instala`ia are drept component{ principal{ un
motor cu ardere intern{ (tip Otto-cu sc|nteie
sau tip Diesel) care antreneaz{ un generator
pentru producerea energiei electrice.
Puterea electric{ unitar{ este cuprins{ }ntre
25 ~i 5000 kW.
Combustibil: Gaze naturale, Motorin{,
Biogaz, Biodiesel, Gaz de generator.
0
C{ldura din gazele arse evacuate (la 500 C)
poate fi recuperat{ }n propor`ie de cca 70%,
0
prin r{cirea acestora p|n{ la 120 C (motorul
0
Otto) ~i respectiv la 200 C (motorul Diesel).
C{ldura din apa de r{cire ~i din uleiul de
ungere (la cca 1000C) poate fi recuperat{
practic }n totalitate.
C{ldura livrat{ consumatorilor: Ap{ cald{,
Abur.
]n ansamblu indicatorii caracteristici ai
balan`ei de energie pentru un sistem de tip
motor cu piston sunt:
C{ldura recuperat{ din acest tip de motor
poate fi }n general utilizat{ la procese care
necesit{ temperaturi p|n{ la 100°C. ]n unele
cazuri, se produc cu aceste sisteme ~i cantit{`i
reduse de abur, necesare }n anumite procese.
3.2. Turbine cu gaze (TG)
]n cazul acestei tehnologii, prin arderea
combustibilului, }ntr-o camer{ de ardere
special{, se produc gaze de presiune ~i
temperatur{ ridicat{ care ac`ioneaz{ o
turbin{ cu gaze, cuplat{ la un generator
electric. Aceea~i turbin{ antreneaz{ ~i
compresorul care alimenteaz{ cu aer camera
}n care se realizeaz{ arderea combustibilului.
4.2.2. Stabilirea necesarului maxim
orar de c{ldur{*).
*)Toate m{sur{torile ~i prelucr{rile de valori de consumuri
din cadrul acestui punct privesc consumuri care
}ndeplinesc condi`iile de a fi acoperite prin cogenerare,
respectiv au fost prelucrate prin opera`iunile de selec`ie
men`ionate la punctul 4.2.1 de mai sus.
]n cazul }n care nu se dispune de date de
proiect, eventual verificate ~i prin rezultate }n
exploatare, sau de alte informa`ii relevante, se
poate utiliza o metodologie de evaluare
aproximativ{ a acestei m{rimi, }n modul
urm{tor:
! din }nregistr{rile lunare ale contoarelor de
agen`i energetici, prelucrate conform
punctului 4.2.1 de mai sus, se selecteaz{
consumul lunar cel mai ridicat:
Qlmax, [GJ/luna];
! se calculeaz{ consumul mediu orar, (Qhmedl)
corespunz{tor lunii cu consumul lunar
maxim: Qhmedl=Qlmax/720, [GJ/h];
! se }nregistreaz{, prin citirea contoarelor,
consumurile zilnice (Qz), }n zilele unei
s{pt{m|ni normale de lucru, de preferin`{
}ntr-o lun{ cu consumuri ridicate, se
selecteaz{ valoarea consumului zilnic
maxim (Qzmax) ~i se calculeaz{ consumul
zilnic mediu }n s{pt{m|na respectiv{:
Qzmed=Qsapt/7, [GJ/zi];
! se calculeaz{ un coeficient de
neuniformitate al consumului s{pt{m|nal:
ksapt=Qzmax/Qzmed
! se }nregistreaz{, prin citirea contoarelor,
consumurile orare (Qh), }n toate orele unei
zile caracterizate prin consum ridicat (Qz),
se selecteaz{ valoarea consumului orar
maxim (Qhmax) ~i se calculeaz{ consumul
orar mediu }n ziua respectiv{: Qhmed=Qz/24;
! se calculeaz{ un coeficient de
neuniformitate al consumului
zilnic:kz=Qhmax/ Qhmed
! se calculeaz{ consumul orar maxim de
c{ldur{: Qhmax=ksapt x kz x Qhmedl, [GJ/h]
! se verific{ valoarea Qhmax calculat{, prin
! comparare cu alte valori de consumuri
orare m{surate sau cunoscute anterior. Se
re`ine valoarea cea mai mare dintre
valorile comparate;
! sarcina termic{ maxim{ a
consumatorilor posibil a fi racorda`i la
cogenerare se calculeaz{ cu formula:
Ptmax=Qhmax/0,0036, [kW]
! durata de utilizare anual{ (TQhmax) a
consumului orar maxim de c{ldur{ se
define~te ca fiind durata ipotetic{ de
func`ionare cu un consum orar constant
Qhmax }n care s-ar realiza un consum total
integrat egal cu consumul anual Qan ~i se
calculeaz{ cu formula:
TQhmax=Qan/Qhmax, [h/an]
4.2.3. Stabilirea capacit{`ii sursei cu
cogenerare ~i a energiei termice
posibil a fi produse de aceasta.
Consider|nd varia`ia uzual{ (tipic{) a
diferitelor categorii de consumuri termice
(definite prin m{rimea duratei de utilizare
anual{ TQhmax a sarcinii termice maxime),
rezult{ c{ pentru }ndeplinirea condi`iei de
durat{ eficient{ de func`ionare a instala`iei cu
cogenerare, men`ionat{ la punctul 4.1, sunt
recomandabile urm{toarele valori "cog, ale
coeficientului de cogenerare:
Puterea termic{ unitar{ (Ptagr) ~i num{rul
agregatelor de cogenerare (nagr) posibil a fi
instalate se aleg astfel }nc|t coeficientul
efectiv de cogenerare "cog=nagr x Ptagr / Ptmax s{
rezulte cu valori apropiate de valorile
recomandate mai sus.
! Este recomandabil{ }mp{r`irea }n 2-3
agregate a capacit{`ii instalate }n
cogenerare, at|t din considerente de
disponibilitate a sursei c|t ~i pentru
optimizarea regimurilor de }nc{rcare }n
exploatare ~i a planific{rii lucr{rilor de
}ntre`inere.
! Tipul instala`iei de cogenerare se alege
}n func`ie de m{rimea consumului termic
aferent acesteia (conform paragrafelor
anterioare) precum ~i `in|nd seam{ de
urm{toarele considerente:
> se vor utiliza motoarele cu piston (cu
ciclu Otto-pentru combustibil gaze
naturale - ~i cu ciclu Diesel - pentru al`i
combustibili), }n cazul unor consumuri
de c{ldur{ preponderent sub form{ de
ap{ cald{;
> se vor utiliza turbinele cu gaze, }n
cazul unor consumuri de c{ldur{
preponderent sub form{ de abur.
4.2. Stabilirea consumurilor de
c{ldur{
]n general, la consumatori, informa`iile cu
grad acceptabil de }ncredere sunt indica`iile
contoarelor (gaze, c{ldur{, ap{ cald{) care
eviden`iaz{ cantit{`ile de c{ldur{ ~i/sau de
agen`i purt{tori de energie, consumate pe
diferite perioade de timp.
Pe baza rezultatelor unor studii concrete de
caz, prezentul ghid recomand{ o metod{
simplificat{, pornind de la datele de
contorizare a agen`ilor energetici, pentru
evaluarea puterilor/sarcinilor ~i a duratelor
de utilizare a consumurilor termice preluabile
prin cogenerare.
Sunt de parcurs, }n acest scop, urm{torii pa~i:
! stabilirea necesarului anual de c{ldur{
preluabil{ prin cogenerare - Qan, [GJ/an];
! stabilirea necesarului maxim orar de
c{ldur{ - Qh,max, [GJ/h], respectiv Pt,max,
[kW];
! stabilirea capacit{`ii termice a sursei cu
cogenerare - Pt,cog, [kW]
! stabilirea energiei termice produse prin
cogenerare - Qcog, [GJ/an]
4.2.1.Stabilirea necesarului anual de
c{ldur{.
Necesarul anual de c{ldur{, }n GJ/an, se
determin{, fie prin }nsumarea }nregistr{rilor
contoarelor de c{ldur{ (abur ~i/sau ap{
fierbinte, }n cazul }n care acestea exist{), fie
prin prelucrarea }nregistr{rilor de consum de
combustibil.
]n acest, al doilea, caz procedura implic{
deducerea, }n prealabil, din consumul total de
combustibil, a cantit{`ilor care nu au legatur{
direct{ cu producerea, posibil{ prin
cogenerare, de agen`i de }nc{lzire, ap{ cald{
sau abur, ~i anume a urm{toarelor:
! necesarul pentru g{tit sau alte procese de
}nalt{ temperatur{ care nu pot fi acoperite
prin cogenerare;
! pierderi la cazane (inclusiv la porniri-
opriri): 10...20 % (40 % pentru cazane mari
~i vechi);
! pierderi care pot fi eliminate prin m{suri
simple.
]n conversia diferitelor energii contorizate de
aparatele de m{sur{, se vor folosi ratele de
transformare prezentate }n tabela al{turat{:
Puterea electric{ unitar{ este cuprins{ }ntre
0,25 ~i 0,5 MW, }n cazul unit{`ilor de mic{
putere ~i ating|nd 50 MW, }n cazul grupurilor
de puteri mari.
Combustibil: Gaze naturale, P{cur{ sau
Motorin{.
C{ldura rezidual{ evacuat{ cu debitul
important de gaze arse fierbin`i (la cca 500°C)
poate s{ fie utilizat{ pentru acoperirea unor
consumuri termice (abur sau ap{ cald{).
O eventual{ post-combustie a unui supliment
de combustibil, utiliz|nd con`inutul ridicat de
oxigen al acestor gaze poate determina o
cre~tere a cantit{`ii de c{ldur{ livrate, cu o
}mbun{t{`ire corespunz{toare a
randamentului general.
]n compara`ie cu tehnologia motoarelor cu
piston, turbinele cu gaze sunt mai potrivite
pentru acoperirea unor consumuri de abur
fiind posibil{ atingerea parametrilor aburului
livrat de 110 bar/525°C.
Balan`a de energie pentru un sistem de tip
turbin{ cu gaze este urm{toarea:
3.3. Turbine cu abur (TA)
]n aceste turbine energia mecanic{, respectiv
electric{, se produce prin expandarea
aburului de presiune ~i temperatur{ }nalt{
generat de un cazan de abur care poate folosi
o gam{ variat{ de combustibili.
Puterea electric{ unitar{ este cuprins{ }ntre
3 ~i 150 MW .
Combustibil: Gaze naturale, P{cur{, C{rbune
sau Combustibil de~eu.
C{ldura rezidual{ con`inut{ }n aburul de
0,7...16 bar evacuat din turbin{, la ie~irea din
treapta final{ sau prin prize, poate s{ fie
utilizat{ pentru acoperirea unor consumuri
termice (abur sau ap{ cald{).
Indicatorii balan`ei de energie pentru un
sistem de tip turbin{ cu abur sunt:
Aceste tipuri de scheme au fost solu`ia
aplicat{ practic }n exclusivitate }n Rom|nia
pentru instala`iile cu cogenerare, instala`ii
care totalizau cca 37% din puterea electric{
disponibil{ a centralelor gestionate de
Societatea "Termoelectrica".
Ele au constituit sursele generatoare de
c{ldur{ at|t pentru sistemele mari
centralizate de alimentare cu c{ldur{ la
distan`{ a consumatorilor urbani ~i a
platformelor industriale, c|t ~i pentru
alimentarea cu energie la nivel de incint{
industrial{ a proceselor tehnologice ~i/sau
pentru }nc{lzirea cl{dirilor.
Principalii indicatori economici ai diferitelor instala`ii cu cogenerare sunt prezenta`i }n
tabela al{turat{.
INDICATORI ECONOMICI AI COGENER[RII
3.4. Avantaje ~i dezavantaje ale
diferitelor sisteme
Caracteristicile instala`iilor care realizeaz{
procesul de cogenerare difer{ func`ie de tipul
instala`iei, ceea ce confer{ acestora avantaje
~i dezavantaje determinante pentru definirea
ariei de aplicare. O enumerare succint{ a
acestor avantaje ~i dezavantaje este
prezentat{ }n tabela de mai jos.
4.1. Principii generale
! La locul de instalare, condi`ionarea cea
mai rigid{ a regimului de func`ionare este
determinat{ de consumul termic.
Diferen`ele la energia electric{ }ntre
consumul local ~i produc`ia instala`iei
(propor`ional{ cu sarcina termic{) se
compenseaz{, f{r{ dificult{`i tehnice, din
re`eaua electric{ la care instala`ia este
racordat{. Ca urmare, dimensionarea ~i
func`ionarea cogener{rii este
determinat{ de criteriul termic.
! Cogenerarea utilizeaz{ agregate
complexe, respectiv cu valoare ridicat{.
Pentru a fi rentabile (cu economii de
energie suficiente pentru compensarea
efortului de investi`ii), acestea trebuie s{
fie utilizate cât mai mult timp si la inc{rc{ri
cât mai mari. O durat{ de functionare de
peste cca 4000 h/an poate fi considerat{
drept una din regulile de baz{ necesar a
fi respectate.
! Consumurile de c{ldur{ au, practic
intotdeauna, un caracter variabil in timp, cu
o component{ "de baz{" (cu durat{
mare/quasiconstant{) peste care se
suprapun componente "de vârf" (cu durate
mai scurte/cu intreruperi). Variatiile
consumului sunt determinate atat de
temperatura exterioara cat si de
perioadele, duratele si regimurile specifice
ale proceselor alimentate. @in|nd seam{
de modul de varia`ie a consumului rezulta
ca pentru a }ndeplini condi`ia de
func`ionare de minimum 4000 h/an,
instala`ia de cogenerare trebuie s{ aib{ o
capacitate mai mic{ dec|t consumul
maxim de v|rf. Se define~te drept
coeficient de cogenerare (de
termoficare) - "cog - raportul dintre
capacitatea termic{ a cogener{rii ~i
sarcina termic{ maxim{ anual{. Condi`ia
duratei minime de func`ionare de 4000
h/an conduce la valori maxime admisibile
"cog=0,3...0,5 (conform exemplului din
figur{: 2 sau 3 agregate }ndeplinesc
condi`ia recomandat{; - agregatul 4, cu
func`ionare de 3000 h/an este
nerecomandabil)
Ele au constituit sursele generatoare de
c{ldur{ at|t pentru sistemele mari
centralizate de alimentare cu c{ldur{ la
distan`{ a consumatorilor urbani ~i a
platformelor industriale, c|t ~i pentru
alimentarea cu energie la nivel de incint{
industrial{ a proceselor tehnologice ~i/sau
pentru }nc{lzirea cl{dirilor.
Principalii indicatori economici ai diferitelor instala`ii cu cogenerare sunt prezenta`i }n
tabela al{turat{.
INDICATORI ECONOMICI AI COGENER[RII
3.4. Avantaje ~i dezavantaje ale
diferitelor sisteme
Caracteristicile instala`iilor care realizeaz{
procesul de cogenerare difer{ func`ie de tipul
instala`iei, ceea ce confer{ acestora avantaje
~i dezavantaje determinante pentru definirea
ariei de aplicare. O enumerare succint{ a
acestor avantaje ~i dezavantaje este
prezentat{ }n tabela de mai jos.
4.1. Principii generale
! La locul de instalare, condi`ionarea cea
mai rigid{ a regimului de func`ionare este
determinat{ de consumul termic.
Diferen`ele la energia electric{ }ntre
consumul local ~i produc`ia instala`iei
(propor`ional{ cu sarcina termic{) se
compenseaz{, f{r{ dificult{`i tehnice, din
re`eaua electric{ la care instala`ia este
racordat{. Ca urmare, dimensionarea ~i
func`ionarea cogener{rii este
determinat{ de criteriul termic.
! Cogenerarea utilizeaz{ agregate
complexe, respectiv cu valoare ridicat{.
Pentru a fi rentabile (cu economii de
energie suficiente pentru compensarea
efortului de investi`ii), acestea trebuie s{
fie utilizate cât mai mult timp si la inc{rc{ri
cât mai mari. O durat{ de functionare de
peste cca 4000 h/an poate fi considerat{
drept una din regulile de baz{ necesar a
fi respectate.
! Consumurile de c{ldur{ au, practic
intotdeauna, un caracter variabil in timp, cu
o component{ "de baz{" (cu durat{
mare/quasiconstant{) peste care se
suprapun componente "de vârf" (cu durate
mai scurte/cu intreruperi). Variatiile
consumului sunt determinate atat de
temperatura exterioara cat si de
perioadele, duratele si regimurile specifice
ale proceselor alimentate. @in|nd seam{
de modul de varia`ie a consumului rezulta
ca pentru a }ndeplini condi`ia de
func`ionare de minimum 4000 h/an,
instala`ia de cogenerare trebuie s{ aib{ o
capacitate mai mic{ dec|t consumul
maxim de v|rf. Se define~te drept
coeficient de cogenerare (de
termoficare) - "cog - raportul dintre
capacitatea termic{ a cogener{rii ~i
sarcina termic{ maxim{ anual{. Condi`ia
duratei minime de func`ionare de 4000
h/an conduce la valori maxime admisibile
"cog=0,3...0,5 (conform exemplului din
figur{: 2 sau 3 agregate }ndeplinesc
condi`ia recomandat{; - agregatul 4, cu
func`ionare de 3000 h/an este
nerecomandabil)
! Este recomandabil{ }mp{r`irea }n 2-3
agregate a capacit{`ii instalate }n
cogenerare, at|t din considerente de
disponibilitate a sursei c|t ~i pentru
optimizarea regimurilor de }nc{rcare }n
exploatare ~i a planific{rii lucr{rilor de
}ntre`inere.
! Tipul instala`iei de cogenerare se alege
}n func`ie de m{rimea consumului termic
aferent acesteia (conform paragrafelor
anterioare) precum ~i `in|nd seam{ de
urm{toarele considerente:
> se vor utiliza motoarele cu piston (cu
ciclu Otto-pentru combustibil gaze
naturale - ~i cu ciclu Diesel - pentru al`i
combustibili), }n cazul unor consumuri
de c{ldur{ preponderent sub form{ de
ap{ cald{;
> se vor utiliza turbinele cu gaze, }n
cazul unor consumuri de c{ldur{
preponderent sub form{ de abur.
4.2. Stabilirea consumurilor de
c{ldur{
]n general, la consumatori, informa`iile cu
grad acceptabil de }ncredere sunt indica`iile
contoarelor (gaze, c{ldur{, ap{ cald{) care
eviden`iaz{ cantit{`ile de c{ldur{ ~i/sau de
agen`i purt{tori de energie, consumate pe
diferite perioade de timp.
Pe baza rezultatelor unor studii concrete de
caz, prezentul ghid recomand{ o metod{
simplificat{, pornind de la datele de
contorizare a agen`ilor energetici, pentru
evaluarea puterilor/sarcinilor ~i a duratelor
de utilizare a consumurilor termice preluabile
prin cogenerare.
Sunt de parcurs, }n acest scop, urm{torii pa~i:
! stabilirea necesarului anual de c{ldur{
preluabil{ prin cogenerare - Qan, [GJ/an];
! stabilirea necesarului maxim orar de
c{ldur{ - Qh,max, [GJ/h], respectiv Pt,max,
[kW];
! stabilirea capacit{`ii termice a sursei cu
cogenerare - Pt,cog, [kW]
! stabilirea energiei termice produse prin
cogenerare - Qcog, [GJ/an]
4.2.1.Stabilirea necesarului anual de
c{ldur{.
Necesarul anual de c{ldur{, }n GJ/an, se
determin{, fie prin }nsumarea }nregistr{rilor
contoarelor de c{ldur{ (abur ~i/sau ap{
fierbinte, }n cazul }n care acestea exist{), fie
prin prelucrarea }nregistr{rilor de consum de
combustibil.
]n acest, al doilea, caz procedura implic{
deducerea, }n prealabil, din consumul total de
combustibil, a cantit{`ilor care nu au legatur{
direct{ cu producerea, posibil{ prin
cogenerare, de agen`i de }nc{lzire, ap{ cald{
sau abur, ~i anume a urm{toarelor:
! necesarul pentru g{tit sau alte procese de
}nalt{ temperatur{ care nu pot fi acoperite
prin cogenerare;
! pierderi la cazane (inclusiv la porniri-
opriri): 10...20 % (40 % pentru cazane mari
~i vechi);
! pierderi care pot fi eliminate prin m{suri
simple.
]n conversia diferitelor energii contorizate de
aparatele de m{sur{, se vor folosi ratele de
transformare prezentate }n tabela al{turat{:
Puterea electric{ unitar{ este cuprins{ }ntre
0,25 ~i 0,5 MW, }n cazul unit{`ilor de mic{
putere ~i ating|nd 50 MW, }n cazul grupurilor
de puteri mari.
Combustibil: Gaze naturale, P{cur{ sau
Motorin{.
C{ldura rezidual{ evacuat{ cu debitul
important de gaze arse fierbin`i (la cca 500°C)
poate s{ fie utilizat{ pentru acoperirea unor
consumuri termice (abur sau ap{ cald{).
O eventual{ post-combustie a unui supliment
de combustibil, utiliz|nd con`inutul ridicat de
oxigen al acestor gaze poate determina o
cre~tere a cantit{`ii de c{ldur{ livrate, cu o
}mbun{t{`ire corespunz{toare a
randamentului general.
]n compara`ie cu tehnologia motoarelor cu
piston, turbinele cu gaze sunt mai potrivite
pentru acoperirea unor consumuri de abur
fiind posibil{ atingerea parametrilor aburului
livrat de 110 bar/525°C.
Balan`a de energie pentru un sistem de tip
turbin{ cu gaze este urm{toarea:
3.3. Turbine cu abur (TA)
]n aceste turbine energia mecanic{, respectiv
electric{, se produce prin expandarea
aburului de presiune ~i temperatur{ }nalt{
generat de un cazan de abur care poate folosi
o gam{ variat{ de combustibili.
Puterea electric{ unitar{ este cuprins{ }ntre
3 ~i 150 MW .
Combustibil: Gaze naturale, P{cur{, C{rbune
sau Combustibil de~eu.
C{ldura rezidual{ con`inut{ }n aburul de
0,7...16 bar evacuat din turbin{, la ie~irea din
treapta final{ sau prin prize, poate s{ fie
utilizat{ pentru acoperirea unor consumuri
termice (abur sau ap{ cald{).
Indicatorii balan`ei de energie pentru un
sistem de tip turbin{ cu abur sunt:
Aceste tipuri de scheme au fost solu`ia
aplicat{ practic }n exclusivitate }n Rom|nia
pentru instala`iile cu cogenerare, instala`ii
care totalizau cca 37% din puterea electric{
disponibil{ a centralelor gestionate de
Societatea "Termoelectrica".

Exist{ o gam{ relativ variat{ de tipuri de
instala`ii cu cogenerare. Diferen`ele }ntre
acestea constau }n principal }n:
! tehnologia procesului de cogenerare;
! combustibilul utilizat;
! agentul purt{tor ~i parametrii c{ldurii
livrate;
! raportul electricitate/c{ldur{ generat{.
]n stadiul tehnologic actual, producerea
combinat{ a c{ldurii ~i electricit{`ii poate fi
realizat{ }n mod practic/comercial cu
urm{toarele tipuri de sisteme:
! Motoare cu piston (MP), cu sc|nteie - tip
Otto - sau tip Diesel, cu gaze naturale sau
cu carburant lichid;
! Turbine cu gaze (TG);
! Turbine cu abur (TA).
3.1. Motoare cu piston (MP)
Instala`ia are drept component{ principal{ un
motor cu ardere intern{ (tip Otto-cu sc|nteie
sau tip Diesel) care antreneaz{ un generator
pentru producerea energiei electrice.
Puterea electric{ unitar{ este cuprins{ }ntre
25 ~i 5000 kW.
Combustibil: Gaze naturale, Motorin{,
Biogaz, Biodiesel, Gaz de generator.
0
C{ldura din gazele arse evacuate (la 500 C)
poate fi recuperat{ }n propor`ie de cca 70%,
0
prin r{cirea acestora p|n{ la 120 C (motorul
0
Otto) ~i respectiv la 200 C (motorul Diesel).
C{ldura din apa de r{cire ~i din uleiul de
ungere (la cca 1000C) poate fi recuperat{
practic }n totalitate.
C{ldura livrat{ consumatorilor: Ap{ cald{,
Abur.
]n ansamblu indicatorii caracteristici ai
balan`ei de energie pentru un sistem de tip
motor cu piston sunt:
C{ldura recuperat{ din acest tip de motor
poate fi }n general utilizat{ la procese care
necesit{ temperaturi p|n{ la 100°C. ]n unele
cazuri, se produc cu aceste sisteme ~i cantit{`i
reduse de abur, necesare }n anumite procese.
3.2. Turbine cu gaze (TG)
]n cazul acestei tehnologii, prin arderea
combustibilului, }ntr-o camer{ de ardere
special{, se produc gaze de presiune ~i
temperatur{ ridicat{ care ac`ioneaz{ o
turbin{ cu gaze, cuplat{ la un generator
electric. Aceea~i turbin{ antreneaz{ ~i
compresorul care alimenteaz{ cu aer camera
}n care se realizeaz{ arderea combustibilului.
4.2.2. Stabilirea necesarului maxim
orar de c{ldur{*).
*)Toate m{sur{torile ~i prelucr{rile de valori de consumuri
din cadrul acestui punct privesc consumuri care
}ndeplinesc condi`iile de a fi acoperite prin cogenerare,
respectiv au fost prelucrate prin opera`iunile de selec`ie
men`ionate la punctul 4.2.1 de mai sus.
]n cazul }n care nu se dispune de date de
proiect, eventual verificate ~i prin rezultate }n
exploatare, sau de alte informa`ii relevante, se
poate utiliza o metodologie de evaluare
aproximativ{ a acestei m{rimi, }n modul
urm{tor:
! din }nregistr{rile lunare ale contoarelor de
agen`i energetici, prelucrate conform
punctului 4.2.1 de mai sus, se selecteaz{
consumul lunar cel mai ridicat:
Qlmax, [GJ/luna];
! se calculeaz{ consumul mediu orar, (Qhmedl)
corespunz{tor lunii cu consumul lunar
maxim: Qhmedl=Qlmax/720, [GJ/h];
! se }nregistreaz{, prin citirea contoarelor,
consumurile zilnice (Qz), }n zilele unei
s{pt{m|ni normale de lucru, de preferin`{
}ntr-o lun{ cu consumuri ridicate, se
selecteaz{ valoarea consumului zilnic
maxim (Qzmax) ~i se calculeaz{ consumul
zilnic mediu }n s{pt{m|na respectiv{:
Qzmed=Qsapt/7, [GJ/zi];
! se calculeaz{ un coeficient de
neuniformitate al consumului s{pt{m|nal:
ksapt=Qzmax/Qzmed
! se }nregistreaz{, prin citirea contoarelor,
consumurile orare (Qh), }n toate orele unei
zile caracterizate prin consum ridicat (Qz),
se selecteaz{ valoarea consumului orar
maxim (Qhmax) ~i se calculeaz{ consumul
orar mediu }n ziua respectiv{: Qhmed=Qz/24;
! se calculeaz{ un coeficient de
neuniformitate al consumului
zilnic:kz=Qhmax/ Qhmed
! se calculeaz{ consumul orar maxim de
c{ldur{: Qhmax=ksapt x kz x Qhmedl, [GJ/h]
! se verific{ valoarea Qhmax calculat{, prin
! comparare cu alte valori de consumuri
orare m{surate sau cunoscute anterior. Se
re`ine valoarea cea mai mare dintre
valorile comparate;
! sarcina termic{ maxim{ a
consumatorilor posibil a fi racorda`i la
cogenerare se calculeaz{ cu formula:
Ptmax=Qhmax/0,0036, [kW]
! durata de utilizare anual{ (TQhmax) a
consumului orar maxim de c{ldur{ se
define~te ca fiind durata ipotetic{ de
func`ionare cu un consum orar constant
Qhmax }n care s-ar realiza un consum total
integrat egal cu consumul anual Qan ~i se
calculeaz{ cu formula:
TQhmax=Qan/Qhmax, [h/an]
4.2.3. Stabilirea capacit{`ii sursei cu
cogenerare ~i a energiei termice
posibil a fi produse de aceasta.
Consider|nd varia`ia uzual{ (tipic{) a
diferitelor categorii de consumuri termice
(definite prin m{rimea duratei de utilizare
anual{ TQhmax a sarcinii termice maxime),
rezult{ c{ pentru }ndeplinirea condi`iei de
durat{ eficient{ de func`ionare a instala`iei cu
cogenerare, men`ionat{ la punctul 4.1, sunt
recomandabile urm{toarele valori "cog, ale
coeficientului de cogenerare:
Puterea termic{ unitar{ (Ptagr) ~i num{rul
agregatelor de cogenerare (nagr) posibil a fi
instalate se aleg astfel }nc|t coeficientul
efectiv de cogenerare "cog=nagr x Ptagr / Ptmax s{
rezulte cu valori apropiate de valorile
recomandate mai sus.
Se define~te Puterea termic{ }n cogenerare
prin expresia: Ptcog = nagr x Ptagr, [kW]
= "cog x Ptmax
Energia termic{ posibil a fi produs{ anual }n
cogenerare se poate calcula cu formula:
Qancog = Ptcog x Ttcog, [kWh/an],
}n care: Ttcog- durata de utilizare anual{ a
puterii termice instalate }n cogenerare;
4.2.4. Stabilirea capacit{`ii electrice a
sursei cu cogenerare ~i a
energiei electrice posibil a fi
produse de aceasta.
Puterea electric{ total{ instalat{ (Pecog) a
sursei cu cogenerare se stabile~te }n func`ie de
puterea termic{ instalat{ a acesteia ~i de
indicele de cogenerare prezentat pentru fiecare
tip de instala`ie }n tabelele din Cap. 3, cu
formula:
Pecog=y x Ptcog, [kW]
Pentru fiecare categorie de consumator,
func`ie de m{rimea coeficientului de
cogenerare ("cog), valoarea duratei de utilizare
anual{ a puterii termice instalate }n
cogenerare (Ttcog), permis{ de caracteristicile
de varia`ie ~i de durat{ ale consumului, se
ob`ine cu ajutorul graficelor din figura
al{turat{.
Energia electric{ produs{ de instala`ia de
cogenerare este condi`ionat{ de regimul de
exploatare impus de varia`iile sarcinii termice,
regim caracterizat prin durata (Ttcogen) de utilizare
anual{ a capacit{`ii instalate }n cogenerare. Cu
un grad de exactitate satisf{c{tor pentru
evalu{ri preliminare, energia electric{ ce ar
putea fi produs{ }n regim de cogenerare se
poate calcula cu formula:
Eecog= Pecog x Ttcog, [kWh/an]
2.2. Avantajul cogener{rii este de
asemenea economic
Cogenerarea, realizat{ la consumator,
permite acestuia s{ beneficieze ~i financiar
de efectele economiilor la consumul total de
combustibil. At|t c{ldura c|t ~i electricitatea,
produse ~i consumate local, cu numai
cca 15 % pierderi, (fa`{ de cca 65 % pierderi la
producerea electricit{`ii }n centralele
termoelectrice din sistem) necesit{ pe
ansamblu cheltuieli mai reduse dec|t suma
facturilor energetice (gaze sau c{ldur{ plus
electricitate cump{rat{ de la "Electrica") }n
alternativa aliment{rii separate cu cele dou{
feluri de energii.
2.3. Maximizarea economiei de
energie este plafonat{ de condi`iile
de eficien`{ economic{ a investi`iei.
Caracteristicile consumului determin{ varia`ii
nepropor`ionale, }n tran~e din ce }n ce mai
mici, ale economiei de energie, respectiv ale
cheltuielillor pentru energie, }n raport cu
tran~ele de putere instalat{ }n cogenerare.
O dublare a capacit{`ii nu determin{ o
dublare a economiei de combustibil.
Ca urmare dimensiunea optim{ a capacit{`ii
termice a instala`iei cu cogenerare se opre~te
la un nivel inferior valorii maxime a sarcinii
termice. Aceast{ limitare este definit{ }n
principal prin urm{toarele aspecte:
! investi`ia pentru un spor de capacitate
peste o anumit{ limit{ nu se mai justific{
prin plusul de economii la cheltuielile cu
energia;
! tran~a suplimentar{ posibil{ ar avea o
durat{ de func`ionare mai mic{ dec|t
ceaimpus{ de condi`iile de eficien`{.
Diferen`ele la sarcina termic{, peste
capacitatea disponibil{ a cogener{rii, se
acoper{ din cazane de v|rf de abur sau de
ap{ cald{.
Diferen`ele la sarcina electric{, peste puterea
disponibil{ a cogener{rii, (`in|nd seama ~i de
varia`ia consumului termic care condi`ioneaz{
puterea electric{ disponibil{) se acoper{ cu
energie absorbit{ din sistemul energetic. ]n
aceste cantit{`i poate fi luat{ }n considerare ~i
energia care ar putea fi preluat{ din sistem }n
perioadele }n care pre`ul practicat de furnizor
este mai mic dec|t pre`ul de producere }n
instala`ia local{ cu cogenerare (perioadele de
tarif redus).
CONDI@II DE CALITATE PENTRU
COGENERARE:
Economiile preliminate se realizeaz{
numai dac{ procesul de cogenerare
}ndepline~te o serie de condi`ii de
calitate, dintre care se men`ioneaz{:
! C{ldura ~i electricitatea produse }n
timpul func`ion{rii sunt utilizate }n
totalitate ~i }n mod eficient. Sunt de
evitat perioadele de func`ionare }n care
nu exist{ consum de c{ldur{ sau
livrarea de c{ldur{ pentru acoperirea
unor consumuri nera`ionale (pierderi)
care pot fi u~or eliminate.
! Valoare ridicat{ (peste 80...85 %) a
randamentului global ("e+"t)
! Valoare c|t mai mare a indicelui de
cogenerare (y="e/"t). Electricitatea
fiind o form{ superioar{ de energie,
convertibil{ usor }n toate celelalte
forme (for`{, c{ldur{, lumin{, radia`ii
etc.), o valoare mare a acestui indice
semnific{ o calitate deosebit{ a
conversiei combustibilului.
2.1. Principalul avantaj al cogener{rii
este economia de energie
Conform diagramelor de fluxuri de energie
prezentate mai jos, }n cazul utiliz{rii
cogener{rii ca tehnologie energetic{, }n mod
curent, 85% din energia con`inut{ în
combustibil (uzual, gaze naturale) se
transform{ în energie util{ (sub form{ de
electricitate ~i c{ldur{). Aceast{ caracteristic{
eviden`iaz{ faptul c{ în cogenerare
valorificarea combustibilului, se realizeaz{ cu
o eficien`{ energetic{ aproximativ dubl{, în
raport cu eficien`a în cazul producerii de
electricitate prin procedee clasice.
]n baza unor prelucr{ri statistice ale pre`urilor pentru diferite tipuri de instala`ii de cogenerare de
capacit{`i unitare mici ~i mijlocii, oferite de firmele furnizoare, precum ~i a experien`ei de
exploatare a instala`iilor realizate }n str{in{tate, au rezultat valorile indicatorilor specifici de
investi`ii ~i cheltuieli anuale de exploatare, prezentate (}n corela`ie cu puterile electrice instalate
ale agregatelor) }n urm{toarele grafice:

Profitul rezultat din reducerea consumului

de combustibil cu 32% (de la 100 unit{`i la
68 unit{`i) se materializeaz{ prin
diminuarea facturilor pentru energie ale
utilizatorilor de energie electric{ ~i
termic{.
Chiar }n cazul }n care cogenerarea intr{ }n
concuren`{ cu tehnologiile noi, avansate,
de producere a energiei electrice (instala`ii
combinate gaze-abur, cu randamente de
ordinul 50%) economiile realizabile sunt
de 15-18%.
NOTA@II:
0 - randament de conversie a energiei
combustibilului }n energie final{ (la
producerea separat{ a energiei
electrice respectiv termice)
"e - cot{ din energia combustibilului,
transformat{ }n energie electric{, }n
instala`ia de cogenerare
"t - cot{ din energia combustibilului,
transformat{ }n energie termic{, }n
instala`ia de cogenerare
0g = "e + "t; randament global de conversie
a combustibilului, }n energie electric{
~i c{ldur{, (la procesul de cogenerare)
y = "e/"t; indice de cogenerare (de
termoficare); raportul dintre
electricitatea ~i c{ldura produse }n
cogenerare.
La producerea prin metode clasice a energiei
electrice (}n centrale termoelectrice) o mare
parte din energia con`inut{ }n combustibili
este disipat{ }n mediul ambiant sub form{ de
c{ldur{ de nivel termic sc{zut (}n procesul de
condensare a aburului folosit ca agent
energetic).
Cogenerarea (CHP)*), recupereaz{ aceast{
pierdere ~i produce simultan energie
electric{ ~i c{ldur{, mai eficient ~i, }n
acela~i timp, cu emisii poluante mai reduse,
}n raport cu tehnologiile clasice.
Cogenerarea este producerea simultan{
a energiei electrice ~i c{ldurii
]n cazul aplic{rii adecvate, cogenerarea
poate conduce la
reduceri substan`iale ale costurilor
pentru energie la consumatori.
1.1. Principiul cogener{rii.
)
* CHP = Combined Heat and Power
1.2. Necesarul de energie este }n
general complex-c{ldur{ ~i
electricitate
]n mod frecvent consumatorii necesit{ at|t
c{ldur{ c|t ~i electricitate. Necesarul de
c{ldur{ care poate fi considerat pentru a fi
acoperit din sistemele de cogenerare este
c{ldur{ pentru }nc{lzire spa`ial{ (ap{
fierbinte, aer cald, abur de joas{ presiune),
pentru ap{ cald{ sanitar-menajer{ sau pentru
procese industriale de temperaturi joase
~i/sau moderate. Nu intr{ }n aria de interes a
cogener{rii consumurile de }nalt{
temperatur{ (g{titul }n sectorul casnic ~i
ter`iar, procesele piro-energetice din industria
chimic{, petrochimic{, metalurgic{ ~i a
materialelor de construc`ie, pentru care
solu`ia de alimentare cu caldur{ prin arderea
direct{ de combustibil nu are alternativ{.
1.3. ]n mod uzual ~i simplist,
consumatorul }~i acoper{ necesarul
de c{ldur{ ~i de electricitate din
cazane proprii cu combustibil fosil ~i
prin cump{rare de energie electric{
din sistem.
Utilizarea cogener{rii pentru livrarea
simultan{, dintr-o surs{ comun{ a celor dou{
feluri de energie, a fost aplicat{ extensiv }n
Rom|nia }n cadrul marilor sisteme
centralizate de alimentare cu c{ldur{ a
platformelor industriale ~i a localit{`ilor
urbane. ]n stadiul actual al tehnicii, procedeul
a devenit posibil ~i profitabil chiar ~i }n cazul
unor aplica`ii de capacit{`i reduse amplasate
la consumator.
Prezentul ghid }~i propune s{ trateze }n
special aceast{ categorie, a cogener{rii mici
~i mijlocii, care poate deveni un domeniu de
interes pentru un num{r substan`ial m{rit de
factori implica`i, }n prezent }nc{ insuficient
documenta`i privind aspectele specifice
tehnice ~i economice.
COGENERAREA - producerea combinat{ (}ntr-o instala`ie integrat{) a electricit{`ii ~i c{ldurii ]ntr-o prezentare sintetic{, succesiunea evalu{rilor pentru determinarea preliminar{ a
este o tehnologie }n expansiune continu{ ~i accelerat{, atât extensiv{, cât ~i sortimental{, prin oportunit{`ii unei aplica`ii de cogenerare este enumerat{ }n tabela urm{toare:
abordarea domeniului pân{ nu de mult restric`ionat tehnic, al instala`iilor de capacit{`i mici ~i mijlocii,
dispersate teritorial, mai aproape de consumatori.
]n strategia formulat{ }n anul 1997 de Comisia European{ s-a prev{zut obiectivul de dublare pân{ }n
2010 a utiliz{rii acestei tehnologii, atingându-se o pondere a cogener{rii de 18% }n produc`ia UE de
electricitate. Se estimeaz{ c{ realizarea acestui obiectiv va determina diminuarea emisiilor de CO2 cu
peste 65 milioane tone anual.
Bro~ura de fa`{, elaborat{ cu suportul financiar al Comisiei
Europene Directoratul General Energie ~i Transport, }n
cadrul componentei ENERGIE a Programului Cadru 5
pentru Cercetare, Dezvoltare Tehnologic{ ~i Demonstrare,
reprezint{ un rezultat al colabor{rii }ntre ~ase organiza`ii
membre ale re`elei OPET (Organizations for the Promotion
of Energy Technologies): OPET Slovenia, OPET Balkan,
OPET Romania ENERO, OPET Slovacia, OPET ASTER
Italia ~i OPET NOVEM Olanda.
Ghidul este destinat managerilor ~i factorilor responsabili
de la consumatorii de energie electric{ ~i termic{, pentru a
le permite s{ evalueze oportunitatea aplic{rii cogener{rii,
ca procedeu de alimentare cu cele dou{ feluri de energie.
Dac{ rezultatul evalu{rii eviden`iaz{ avantaje posibile, este necesar{ confirmarea }n continuare a
acestei posibilit{`i, printr-un studiu specific detaliat, de fezabilitate ~i profitabilitate a proiectului.

Introducere 1

Avantajele cogenerãrii 2

Tipuri de sisteme de cogenerare 4

Concepþia soluþiilor 7

Evaluãri economice 11

OBSERVA@IE: Comisia European{, sau orice alt{ persoan{ ac`ionând din partea Comisiei, nu este responsabil{ pentru
utilizarea ce ar putea fi dat{ informa`iei con`inute în prezenta publica`ie.
Reproducerile sunt autorizate, cu condi`ia men`ion{rii sursei.