DETERMINAREA VITEZEI SUNETULUI ÎN AER

1. Obiective

Obiectivul principal al lucrării este determinarea vitezei sunetului în aer.

Prin lucrarea de față se urmăreşte atât înţelegerea fenomenului de deplasare cu viteză
finită a undelor mecanice cât și a noțiunilor de bază ce caracterizează undele.
Alte obiective sunt determinarea timpului de propagare a undelor mecanice pe o distanță
fixă și a lungimii de undă. Determinarea timpului se va face pe baza măsurătorilor cu sisteme de
achiziție de date.

2. Principiul lucrării

Lucrarea de față își propune determinarea vitezei de propagare a sunetului. Sunetul este
o undă mecanică longitudinală.
Undele reprezintă fenomenul de extindere şi propagare din aproape în aproape a unei
perturbaţii periodice produse într-un anumit punct din mediul de propagare. Trebuie avut în
vedere faptul ca nu reprezintă transport de materie, ci numai transport de energie.
Undele mecanice transportă energie mecanică, fiind generate de perturbațiile mecanice
ale mediilor elastice.
În funcție de direcția de oscilație a undei în raport cu direcția sa de propagare avem două
tipuri de unde:
a) Unde longitudinale pentru care direcția de propagare a undei coincide cu direcția de
oscilație (Fig. 1 a);
b) Unde transversale pentru care direcția de propagare a undei este perpendiculară pe
direcția de oscilație (Fig. 1 b);

direcția de oscilație

direcția de propagare a undei

a)
direcția de oscilație

direcția de propagare a undei

b)
Fig. 1 Tipuri de unde dupa direcția de propagare și cea de oscilație
 Ecuația care descrie modul de propagare a unei unde unidimensionale este de forma:
Ψ(𝑥, 𝑡) = 𝐴 sin(𝜔𝑡 − 𝑘𝑥) (1)

unde Ψ(𝑥, 𝑡) reprezintă funcția de undă, ω pulsația, k numărul de undă, iar x este poziția în care se
determină funcția de undă la momentul de timp t.

Putem scrie pentru pulsație relația:

𝜔 = 2𝜋𝜈 = 2𝜋⁄𝑇, (2)

unde ν reprezintă frecvența de oscilație și T perioada de oscilație (perioada temporală a undei =

timpul după care unda ajunge în aceeași stare).
Pentru numărul de undă se poate scrie:
𝑘 = 2𝜋⁄𝜆 = 2𝜋⁄𝑢𝑇 = 𝜔⁄𝑢 (3)

unde λ reprezintă lungimea de undă (perioada spațială a undei = spațiu după care unda ajunge
în aceeași stare), u viteza de propagare a undei și care este diferită de viteza de oscilație. Între
lungimea de undă și viteza de propagare a undei avem relația:
𝜆 = 𝑢𝑇 (4)

Viteza de propagare a undei se poate determină pe baza definiției vitezei:

𝑢 = 𝑑/Δ𝑡 (5)

unde d reprezintă distanța parcursă de suprafața de undă în intervalul de timp Δt. Suprafaţa de
undă reprezintă mulţimea punctelor din spaţiu ce oscilează, având la un moment dat aceeaşi
valoare a funcţiei de undă. Frontul de undă reprezintă suprafaţa de undă cea mai avansată la un
moment dat.

3. Lanțul de măsură

Sistemul experimental este prezentat în Fig. 2, fiind format din:

 un PC cu o placa de sunet la care este conectat un difuzor ce permite generarea
undelor sonore cu frecvențe diferite. Domeniul permis în cadrul acestei lucrări este
limitat la valorile cuprinse între 800 și1200Hz.
 o placa de achiziție de date NI USB 6215 conectată la PC și la care sunt conectate
două microfoane. Distanța dintre microfoane este fixă având valoarea d=270mm.
Cele două microfoane sunt conectate la două canale analogice de intrare
multiplexate ale placii de achiziție de date. Frecvența de eșantionare, 𝜈𝑒 , este fixată
la valoarea de 125kHz (125000 de eșantioane/secundă). Astfel perioada de
eșantionare
𝑇 = = 8 ∙ 10 𝑠 (6)

 o aplicație software prezentată în Fig. 3 și cu ajutorul căruia se controlează sistemul

experimental.
o Interfața utilizator permite fixarea frecvenței undei sonore generate de difuzor
cu ajutorul potențiometrului Frecvență. Se poate utiliza și controlul numeric
asociat pentru reglajul mai fin al frecvenței.
 d

Fig. 2 Sistemul experimental

o Cu ajutorul controlului Volum sunet se poate regla volumul semnalului sonor

(recomandat de utilizat între valorile 70-80%).
o Graficul Semnale afișează semnalele recepționate de microfoane. Semnalele au
fost filtrate și din care a fost extrasă doar porțiunea de interes.
o Cursoarele (albastru și verde) permit determinarea valorilor înregistrate pe
grafic. Valorile pot fi citite în indicatorul Cursors. Valoarea de pe coloana X
reprezintă coordonata cursorului corespunzătoare axei Timp [s], iar cea de pe
coloana Y reprezintă coordonata cursorului corespunzătoare axei Amplitudine.
Cursor 1, de culoare albastră, este legat de semnalul recepționat de primul
microfon (curba de culoare neagră). Cursor 2, de culoare verde, este legat de
semnalul recepționat de la al doilea microfon (curba de culoare roșie).
o Cu ajutorul uneltei de mărire (zoom) se poate mării zona de interes pentru a avea
acces la detali ale semnalului.
o În tabul Semnale se pot vizualiza semnalele filtrate recepționate de microfoane.

Unealta de “zoom”

Fig. 3 Aplicația software de control

4. Modul de lucru
La începerea lucrării se verifică sistemul experimental prin verificarea corectitudinii conexiunilor dintre
PC și difuzor, PC și placa de achiziție de date și placa de achiziție a datelor și microfoane. Pentru
experimentul online această etapă se consideră parcursă.
a) Se măsoară distanța dintre microfoane. Pentru experimentul online aceasta este fixată la valoarea
d=270mm.
b) Se pornește aplicația prin apăsarea butonului Run (săgeata albă colțul stânga sus).
c) Dacă nu apare nici un mesaj de eroare, se alege frecvența dorită și prin apăsarea butonului Start
Masuratoare se pornește generarea sunetului și achiziția semnalului sonor cu ajutorul
microfoanelor. Cu ajutorul cursoarelor se determină timpul necesar parcurgerii distanței d de catre
semnalul sonor prin citirea valorilor timpilor de pe axa Timp [s] corespuzatoare primelor două
minime ale celor două semnale. Pozițiile minimelor se citesc de pe coloana X a indicatorului Cursors
după ce cursoarele au fost mutate corespunzator (sa fie fixate pe minimele semnalelor, vezi Fig. 3).
Mutarea cursoarelor se realizeaza prin operația de “drag” cu ajutorul mouse-lui.
d) Pentru fiecare frecvență selectată se vor face patru determinări ale timpului prin repetarea
măsurătorilor de la pasul c.
e) Se vor alege minim patru frecvețe, de exemplu 900Hz, 1000Hz, 1100Hz si 1200Hz.
f) Datele obținute se trec în tabelul 1.
g) Cu ajutorul relației (5) se determină viteza sunetului în aer, unde

Δ𝑡 = 𝑇 −𝑇 (7)

h) Se folosește valoarea medie pentru Δ𝑡.

i) Se calcula viteza medie 𝑢.
j) Se determină lungimea de undă pentru fiecare frecvență pe baza relației (4), folosind 𝑢. Se ține cont
de relația T = 1/𝜈.

Observație:

Nu uitați să opriți aplicația prin apasarea butonului STOP la terminarea experimentului.

Tabel 1. Datele experimentale

Nr. d ν Tmin Mic1 Tmin Mic2 Δt Δ𝑡 u 𝑢 λ

crt. [m] [Hz] [s] [s] [s] [s] [m/s] [m/s] [m]
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.