Probioticele

din laptele uman și modul acestora de a influența organismul

Probioticele sunt definite ca microorganisme vii care, administrate în cantități

adecvate, aduc beneficii gazdei.1 De asemenea, sunt microorganisme nonpatogene rezistente
la acțiunea acizilor biliari care pot adera la epiteliu și pot coloniza tractul gastrointestinal,
având efecte antimicrobiene, modulând răspunsul imun și influențând activitatea metabolică a
florei intestinale.
Cele mai frecvente probiotice din laptele matern sunt Lactobacilii (L. Acidophilus, L.
Fermentum, L. Gasseri) și Bifidobacterii (B. Bifidum, B. Breve, B. Longum), iar un sugar
primește zilnic aproximativ 1x105 – 1x107 bacterii din laptele matern. 2
Flora intestinală sau microbiota gastrointestinală reprezintă o comunitate complexă de
microorganisme, care trăiesc în interiorul tractului digestiv al oamenilor și animalelor. 3 Flora
intestinală umană cuprinde cel mai mare număr de bacterii, comparativ cu alte zone ale
organismului. Flora intestinală se dezvoltă complet în jurul vârstei de 2 ani, alături de epiteliu
și bariera mucoasă, acestea două din urmă fiind tolerante şi chiar susținând microbiota, care
acționează precum o barieră împotriva agenților patogeni. Microorganismele aduc beneficii
gazdei prin fermentarea unor substraturi energetice ca fibrele vegetale din dietă, și prin
antrenarea sistemului imunitar prin intermediul produșilor finali de metabolism ca propionatul
și acetatul. 4
Principalele categorii de bacterii din intestin sunt:
-Probiotice: bacterii “bune” sau “prietenoase”, care limitează dezvoltarea celorlalte
bacterii care ar putea ajunge în intestin;
-Flora oportunistă: bacterii care s-ar putea dezvolta în intestin, dar al cărui numar este
limitat și controlat de flora benefică;
-Flora de tranziție: bacteriile pe care le înghițim zilnic odată cu alimentele.
Tractul gastrointestinal al fetusului este steril, deși poate apărea colonizarea
microbiană, după cum demonstrează un studiu în care specii de Lactobacillus și
Bifidobacterium erau prezente în biopsiile placentare. 5 În timpul nașterii și imediat după
aceea, bacteriile de la mamă și din mediul înconjurător colonizează intestinul sugarului.
Populațiile bacteriene inițiale sunt, în general, organisme facultativ anaerobe, acestea scăzând
concentrația de oxigen din intestin și astfel permițând bacteriilor exclusiv anaerobe ca
Bacteroides, Actinobacteria, și Firmicutes să colonizeze intestinul și să se dezvolte la acest
nivel. 6
 Copiii alimentați la sân au o floră dominată de bifidobacterii, posibil ca urmare a
conținutului laptelui matern în factori de creștere pentru aceste bacterii și în prebiotice.
Microbiota sugarilor alăptați cu formule de lapte are o diversitate mai mare, cu concentraţii
mai mari de Enterobacteriaceae, enterococci, bifidobacterii, Bacteroides şi clostridii. 7
Flora intestinală are următoarele roluri:
-Secretă enzime care ajută la digestia și absorbția nutrienților;
-Secretă substanțe care ajută la transportul vitaminelor și a mineralelor prin peretele
intestinului, în sânge;
-Produc vitaminele: K2, B1, B2, B3, B6 si B12, acid folic, acid pantotenic și unii
aminoacizi;
-Protejează intestinul împotriva bacteriilor oportuniste;
-Antrenează sistemul imunitar să diferențieze bacteriile “bune” de cele “rele”.
Administrarea probioticelor a fost asociată şi cu un efect stabilizator al barierei
funcţionale intestinale şi cu un rol protector faţă de expunerea la antigene alimentare sau din
mediu, rol atribuit stimulării producerii de Ig A secretorie şi de mucus, precum şi atenuării
răspunsurilor antiinflamatorii induse de agenţii patogeni.
Mecanismul de acţiune al probioticelor pare a fi foarte complex prin:
- producerea unor agenţi antiinfecţioşi;
- emiterea unor "semnale celulare" care întăresc bariera celulelor mucoasei faţă de
invazia patogenilor, semnale care previn factorii de virulenţă (de exemplu eliberarea
toxinelor). 8
Studiile au arătat că probioticele:
 contribuie la dezvoltarea GALT,
 consecutiv, contribuie la dezvoltarea proceselor antialergice și la scăderea riscului atopic
(studiile au arătat scăderea procentelor în afecțiuni precum astmul bronșic sau dermatita
atopică la copiii alimentați natural) ceea ce este posibil să determine și scăderea riscului
de alergii alimentare
 scad incidența infecțiilor tractului gastrointestinal și respirator.
 scad riscul de mastită (risc invers proporțional cu cantitatea de probiotice din laptele
uman) ceea ce se face probabil prin mecanism de competiție pentru nutrienții necesari
supraviețuirii bacteriene).
 scad riscul de diabet zaharat la mamele care alăptează cel puțin 6 luni (mechanism
neelucidat – probabil prin modularea compoziției laptelui). 9
 Potrivit studiilor recente probioticele nu pun probleme femeilor însărcinate și fătului,
datele sugerând că nu există o corelație între administrarea de probiotice și posibile
malformații sau avorturi spontane. În sarcină, probioticele pot ajuta la ameliorarea
simptomelor unor afecțiuni digestive și pot avea efecte benefice în combaterea candidozei.
Probioticele nu afectează nici greutatea bebelușului la naștere.
Beneficiile probioticelor;
-Produc vitamine: inclusiv vitaminele B1, B2, B3, B5, B6 și B12, biotină, vitaminele A
și K;
-Combat infecțiile: s-a dovedit că înjumătățesc perioada de recuperare după diaree,
previn înmulțirea excesivă a bacteriilor Salmonella și E. Coli, care sunt responsabile de
numeroase cazuri de toxiindecții alimentare, Helicobacter pylori și Candida albicans;
-Stimulează imunitatea: determinând o creștere a numărului de celule imunitare;
-Încurajează dezvoltarea altor bacterii benefice: bacteriile Lactobacillus acidophilus, de
exemplu, încurajează dezvoltarea bacteriilor benefice Bifidobacteria și inhibă înmulțirea
microbilor patogeni.
-Repară și susțin sănătatea tractului digestiv: bacteriile benefice fermentează glucidele,
transformându-le în acizi grași cu lanț scurt, cum ar fi acidul buritic, care contribuie la
repararea mucoasei intestinale;
-Au rol antiinflamator: pot ușura boli precum artrita;
-Au rol antialergen: reduc reacțiile inflamatoare în cazul alergiilor alimentare, atenuând
reacția din intestine produsă de alimentele alergene.
Probioticele se găsesc sub formă de suplimente alimentare (cele mai cunoscute şi folosite
probiotice sunt familiile bacteriilor lactobacillus şi bifidus), pe care le putem cumpăra din
farmacii, dar şi în câteva tipuri de alimente fermentate, printre care: varză acră, murături,
iaurt, chefir, brânzeturi moi fermentate, aluatul de pâine.
Prebioticele, în schimb, sunt ingrediente alimentare nedigerabile care stimulează
creşterea şi/sau activitatea bacteriilor benefice în sistemul digestiv. Exemple de prebiotice:
oligofructoza (prebiotic cu lanţ scurt, fermentează repede în partea dreapta a colonului,
furnizând hrană pentru bacteriile din acea zonă), inulina (prebiotic cu lant lung, fermentează
mai lent în partea stângă a colonului, furnizând hrană pentru bacteriile din acea zonă),
prebiotice full-spectru (hrănesc bacteriile din intregul colon).10
Bibliografie

1. Report of a Joint FAO WHO Expert Consultation on Evaluation of Health and

Nutritional Properties of Probiotics in Food Including Powder Milk with Live Lactic
Acid Bacteria (2001), Health and Nutritional Properties of Probiotics in Food
Including Powder Milk with Live Lactic Acid Bacteria;
2. Fernández, L. et all (2013), The human milk microbiota: Origin and potential roles in
health and disease, Elsevier;
3. Quigley EM (2013), Gut bacteria in health and disease, Gastroenterol Hepatol (N Y).
9: 560–9. PMC 3983973. PMID 24729765.
4. Lozupone, Catherine A.; Stombaugh, Jesse I.; (2012). “Diversity, stability and
resilience of the human gut microbiota” Nature. 489 (7415): 220–30.
5. Yoon MY, Lee K, Yoon SS (2014). “Protective role of gut commensal microbes
against intestinal infections”. J Microbiol. 52 (12): 983–9. doi:10.1007/s12275-014-
4655-2. PMID 25467115.
6. Knight, DJW; Girling, KJ (2003). “Gut flora in health and disease”. The Lancet. 361
(9371): 512–9.
7. Saxena, R.; Sharma, V.K (2016). “A Metagenomic Insight Into the Human
Microbiome: Its Implications in Health and Disease”. In D. Kumar; S. Antonarakis.
Medical and Health Genomics. Elsevier Science. p. 117. doi:10.1016/B978-0-12-
420196-5.00009-5. ISBN 978-0-12-799922-7.
8. Laura Florescu (2008). Puericultură: curs pentru studenții facultății de medicină și
specialități. Iași, Editura „Gr.T.Popa, UMF IAȘI”.
9. Jeurink PV et all, (2013), Human milk: a source of more life than we imagine,
Wageningen Academic Publishers;
10. https://www.csw.ro/a/466_probiotice-si-prebiotice

Referat realizat de Andro Anabela-Alexandra, studentă la UMF Gr.T.Popa, Iași, specializarea

Medicină generală, an V, seria C, grupa 38.
Disciplina: Puericultură