CURS 1 ASISTENTA PRIMARA A STARII DE SANATATE

Organizarea sistemului public de sanatate din Romania

SANATATEA
SANATATEA este o stare generala de bine fizic, psihic, si social. Este rezultatul interactiunii dintre factorii genetici, comportamentali, de
mediu, sociali, si economici. Aceasta definitie este foarte importanta deoarece medicul de familie are in grija sa si oameni sanatosi
necesitind a pune deci si diagnosticul starii de sanatate.
Diagnosticul starii de sanatate se pune pe criterii:
Negative: absenta bolii clinice sau a oricaror simptome ce pot sugera o anumita boala.
Pozitive: parametrii antropologici normali, functionarea normala a organelor si aparatelor, rezistenta organismului la diferite solicitari
sau agresiuni, adaptabilitate.
Statistice: anumiti parametrii ai organismului sa fie situati intre anumite limite determinate statistic, respectarea normelor sociale de
comportament.
BOALA
Definitia: Boala reprezinta o combinatie de semne si simptome evolutive, care au o etiologie, patogenie si un tratament caracteristic.

Asistenta medicala primara (AMP) reprezinta locul de contact al populatiei cu sistemul de sanatate, reprezinta prima linie a sistemului
sanitar.
In aceasta prima linie, activeaza:
• cabinetele de MF,
• serviciile de ambulanta,
• serviciile de garda ale spitalelor,
• Medicina dentara
• medicina şcolara,
• medicina muncii,
• farmaciile.
Asistenta medicala secundara (AMS)
• spitale,
• policlinici,
• laboratoare şi
• centre de recuperare
Asistenta medicala tertiara (AMT)
• spitale de specialitate,
• institute de cercetare etc.
Rolul AMP este acela de a raspunde in mod concret nevoilor medicale ale populatiei:
• asigurarea asistentei medicale de prim contact;
• asigurarea medicala a urgentelor;
• acordarea primului ajutor medical pana la internarea in spital;
• selectionarea cazurilor pe care le poate ingriji singur;
• selectionarea cazurilor care trebuie trimise la specialiştii de profil;
• asigurarea continuitatii asistentei medicale;
• supravegherea starii de sanatate a populatiei;
• efectuarea preventiei bolilor.

Preventia, preocupare prioritara in medicina moderna

Activitatea preventiva reprezinta o componenta importanta a preocuparilor MF, preventia ocupand un loc aparte in cadrul asistentei
medicale primare.
Medicul de familie, prin activitatea medicala continua pe care o desfaşoara este cel care asigura o asistenta medicala atat a omului
bolnav, cat şi a omului sanatos, prin urmare el este acela care trebuie sa acorde laturii preventive o importanta cel putin la fel de mare
ca şi laturei corative.

Pacientii care reprezinta obiectul acestei activitati sunt asimptomatici, sanatoşi, dar care apartin unor grupe de risc de a dezvolta o
anumita boala. Interventiile preventive recomandate in practica clinica sunt:
• imunizarea,
• consilierea,
• testele screening şi
• chimioprofilaxia.

ASPECTE GENERALE PRIVIND ASISTENTA MEDICALA PREVENTIVA.

1. Stabilirea unei legaturi intre pacient si medic (cunoasterea reciproca).

2. Evaluarea initiala care include:
• o anamneza riguroasa( deoarece in medicina de familie ea asigura 80% din diagnostic) care sa cuprinda: date personale
( virsta, conditii de viata si de munca, locuinta, starea civila actuala, modul de alimentatie, status socioeconomic)
• motivele prezentarii
• antecedente fiziologice personale (date legate de instalarea menstruatiei, menopauzei, numarul de nasteri, de avorturi, cum
a decurs sarcina, nasterea, lauzia si alaptarea, iar daca pacientul este copil ne intereseaza date legate nastere, alimentatie,
diversificarea alimentatiei, vaccinare etc.)
• antecedente heredocolaterale legate mai ales de rudele de gradul intii ale pacientului
• antecedente patologice personale: boli avute din copilarie si pina la data prezentarii, interventii chirurgicale, contacte cu
pacienti care au avut sau au:TBC, lues, HIV pozitivi; consumul de alcool, cafea, tutun, droguri sau alte medicamente si substante,
precizind orarul administrarii si cantitatea.
• istoricul prezentarii actuale
• examinarea fizica (incluzind examenul fizic obiectiv pe aparate si sisteme)
• Examene de laborator de rutina si specifice.
3. Evaluarea ulterioara va permite stabilirea unui diagnostic de suspiciune care la nevoie va fi confirmat prin efectuarea testelor
screening si de laborator daca este cazul in vederea luarii unei decizii terapeutice.
4. Imunizarile necesare si anumite interventii necesare pentru a avea certitudinea celor afirmate.
5. Identificarea factorilor de risc si informarea pacientului.
6. Asigurarea unei continuitati a ingrijirii medicale si recomandarea catre alti specilisti daca este cazul.
Preventia primara
Preventia primara urmareşte preintampinarea aparitiei bolii prin masuri aplicate mediului şi individului. In aceasta categorie de servicii
intra:
• interventia asupra mediului: igiena, microclimat, poluare etc.
• stabilirea unui program de imunizari avand drept scop prevenirea aparitiei unor boli cu potential de morbiditate şi invaliditatea şi
mortalitatea crescuta

Preventia secundara
Preventia secundara consta in indentificarea si tratarea persoanelor asimptomatice sau presimptomatice care au un factor de risc de a
dezvolta boala. Aceste masuri implica:
• metode clinice ca de exemplu: depistarea luxatiei congenitale de sold, prevenirea anemiei feriprive si rahitismului, etc.;
• screening neonatal pentru depistarea fenilcetonuriei si hipotiroidismului;
• examene clinice periodice pentru depistarea: a intarzierii cresterii si dezvoltarii, a maladiilor congenitale de cord, diabet zaharat;
• examene paraclinice pentru depistarea TBC, leus, HIV, etc.;
• testul Papanicolau pentru evidentierea leziunilor displazice ce preced cancerul de col uterin;
• testul hemocult pentru depistarea cancerului de col;
• mamografia pentru depistarea cancerului de san.
Preventia tertiara
Se refera la prevenirea complicatiilor sau deficientelor asociate evolutiei naturale a unei boli. Reprezinta o parte foarte importanta a
activitatii MF, pe care o desfaşoara in colaborare cu specialistul din spital.
Preventia tertiara se realizeaza prin:
• tratamentul corect al bolii, in functie de stadiul clinic
• controlul periodic pentru depistarea timpurie a complicatiilor
• sustinerea psihologica, familiala şi sociala a bolnavului

Metode de preventie

1. Metoda screeningului – este frecvent folosita in cadrul preventiei secundare si necesita anumite precizari:
-screeningul reprezinta examinarea initiala a unui individ aparent sanatos, cu scopul de a depista boala intr-o faza presimptomatica,
incipienta;
-pentru ca acest test screening sa fie eficient este necesar ca populatia care beneficiaza de acest sa se incadreze intr-o populatie cu risc
crescut pentru boala pentru care se efectueaza testul;
-boala supusa screeningului trebuie sa reprezinte un real interes pentru indivizii care sunt supusi testului;
-boala odata descoperita sa poata beneficia de mijloace terapeutice mai eficiente decat in faza simptomatica;
-indivizii la care testul screening a fost pozitiv vor fi asigurati ca vor beneficia de masurile cele mai eficiente de control si evaluare;
-pentru ca un test screening sa fie aplicabil, el trebuie sa raspunda urmatoarelor cerinte:
• sa fie suficient de sensibil si de specific (sa depisteze indivizii expusi si sa-i diferentieze de cei sanatos)i;
• sa fie simplu de efectuat si inofensiv pentru cel testat;
• sa fie ieftin si sa aduca beneficii cat mai mari.

2. Consilierea reprezinta acel gen de interventie medicala in care pacientul primeste informatii si sfaturi privind comportamentul
personal (exemplu: dieta, activitate fizica, consum de alcool, fumat, etc.) ce ar putea reduce riscul imbolnavirii sau accidentarii.
3. Imunizarile include vaccinarile si administrarile de imunoglobuline in scop preventiv pentru boli la care pacientul poate fi potential
expus.
4. Chimioprofilaxia ca interventie primara se refera la folosirea unor medicamente sau produse biologice adresate persoanelor
sanatoase in scopul reducerii riscului dezvoltarii unei boli.
Cauzele principale de morbiditate pe grupe de varsta

Nou nascut si sugar:

• prematuritatea
• dismaturitatea
• anomalii congenitale si traumatisme la nastere
• asfixia la nastere
• infectiile de tract respirator
• boala diareica
• alte infectii
• accidente
Prescolar si scolar:
-infectiile acute de tract respirator inclusiv astmul bronsic
-mai nou exista un interes pentru asa numitele: cauze noi de morbiditate, cum ar fi: tulburari emotionale si de comportament, deficit
scolar.
Varsta 13- 18 ani:
• afectiuni ORL si de tract respirator superior
• infectii virale, bacteriene si parazitare
• abuzul sexual
• afectiuni ale tractului digestiv
• afectiuni ale tractului urinar
• accidente mai ales cu interesare osteoarticulara si a tesuturilor moi.
Varsta 19- 39 ani:
• afectiuni ORL si de tract respirator superior
• infectii virale, bacteriene si parazitare
• afectiuni ale tractului urinar
• accidente
Varsta 40- 64 ani:
• boli cardiovasculare
• osteoporoza
• artrita
• afectiuni degenerative la nivelul aparatului osteoarticular
• afectiuni ORL si oftalmologice
Varsta peste 65 ani:
• HTA
• osteoporoza
• artrita
• boli cardiace
• incontinenta urinara
• afectiuni ORL si oftalmologice
• accidente la nivelul aparatului osteoarticular si a tesuturilor moi

Cauzele principale de deces pe grupe de varsta

Nou nascut si sugar:

• majoritatea cauzelor de mortalitate neonatala sint determinate de anomalii de dezvoltare intrauterina, anomalii congenitale si
accidente la nastere.
• infectii de tract respirator inferior: bronsita, pneumonie
• boala diareica
• alte infectii
• anomalii congenitale
• moartea subita
• accidente
• parinti dezavantajati socioeconomic
Prescolari si scolari:
• SIDA
• accidente
• anomalii congenitale
• cauze oncologice
• infectii respiratorii
• gastroenterite
• accidente
Virsta 13-18 ani:
• accidente rutiere
• sinucideri
• omucideri(crima)
• leucemie
Varsta 19- 39 ani:
• accidente rutiere
• boli cardiovasculare
• omucideri
• SIDA
• boala vasculara cerebrala
• cancer de sin si col uterin
Varsta 40-64 ani:
• boli cardiovasculare
• cancer de sin
• cancer pulmonar
• cancer colorectal
• cancer ovarian
• BPOC
• boala vasculara cerebrala
Varsta peste 65 ani:
• boli cardiovasculare
• boli vasculare cerebrale
• infectii respiratorii
• BPOC
• cancer colorectal
• cancer de sin
• cancer pulmonar
• accidente
Imporant este ca:
Cunoscind in mare mortalitatea si morbiditatea pe grupe de varsta , pasul urmator este ca pentru fiecare boala sau cauza morbida sa se
actioneze preventiv si daca nu este posibil, atunci cel putin curativ si asta cat mai precoce.

CURS 2 Cadru legislativ

Legea 95/2006 – privind reforma in domeniul sanatatii
Contractul-cadru privind conditiile acordarii asistentei medicale in cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate pentru anii 2018-
2019 (HG nr. 140/2018 - aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru…)
Norme de aplicare a contractului-cadru pentru anii 2018-2019 ( Ordin 397_836/2018)
Codul de deontologie profesionala a medicului

Termenul asistenta medicala primara defineşte furnizarea ingrijirilor de sanatate cuprinzatoare, de prim-contact, indiferent de natura
problemei de sanatate, in contextul unei relatii continue cu pacientii, in prezenta bolii sau in absenta acesteia.
-asistenta medicala primara - segmentul de asistenta medicala care furnizeaza ingrijiri de sanatate cuprinzatoare, de prim-contact,
indiferent de natura problemei de sanatate, in contextul unei relatii continue cu pacientii, in prezenta bolii sau in absenta acesteia, avand
ca furnizor specializat şi de sine statator cabinetul de medicina de familie;
-medicina de familie - specialitatea medicala clinica, de practica publica autorizata, dobandita in conditiile legii;
-medicul specialist de medicina de familie - medicul care a obtinut specialitatea medicina de familie, in conditiile legii;
-medic de medicina generala - absolvent al facultatii de medicina sau pediatrie din Romania, promotie anterioara anului 2005, care nu
a dobandit calificarea de medic specialist, dar a intrunit conditiile de exercitare a profesiei in baza prevederilor anterioare prezentei legi.
De aceste prevederi beneficiaza şi titularii diplomei de medic, obtinuta anterior anului 2005 in strainatate şi echivalata in Romania, care
nu au dobandit calificarea de medic specialist, dar au intrunit conditiile de exercitare a profesiei in baza prevederilor anterioare prezentei
legi;
-medic de familie - medicul specialist de medicina de familie şi, prin asimilare, medicul de medicina generala; acest termen nu
constituie un titlu profesional;
-cabinet de medicina de familie - unitatea sanitara privata specializata in furnizarea de servicii medicale in asistenta medicala primara,
organizata in conditiile legii. Prin exceptie, ministerele şi institutiile cu retea sanitara proprie işi pot infiinta in structura cabinete de
medicina de familie, ca unitati sanitare publice;
-grupul de practica - asocierea formala a doi sau mai multi medici de familie titulari de cabinete de medicina de familie, in vederea
furnizarii de servicii şi/sau a utilizarii in comun a unor resurse;
-patrimoniul de afectatiune profesionala - totalitatea bunurilor, drepturilor şi obligatiilor medicului afectate scopului exercitarii profesiei
sale, constituite ca o fractiune distincta a patrimoniului medicului, separata de gajul general al creditorilor acestuia;
-praxisul de medicina de familie - reuneşte patrimoniul de afectatiune profesionala, infrastructura cabinetului, aflata in proprietatea sau
in folosinta medicului, şi clientela;
-episodul de ingrijire - totalitatea consultatiilor/interventiilor determinate de o problema de sanatate, din momentul aparitiei sale pana la
remisiunea completa;
- serviciile de medicina de familie - serviciile furnizate de un cabinet de medicina de familie unei populatii desemnate;
-cabinete santinela - cabinete de medicina de familie care utilizeaza sisteme speciale de inregistrare continua a episoadelor de ingrijire
la nivelul asistentei medicale primare, pentru populatiile deservite;
-medic titular al cabinetului de medicina de familie - medicul detinator al patrimoniului de afectatiune profesionala sau al unei parti a
acestuia.

Medicul de familie
Medicul de familie este furnizorul de ingrijiri de sanatate care coordoneaza şi integreaza serviciile medicale furnizate pacientilor de catre
el insuşi sau de catre alti furnizori de servicii de sanatate.
Medicul de familie asigura accesul in sistemul sanitar pentru pacientii sai, la nivelurile de competenta cele mai adecvate nevoilor
acestora.
Medicul de familie acorda ingrijiri persoanelor in contextul familiei şi, respectiv, familiilor in cadrul comunitatii, fara discriminare.
Caracteristicile asistentei acordate de medicul de familie:
a) constituie punctul de prim-contact in cadrul sistemului de sanatate, oferind acces nediscriminatoriu pacientilor şi ocupandu-se de toate
problemele de sanatate ale acestora;
b) foloseşte eficient resursele sistemului de sanatate, coordonand asistenta medicala acordata pacientilor; colaboreaza cu ceilalti
furnizori de servicii din asistenta medicala primara şi asigura legatura cu celelalte specialitati;c) este orientata catre individ, familie şi
comunitate;
d) se bazeaza pe comunicarea directa medic-pacient, care conduce in timp la stabilirea unei relatii interumane de incredere, in care
pacientul devine un partener responsabil al medicului pentru mentinerea/restabilirea propriei sanatati;
e) asigura continuitatea actului medical şi a ingrijirilor determinate de nevoile pacientilor;
f) rezolva problemele de sanatate acute şi cronice ale pacientilor;
g) promoveaza sanatatea şi starea de bine a pacientilor prin interventii adecvate şi eficiente;
h) urmareşte rezolvarea problemelor de sanatate ale comunitatii.

Cabinetul de medicina de familie

Asistenta medicala primara se desfaşoara in cabinete de medicina de familie infiintate in conditiile legii.
Asistenta medicala primara se poate asigura prin practica individuala a medicilor de familie sau prin diferite forme de asociere a
cabinetelor in grupuri de practica, in locatii comune sau prin integrarea functionala a unor cabinete cu locatii distincte.
Activitatea cabinetelor de medicina de familie se desfaşoara prin medicii titulari, personalul angajat şi colaboratorii externi.
Infiintarea unui nou cabinet de medicina de familie intr-o localitate se realizeaza in conformitate cu prevederile legale. Metodologia se
stabileşte prin norme aprobate prin ordin al ministrului sanatatii publice.
Contractarea şi decontarea serviciilor de medicina de familie se face de catre casele de asigurari de sanatate judetene şi a municipiului
Bucureşti, Casa Asigurarilor de Sanatate a Apararii, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale şi Autoritatii Judecatoreşti, precum şi Casa
Asigurarilor de Sanatate a Ministerului Transporturilor, Constructiilor şi Turismului

Preluarea activitatii unui praxis existent de catre un alt medic de familie, in conditiile incetarii activitatii medicului titular, se face prin
transmiterea patrimoniului de afectatiune profesionala detinut catre medicul care preia praxisul. Noul detinator va aduce la cunoştinta
autoritatilor de sanatate publica teritoriale, caselor de asigurari de sanatate, respectiv pacientilor, preluarea praxisului. Criteriile şi
metodologia de preluare se stabilesc prin norme aprobate prin ordin al ministrului sanatatii publice.
Autoritatile administratiei publice locale pot acorda facilitati şi stimulente aferente instalarii unui medic, infiintarii şi functionarii cabinetului
de medicina de familie, in conformitate cu dispozitiile legale in vigoare. Autoritatile administratiei publice locale pot incheia cu
reprezentantul legal al cabinetului de medicina de familie un contract civil in care sa se consemneze drepturile şi obligatiile partilor.
Un medic de familie poate fi titularul unui singur cabinet.
Cabinetele de medicina de familie acreditate pot deschide puncte de lucru.

Serviciile furnizate in cadrul asistentei medicale primare

Cabinetul de medicina de familie furnizeaza servicii medicale catre pacientii:

-asigurati, inscrişi pe lista proprie sau a altor cabinete;
-neasigurati.
Cabinetul de medicina de familie poate desfaşura urmatoarele activitati:
 interventii de prima necesitate in urgentele medico-chirurgicale;
 activitati de medicina preventiva;
 activitati medicale curative;
 activitati de ingrijire la domiciliu;
 activitati de ingrijiri paliative;
 activitati de consiliere;
 alte activitati medicale, in conformitate cu atestatele de studii complementare;
 activitati de invatamant in specialitatea medicina de familie, in cabinetele medicilor instructori formatori;
 activitati de cercetare ştiintifica;
 activitati de suport.

Activitatile medicale se pot desfaşura la sediul cabinetului, la domiciliul pacientilor, in centrele de permanenta, in alte locatii special
amenajate şi autorizate sau la locul solicitarii, in cazul interventiilor de prima necesitate in urgentele medico-chirurgicale ori in caz de risc
epidemiologic.
Cabinetul de medicina de familie poate oferi servicii medicale esentiale, servicii medicale extinse şi servicii medicale aditionale

Serviciile medicale esentiale sunt acele servicii, definitorii pentru domeniul de competenta al asistentei medicale primare, care sunt
oferite de toti medicii de familie in cadrul consultatiei medicale.
 interventii de prima necesitate in urgentele medico-chirurgicale;
 asistenta curenta a solicitarilor acute;
 monitorizarea bolilor cronice, care cuprinde: supraveghere medicala activa pentru cele mai frecvente boli cronice, prescriptii de
tratament medicamentos şi/sau igieno-dietetic, coordonarea evaluarilor periodice efectuate de catre medici de alta specialitate decat cea
de medicina de familie;
 servicii medicale preventive, precum: imunizari, monitorizarea evolutiei sarcinii şi lauziei, depistare activa a riscului de
imbolnavire pentru afectiuni selectionate conform dovezilor ştiintifice, supraveghere medicala activa, la adulti şi copii asimptomatici cu
risc normal sau ridicat, pe grupe de varsta şi sex.
Serviciile medicale extinse sunt acele servicii care pot fi furnizate la nivelul asistentei medicale primare in mod optional şi/sau in
anumite conditii de organizare, precum:
a) servicii speciale de consiliere;
b) planificare familiala;
c) unele proceduri de mica chirurgie;
d) servicii medico-sociale: ingrijiri la domiciliu, ingrijiri terminale.
Serviciile medicale aditionale reprezinta manopere şi tehnici insuşite de medicii practicieni, certificate prin atestate de studii
complementare şi/sau care necesita dotari speciale.
Colectarea şi transmiterea de date pentru supravegherea bolilor comunicabile se realizeaza prin sisteme informationale de rutina, care
cuprind un set minimal de date, intr-un format unic, obligatoriu a fi transmise de catre toti furnizorii de servicii medicale şi al caror
continut, metodologie de colectare şi raportare se stabilesc prin hotarare a Guvernului.
Supravegherea epidemiologica detaliata şi colectarea de date privind utilizarea serviciilor medicale de catre pacienti reprezinta un
serviciu distinct şi se realizeaza prin cabinetele santinela. Acestea pot contracta servicii cu institutiile interesate.
Cabinetele de medicina de familie in care işi desfaşoara activitatea medici formatori de medicina de familie pot oferi prestatii de
formare medicala, in cadrul colaborarii cu institutii de invatamant superior medical sau cu organizatii acreditate ca furnizori de educatie
medicala continua, precum şi activitati de cercetare, conform dispozitiilor legale in vigoare.

Finantarea medicinei de familie

Cabinetul de medicina de familie poate realiza venituri din:

a) contracte incheiate cu casele de asigurari de sanatate din cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate, in conditiile Contractului-
cadru;
b) contracte incheiate cu autoritatile teritoriale de sanatate publica, pentru servicii de planificare familiala, servicii speciale de consiliere,
servicii de ingrijiri medicale la domiciliu in faza terminala şi postspitaliceşti;
c) contracte incheiate cu societatile de asigurari private de sanatate;
d) contracte incheiate cu autoritatile teritoriale de sanatate publica pentru servicii furnizate in cadrul unor programe nationale de
sanatate publica;
e) contracte incheiate cu autoritatile teritoriale de sanatate publica, pentru servicii de medicina comunitara;
f) contracte incheiate cu terti, pentru servicii aferente unor competente suplimentare;
g) plata directa de la consumatori, pentru serviciile necontractate cu terti platitori;
h) coplata aferenta unor activitati medicale;
i) contracte de cercetare;
j) contracte pentru activitatea didactica in educatia universitara şi postuniversitara;
k) donatii, sponsorizari;
l) alte surse, conform dispozitiilor legale, inclusiv din valorificarea aparaturii proprii, uzata fizic sau moral.

Sumele alocate pentru finantarea asistentei medicale primare se stabilesc pe baza obiectivelor politicii nationale de sanatate publica.
Din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sanatatii Publice, se pot finanta cheltuieli pentru investitii in infrastructura, in localitatile
rurale, in vederea constructiei, reabilitarii, dotarii minime standard a spatiilor medicale şi nemedicale in care se desfaşoara activitati de
ingrijire medicala primara, precum şi pentru desfaşurarea unor programe nationale de sanatate.

Rolul şi obligatiile asistentei medicale primare in sistemul sanitar

In procesul de furnizare de servicii cabinetele medicilor de familie colaboreaza cu toate celelalte specialitati medicale, cu respectarea
specificului specialitatii şi asigurarea transmiterii reciproce a tuturor datelor relevante cu privire la starea pacientului.
Obligatiile personalului şi cabinetelor de medicina de familie se reglementeaza prin acte normative, dupa cum urmeaza:
a) obligatiile de etica şi deontologie profesionala - prin legile şi codurile de deontologie profesionala care guverneaza exercitarea
profesiilor reglementate in sistemul sanitar;
b) obligatiile privind sanatatea publica - conform reglementarilor legale in vigoare şi dispozitiilor autoritatilor de sanatate publica;
c) obligatiile fata de sistemul asigurarilor sociale de sanatate - prin contractul-cadru, normele anuale de aplicare şi contractele cu casele
de asigurari;
d) obligatiile privind relatiile de munca - prin contractul de munca anual la nivel de ramura sanitara şi contractele individuale/colective de
munca ale angajatilor, precum şi prin alte prevederi legale speciale;
e) obligatiile fata de pacienti - prin indeplinirea prevederilor specifice din actele normative prevazute la lit. a) şi c), precum şi din legislatia
privind drepturile pacientului;
f) obligatiile privind managementul evidentei medicale primare şi a informatiei medicale gestionate - prin reglementarile legale in vigoare;
g) obligatiile privind protectia mediului şi gestionarea deşeurilor rezultate din activitatea medicala - prin reglementarile legale in vigoare;
h) obligatia de educatie/formare continua şi de dezvoltare profesionala a resursei umane din asistenta medicala primara - prin
reglementarile legale in vigoare.

CURS 2 BIS Asistenta medicala primara (AMP) reprezinta locul de contact al populatiei cu sistemul de sanatate, reprezinta
prima linie a sistemului sanitar.

ASISTENTA MEDICALA AMBULATORIE DE SPECIALITATE

Pachetul de servicii medicale in asistenta medicala ambulatorie pentru specialitatile clinice cuprinde urmatoarele tipuri de servicii
medicale:
1.1 servicii medicale - consultatii pentru situatiile de urgenta medico-chirurgicala,
1.2 servicii medicale curative - consultatii pentru afectiuni acute, subacute şi acutizari ale bolilor cronice
1.3 servicii medicale curative - consultatii pentru afectiuni cronice
1.4 depistarea de boli cu potential endemo-epidemic
1.5 servicii de planificare familiala
1.6 servicii diagnostice şi terapeutice
1.7 servicii de sanatate conexe actului medical
1.8. Servicii de supraveghere a sarcinii şi lehuziei

Consultatia medicala de specialitate pentru afectiuni acute şi subacute precum şi acutizari ale bolilor cronice, cuprinde:
a) anamneza, examenul clinic general, examenul clinic specific specialitatii respective, stabilirea protocolului de explorari şi/sau
interpretarea integrativa a explorarilor şi a analizelor de laborator disponibile efectuate la solicitarea medicului de familie şi/sau a
medicului de specialitate, in vederea stabilirii diagnosticului;
b) unele manevre specifice pe care medicul le considera necesare;
e) stabilirea conduitei terapeutice şi/sau prescrierea tratamentului medical şi igieno-dietetic, precum şi instruirea in legatura cu masurile
terapeutice şi profilactice;
d) recomandare pentru ingrijiri medicale la domiciliu, dupa caz;
e) recomandare pentru dispozitive medicale, dupa caz;
f) bilet de internare, dupa caz;
g) bilet de trimitere catre alte specialitati, dupa caz;
h) bilet de trimitere pentru investigatii paraclinice, dupa caz;
i) eliberare de concediu medical, dupa caz.
1.2.1: Pentru acelaşi episod de boala acuta/subacuta/acutizari ale bolilor cronice, pe un bilet de trimitere, se deconteaza maximum 3
consultatii pe asigurat, intr-un interval de maxim 60 de zile

Consultatia medicala de specialitate se acorda pe baza biletului de trimitere de la medicul de familie sau de la alt medic de specialitate
numai pentru cazurile in care asiguratul a avut biletul de trimitere initial eliberat de medicul de familie şi numai in conditiile in care
medicul trimitator se afla in relatie contractuala - contract sau conventie - cu casa de asigurari de sanatate
Pentru asiguratii cu diagnostic deja confirmat la externarea din spital, se deconteaza maximum doua consultatii pentru:
a. urmarirea evolutiei sub tratamentul stabilit in cursul internarii
b. efectuarea unor manevre terapeutice
c. dupa o interventie chirurgicala sau ortopedica, pentru examenul plagii, scoaterea firelor, scoaterea ghipsului.
d. recomandari pentru investigatii paraclinice considerate necesare, dupa caz.

Consultatia medicala de specialitate pentru afectiuni cronice, cuprinde:

a. anamneza, examenul clinic general, examenul clinic specific specialitatii respective, stabilirea protocolului de explorari şi/sau
interpretarea integrativa a explorarilor şi a analizelor de laborator disponibile efectuate la solicitarea medicului de familie şi/sau a
medicului de specialitate, in vederea stabilirii diagnosticului;
b. unele manevre specifice pe care medicul le considera necesare;
c. stabilirea conduitei terapeutice şi/sau prescrierea tratamentului medical şi igieno-dietetic, precum şi instruirea in legatura cu masurile
terapeutice şi profilactice;
d. recomandare pentru ingrijiri medicale la domiciliu, dupa caz;
e. recomandare pentru dispozitive medicale, dupa caz;
f. evaluare clinica şi paraclinica, prescrierea tratamentului şi urmarirea evolutiei bolnavilor cu afectiuni cronice, in limita competentelor,
trimestrial sau, dupa caz, lunar, conform prevederilor legale in vigoare.
g. bilet de trimitere catre alte specialitati/internare, dupa caz.
h. eliberare de concediu medical, dupa caz.
Medicul de specialitate are obligatia de a informa medicul de familie, prin scrisoare medicala, despre planul terapeutic stabilit initial
precum şi orice modificare a acestuia, la momentul in care aceasta a survenit.
Servicii diagnostice şi terapeutice
CURS 3 Asistenta comunitara
Asistenta medicala și de medicina dentara acordata
in unitatile de invatamant

Asistenta comunitara

Asistenta medicala comunitara cuprinde ansamblul de activitati și servicii de sanatate care se acorda in sistem integrat cu serviciile
sociale la nivelul comunitatii, pentru solutionarea problemelor medico-sociale ale individului, in vederea mentinerii acestuia in propriul
mediu de viata.
Asistenta medicala comunitara presupune un ansamblu integrat de programe și servicii de sanatate centrate pe nevoile individuale ale
omului sanatos și bolnav, precum și pe nevoile comunitatii, acordate in sistem integrat cu serviciile sociale.
Scopul asistentei medicale comunitare este de a asigura furnizarea de servicii integrate, medicale și sociale, flexibile și adecvate
nevoilor beneficiarilor, acordate in mediul in care aceștia traiesc prin utilizarea eficienta a serviciilor acordate in cadrul pachetului de
baza, punerea accentului pe preventie și continuitate a serviciilor.
Obiectivele generale ale serviciilor și activitatilor de asistenta medicala comunitara sunt:
a) implicarea comunitatii in identificarea problemelor medico-sociale ale acesteia;
b) definirea și caracterizarea problemelor medico-sociale ale comunitatii;
c) dezvoltarea programelor de interventie, privind asistenta medicala comunitara, adaptate nevoilor comunitatii;
d) monitorizarea și evaluarea serviciilor și activitatilor de asistenta medicala comunitara;
e) asigurarea eficacitatii actiunilor și a eficientei utilizarii resurselor.

Activitatile desfașurate in domeniul asistentei medicale comunitare, in vederea realizarii obiectivelor, sunt urmatoarele:
a) educarea comunitatii pentru sanatate;
b) promovarea sanatatii reproducerii și a planificarii familiale;
c) promovarea unor atitudini și comportamente favorabile unui stil de viata sanatos;
d) educatie și actiuni directionate pentru asigurarea unui mediu de viata sanatos;
e) activitati de prevenire și profilaxie primara, secundara și tertiara;
f) activitati medicale curative, la domiciliu, complementare asistentei medicale primare, secundare și tertiare;
g) activitati de consiliere medicala și sociala;
h) dezvoltarea serviciilor de ingrijire medicala la domiciliu a gravidei, nou-nascutului și mamei, a bolnavului cronic, a bolnavului mintal și
a batranului;
i) activitati de recuperare medicala.

Beneficiarul serviciilor și activitatilor de asistenta medicala comunitara este colectivitatea locala dintr-o arie geografica definita: judetul,
municipiul, orașul și comuna, iar in cadrul acesteia, in mod deosebit, categoriile de persoane vulnerabile.
Categoriile de persoane vulnerabile sunt persoanele care se gasesc in urmatoarele situatii:
a) nivel economic sub pragul saraciei;
b) șomaj;
c) nivel educational scazut;
d) diferite dizabilitati, boli cronice;
e) boli aflate in faze terminale, care necesita tratamente paleative;
f) graviditate;
g) varsta a treia;
h) varsta sub 16 ani;
i) fac parte din familii monoparentale;
j) risc de excluziune sociala.
Serviciile și activitatile de asistenta medicala comunitara sunt asigurate de urmatoarele categorii profesionale: asistentul medical
comunitar și mediatorul sanitar.
Asistentul medical comunitar poate desfașura activitate in urmatoarele domenii: ingrijiri la domiciliu, psihiatrie, social și altele asemenea.
Asistentul medical comunitar și mediatorul sanitar iși desfașoara activitatea in cadrul serviciilor publice de asistenta sociala organizate
de autoritatile administratiei publice locale sau, dupa caz, in aparatul de specialitate al primarului.
Asistentul medical comunitar are, in principal, atributii privind:
a) identificarea familiilor cu risc medico-social din cadrul comunitatii;
b) determinarea nevoilor medico-sociale ale populatiei cu risc;
c) culegerea datelor despre starea de sanatate a familiilor din teritoriul unde iși desfașoara activitatea;
d) stimularea de actiuni destinate protejarii sanatatii;
e) identificarea, urmarirea și supravegherea medicala a gravidelor cu risc medico-social in colaborare cu medicul de familie și cu
asistenta din cadrul cabinetului medical individual, pentru asigurarea in familie a conditiilor favorabile dezvoltarii nou-nascutului;
f) efectuarea de vizite la domiciliul lauzelor, recomandand masurile necesare de protectie a sanatatii mamei și a nou-nascutului;
g) in cazul unei probleme sociale, ia legatura cu serviciul social din primarie și din alte structuri, cu mediatorul sanitar din comunitatile de
romi pentru prevenirea abandonului;
h) supravegheaza in mod activ starea de sanatate a sugarului și a copilului mic;
i) promoveaza necesitatea de alaptare și practicile corecte de nutritie;
j) participa, in echipa, la desfașurarea diferitelor actiuni colective, pe teritoriul comunitatii: vaccinari, programe de screening populational,
implementarea programelor nationale de sanatate;
k) participa la aplicarea masurilor de prevenire și combatere a eventualelor focare de infectii;
l) indruma persoanele care au fost contaminate pentru controlul periodic;
m) semnaleaza medicului de familie cazurile suspecte de boli transmisibile constatate cu ocazia activitatilor in teren;
n) efectueaza vizite la domiciliul sugarilor cu risc medico-social tratati la domiciliu și urmarește aplicarea masurilor terapeutice
recomandate de medic;
o) urmarește și supravegheaza in mod activ copiii din evidenta speciala (TBC, HIV/SIDA, prematuri, anemici etc.);
p) identifica persoanele neinscrise pe listele medicilor de familie și contribuie la inscrierea acestora; urmarește și supravegheaza activ
nou-nascutii ale caror mame nu sunt pe listele medicilor de familie sau din zonele in care nu exista medici de familie;
q) organizeaza activitati de consiliere și demonstratii practice pentru diferite categorii populationale;
r) colaboreaza cu ONG-uri și cu alte institutii pentru realizarea programelor ce se adreseaza unor grupuri-tinta (varstnici, alcoolici,
consumatori de droguri, persoane cu tulburari mintale și de comportament), in conformitate cu strategia nationala;
s) urmarește identificarea persoanelor de varsta fertila; disemineaza informatii specifice de planificare familiala și contraceptie;
t) se preocupa de identificarea cazurilor de violenta domestica, a cazurilor de abuz, a persoanelor cu handicap, a bolnavilor cronici din
familiile vulnerabile;
u) efectueaza activitati de educatie pentru sanatate in vederea adoptarii unui stil de viata sanatos.

Asistentului medical comunitar ii revin responsabilitatile respectarii:

a) normelor eticii profesionale, inclusiv asigurarea pastrarii confidentialitatii in exercitarea profesiei;
b) actelor și hotararilor luate in conformitate cu pregatirea profesionala și limitele de competenta;
c) imbunatatirii nivelului cunoștintelor profesionale prin studiu individual sau alte forme de educatie continua;
d) intocmirii evidentei și completarii documentelor utilizate in exercitarea atributiilor de serviciu, respectiv registre, fișe de planificare a
vizitelor la domiciliu și alte asemenea documente.

Mediatorul sanitar are urmatoarele atributii:

a) cultiva increderea reciproca intre autoritatile publice locale și comunitatea de romi din care face parte;
b) faciliteaza comunicarea intre membrii comunitatii de romi și personalul medico-sanitar;
c) catagrafiaza gravidele și lehuzele, in vederea efectuarii controalelor medicale periodice prenatale și post-partum; le explica
necesitatea și importanta efectuarii acestor controale și le insotește la aceste controale, facilitand comunicarea cu medicul de familie și
cu celelalte cadre sanitare;
d) explica notiunile de baza și avantajele planificarii familiale, incadrat in sistemul cultural traditional al comunitatii de romi;
e) catagrafiaza populatia infantila a comunitatii de romi;
f) explica notiunile de baza și importanta asistentei medicale a copilului;
g) promoveaza alimentatia sanatoasa, in special la copii, precum și alimentatia la san;
h) urmarește inscrierea nou-nascutului pe listele medicului de familie, titulare sau suplimentare;
i) sprijina personalul medical in urmarirea și inregistrarea efectuarii imunizarilor la populatia infantila din comunitatile de romi și a
examenelor clinice de bilant la copiii cu varsta cuprinsa intre 0 și 7 ani;
j) explica avantajele includerii persoanelor in sistemul asigurarilor de sanatate, precum și procedeul prin care poate fi obtinuta calitatea
de asigurat;
k) explica avantajele igienei personale, a igienei locuintei și spatiilor comune; popularizeaza in comunitatea de romi masurile de igiena
dispuse de autoritatile competente;
l) faciliteaza acordarea primului ajutor, prin anuntarea cadrelor medicale/serviciului de ambulanta și insotirea echipelor care acorda
asistenta medicala de urgenta;
m) mobilizeaza și insotește membrii comunitatii la actiunile de sanatate publica: campaniile de vaccinare, campaniile de informare,
educare și conștientizare din domeniul promovarii sanatatii, actiuni de depistare a bolilor cronice etc.; explica rolul și scopul acestora;
n) participa la depistarea activa a cazurilor de tuberculoza și a altor boli transmisibile, sub indrumarea medicului de familie sau a cadrelor
medicale din cadrul directiilor de sanatate publica judetene sau a municipiului București;
o) la solicitarea cadrelor medicale, sub indrumarea stricta a acestora, explica rolul tratamentului medicamentos prescris, reactiile
adverse posibile ale acestuia și supravegheaza administrarea medicamentelor, de exemplu: tratamentul strict supravegheat al
pacientului cu tuberculoza;
p) insotește cadrele medico-sanitare in activitatile legate de prevenirea sau controlul situatiilor epidemice, facilitand implementarea
masurilor adecvate, explica membrilor comunitatii rolul și scopul masurilor de urmarit;
q) semnaleaza cadrelor medicale aparitia problemelor deosebite din cadrul comunitatii: focarele de boli transmisibile, parazitoze,
intoxicatii, probleme de igiena a apei etc.;
r) semnaleaza in scris directiilor de sanatate publica judetene sau a municipiului București problemele identificate privind accesul
membrilor comunitatii rome pe care o deservește la urmatoarele servicii de asistenta medicala primara:
(i) imunizari, conform programului national de imunizari;
(ii) examen de bilant al copilului cu varsta cuprinsa intre 0 si 7 ani;
(iii) supravegherea gravidei, conform normelor metodologice ale Ministerului Sanatatii;
(iv) depistarea activa a cazurilor de TBC;
(v) asistenta medicala de urgenta;
(vi) informarea asistentului social cu privire la cazurile potentiale de abandon al copiilor.
Finantarea cheltuielilor de personal pentru asistentii medicali comunitari si mediatorii sanitari se suporta, potrivit legii, de la bugetul local,
din sumele transferate de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Sanatatii.
Asistenta medicala și de medicina dentara acordata in unitatile de invatamant

Asistenta medicala și de medicina dentara acordata preșcolarilor și elevilor pe toata perioada in care se afla in unitatile de invatamant se
asigura in cabinetele medicale și de medicina dentara din gradinite și școli.
Asistenta medicala și de medicina dentara din cabinetele medicale se asigura de urmatoarele categorii profesionale: medici și medici
dentiști cu drept de libera practica și asistenti medicali.
Finantarea cheltuielilor de personal pentru categoriile profesionale din asistenta medicala și de medicina dentara acordata in unitatile de
invatamant se suporta, de la bugetul local, din sumele transferate de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Sanatatii.
CURS 4 Siguranta pacientului și calitatea serviciilor medicale

Definitii
Siguranta pacientului - libertatea, pentru un pacient, de a nu fi supus vatamarii inutile sau potentiale asociate cu asistenta medicala.
(OMS 2008)
Eveniment advers - Incident care dauneaza unui pacient. Daunele implica deteriorarea structurii sau functionarii corpului și/sau efectele
vatamatoare care rezulta din aceasta
Infectie asociata asistentei medicale - Infectiile asociate asistentei medicale (mentionate in spitale și ca infectii nosocomiale sau
dobandite in spital) sunt boli sau patologii (afectiune, inflamatie) legate de prezenta unui agent infectios sau a produselor acestuia ca
rezultat al expunerii la instalatiile sau procedurile asistentei medicale
Date epidemiologice
SUA – 44.000-98.000 decese anual
Se estimeaza ca, in statele membre ale UE, intre 8% și 12% din pacientii spitalizati sufera din cauza evenimentelor adverse in timp ce li
se acorda asistenta medicala
Marea Britanie 10% pacienti vatamati ca urmare a evenimentelor adverse
Studiu Danemarca:
Mai mult de 2/3 sunt prevenibile
28% se datoreaza profesioniștilor
Concluzie:
Management medical slab
Servicii sub standardele de calitate admise
Studiu spitale SUA: Erori medicale 6,5% pacienti
Romania – nu dispune de date privind siguranta pacientului in sistemul sanitar

Siguranta pacientului
Siguranta insuficienta a pacientilor reprezinta atat o problema grava de sanatate publica, cat și o povara economica importanta pentru
resursele limitate din domeniul sanatatii. O mare parte a evenimentelor adverse poate fi evitata, atat in sectorul spitalicesc, cat și in
domeniul asistentei medicale primare, factorii sistemici parand sa fie responsabili pentru majoritatea acestor evenimente.
Costuri estimate – intre 6-29 miliarde dolari/an in functie de tara.

Erori medicale
 de medicatie (doza, tip de medicament, concentratie, cale de administrare)
 infectiile asociate
 erorile chirurgicale, anestezice
 intarzierile in diagnosticare
 incidente legate de echipamente medicale
 lipsa continuitatii ingrijirilor
Evenimente catastrofice (SUA, australia)
 Erori de medicatie ce duc la moarte
 Moartea mamei la maștere
 Deces neprevazut al unui copil nascut dintr-o sarcina la termen
 Externarea mamei cu un alt copil
 Transfuzie incompatibila
 Operarea altui pacient sau a altei parti a corpului
 Uitarea unui instrument in corpul pacientului
 Sinuciderea unui pacient

Cum a fost posibila eroarea?

In peste 90% din cazuri exista o multitudine de factori care contribuie la producerea accidentului
Ascunderea problemelor duce la imposibilitatea luarii masurilor de siguranta pentru evitarea incidentelor de același tip
Recunoașterea posibilitatii erorii
Cunoașterea evenimentelor adverse prin – schimbarea culturii de blamare – raportare anonima
Responsabilitatea profesioniștilor pentru actiunile lor

”cultura blamarii” in sanatate

Modalitatea traditionala de a rezolva eșecurile și greșelile in serviciile de sanatate (abordarea persoanei)
De ce blamam?
 Satisfactia celor implicati in investigatie sa gaseasca un vinovat
 Dorinta de a gasi o explicatie pentru un eveniment neașteptat
 Credinta ca pedeapsa va constitui un exemplu și un mesaj pentru ceilalti
„cultura sigurantei” in sanatate
Abordarea sistemului
Perrow 1984 – ” sa ne oprim in a arata cu degetul” 60-80% greșelile sistemului – erau atribuite operatorului
Erorile au cauze multiple: personale, de sarcini, factori situationali și organizationali
In conditiile unui colectiv profesionist, cu intentii bune, situatiile se preteaza mult mai ușor la schimbare decat oamenii.

In ce conditii se comit erori

- Presiunea timpului
- Mediu care distrage atentia
- Supraincarcarea
- Prima zi la un nou serviciu
- Prima zi dupa ziua libera
- Prima ½ ora dupa trezire și dupa masa
- Ghidare vaga sau incorecta
- Supraestimarea cunoștintelor și abilitatilor
- Comunicarea imprecisa
- Stressul
Cauze ale erorilor umane
- Neatentia
- Uitarea
- Foamea
- Oboseala
- Consumul de alcool și medicamente
- Greșelile de comunicare
- Ignoranta
- Echipament cu probleme de design sau functionare
- Factori de mediu
Cine trebuie sa se ocupe de siguranta in sistemul de sanatate
- Decidenti, politicieni
- Management
- Personal medical
- Pacienti

Reducerea riscurilor
In medicina, pentru a reduce incidenta unei boli:
- Identificam factorii de risc
- Cercetam cum aceștia contribuie la aparitia bolii
- Dezvoltam solutii pentru reducerea sau eliminarea factorilor de risc sau micșorarea efectelor acestora asupra pacientilor
In siguranta pacientului, pentru a reduce evenimentele adverse:
 Identificam pericolele potentiale
 Analizam cum contribuie acestea la aparitia evenimentelor adverse
 Dezvoltam solutii pentru a elimina sau reduce pericolele

Metode de reducere a erorilor

- Utilizarea procedurilor operationale standard și a ghidurilor
- Instruirea continua a personalului
- Comunicarea eficienta intre membrii echipei
- Siguranta medicatiei (furnizare și administrare)
- Implicarea pacientului in actul medical

Comisia europeana
Cartea alba „Impreuna pentru sanatate: O abordare strategica pentru UE 2008-2013” din 23 octombrie 2007 identifica siguranta
pacientilor ca un domeniu de actiune

RECOMANDARE A CONSILIULUI UNIUNII EUROPENE privind siguranta pacientilor, inclusiv prevenirea și controlul infectiilor
associate, asistentei medicale; 2009

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE

Statele membre ar trebui sa sprijine stabilirea și dezvoltarea de politici și programe nationale prin:
(a) desemnarea autoritatii sau a autoritatilor competente responsabila (responsabile) pentru siguranta pacientilor pe teritoriul lor;
(b) integrarea sigurantei pacientilor ca un aspect prioritar in politicile și programele de sanatate, atat la nivel national, cat și la nivel
regional și local;
(c) sprijinirea dezvoltarii de sisteme, procese și instrumente mai sigure, inclusiv utilizarea tehnologiei informatiei și comunicatiilor.
Statele membre ar trebui sa acorde putere și informatii cetatenilor și pacientilor prin:
(a) implicarea organizatiilor și reprezentantilor pacientilor in dezvoltarea politicilor și programelor privind siguranta pacientilor la toate
nivelurile;
(b) difuzarea catre pacienti de informatii privind riscurile, nivelurile de siguranta și masurile in vigoare care sa reduca sau sa previna
erorile, precum și asigurarea unui consimtamant informat pentru tratament, in scopul de a facilita alegerea pacientilor și luarea de
decizii.
Statele membre ar trebui sa stabileasca sau sa consolideze sisteme de raportare și de invatare privind evenimentele adverse care:
(a) furnizeaza informatii corespunzatoare privind amploarea, tipurile și cauzele erorilor, ale evenimentelor adverse și ale accidente
evitate la limita;
(b) incurajeaza lucratorii din domeniul asistentei medicale sa prezinte rapoarte, in mod activ, prin stabilirea unui mediu de raportare care
este deschis și echitabil. Aceasta raportare ar trebui sa se diferentieze de sistemele și procedurile disciplinare ale statelor membre
pentru lucratorii din domeniul asistentei medicale, iar aspectele juridice legate de responsabilitatea lucratorilor din domeniul asistentei
medicale ar trebui clarificate.
Statele membre ar trebui sa promoveze educatia și formarea lucratorilor din domeniul asistentei medicale privind siguranta
pacientilor prin:
(a) incurajarea educatiei și formarii multidisciplinare in domeniul sigurantei pacientilor a tuturor cadrelor medicale, a altor lucratori din
domeniul asistentei medicale și a personalului corespunzator de conducere și administrativ din mediul asistentei medicale;
(b) colaborarea cu organizatii implicate in educatia profesionala in domeniul asistentei medicale pentru a garanta ca siguranta pacientilor
se bucura de atentie cuvenita in programa școlara a invatamantului superior, precum și in educatia și formarea continua a cadrelor
medicale.
Statele membre ar trebui sa adopte și sa puna in aplicare o strategie nationala pentru prevenirea și controlul infectiilor
asociate asistentei medicale, in conformitate cu urmatoarele obiective:
(a) implementarea masurilor de prevenire și control la nivelul statelor membre pentru a sprijini izolarea infectiilor asociate asistentei
medicale;
(b) consolidarea prevenirii și controlului infectiilor la nivelul institutiilor care ofera asistenta medicala;
(c) stabilirea sau consolidarea sistemelor de supraveghere activa la nivelul statelor membre și la nivelul institutiilor care ofera asistenta
medicala;
(d) stimularea educatiei și formarii lucratorilor din domeniul asistentei medicale la nivelul statelor membre și la nivelul institutiilor care
ofera asistenta medicala;
(e) ameliorarea informatiei oferite pacientilor;
(f) sprijinirea cercetarii.

Recomandari suplimentare
(1) Statele membre ar trebui sa difuzeze continutul prezentei recomandari organizatiilor din domeniul asistentei medicale, organismelor
profesionale și institutiilor educationale și sa le incurajeze sa urmeze abordarile sugerate, astfel incat elementele principale sa poate fi
puse in practica de zi cu zi.
L. donaldson – OMS
A greși este omenesc
A acoperi greșeala este de neiertat
A nu invata din greșeli nu are nicio scuza
Este clar ca a este necesara o abordare noua daca educatia și formarea trebuie sa joace rolul deplin pe care il au ar trebui sa
imbunatateasca siguranta pacientilor
Council of the European Union. Council Recommendations of 9 June 2009 on patient safety, including the prevention and control of
healthcare associated infections (2009/C 151/01). 2009.
European Commission. Patient Safety Policy. DG Health & Consumers.
Website.http://ec.europa.eu/health/patient_safety/policy/index_en.htm, 2014.

Autoritatea Nationala de Management al Calitatii in Sanatate (ANMCS)

Institutie publica al carei scop este asigurarea şi imbunatatirea continua a calitatii serviciilor de sanatate şi a sigurantei pacientului, prin
standardizarea şi evaluarea serviciilor de sanatate şi acreditarea unitatilor sanitare.
Obiective
-sa evalueze toate categoriile de unitati sanitare din punctul de vedere al calitatii serviciilor de sanatate și al sigurantei pacientului;
-sa elaboreze o metodologie de identificare, raportare și monitorizare a efectelor adverse asociate asistentei medicale, fara caracter
acuzator;

CURS 5 PACHETUL DE SERVICII MEDICALE in asistenta medicala primara

Pachetul minimal de servicii medicale

Servicii medicale pentru situatiile de urgenta medico-chirurgicala

Asistenta medicala de urgenta (anamneza, examen clinic şi tratament) in limita competentei şi a dotarii tehnice a cabinetului medical in
cadrul caruia işi desfaşoara activitatea medicul de familie. In situatia in care cazurile care nu pot fi rezolvate la nivelul cabinetului sau
depaşesc competenta medicului de familie, acesta asigura trimiterea pacientului catre structurile de urgenta specializate.
Supraveghere (evaluarea factorilor ambientali, consiliere privind igiena alimentatiei, consiliere privind igiena personala) şi depistare de
boli cu potential endemo-epidemic (examen clinic, diagnostic prezumtiv, trimitere catre structurile de specialitate pentru investigatii,
confirmare, tratament adecvat şi masuri igienicosanitare specifice, dupa caz)
Monitorizarea evolutiei sarcinii şi lauziei, conform prevederilor legale in vigoare
a) luarea in evidenta in primul trimestru;
b) supravegherea, lunar, din luna a 3-a pana in luna a 7-a.
c) supravegherea, de doua ori pe luna, din luna a 7-a pana in luna a 9-a inclusiv;
d) urmarirea lehuzei la externarea din maternitate - la domiciliu;
e) urmarirea lehuzei la 4 saptamani de la naştere;
f) consiliere pre şi post testare pentru HIV şi lues a femeii gravide.
Imunizari:
I. conform programului national de imunizari:
a) antituberculoasa - vaccin BCG;
b) revaccinare BCG, dupa caz, dupa verificarea cicatricei post primo vaccinare;
c) testarea PPD;
d) antihepatita B;
e) antipoliomielitica VPO şi VPI;
f) impotriva difteriei, tetanosului şi tusei convulsive - DTP (sau DT la cazurile la care vaccinarea DTP este contraindicata);
g) antirujeolica şi antirujeolica-antirubeolica-antiurliana;
h) impotriva difteriei şi tetanosului - DT (revaccinare);
i) impotriva difteriei şi tetanosului la adulti - dT (revaccinare);
j) impotriva tetanosului - dT sau VTA;
k) antirubeolica.
II. antitetanos la gravide, pentru profilaxia tetanosului la nou-nascut;

Activitati de suport
Eliberare de acte medicale: certificat de concediu medical, certificat de deces, cu exceptia situatiilor de suspiciune care necesita
expertiza medico-legala, conform prevederilor legale, scutiri medicale pentru copii in caz de imbolnaviri;
Servicii de planificare familiala
a) consilierea femeii privind planificarea familiala;
b) indicarea unei metode contraceptive la persoanele fara risc
Pachetul de servicii medicale pentru persoanele care se asigura facultative
Serviciile cuprinse la capitolul Pachetul minimal de servicii medicale
Servicii medicale curative: Consultatie pentru afectiuni acute intercurente (anamneza, examen clinic, diagnostic şi tratament).
Pachetul de servicii medicale de baza
Serviciile cuprinse la capitolul Pachetul de servicii medicale pentru persoanele care se asigura facultativ
Servicii medicale profilactice:
Urmarirea dezvoltarii fizice şi psihomotorii a copilului prin examene de bilant:
a) la externarea din maternitate - la domiciliul copilului;
b) la 1 luna - la domiciliul copilului;
c) la 2 luni;
d) la 4 luni;
e) la 6 luni;
f) la 9 luni;
g) la 12 luni;
h) la 15 luni;
i) la 18 luni.
Imunizari
Vaccinari in caz de necesitate, stabilite prin ordin al ministrului sanatatii, inclusiv cele prevazute in cadrul programelor nationale de
sanatate, altele decat cele prevazute anterior
Servicii de promovare a sanatatii
Educatie medico-sanitara şi consiliere pentru prevenirea şi combaterea factorilor de risc, precum şi consilierea antidrog.
Servicii medicale de preventie
a) examen anual de bilant al copiilor cu varsta cuprinsa intre 2 şi 18 ani;
b) control medical periodic al asiguratilor in varsta de peste 18 ani pentru prevenirea bolilor cu consecinte majore in morbiditate şi
mortalitate;
c) Control/evaluare periodica - epicriza de etapa pentru afectiunile cronice care necesita dispensarizare, in limita competentelor şi la
termenele stabilite de prevederile legale in vigoare;
d) Control/evaluare periodica - epicriza de etapa pentru afectiunile cronice carenecesita dispensarizare in limita competentelor şi la
termenele stabilite de prevederile legale in vigoare, pentru care medicul de familie organizeaza evidenta şi raportarea distincta catre
casa de asigurari de sanatate, altele decat cele de la lit. c).

Servicii medicale curative:

Consultatie in caz de boala pentru afectiuni acute intercurente sau cronice programabile care cuprinde:
- anamneza, examenul clinic general,
- unele manevre specifice pe care medicul le considera necesare,
- recomandare pentru investigatii paraclinice in vederea stabilirii diagnosticului şi pentru monitorizare,
- manevre de mica chirurgie, dupa caz.
- stabilirea conduitei terapeutice şi/sau prescrierea tratamentului medical şi igienodietetic, precum şi instruirea in legatura cu
masurile terapeutice şi profilactice.
- recomandare pentru consultatie la medicul de specialitate din ambulatoriu sau pentru internare pentru cazurile care necesita
aceasta sau care depaşesc competenta medicului de familie,
- recomandare pentru tratament de recuperare-reabilitare dupa caz.
- recomandare pentru dispozitive medicale de protezare stomii şi incontinenta urinara, dupa caz;
- recomandare pentru ingrijiri medicale la domiciliu, dupa caz.

Pachetul de servicii medicale de baza

Monitorizarea starii de sanatate şi a tratamentului pentru bolnavii cu afectiuni cronice.
Consultatii la domiciliul asiguratilor - maximum 5 consultatii/saptamana/medic.
Servicii medicale paraclinice - ecografie generala (abdomen + pelvis) - in limita competentei şi a dotarilor necesare

MODALITATI DE PLATA
-plata "per capita" prin tarif pe persoana asigurata, conform listei proprii de persoane beneficiare ale pachetelor de servicii
-plata prin tarif pe serviciu medical – consultatie, pentru unele servicii medicale