Sunteți pe pagina 1din 2

TRANZISTORUL

Tranzistorul cu poartă joncțiune JFET

La tranzistoarele cu efect de câmp cu poartă joncţiune (JFET), între poartă (Gate) şi


canalul conductor există o joncţiune invers polarizată. Tensiunea aplicată între poartă şi
sursă (S) controlează conducţia în canalul dintre drenă (D) şi sursă.

Tranzistorul JFET reprezintă un canal lung de material semiconductor, dopat cu o


abundență de purtători de sarcină pozitivă (de tip p), sau negativă (de tip n). Contactele
de la fiecare capăt formează sursa și drena. Terminalul porții (de control) are polaritate
opusă canalului, care îl înconjoară, astfel încât să existe o joncțiune PN la interfață.

Tranzistorul JFET funcționează la fel ca un furtun de gradină. Debitul de apă prin furtun
este controlat prin strângerea robinetului care poate reduce secțiunea transversală; la fel și
fluxul de sarcină electrică printr-un JFET este controlat prin contractarea canalului de
curent electric. Curentul depinde și de câmpul electric dintre sursă și drenă!

Simbolul, caracteristica statică și caracteristica de transfer pentru tranzistoare JFET sunt


prezentate în figurile următoare:
Măsurători practice

Pentru diferite valori ale tensiunii de poartă UGS (Sursa 1) : de la -0.3 V la -0.6 V, prin
modificarea tensiunii pe drenă-sursă UDS (Sursa 2) de la 0.1 la 5 V, și pentru diferite
valori ale curentului furnizat de la Sursa 2 ( IDSS ) : de la 1 la 50 mA , măsurați curentul
de pe drenă ( ID ).

Faceți un tabel cu tensiunea de poartă UGS, tensiunea aplicată pe drenă-sursă UDS,


curentul furnizat de la sursă IDSS și curentul drenă-sursă măsurat pe multimetru ID.
Folosind datele din tabel, trasați caracteristica curent vs. tensiune, pentru diferite valori
ale UGS și IDSS.

Pentru UGS = -0.3 , -0.6 V și IGS = 10 mA (Sursa 1),


Și pentru diferite valori de current ( IDSS ) : 1 , 2 , 5 , 10 , 20, 50 mA (Sursa 2)
Se determină ID ( curentul pe J - FET ) pe o rezistență de 100 de ohmi, prin modificarea
valorii VDS (Sursa 2) de la 0,1 la 5V ( 0.1 , 0.2 , ... până la găsirea tensiunii de prag Vp).
De asemenea, determinați Vp ( pragul de tensiune ) pentru diferite valori ale IDSS și VGS!

UGS (V) IGS (mA) UDS (V) IDSS (mA) ID(mA) Vp (V)

Reluați calculele pentru UGS = 0, -0.1 și -0.2 V (Sursa 1). Se schimbă tensiunea de prag?

Grafice de realizat în Excel/LabVIEW: ID(IDSS), Vp(IDSS), ID(UGS) și Vp(IDSS)

Implementați un program în LabVIEW cu comenzi TestHO pentru a măsura ID și Vp!

S-ar putea să vă placă și